Page 30 - Drumul_socialismului_1973_09

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 805 • DUMINICA 9 SEPTEMBRIE 1973
2

m m DE LA VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎH JUDEŢUL HUNEDOARA
I N I Ţ I A T I V E L E In cinstea „Zilei

metalurgistului“ Mecanizarea şi modernizarea îmbunătăţiri substanţiale in
colectivităţilor de muncă — j j

puternică forţă mobilizatoare 10000 tone de procesului productiv aprovizionarea populaţiei

fontă peste plan (Urmare din pag. 1) muncă, pentru a construi u- (Urmară din pag. 1) conserve de peşte şi de car­
congelat,
ouă,
ne,
peşte
tilaje moderne, simple dar
durabile şi utile, cu care mi­ măsline, preparate de carne
T.C.M.M. Petroşani, înalţă nerii răzbesc mal uşor în un fel de probleme deose­ şl multe altele. Aducem
Furnallştii hunedorenl In- bite. Atît în reţeaua comer­ 1600 kg peşte proaspăt o
tîmplnă apropiata „ZI a me­ hale spaţioase, care vor a- bătălia lor dură cu cărbu­ ţului alimentar şi de ali­ dată pe sâptămînă, de la
nele. Şi, pe lîngă faptul că
dăposti maşini şi agregate
Cel puţin 2 tone otel In pios pe schimb“ talurgistului“ cu realizări de moderne, cu ajutorul cărora abatajul cîştigă în tehnicita­ mentaţie publică. In cel cu Cefa-Bihor. Pot spune că
seamă.
riguros
Respectînd
produse Industriale şi legu­
tehnologiile de elaborare şi vor fi confecţionate utilaje te şi productivitate, reducîn- me şi fructe, cumpărătorii toţi cumpărătorii găsesc în
de înalt randament In _ pro­
du-se substanţial munca ma­
Aceasta este iniţiativa Dogaru şi Adam Maxim — continuat interlocutorul. Şl disciplina de producţie, ei cesul de extracţie a cărbu­ nuală a oamenilor, se dimi­ găsesc prompt mărfurile de reţeaua noastră mărfurile
lansată în primăvara aces­ au realizat o şarjă record. nu ne lăsăm mal prejos fa­ au realizat de la începutul nelui, prin care va spori nuează considerabil importul, care au trebuinţă, mărfuri de care au nevoie, sint bine
serviţi. De asemenea, trans­
tui an de către prim-topito- A fost elaborată în 6 ore şi ţă de alţii. Pînă acum avem anului aproape 19 000 tone de productivitatea muncii, se va efortul valutar al statului. de bună calitate. portul produselor alimen­
rul Ioan Băncescu, de la 35 de minute. Cu două ore peste 2 000 de tone oţel e- fontă peste prevederile la zl. uşura efortul fizic al oame­ Referindu-se la preocupă­
O.S.M. II din cadrul C. S. mai repede faţă de timpul laborat în plus faţă de plan. La acest succes, secţia I fur­ nilor. rile colectivului în care lu­ — T o v a r ă ş u l Nicolae tare 11 facem cu 5 maşini
Hunedoara. Emanaţie a gîn- planificat. Am redus timpul de elabo­ nale a contribuit cu 9 500 — Am spus şi cu alt pri­ crează privind înfăptuirea in­ Ceauşescu a adresat repro­ special amenajate. Proble­
dirii întregului colectiv de Am înţeles că prlm-topi- rare a şarjelor. Săptămîna tone de fontă, din care pe­ lej şi vreau să repet că prin­ dicaţiilor tovarăşului Nicolae şuri îndeosebi comerţului me mal avem, în unele zi­
tineri ce deserveşte cupto­ torul plecase să-şi facă con­ aceasta le-am obţinut mai ste 2 000 tone au fost ela­ cipala preocupare a colecti­ Ceauşescu, date în urmă cu cu carne şi preparate de le, cu calitatea pîinii.
