Page 3 - Drumul_socialismului_1973_09

i .'.m.znwi''i7îf*P7i
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 798 @ SIMBĂTĂ 1 SEPTEMBRIE 1973

improvizaţiile rutăriile

pot şi trebuie să fie stopate

In multe din comune, unde se fabrică plinea pen­ Cînd nu am cu ce să dos­
mai ales în cele care se a- tru cîteva mii de oameni I pesc aluatul răcesc cuptorul
flă la o distanţă mare de Poate de acum înainte... şi pînă-1 potrivesc din nou...
LA F.I.L. PRAŞTIE oraşe, s-au înfiinţat brută­ Cam acestea sînt necazu­
c uncii rii, unde se fabrică diverse Dezordine şi cam atît rile brutarului. Dar în a-
cest local tronează şi alte
specialităţi de panificaţie.
Recent, am organizat un In comuna Certeju de nereguli al căror autor es­
vor avea o calificare raid pentru a constata mo­ Sus. intr-un spaţiu destul te brutarul Han. Cîntarul
trage cam mult spre el.
dul cum îşi desfăşoară acti­
de înghesuit, funcţionează
Pentru a fi sigur de acest
vitatea brutăriile săteşti —
din care unele aparţin coo­ brutăria ce aparţine de în­ lucru a lipit pe talerul cân­
treprinderea de panificaţie
Am zăbovit, deunăzi, In fa­ dlcale. Prima dezbatere a a- semenea, în sprijinul femei­ — Am chibzuit temeinic perativelor de consum, iar Deva. De cum intri în bru­ tarului în partea din spate
ţa unui panou dintr-o uni­ vut loc în cadrul plenarei lor muncitoare. această problemă — răspun­ m\ altele întreprinderii de pa­ tărie te izbeşte dezordinea. bucăţi de cocă. Pîinea se
tate Industrială a judeţului. lărgite a comitetului nostru — Dorim să cunoaştem şi de secretarul organizaţiei de nificaţie. Iată ce am con­ Salariaţii ce lucrează acolo vinde şi direct din brută­
Ne-a surprins plăcut. Era de partid, după care s-a con­ preocupările pe care le aveţi partid — cu atît mai mult statat : deşi au la dispoziţie dula­ rie, deşi în apropiere exis­
primul panou (întîlnit după tinuat în cele 13 organizaţii privind calificarea şi ridi­ cu cît, în ultima vreme, am puri pentru păstratul îm­ tă un chioşc de desfacere,
ce am vizitat mai multe în­ de bază. Am dat şi dăm im­ carea calificării femeilor. fost deficitari în ce priveş­ Bine ! — dacă nu brăcămintei nu le folosesc. anume înfiinţat. Respecti­
treprinderi), care aducea a- portanţa cuvenită prevederi­ — Noi am mers şi mer­ te primirea membrilor de Pe sub rafturi, alături de vul brutar ne-a motivat că
precieri şi elogii muncii pli­ lor hotărîril cu atit mai mult gem pe ideea ca fiecare fe­ partid din rîndul femeilor. plouă pîine se păstrează încălţă­ din cînd în cînd mai face
ne de abnegaţie a femeilor. cu cît, aici la noi, lucrează meie din fabrica noastră să Aceasta şi pentru faptul că minte, iar hainele se ţin şi pe gestionarul, pentru că
Ne-am amintit, de îndată, că peste 600 de femei al căror posede o calificare. Deşi e o mare parte dintre femei Toate ar fi bune la bru­ spînzurate în cuie. Pe cup­ chioşcul de desfacere a
ne aflam într-o fabrică de­ aport la realizarea sarcini- mare numărul femeilor mun- au fost angajate în ultimul tăria noastră din Vaţa de tor se usucă păstăi de fa­ pîinii nu are un program
spre al cărei colectiv se vor­ am. Dar aceasta nu e o scu­ Jos — ne relata unul din­ sole şi prune, şi se păs­ tocmai nimerit cu cerin­
beşte, în ultima vreme, cu ză. Ne-am propus un pro­ tre cocători, Avisalon trează fel de fel de obiec­ ţele minerilor. Cine-i opreş­
tot mai mult respect, deţină­ Organizafia de paHîd acfionează în gram de acţiune — In care Andricău, cu care am stat te de la cuie şi pînă la lo- te pe tovarăşii de la coo­
tor al unor locuri fruntaşe problema numărul unu o de vorbă — numai să nu peţi. Multe din pîini sînt perativa orăşenească de
între unităţile de profil din spirsteB hoîărîrii cu privire Sa creşterea constituie munca de educa­ plouă I Făina, aproape arse, altele aproape cocă. consum Deva să nu stabi­
ţară, care s-a angajat cu în­ ţie în rîndul femeilor pentru 10 000 kg, o ţinem sub ce­ — De vină e cuptorul — lească un program de lucru
tregul său potenţial să în­ a le putea ridica la nivelul rul liber, acoperită cu ro­ ne-a spus brutarul Petra- adecvat vînzâtorilor de la
deplinească sarcinile acestui roSuByi femeii în sociefafe politic şi de cultură generală gojini şi o prelată. In ma­ che Fărcăşan. chioşcul de pîine, care să
cincinal in numai 3 ani şi pe care trebuie să-l posede gazia de făină, dacă se De la el am aflat că de corespundă de necesităţile
un lucrător care doreşte să
9 luni. Fabrica de industrie se înroleze în cel mai înain­ poate numi aşa baraca din mai bine de 6 ani cupto­ oamenilor din această aşe­
locală Orăştie. Aici, aproape lor de producţie este deose­ citoare oare lucrează la noi, tat detaşament al clasei noas­ seînduri cu acoperişul ciu­ rul nu a mai fost revizuit. zare '
o treime din numărul sala­ bit. putem spune că la ora ac­ tre muncitoare. ruit ca o sită, unde se păs­ Sperăm că vor afla de a- O
riaţilor sînt femei. Despre — Disciplina în producţie, tuală nu avem lucrătoare trează acest produs, am vă­ ceste lucruri şi tovarăşii de Se poate spune că la u-
condiţiile de muncă ale a- calitatea lucrărilor pe care necalifdcate. Dacă nu posedă — Sîntem de pe acum în zut mulţi saci cu conţinu­ la întreprinderea de panifi­ nele brutării din mediul
cestora, despre aportul lor la le execută, simţul gospodă­ o calificare, se află acum la posesia unor fonduri social- tul mucegăit şi zeci de şo­ caţie din Deva. sătesc treaba nu merge
cursuri. In prezent — arată
realizarea ritmică a planului resc, randamentul sporit sînt ing. I. Cîndea — circa 180 culturale pe care le vom fo­ bolani mişunând pe sub po- chiar ca pe roate. Sînt ne­
losi
în
unor
organizarea
de producţie, despre măsuri­ atribute constante ale mun­ de femei urmează cursurile schimburi de experienţă cu — Spune-mi, Viorica, dina şi ea improvizată. Lungu-i drumul cesare unele retuşuri, inter­
ce-ai făcut cu anii ? Te
le întreprinse de organizaţia citoarelor noastre, pentru ca­ de calificare de scurtă du­ femeile muncitoare, a unor privesc, şi chipul ţi-e ace­ — Cu făina care s-a al­ venţii, puneri la punct, li­
de partid în spiritul noii ho- re le apreciem în mod deo­ rată în meseriile de frezor, excursii şi alte acţiuni care laşi, de acum douăzeci şi terat ce faceţi ? — l-am în­ drojdiei, dar nu nele minore, altele de ma­
tărîri privind creşterea ro­ sebit şi căutăm să le creăm strungar, sudor, presa tor, tur­ să le stimuleze munca. Ne ceva de ani, vocea aceeaşi, trebat pe cocător. numai al ei... ximă importanţă. Dar cine
lului femeii în societate, am' condiţii tot mai bune de lu­ nător (miezuitoare), tîmplar preocupă îndeaproape activi­ caldă, fluidă, poate ceva — Facem pîine. Nu ne-o s-o facă ? Normal aceste
avut o discuţie ca Nicolae cru. Aceasta este, de fapt — (lustru). tatea lor — subliniază direc­ mai plină, mai profundă. scade nimeni. obligaţii le au atît consilii­
Andrei, secretarul comitetu­ sublinia ing. loan Cîndea — — Aproape o treime din torul fabricii — pentru că ^ — Nu ştiu, mă întreb şi La brutăria din comuna Brutăria dm Muncel, ca­ le populare comunale, cit
lui de partid şi ing. loan şi una din cerinţele de bază numărul salariaţilor sînt fe­ sînt parte integrantă a colec­ eu, mă întreabă şi alţii: Vaţa de Jos am fost însoţiţi re aparţine de cooperativa şi organizaţiile comerciale
orăşenească de consum De­
Cîndea, directorul F.ID. O- pe care recenta hotărîre a mei, şi, după cum am afla-t, „de ce nu se văd anii pe de Virgil Neacşu, secreta-, va, dispune de suficient sau întreprinderile care tu­
răştle. partidului o pune în faţa aproape o treime din numă­ tivului nostru cu care am chipul tău, în glasul tău ?“. rul comitetului executiv al spaţiu pentru ca acolo să telează unităţile respective.