rul nr. 1, de 400 tone, che­ cediul liniştit. Cuptorul fu­ repede cu cîte o oră şi jumă­ borate cu cocs economisit, vului nostru vizează abata­ aproape un an minerilor din carne, celui cu lapte şi pro­ — In reţeaua de alimen­
Iar secţia a ll-a — cu pe­
marea a găsit un ecou a- sese lăsat pe mîini destoi­ tate, faţă de grafic. Dealtfel, ste 9 200 tone. S-au eviden­ jul de cărbune — sublinia Valea Jiului, maistrul prind-, duse lactate, pîinii, cantine­ taţie publică din Valea Ji­
dînc in conştiinţa tuturor nice. Gheorghe Cocoş îl în­ întrecerea directă o dăm cu ţiat, pentru priceperea şi tovarăşul Dumitru Crăciun, pal Alexandru Demeter re­ lor. ului s-au făcut paşi impor­
oţelarilor din secţie. Ilus­ locuieşte în aşa fel încît nu oţelarii lui Iordache Barbu. hărnicia lor, Ioan Dobre, Ml- inginerul şef al I.U.M. Pe­ marca : — Este adevărat. Criticile tanţi pe linia mai bunei a-
trative sint rezultatele ob­ înregistrează scăderi în gra­ Au mai mult ca noi cu d- hai Timofte, Alexandru Bucur, troşani. Mă refer la efortu­ — In secţia mecanică exe­ aduse au fost mai mult de­ provizionâri şi serviri a
ţinute pînă In prezent. La ficul întrecerii ci, dimpotri­ teva zeci de tone. ...încer­ Petru Iştoc, Ioan Taloş (sec­ rile pe care le facem pentru cutăm o serie de piese, dis­ cît întemeiate. Aşa că şl consumatorilor — ne-a de­
O.S.M. II s-au elaborat pes­ vă, le amplifică. Colectivul căm să reducem diferenţa ţia I), Nicolae Gros, Ale­ executarea şi introducerea în pozitive, utilaje miniere. Deşi măsurile luate au fost la clarat Emil Abalaşei, direc­
te plan de la începutul anu­ acestui cuptor a realizat zil­ şi pînă la sfîrşitul anului xandru Hăşdăţeanu, Lucian abatajele miniere a unor uti­ 60 la sută din colectiv îl re­ fel de categorice. In conti­ tor comercial la I.C.L.S.A.P.
lui 30 500 tone oţel, pe ba­ nic mai mult de 10 tone oţel să-i depăşim. Iosif Foltuţ, lonescu, Mlhal Aciobănlţel, laje simple dar eficiente, ca­ prezintă tineretul, se mun­ nuare s-a adus carne din a- din Petroşani. Marea ma­
za creşterii productivităţii peste plan, cu 8 tone peste proaspătul absolvent al şco­ Simlon Jurcă (secţia a ll-a). re să conducă la creşterea ceşte bine. Hotărîrea noastră bundenţă, întotdeauna de- joritate a unităţilor au fost
muncii cu 1,6 la sută şi angajamentul luat. lii profesionale, Ioan Tănase productivităţii în activitatea unanimă este de a ne per­ gresată, a sporit gama pro­ modernizate şi igienizate,
s-au Înregistrat economii la La cuptorul nr. 5, în şl cu mine, vom face tot ce de extracţie, la reducerea fecţiona încontinuu activi­ duselor din carne, a produ­ reprofilate pe bază de pro­
preţul de cost ce au depăşit schimbul de zi, intraseră în ne stă în putinţă să dăm Laminate suplimen­ muncii manuale a minerilor, tatea, de a da numai lucru selor gospodina; comer­ ducţie proprie. In felul a-
6 milioane lei. La obţine­ lucru oţelarii lui Teodor Fi- cît mai mult oţel. la creşterea eficienţei econo­ de bună calitate, sprijinin- ţul cu lapte şi produse lac­ cesta procentul de desface­
rea acestor succese, o con­ ţu. Cuptorul deţine cea mai Asigurarea din timp a fie­ mice. du-i astfel în muncă pe mi­ tate satisface cerinţele, s-a re a produselor noastre a
tribuţie importantă şi-au mare producţie peste plan ! rului mangan, ferosiliciului, tare la export ' In urma vizitei tovarăşului neri. Noi avem proaspete în extins desfacerea prin remi­ crescut de la 16,7 la sută.
adus oţelarii de la cuptoa­ 6 000 tone ! a buncăralor pline cu dolo- Nicolae Ceauşescu în Valea minte recomandările tovară­ zieri, în cartiere; calitatea
rele nr. 5, 8, 4 şl 7 care — Ne aflăm în faza afi- mită pentru praguri, între­ Ca urmare a unei judici­ Jiului, noi am trecut grabnic şului Nicolae Ceauşescu re­ în 1972, Ia peste 21 la sută,
au dat peste plan aproape nării oţelului — preciza ţinerea în condiţii optime oase organizări a muncii şl la materializarea recomand feritoare la dezvoltarea şi pîinii s-a îmbunătăţit, deşi anul acesta. S-au făcut su­
20 000 tone oţel. prim-topitorul Teodor Fiţu. prin respectarea regimului prin valorificarea mal bună dărilor şi indicaţiilor pe ca­ perfecţionarea producţiei de mai sînt zile cînd nu cores­ plimentări la fondul de
Am vrut să cunoaştem Intr-o jumătate de oră eva­ termic în fazele de elabo­ a resurselor Interne, colecti­ re ni le-a dat. Intr-un vii­ maşini miniere şi ne stră­ punde în totalitate ; meniu­ marfă, la cele mai solici­
cîţiva din autorii acestor re­ cuăm oţelul. rare a şarjelor, ajustarea vul de muncitori, tehnicieni tor foarte apropiat, între­ duim să le transpunem nea­ rile cantinelor s-au îmbună­ tate produse. Tot în lumina
zultate de prestigiu. Am Muncă febrilă. Se îa o corectă a cuptoarelor — sînt şl Ingineri al laminorului de prinderea noastră va deveni bătut în viaţă. Intr-adevăr, tăţit substanţial, s-au diver­ indicaţiilor primite, per­
descins pe platforma oţelă- probă, apoi se verifică tem­ doar cîteva din condiţiile ce 650 mm din cadrul C.S. Hu­ un centru puternic pentru cine alţii decît noi, cei care sificat. sonalul nostru a fost trecut
trăim şi muncim aici în Va­
riei în timpul cînd schim­ peratura din cuptor. Maşi­ creează posibilitatea obţine­ nedoara, a înregistrat pînă producţia de maşini miniere. lea Jiului, cunosc mai bine N-aş spune, totuşi, că s-a prin diverse forme de reci­
bul de noapte preda ştafeta na de şarjare condusă de rii unor rezultate de presti­ în prezent mal mult de Lucrările la halele noi sînt condiţiile de lucru ale mine­ făcut totul. Factorii direct clare şi ridicare a califică­
de lucru celor de zi. Gheorghe Colhon introduce giu. Şi oţelarii acestei sec­ 11 000 tone de laminate fi­ mult avansate. De asemenea, rilor şi configuraţia straturilor răspunzători de buna apro­ rii — tocmai pentru a con­
— A fost o noapte rodni­ în cuptor minereul de fier. ţii hunedorene le cunosc nite peste sarcinile de plan în strînsă colaborare cu spe­ de cărbune ? Aceasta ne per­ vizionare a populaţiei din tribui şi în acest fel la. o
că — ne-a spus maistrul Se la din nou o probă. Se îndeaproape şi le respectă, la zi. De remarcat că şi sar­ cialişti de la Centrala căr­ mite să executăm maşini şi Valea Jiului sînt datori să mal bună servire a cliente­
Ioan Drăghin. Cu toate că verifică conţinutul de car­ conştienţi că metalul ob­ cinile de export au fost o- bunelui Petroşani şi de la utilaje care să corespundă persevereze, să facă o re­ lei. !