noastră. obţinut succesele de pînă a- consiliului popular comunal. Nereguli âe acest fel s-au
— Imediat' după apariţia rul comuniştilor din fabrică ■cum (au contribuit efectiv la Clarisa, fetiţa mea, are a- Cînd a auzit de la cocători se fabrice în condiţii bune semnalat şi la brutăria din
hotărîril — 'deschide discuţia —' Da Insistenţele tovară­ sînt tot femei. Creşterea nu­ aceste succese), şi împreună cum 18 ani, vîrsta ce am despre modul cum se lu­ o gamă largă de sortimen­ Baia de Criş. Dar ele s-au
tovarăşul N. Andrei — am şului director — intervine N. mărului de femei în rînduri- cu care mergem cu paşi si­ avut-o eu cînd am debu­ crează în această brutărie te de panificaţie. Numai că remediat — din cîte am a-
luat măsura ca acest impor­ Andrei — s-a amenajat, de le organizaţiei de partid e guri pe calea înfăptuirii an­ tat pe scenă. Şi a trecut de regulă se fabrică doar flat de la cetăţenii comu­
cuxînd, şi uri dispensar, unde s-a întrebat mirat: „de ce
tant document să fie larg o cerinţă pe care noua ho­ gajamentului pe care ni l-am de-ătunci un sfert de veac. nu veniţi să ne spuneţi ce oîine neagră, nei — numai după ce aco­
avem un medic angajat cu o tărîre o subliniază la loo de — Un sfert de veac de
dezbătut în toate organizaţii­ jumătate de nonmă. Prin cinste. Ce veţi întreprinde în asumat — îndeplinirea cin­ cîntec, Viorica. Şi nu nu­ necazuri aveţi ? Imediat le — De ce nu şi pîine al­ lo a avut loc un accident i
le de bază şi în grupele sin- noul dispensar venim, de a- această direcţie ? cinalului în 3 ani şi 9 luni. mai de cîntec. Te revăd rezolvam". Ne-am permite bă, cornuri... s-a aprins brutăria, deşi
Poate chiar mai repede.
— Nu sîntem aprovizio­
despre neregulile respective
m, în „Logodna de pomină", să le punem noi o întreba­ naţi în mod curent cu oamenii au semnalat nu
re tovarăşilor de la Con­
în „Ferestre deschise", în siliul popular al comunei drojdie, ne-a relatat bruta­ o dată pe cei In drept să le
„Dr. în filozofie", în Cor­
E frumos să discuţi despre din Vaţa de Jos. precum rul Teofil Han, care este rezolve. Sperăm că nu a-
calitatea muncii atunci cînd donul de stînci", sub ploa­ şi celor de la cooperativa şi şeful acestei secţii. „Cînd celaşi lucru îl aşteaptă fac­
prlvlroa ţi se scaldă în Jocul ia de aplauze. Ţi le amin­
florilor răsărite din fire po­ teşti ? de consum din Brad : de vine drojdia la -noi e săr­ torii vizaţi care au în su­
bătoare De regulă o luăm
licrome, Iar mllnlle mingile — Cum le-aş putea ui­ cîte ori au trecut din pro­ de la Mintia. Facem un bordine brutăriile amintite
fineţea lucrului executat. O ta ? Din fiecare piesă în prie iniţiativă pe la brută­ de nu reuşesc să-şi facă
:
astfel de discuţie a surprins, care am interpretat un rol ria din Vaţa de Jos ? D n drum lung şi anevoios du­ drum şi pe Ia aceşje locuri
pe peliculă, şl fotoreporterul am luat ceva cu mine, cîte am înţeles nici unul pă ea". unde se fabrică pîinea ne­
nostru, Vlrgll Onolu. Se afla pentru toată viaţa. Uite, din factorii de răspundere — Dar pîinea de ce e cesară existenţei noastre ?!
Ia secţia covoare a Fabricii am aici un album cu fo­ nu şi-a găsit pînă acum arsă ?
de Industrie locală din Hu­ tografii. dincoace un album drum să viziteze şi locul — Tot din cauza drojdiei. N. PANAITE5CU
nedoara, Iar problema cali­ cu ceea ce s-a consemnat
tăţii o dezbăteau controloa- în presă, de-a lungul celor
rea Maria Vîlceanu şl finl- 25 de ani de cînd mi-e
soarcle Mlnodora Clsmaşu şl dragă scena. Asta-i foto­
Sultana Spaslnopolos. Proble­ grafia din '49, cînd am Oficiul judeţean pentru construirea
ma pusă în dezbatere nu le-a participat cu formaţia de
dat „probleme“. La Fabrica dansuri la prima întrecere
de Industrie locală din Hu­ artistică pe Valea Jiului.
nedoara, şl în mod deosebit Aici e în '56 cînd am fost, şi vlnzarea de locuinţe vă prezintă
la secţia covoare, lucrătoare­ la. faza. finală, cu forma­
le acordă atenţie deosebită ţia corală din Aninoasa.
calităţii muncii. De acest de­ Şi 'însemnările acestea ’ sînt şi avantajele cumpărării locuinţelor
ziderat depinde nu numai tot din fazele finale ale
frumuseţea covoarelor, dar şl concursurilor. Dar aici am
trăinicia lor. E un adevăr re­ fost cu brigada artistică de In conformitate cu Legea nr. cipal) al locuinţei pe care do­ men de 5 ani cu o dobîndă de
cunoscut şi apreciat de be­ agitaţie, la concursul al 4/1973 privind dezvoltarea con­ reşte să o cumpere ; 3 la sută ;
— Terenul pe care este con­
— Să fie recomandat de co­
neficiarii acestor miniaturale Vl-lea. strucţiei de locuinţe, vlnzarea lectivul de muncă din unita­ struită locuinţa se atribuie so­
de locuinţe din fondul de stat
grădini de flori. — Te-am văzut şi anul către populaţie şi construirea tea unde îşi desfăşoară acti­ licitantului pe durata existen­
trecut la Bucureşti, intr-un de case de odihnă proprieta­ vitatea. Pensionarii vor obţine ţei construcţiei contra unei
taxe anuale ;
personală,
Oficiul
recomandarea de Ia comitete­
judeţean
te
spectacol televizat. pentru construirea şi vinzarca le executive ale consiliilor — Locuinţa este scutită de
cereri
— Acela a fost „Nuntă locuinţelor primeşte locuinţelor populare pe a căror rază te­ Impozit pe timp de 10 ani de
ritorială so află amplasată lo­
cumpărarea
pentru
din Valea Jiului", al Casei din fondul existent de stat, şi cuinţa ; la cumpărare ;
Din momentul contractă­
—
de cultură din Petroşani, vinde apartamentele din blocuri — Să depună anticipat a- rii nu se mal plăteşte chirie ;
unde am colaborat şi eu o şi locuinţele individuale de vansul minim legal ; — Locuinţa contractată con­
confort obişnuit.
La cumpărarea unei locuinţe
vreme, Solicitanţii pot depune cere­ din fondul de stat se benefi­ form Legii nr. 4/1973 devine
— Dar cu clntecul, de rile direct la oficiu sau la ciază de următoarele avanta­ proprietate personală din mo­
mentul contractării şi poate fl
unde ştiu că ai cules cele comitetele executive ale con­ je : lăsată moştenire potrivit re­
mai multe aplauze, cîte siliilor populare pe a căror — Locuinţa poate fl cumpă­ glementărilor în vigoare, fără
rază de activitate au domici­
orice bun pro­
rată în rate pe termen lung
restricţii, ca
premii ai cucerit 7 liul. 15-25 ani eu depunerea unui prietate personală. De aseme­
— De 7 ori am ocupat Pentru cumpărarea unei lo­ avans minim legal a cărui mă­ nea, locuinţa poate fi înstrăi­
locul I la întrecerile pe cuinţe din fondul de stat, so­ rime se stabileşte în funcţie de nată în condiţiile legii.