prim-topltOrul Nicolae Deac bon. ţinut contribuie la edifica­ norate exemplar, fiind reali­ exploatările miniere, am pro­ mai bine condiţiilor de zăcă- partiţie cît mal chibzuită a Sînt de necontestat reali­
de la cuptorul nr. 8 este în ...Ne-am alăturat şl noi rea societăţii noastre mul­ zate in proporţie de 139 la iectat şi executat în între­ mînt de aici. fondului dd marfă, să inter­ zările frumoase înfăptuite
concediu, băieţii Iul — chemării lansate de tinerii tilateral dezvoltate. sută. Merită apreciate efor­ prinderea noastră unele uti­ La un an de zile de la vi­ vină prompt la furnizori în întreaga reţea comerci­
Gheorghe Cocoş, Constantin de la cuptorul nr. 1 — a M. FILCEA turile depuse de Ioan Căti- laje care se aplică deja în zita tovarăşului Nicolae pentru livrarea produselor
naş, Nicolae Fillmon, Con­ cîteva mine, cu bune rezul­ Ceauşescu în Valea Jiului, de care populaţia are tre­ ală a Văii Jiului în ulti­
stantin Cristea, Petru Poto- tate. Este vorba de comple­ constructorii de maşini şi u- buinţă. Să manifeste o tot mul an. Este adeverirea
concretă în viată a indica­
xul pentru abatajele cu front
Casca de aur“ n Planul fiecărei luni roacă, Serafim Săvulescu, lung cu împuşcare, utilizat tilaje miniere din Petroşani mai mare răspundere în ţiilor date de secretarul
n Ioan Munteanu şi alţii. în abatajele minei Petrila, de raportează realizări merito­ continuare pentru asigura­ general al partidului, tova­
grinzile păşitoare, cu care rii pe linia indicaţiilor şi rea consumatorilor cu toate răşul Nicolae Ceauşescu, cu
realiza! cu economii la
In centrul atenţiei, In pasul am echipat complet un aba­ recomandărilor date de se­ cele necesare. prilejul vizitei, că dacă toţi
cretarul general al partidu­
— După vizita tovarăşului
cei răspunzători muncesc cu
taj la mina Dilja, de moder­
preţul de cost' 1 cadenţat al muncii II cu un sistem de plug, un lui nostru, concură, alături Nicolae Ceauşescu — ne-a tragere de inimă, se preo­
nizarea transportorului T.R.
de mineri, la dezvoltarea mi­
spus
Cazimir
Davidovici,
sporirea produc­ Peste 50 000 lei Rezultate bune In muncă hidroridicător şi un împin- mecanizarea şi modernizarea directorul coordonator al cupă îndeaproape de rezol­
neritului în Valea Jiului, la
ce
le
problemelor
varea
I.C.L.S. pentru mărfuri ali­
revin,
gător-crio hidraulic, de noul
neajunsurile
sem­
procesului de extracţie, la
mentare din Petroşani —
nalate pot fi eliminate.
şl
ţiei de minereu obţin cadrul turnătorll-formatorl stîLp hidraulic cu ventilul realizarea unor producţii me­ nizare a reţelei noastre. ce îşi aşteaptă soluţionarea.
am trecut la o mare acţiu­
protejat, adecvat zăcământu­
Desigur, mai sint situaţii
C.S.
din
Hunedoara.
reu mai mari de cărbune.
ne- de igienizare şi moder­
lui de la mina Paroşeni, de
De la începutul anului şl pî­
Este încă o dovadă eloc­
unele piese de schimb asimi­
nă în prezent ei au turnat
problemele se află în aten­
jare a oamenilor muncii din
Trofeul „Casca de aur“ este de-acum Iu flecare lună mai mult de 16 000 tone late în ultima vreme. ventă a spiritului de anga­ Peste 70 de unităţi au fost Pozitiv este faptul că toate
cunoscut nu numai minerilor de la în­ piese din fontă, 26 500 tone Aici, la I.U.M. Petroşani, Valea Jiului, a ataşamentu­ supuse acestui proces, care ţie, se munceşte cu mai
treprinderea minieră Barza, care şi-l dis­ Iniţiativa chimiştilor de la întreprinde­ tuburi de presiune, 43 500 to­ germenii mecanizării au în lui lor la politica partidului, continuă în ritm susţinut. mult simţ al răspunderii,
pută trimestrial, ci şi multor altor colec­ rea „Vlscoza" Lupeni a pornit din cadrul ne piese din oţel, 5 600 tone permanenţă cîmp fertil de a hotărîrii lor ferme de a o Privind aprovizionarea tre­ se perseverează în a rezolva
tive minereşti din judeţul nostru. Recent, secţiei de finisaj textil, cel mai harnic piese neferoase şl au elabo­ acţiune. Oameni harnici şi transpune neabătut în viaţă, buie să subliniez că fondul cit mai operativ şi eficace
am văzut preţiosul trofeu expus pe unul şi priceput colectiv de muncă din ca­ rat, pentru turnarea pieselor pricepuţi, ingenioşi şi ini­ de marfă ne-a fost supli­ acele probleme pe care ce­
din pereţii biroului în care lucrează ing. drul fabricii. Obţinerea întregii producţii din oţel şl a llngourilor moşi, se află Intr-o continuă de a contribui la prosperita­ mentat la principalele pro­ tăţenii Văii Jiuluj le mai
Voicu Corinda, şeful sectorului Valea de fire cu economii la preţul de cost a necesare laminorului de dispută cu timpul, pentru a tea şi bunăstarea patriei so­ duse, cele de consum cu­ ridică privind buna aprovi­
Morii—Brădişor. Se înţelege că după în­ devenit mai apoi deviza întregului colec­ 800 mm aproape 700 tone descoperi noi metode de cialiste. rent : făină albă, mălai, zionare, servirea lor zilnică.