avansului,
durata
Mărimea
Valea Jiului, de 2 ori lo­ licitantul trebuie să întru­ venitul lunar ; minim necesar de rambursare a creditului şl
Avansul
—
nească următoarele condiţii :
cul II pe judeţ. — Să fie titularul contractu­ poate să fie împrumutat de la dobînda anuală se stabilesc
Adevărul din titlul aces­ ne aşa ceva — ne mărturi­ rea fierului vechi, acţiuni structori), pînă la pilot. Pa­ — Mi se pare că in cln- lui de închiriere (chiriaş prin­ C.E.C. cu rambursarea în ter­ după venit, astfel :
tor rînduri ni s-a dezvăluit seşte preşedinta comisiei de organizate cu părinţii şi per­ noul e intitulat „Când voi tec al debutat cu muzică
într-o amiază de august, cînd femei, împreună cu care, în sonalul grădiniţei. Pentru a fi mare“. Mai avem mult de uşoară. Cum se face că de
Durata de
ne aflam într-o casă a co­ ■acea amiază de august, cînd da un scop educativ acestei muncit. Vrem ca în fiecare foarte mulţi ani porţi pe Venit lunar Avansul minim rambursare Doblnda anuală
piilor — pe care, atunci, am grădiniţa era un şantier, am acţiuni, am confecţionat şi sală de grădiniţă să instalăm aripile cîntecului numai lei necesar a creditului la credit %
fi numit-o un şantier şi, tot­ încercat să aflăm, totuşi, cî- dulapuri, care adăpostesc cî­ difuzoare. Da ora cînd so­ melosul nostru popular ? ani
odată, o lume a basmelor. te ceva de la cei ce erau atît te 2 paturi rabatabile, iar pe sesc părinţii să-şi ia copiii, — II simt mai aproape Sub 1500 lei 20% 25 2%
Mîine sau poimîine, în ori­ de" zoriţi cu munca. Direc­ fiecare uşă de dulap e o pic­ anunţăm educatoarele la sala de inima mea, mai aproa­ Intre 1.500 ?1 25% 20 3%
2 000
ce caz la acest început de toarea se afla pe post de... tură, o scenă dintr-o poveste. respectivă prin mijlocirea pe de inima publicului. Peste 2 000
septembrie, cine va trece zidar. Făcea o nişă în zidul Totalitatea scenelor de pe staţiei de amplificare. Tot cu II simt, îl trăiesc. Şi-apoi, lei 30% 15 4%
pragul creşei-grădiniţe nr. 2 unei încăperi pentru conso­ cele 15-16 dulapuri, din fie­ ajutorul difuzoa-relor vrem ştii, sînt oşancă, deşi aici
a întreprinderii de construc­ lele în care se vor monta care sală de clasă, repre­ ca la ora somnului să trans­ în Aninoasa am crescut, Exemplu de calcul al avan sulul minim necesar, al ratelor şl al dobînzllor în cazul unul
ţii siderurgice Hunedoara pătucurile. Se scu-ză şi ne zintă o poveste din progra­ mitem o poveste pentru co­ aici mi-am format cămi­ apartament cul 2 camere al că rul preţ este de 60 000 Iei :
(despre ea este vorba), se va roagă să stăm de vorbă Cu ma obligatorie a învăţămân­ pii, să le urăm „somn uşor“, nul. Mi-am legat viaţa de
afla, cu siguranţă, într-o lu­ Szilagy Appad. „Dumnealui e tului preşcolar. iar la ora deşteptării să viaţa minerilor. Preţ apar- Venitul Avansul minim Durata de Rata luna- Doblnda Total
me de basm. Nu e nici o e- sufletul tuturor lucrurilor pe Fiecare „filă" de poveste transmitem un cînteo vesel. — Am aflat că la un tament mll lunar necesar mll rambursare rată
xagerare în afirmaţie. Pof­ care le-am realizat aici. Nici din lumea de basm ce domi­ Tot pentru viitor preconi­ spectacol, de Ziua con­ lei lei lei a creditului ră lei lunară lunară
tiţi, stimaţi cititori,, în vizită eu nu ştiu de unde are atî- nă încăperile ne fură pri­ zăm un colţ metodic, unde structorului, publicul te-a ani lei lei
la această grădiniţă. Vă veţi ta fantezie, iniţiativă, pute­ virea şi inima. Ne plimbăm vor fi expuse animale şi readus la rampă de vreo 60 000 sub 1 500 lei 12 000 25 160 40 200
Intre
convinge de aidevăr. Dar, să re de muncă. Uneori, dimi­ prin castelul fermecat cu păsări împăiate pe oare le 6 ori. 1 500—2 000 15 000 20 187 56 243
nu încercaţi să întrebaţi de neaţa, îl găsim aici. îşi re­ „Cele 12 fete de împărat" voiri folosi la lecţii. Toate — La fel mi s-a intim- peste 2 000 lei 18 000 15 233 70 303
autorii frumuseţilor pe care lua lucrul alături de noi, du­ ale lui Petre Ispirescu, sufe­ acestea, tot cu ajutorul pă­ plat şi în deplasarea de la
le veţi întâlni. Nu veţi afla pă o noapte albă, de muncă rim alături de „Fetiţa cu rinţilor, al mamelor, al ze­ Riu de Mori. De 9 ori m-au Scăzlnd din rata lunară chi­ mentului respectiv este foarte In cadrul acestui număr au
mare lucru. Elvira Popescu, însoţită de căutări. chibrlte“ a nordicului An- cilor de femei ce fac parte rechemat la rampă. ria de 120-150 lei ce nu se mal mic. prioritate la cumpărarea lo­
cuinţelor solicitanţii ale căror
plăteşte din momentul contrac­
Prin II.C.M. 1017/1973 s-a a-
directoarea grădiniţei, va da 11 găsim cu greu pe Szi­ dersen, o urmărim pe „Mă­ din personalul nostru, Ie vom — Cîte cintece include tării apartamentului, rezultă probat ca în judeţul Hune­ cereri au o vechime mai
„vina“ pe Szilagy Anpad, şe­ lagy Arpad. Chipul îi era as­ runţica“ în universul de vis realiza. Dar cîte nu avem de repertoriul tău de muzică că efortul financiar pentru a doara să se vîndâ un număr mare.
ful sectorului economic de cuns după o mască de su­ al naturii, poposim fără tea­ gînd să facem! Tot ce ve­ populară ? deveni proprietar al aparta­ de 1 050 locuinţe. (273)
la grupul de creşe şi grădi­ dură. Suda console pentru mă în „grădina zoologică", deţi aici a fost, în urmă cu — Uite, am aici un ca­
niţe, acesta, pe Emilia Pop susţinerea paturilor rabata­ iar lăţosul „Zdreanţă, cel cu cîteva luni, doar vis. Unii iet cu 100 de cintece pe
Mehelean, preşedinta comi­ bile. ochii de faianţă" ni s-a li­ nici n-au vrut să creadă că care le-am interpretat. Şi
siei de femei de la I.C.S.H., — E pentru prima dată. — pit pur şi simplu de suflet. va fi realizabil. Li se părea mai sînt.
şi pe părinţi ori pe persona-' se „scuză“, dar am reuşit. Cel care cu penelul şi culoa­ îndrăzneţ. Conducerea între­ — Ştiu că aprecierile pu­ Apărarea
Iul unităţii. Modestia aces­ Nevoia ne învaţă. rea a însufleţit fiecare floa­ prinderii ne-a înţeles şi ne-a blicului ţi-au dat întotdea­
tor oameni este cunoscută; — Nevoia? După cîte ştim, a- re, fluture, gîză, cel care a dat tot sprijinul. Comisia de una putere, ţi-au stimulat
Şi, doar, fiecare ar putea ceastă grădiniţă-creşă a fost desprins eroii din cărţi şi i-a femei ne-a fost ajutorul per­ cîntecul şi, aş spune, în­ w
spune: „Da, noi sîntem acei dată în funcţiune la începu­ adus printre pătucuri, făcîn- manent. In tot ceea ce am treaga ta activitate artisti­ patriotică
care am transformat ziua de tul anului. Dispunea şi de du-i să trăiască, e aici. Pic­ realizat ne-a călăuzit un sin­ că. Ţi-a rămas vreun mo­
lucru în „zi lumină" ba, u- mobilier. tează într-una. îşi mîngîie gur gînd : să traducem în ment întipărit mai trainic
neori, ne-au prins zorile aici, privirea în minunile ce-d ies fapte, să dăm viaţă ideilor în gînd şi în inimă ?