cheierea întrecerii pe trimestrul II 1973, tiv, avînd în vedere faptul că eficienţa de oţel lichid.
acest sector a acumulat cele mai multe economică a produsului finit este strins
puncte în realizarea criteriilor stabilite. legată de respectarea tehnologiei de lu­
— Cîte, tovarăşe inginer ? cru pe întregul fiu* de prelucrare. Rea­ Noi manuale şi cursuri
— Un plus de 255 puncte! lizările înregistrate de la începutul anu­
—Cine a „purtat" casca mai înainte 7 lui sînt concludente în acest sens. Numai Intre noutăţile ce consem­ liceelor de cultură generală
— încă din anul trecut, „Brădişorul“ valoarea economiilor la preţul de cost se nează deschiderea noului an şi de specialitate. Manualul
deţine „Casca de aur" pentru activitatea ridică la peste 400 000 lei — mai mult şcolar se înscrie apropiata a- expune elevilor istoria gîndi-
fructuoasă desfăşurată. de 50 000 în fiecare lună. De asemenea, pariţie — sub egida Editurii rii filozofice româneşti şi u-
— Pe ce măsuri sau metode aţi pus planul de beneficii suplimentare a fost didactice şi pedagogice şi a niversale, comentarii privind
accent în ultima etapă de întrecere 7 depăşit cu 6,6 la sută, cheltuielile nepro­ Ministerului Educaţiei şi In- problemele actuale ale poli­
— In primul rînd, am intensificat, ceea ductive fiind reduse în mod substanţial. văţămîntului — a noi ma­ ticii interne şi externe a
ce numim in mod obişnuit, munca cu o- — Indicatorii de eficienţă — ne spunea nuale şi cursuri de ştiinţe partidului şi statului nostru,
mul, atit pentru ridicarea calităţilor lui ing. Rodica Tatulici, directorul fabricii sociale destinate învăţămîn- precum şi ale vieţii sociale
profesionale cît şi pentru întronarea — puteau fi şi mai buni. De aceea, tre­ tului de stat. După cursul de contemporane. Liceele eco­
unei concepţii socialiste despre muncă. buie să avem mereu in atenţie îmbună­ „Socialism ştiinţific", nece­ nomice vor avea şi ele la
A fost şi este necesar ca în acordarea tăţirea aprovizionării tehnico-materiale, sar tinerilor din Invăţămîn- dispoziţie un nou manual in­
asistenţei tehnice să se arate minerilor respectarea disciplinei contractuale şi, în tul superior, va vedea lumi­ titulat : „Economie politică.
nu numai ce să facă, ci şi cum, şi mai mod deosebit, valorificarea la maximum na tiparului „Manualul de fi­ Probleme actuale ale politi­
a tuturor resurselor interne de care dis­ lozofie", pentru anul III al cii economice a P.C.R.“.
ales, de ce să procedeze aşa — foloasele
ce decurg pentru economia naţională, punem în continuare.
pentru colectiv şi ei înşişi. Apoi, cunoaş­ De la începutul anului, prin folosirea,
terea permanentă, după fiecare „şut", a în fabricarea bureţilor din vîscoză, a de­
realizărilor sau rămînerilor în urmă, bu­ şeurilor rezultate la prelucrarea mătăsii
artificiale, s-a obţinut o producţie în va­
na aprovizionare a fronturilor de lucru, loare de 200 000 lei, realizîndu-se cu 2 000 Locui muncii politice
coordonarea activităţii în cadrul revlrelor, bucăţi bureţi mal mult decît prevedeau
aplicarea metodelor de exploatare de sarcinile contractuale.
mare productivitate şi adecvate situaţiei — Un rol important II avem şi noi cel
concrete, constituie, toate la un loc, căile care lucrăm direct In procesul de produc­ im i
prin care ne-am ridicat activitatea la cote ţie — ne spunea muncitoarea Maria Gîr-
superioare. joabă, de la filaj. Gospodărind mai bine
— Cum aţi încheiat luna august 7 substanţele chimice, respectînd întocmai
— Tot cu realizări, la metal nativ de- tehnologiile de lucru, reuşim lunar să
păşindu-se sarcinile cu 17,4 la sută, iar diminuăm consumurile specifice. li ICUPEME
!a total cu 5.1 la sută. Brigăzi ca cele S-a desfăşurat o muncă susţinută pen­
conduse de Gheorghe Vîrciu, Aurel Stoia, tru menţinerea instalaţiilor şi utilajelor La Autobaza din Brad mecanicul Nicolae Ciocan este recunoscut ca unul dintre cel mal
Petru Arcu, Roman Iovan, Aron Feier, în continuă stare de funcţionare. Munci­ conştiincioşi meseriaşi. Exemplu în muncă şl viaţă, el se bucu râ de aprecierea Întregului co­
Viorel Ciocan, Florian Stănean, Nicolae torii din cadrul sectorului mecano-ener- lectiv.
Colectivul ' acestei autobaze care execută un volum important de transporturi, atlt de
Oprea, Ilie Ţăran şi mulţi alţii, se află getlc, care a fost declarat fruntaş în în­ mărfuri cît şi de călători (autobaza efectuează transportul muncitorilor de la I.M. Barza, E.M. A MIM ¡1
în fruntea întrecerii prin rezultatele deo­ trecere, au realizat în cadrul acţiunii de Ţebca şi pentru alte unităţi din zonă) s-a încadrat, printre primele din Judeţ, în acţiunea de
sebite înregistrate. autoutilare 13,2 tone utilaje şi piese de prelungire a duratei de funcţionare a autovehiculelor între două reparaţii, precum şl de eco­
SORIN DRUMARU schimb, în valoare de 350 000 lei. nomisire a carburanţilor. (Urmam din pag. 1)
In cadrul acestor preocupări un rol de seamă U au, desigur, mecanicii de Întreţinere.
cretă — fie chiar din carton — nu necesită fonduri spe­
ciale, ci doar preocupare. S-a preconizat, şi se află în
execuţie, în acest scop, un panou care să facă cunoscute
A sosit momentul începerii semănatului Mecteiifi, ¡iflnsteîeri, Lisneficiari! pierderile pe care le suportă un miner în urma unei ab­
senţe nemotivaite.
Plenarele comitetului, adunările generale ale organi­
zaţiilor de bază au abordat starea de fapt cu care este
Suprafeţele de teren pregătit confruntată producţia minei ?