muncind la pătucuri şi sal­ — Da. Dar acel mobilier de sub penel. Se numeşte Ti- desprinse din programul par­ — Am avut multe mo­ Vara, cu tot alaiul ei de deţean a luat o seamă de cendiilor îin păduri. Aceasta,
tele, la lenjerie ori la mo­ a fost slab. După numai o beriu Fazeoaş şi e profesor tidului, privind educarea co­ mente, dar cel de la Ziua frumuseţi, îşi ia, azi-mîine, măsuri de popularizare a cu atît mai mult cu cît se
bilierul acesta cu multiple lună şi jumătate, 50 la sută de desen la Şcoala generală piilor, a generaţiei de mîi­ femeii, din primăvara a- vacanţa, dar drumeţiile spre regulilor de prevenire a in­ apropie perioada autumnală,
funcţionalităţi. Pentru că fie­ din ei (mai ales paturile) nr. 6 din Hunedoara. ne. Trăim un timp care ne cestui an, m-a copleşit. munţi, în inima codrilor ori cendiilor. Sînt reguli spe­ anotimp cînd'’se înregistrea­
care dulăpior e o „filă” de trebuia înlocuit. Fiind o gră­ — Aceasta e vacanţa cheamă să căutăm, să găsim Am fost invitată la club să în poiene nu se vor opri. cifice pădurilor, care aduc ză cele mai multe cazuri de
Dimpotrivă, sosirea toamnei,
poveste, iar cele 15-16 dulă­ diniţă cu spaţiu de funcţio­ dumneavoastră ? formele cele mai potrivite susţin un recital. Acolo, cu veşmintele-i policrome la cunoştinţa tuturor cetă­ incendii.
pioare aşezate unul lingă al­ nare redus deşi are o ca­ — Da! Toată vacanţa. care să răspundă acestui no­ pe scenă, am fost sărbăto­ îmbie mai mult Ia excursii ţenilor îndatoririle ce le re­ Apelul făcut de inspecto­
tul, într-o încăpere, formea­ pacitate mare (240 locuri în Şi-am înţeles că această bil scop. riră pentru cei 25 de ani şi drumeţii, mai cu seamă vin pentru a îngriji şi apă­ ratul judeţean silvic se a-
ra marea noastră bogăţie —
ză un basm. In fiecare încă­ grădiniţă şi 100 în creşă) a vacanţă este cea mai plină, Acolo, alături de directoa- dăruiţi muncii artistice. pe cărările ce duc la caba­ drasează nu numai unităţilor
pere alt basm. Cînd „răsfo­ trebuit să găsim o soluţie — cea mai bogată în frumuseţi. rea-zidar, de economistul-su- Flori, cuvinte de preţuire, ne, prin .pădurile ce vor in­ lemnul. Sînt reguli uşor de socialiste, ci şi fiecărui ce­
respectat. E necesar, însă, să
im" filele — care sînt de noile paturi să le confecţio­ — Cînd termină o „filă“ dor, de zecile de femei ce daruri, îmbrăţişări, lacrimi cinta inima şi ochiul cu se găsească mai multă bu­ tăţean. Ii cere vigilenţă, gri­
fapt uşile dulăpioarelor —• năm în aşa fel ca încăperea (mai corect — o uşă de du­ pregăteau cu migală şi hăr­ de bucurie. Comitetul sin­ frumuseţea paletei coloristi- năvoinţă din partea tuturor jă, respectarea regulilor de
încăperea se transformă în în care vor fi instalate să lap) ne aşezăm cu toţii în nicie de mamă, în fuga acu­ dicatului de la mina Ani­ oe. Dar cei care vom găsi în acelora care drumeţeso prin prevenire a incendiilor. Ape­
dormitor. Din fiecare dulă­ poată avea funcţionalitate şi jurul tabloului şi... nu mai lui, aşternutul pătucurilor noasa, conducerea clubului, mijlooul pădurii mulţumirea păduri sau locuiesc la lizie­ lul e cu atît mai stăruitor
pior se desprind două pă­ de dormitor, şi de sală de putem pleca — mărturiseşte pentru sutele de copii ai gră­ publicul, mi-au apreciat unei odihne reconfortante, ra lor. cu cît anul acesta n-am fost
tucuri pliante, pe care două clasă, şi de sală de mese. Ne- A. Szilagy. Apoi continuă: diniţei de basm hunedorene, munca. A fost cea mai avem şi datoria patriotică de La acest început de sep­ scutiţi de incendii. Mai cu
piese, ingenios concepute, for­ avînd la îndemină fonduri, Nici coridoarele nu vor fi am dezvăluit adevărul din seamă în primăvară, cînd,
mează întregul complex al împreună cu părinţii am lipsite de picturi. Priviţi aici, titlul acestor însemnări. Da. mare zi din viaţa mea. La a o apăra. Pentru că, dinco- tembrie, lună care anunţă datorită iresponsabilităţii u-
aşternutului copilului. Am trecut la un plan de înlo­ un panou e şi gata. Cuprinde Bucuria de a creşte oameni gazeta de perete din co­ la de frumuseţea, de aerul sosirea toamnei, Inspectoratul nor cetăţeni din zonele lo­
silvic judeţean a reactuali­
muncit tare mult în această cuire a paturilor. Sumele ne­ 18 tablouri mai mici şi fie­ nu e mai mică decît aceea mună a apărut un articol. curat, de bucuriile pe care zat planul de măsuri tehni- calităţilor Dobra, Orăştie,
vară, dar avem, acum, mul­ cesare pentru procurarea care în parte reprezintă o de a fi tu însuţi un om de­ Ială-l, mi l-au dăruit. ni le oferă, pădurea este şi Baia de Criş, Hunedoara,
ţumirea efortului“. materialelor le-am asigurat meserie. De la constructor „Nu cred că în comuna A- o mare bogăţie naţională. în­ co-organizatorice de preveni­ Haţeg, Petroşani, şi altele —
grijirea, apărarea ei trebuie
re şi stingere a incendiilor,
au izbucnit incendii în pă­
ninoasa mai este un cetă­
— Nu, nici unul nu va spu- din strângerea şi valorifica­ (copiii noştri sînt fii de con- săvârşit.
ţean care să nu o cunoască să constituie pentru fiecare a stabilit acţiuni concre­ duri, care s-au soldat cu
pe Viorica Fodor, pentru drumeţ o datorie de onoare. te pentru ocoalele sil­ mari pagube materiale.
De această dală, cîteva Sînt bune şi compresele că fiecare dintre noi a O simplă neatenţie, o negli­ vice, a intensificat munca Cunoaşterea şi respectarea
sfaturi privind îngrijirea o- cu ceai din rădăcină de nal­ fost spectatorul ei şi i-am jenţă pot produce mari pa­ de propagandă în rîndul tu­ regulilor de prevenire a in­
chilor. Dacă ochii sînt în­ bă, din muşeţel sau viorele. ascultat cu admiraţie cin- gube. turor cetăţenilor. In acest cendiilor constituie pentru
roşiţi din cauze diverse (vînt, cîncl intr-un vas un litru de ceafă un şervet cu apă cal­ In cazu-i de umflături pu­ tecele...“. Oamenii pădurilor, cei ca­ scop a folosit toate formele fiecare o datorie patriotică,
răceală, nirip, nesomn), este apă fiartă, un săculeţ de 20 dă, peste care aţi picurat pu­ ternice ale pleoapelor, apelaţi re străbat, zilnic, zeci de şi mijloacele de oare dispu­ o datorie civică. Trehuie şi
bine să vă spălaţi cu ceai grame petale de trandafiri. ţin alcool camforat. la medic. Cînd intervin um­ kilometri pe cărări de munţi, ne. putem să avem grijă de
de muşeţel călduţ sau cu apă Lăsaţi vasul acoperit pînă Ia Puteţi să muiaţi, de ase­ flături banale, deranjamen­ îşi fac datoria cu mult in­ Zilele acestea, Inspectora­ această zestre naturală care
boricată. De asemenea, să răcire. menea, mîinile intr-un vas te de la soare sau fard, ra- Rubrică realizată de teres pentru ca sarcinile de tul silvic judeţean a adre­ e pădurea. Este zestrea noas­
aplicaţi comprese de apă de cu apă rece apoi, cu pum­ deţi un cartof crud, puneţi-1 ocrotire a pădurilor să fie sat tuturor organizaţiilor so­ tră naţională cu care ne
trandafiri, pe care puteţi s-o In cazul în care vă simţiţi nii strînşi, apăsaţi uşor pe intr-un tifon şi presaţi-1 pe LUCIA L1CIU îndeplinite aşa cum se cu­ cialiste apelul de a sprijini mîndrim. S-o îngrijim deci.
preparaţi singure, introdu- ochii foarte obosiţi, ţineţi pe pleoape. cearcăne şi pe pleoape. vine. Inspectoratul silvic ju- acţiunile de prevenire a in­ S-o apărăm I