Di luna aprilie a.c., comitetul a luat în dezbaterea sa
plenară „Preocuparea comitetului sindicatului pentru mo­
bilizarea salariaţilor la realizarea sarcinilor de plan“. Au
asigură un ritm alert ia însămînţări ? Ja tfalaic Ireproşabilă, pass fa îenisen în funcţiune
fost adoptate şi măsuri. Măsuri însă care, în cea mai
mare parte, se confundă cu sarcinile sindicatelor In do­
meniul economic. Dat fiind faptul că pe primele 4 luni
ale anului în curs producţia s-a situat sub plan, comite­
Potrivit obiectivelor stabili­ Grija care 6-a acordat de C.A.P. Cărăstâu, Birtin, Riş- le «-a lucrat intens la discuit tul de partid hotărăşte, pentru plenara din mai, „Infor­
te în programul culturii griu­ către conducerile C.A.P. şi culiţa, Mesteacăn etc. cum şi s-au însămînţat o parte din mare privind realizarea indicatorilor planului de pro­
lui, începînd din a doua de­ ale secţiilor de mecanizare pot considera oare 'că şi-au suprafeţe. ducţie pe 4 luni şi măsuri pentru recuperarea rămîneri­
cadă a lunii septembrie a.c. din cadrul consiliului inter- făcut datoria dacă nu au la Nu mai este cazul să insis­ lor în urmă". Prezintă comitetul oamenilor muncii. Mă­
se impune ca forţele şi mij­ cooperatist Deva îndeplinirii această dată teren pregătit tăm asupra necesităţii înca­ surile sînt exclusiv economice şi-intră în atribuţiile ra­
loacele de care dispun uni­ obiectivelor cuprinse în pro­ nici pentru o zi de lucru cu drării însămînţării griului şi portorului. Legătura dintre acţiunea politică şi cea eco­
tăţile agricole să fie concen­ gramul culturii griului se con­ semănătoarea ? Aceeaşi între­ orzului în limitele epocii op­ nomică se realizează doar prin aceea că dintre cei res­
trate la însămînţarea cerea­ cretizează în aceea că unele bare se adresează şi condu­ time. Stadiul întîrziat în ca­ ponsabili cu înfăptuirea hotărîrii, unul este membru al
lelor păioase de toamnă. S-au cooperative agricole, cum sînt cerilor cooperativelor agricole re se află pregătirile, îndeo­ comitetului de partid. Intre adunările generale din ulti­
finalizat toate pregătirile ne­ cele din Deva, Hărău, Şoimuş, din Nădăştia de ■ Jos, Bretea sebi discuitul şi nivelatul te­ (Urmare din pag. 1) din planul anual, atît valoric mele luni, una singură şi-a formulat obiectul analizei pe
cesare în acest sens ? Iată Bîrcea Mică ş.a., au pregătit pa­ Română, Ohaba, Lăsău, Cîm- renului, îndeamnă la serioa­ cit şi fizic. Toate acestea ideea muncii politice desfăşurate de organizaţia de bază
întrebarea de acută actuali­ tul germinativ pe cîte 45—180 puri-Surduc şi altele, care au se reflecţii pe toţi factorii sînt garanţii că ne vom achi­ pentru realizarea sarcinilor de plan. Aparţine schimbului
tate cu care sînt confruntaţi hectare. Cu rezultate merito­ ignorat iniţierea de acţiuni răspunzători de soarta recol­ dau posibilitatea să anticipăm ta cu cinste de sarcinile a- I permanent. Ii lipsesc însă proiectele pentru munca vii­
cooperatorii, mecanizatorii şl rii se prezintă, de asemenea, energica în scopul materiali­ tei. Recuperarea restanţelor că la 30 decembrie vom „in­ cestui an, că ne vom onora toare.
Cadrele tehnice. C.A.P. Geoagiu, unde s-au şi zării sarcinilor ce le revin şi trecerea din plin la semă­ tra" deja în planul anului vii­ angajamentele luate. Valo­ In preocupările comitetului, ale organizaţiilor de bază
tor cu circa' 15 la sută. Esen­
Dacă în ceea ce priveşte însămînţat peste 30 de hec­ privind realizarea însămînţă- nat în săptămîna care urmea­ ţial, după cum spuneam mai roasele iniţiative care au s-au înscris şi cele legate de utilizarea eficientă a forţei
efectuarea arăturilor există o tare cu cereale păioase de rilor de toamnă la un nivel ză, obligă conducerile C.A.P. prins rădăcini trainice pe de muncă, calitate, costuri de producţie etc., care repre­
situaţie mai bună, la pregă­ toamnă. Demnă de evidenţiat agrotehnic superior. şi S.M.A. să mobilizeze întreg înainte, rămîne însă respec­ şantierele noastre, dintre ca­ zintă realmente probleme. Dar dezbaterea lor la modul
tirea patului germinativ se este şi preocuparea conduce­ O situaţie deloc liniştitoare potenţialul de forţe şi mijloa­ tarea termenelor de punere re aş aminti „Punct de lucru pur economic face să se scape din vedere căile de ac­
în funcţiune a noilor obiec­
întîlnesc restanţe inadmisibile. rilor C.A.P. Streisingeorgiu, se întîlneşte şi în unităţile ce la eliberarea, fertilizarea tive industriale şi social-eco- model", „Un apartament pe ţiune ale muncii politice. Mai persistă încă formalism în
Cu excepţia cooperativelor a- Bretea Streiului, Peşteana, din cadrul consiliilor interco­ şi pregătirea terenului, să ur­ nomice. Şi faptul că în pre­ trimestru din economii“ şi stabilirea temelor pentru dezbatere în adunările gene­
gricole din raza de activitate Ostrov, Bretea Mureşană, Ilia operatiste Simeria, Haţeg şi genteze procurarea seminţe­ „Fiecare echipă cu planul de­ rale. In lunile iulie, august, cele mai multe adunări iau
a S.M.A. Deva, unde peste 500 — să amintim doar cîteva Toteşti, în fiecare existînd u- lor — acţiuni decisive în zent tocmai la acest capitol păşit", reflectă concludent în discuţie doar Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din iu­
exemple — unde s-au creat nităţi (C.A.P. Bobîlna, Spini, complexul de măsuri ce se ne îndreptăm atenţia consti­ modul în care lucrează oa­ nie 1973, cu privire la creşterea rolului femeii în viaţa
ha sint gata să primească să- Ciula, Clopotiva, Sinpetru, tuie garanţia că toate obiec­ menii noştri, iar responsabi­ economică, politică şi socială a ţării. Datorită specificu­
mînţa, în cadrul celorlalte condiţii pentru ca însămînţa- iniţiază în vederea pregătirii tivele cu termen de predare litatea cu care a fost înţe­ lui muncii (în subteran nu lucrează femei), această ho-
consilii intercooperatiste dis- tul să se declanşeze în ritm Rîu AJfo, Sălaşu de Jos) unde temeinice a producţiei de grîu în acest an vor fi finalizate tărîre putea face obiectul unei informări, care să fie in­
cuirea terenului s-a făcut pe alert. pregătirea patului germinativ şi orz a anului 1974. De ma­ în termen. De o sâptămînă leasă chemarea tovarăşului clusă pe ordinea de zi alături de o problemă realmente
Potrivit Indicaţiilor date, şi începerea semănatului ri­ ximă importanţă este câ şi Nicolae Ceauşescu constituie
suprafeţe care însumează abia ne-au sosit prefabricate pen­ solicitată de activitatea curentă.
începînd de mîine trebuie să dică acute semne de întreba­ consiliile populare comunale încă o garanţie — poate cea
cîte 100-300 hectare. îngrijo­ se treacă cu toate forţele la re. Orice argumente ar invo­ să situeze în centrul preocu­ tru rezervorul de 1 500 mc mai importantă — că ultima Situaţia obiectiv grea a desfăşurării procesului de
rător este faptul că sînt une­ remănat. Unde vor însămîn- ca preşedinţii şi inginerii din părilor de sezon grija faţă de din Simeria, fapt ce no per­ jumătate a anului 1973 este producţie impune cu necesitate o efervescentă şi mobili­
le consilii — Brad, Haţeg, Si- ţa însă orzul şi griul coope­ aceste unităţi pentru a „mo­ recolta anului viitor, spriji­ mite să muncim din plin zatoare muncă politică, cu largă audiepţă în masa sala­
• meria, Dobra — unde nu s-a rativele agricole din raza tiva" întîrzierile la pregătirea nind unităţile agricole în re­ Prin eforturi proprii am mai pentru noi cel mai serios e- riaţilor, în rîndul cărora să stîrnească emulaţie. Cu deo­
asigurat front de lucru nici S.M.A. Baia de Criş, dacă nu terenului, ele nu au nici un zolvarea problemelor care îmbogăţit „suflul“ şantierului xamen din care vom ieşi ma­ sebire acum, cînd se cer eforturi mai deosebite, locul îi
cel puţin pentru o zi bună au pregătit patul germinativ suport temeinic dacă se ţine condiţionează desfăşurarea ire­ cu peste 100 de constructori. turizaţi, capabili să preluăm este în fruntea acţiunilor pentru recuperarea rămînerilor
de lucru în cîmp cu toate nici pe 50 de hectare? Pre­ seama că, în condiţii simila­ proşabilă a recoltărilor şi în- La unele lucrări avem înde­ sarcinile cu mult mai mobi­ în urmă.
semănătorile. şedinţii şi inginerii de la re, în alte cooperative agrico­ sămînţărilor de toamnă. plinit deja peste 90 la sută lizatoare ale anului viitor.