Page 31 - Drumul_socialismului_1973_09

tmÊSÊÊBmÊmmtemBKMamaxsBÊmamamagmBtasBSBtaBaamsBBESÊmsxMimmssasKmaBmBBsaBBaPtaBEaaasi
DRUMUL SOCtALISMULUI © Nr. 5 805 © DUMINICĂ 9 SEPTEMBRIE 1973 3
PBKBUBKBia SHanaoasaHi HHBnHBOBmiBnHKHa&jsi

n şirul marilor bărbaţi nia ca om format, cult, cu ierilor care apreciau cultura ţin, iară în curgerea vremii, Pătrunzînd şi înţelegînd pe
I al căror nume s-a fixat larg orizont de cunoaştere şi şi avantajele ei. In faţa aces­ cu împrumutate puteri aju­ deplin ţelurile nobile ale răs­ Avancronică
definitiv in conştiinţa ancorat cu hotărîre şi compe­ tora el caută să demonstreze toraţi fiind şi cu mai multe coalei populare condusă de
noastră naţională datorită tenţă în problematica începu­ necesitatea înfiinţării unei ştiinţe folositoare". Tudor Vladimirescu în 1821, * 1
dîrzeniei şi sacrificiului cu tului veacului al XiX-lea. şcoli superioare româneşti, Pregătirea sa enciclopedică, Gheorghe Lazăr, care contri­
care au luptat pentru elibera­ Numit profesor la Semina­ susţinând — în pofida con­ probitatea ştiinţifică a cunoş­ buise prin întreaga sa activi­
rea şi luminarea poporului rul ortodox din Sibiu şi ar- vingerii boierilor cosmopouţi tinţelor ce le poseda, spiritul tate la pregătirea acestei miş­
român, se înscrie cu demni­ hidiacon al episcopiei, Lazăr neîncrezători în resursele liin democratic, de care era ani­ cări populare, i se alătură
tate şi acela al marelui das­ se străduieşte să imprime un bii române — că t’.-minologia mat, înalta preţuire şi încre­ cu toată hotărârea şi-şi pune
căl ardelean Gheorghe Lazăr, suflu nou în activitatea se­ ştiinţifică şi ideiţe filozofice dere în forţa de exprimare a cunoştinţele la dispoziţia ta­
ctitorul învăţămîntului supe­ minarului, luptînd împotriva pot fi exprimate în limba limbii române, dragostea de berei de la Cotroceni, reglînd
rior românesc din capitala de inerţiei şi ignoranţei, susţi- română. Ideile sale, primite neam, tactul şi dăruirea apos­ de mai multe ori tirul tunu­
pe malurile Dîmboviţei. nînd că omul „...trebuie să cu rezervă la început, sînt tot tolică — toate acestea l-au rilor lui Tudor.
Născut la 5 iunie 1779 în fie luminat şi lumina numai mai mult îmbrăţişate de min­ ajutat pe Lazăr să facă din Munca intensă, lupta grea
satul Avrig, lîngă Sibiu, ul­ prin învăţătură se poate do- ţile nereceptive ale unor boieri Şcoala de la Sfîntul Sava o tri­ în care se angajase şi hăr­
timul dintre cei cinci copii bîndi..." Elanul tînărului în­ influenţi, cum a fost banul bună de educare patriotică şi ţuielile necoritenite au înce­
ai familiei Lazăr, micul Geor­ văţat se izbeşte însă de ego­ Constantin Bălăceanu. care, de temeinică pregătire ştiinţi­ put să slăbească forţele pro­
ge — Eustaţie şi-a petrecut ismul, mediocritatea şi carie­ pentru a se convinge Je ca­ fică a elevilor săi. Aşa se fesorului de la Sfîntul Sava,
copilăria alături de ceilalţi fii rismul episcopului ortodox pacitatea cărturarului arde­ explică faptul că, la puţin mai ales după înfrîngerea lui
de ţărani români şi saşi din Vasile Moga. om cu o gîndi- lean, l-a supus la încercare, timp după deschidere (mai a- Tudor, care i-a pricinuit mul­
satul de pe Olt, în care stă­ re ternă, lipsit de orizont, spunîndu-i : „Auzi-mă, dască­ les cu copiii mărginaşilor : tă amărăciune şi pe care a
ruiau puternice ecouri ale poltron şi rob al ambiţiilor le, dacă o adevărat că dum­ croitori, negustori, cavafi, co­ resimţit-o ca pe o lovitură a
răscoalei iobagilor conduşi de mărunte, din pricina căruia neata ai ştiinţa de care ne jocari), sălile şcolii lui Lazăr sa. Sănătatea lui Lazăr se încă dinaintea meciului cu
Horea, Cloşca şi Crişan. este destituit d n funcţiile ce vorbeşti, iacă eu am o grădi­ se umplu cu elevii de l.i A­ zdruncina necontenit. In 1823, U.T.A., antrenorul Jiului, Tro­
:
După ce a urmat cursurile bolnav, părăsit, vizitat tot ian Ivănescu, ne asigura că
şcolii primare din sat, copilul mai rar de cîţiva elevi cre­ „în orice caz, dacă reuşim
cu minte ageră şi iscoditoare, dincioşi. Lazăr zăcea într-o sau nu la Arad, duminica
însetat de cunoaştere şi dor­ colibă a unei rude îndepăr­ viitoare, cu F. C, Argeş, ofe­
nic de cultură, din motive les­ Gheorghe lozâr tate, situată într-o mahala a rim spectatorilor din Petro­
ne de presupus, a fost ne­ Bucureştiului, pe locul unde şani o victorie sigură". Por­
voit să rămînă acasă pînă la se află astăzi Piaţa Obor. De nind de la această afirma­
vîrsta de 20 de ani, cînd pă­ acolo a scris fraţilor săi de ţie şi de la realitatea me­
rinţii reuşesc să-l înscrie în un mere ctitor ei invătămintuiui românesc la Avrig să vină să-l ducă a- ciului de la Arad, unde Jiul
clasa întîi la liceul piariştilor casă. Ascultîndu-i rugămintea, s-a aflat la ... 7 minute de
din Cluj, unde rămîne pînă % Ion (Onu). fratele cel mai ma­ ţelul său datorită unui joc
în 1801 şi studiază limbile re, care era primar în Avrig, bun In general, să vedem
latină, elină şi germană, arit­ — 150 de ani de la moartea sa — a venit în luna iunie 1823 la ce s-a intîmplat în săptă-
metica, istoria, geografia, or­ Bucureşti cu căruţa sa ţără­ mîna premergătoare impor­
tografia, caligrafia şi religia. nească şi l-a luat ne Lazăr tantei şi dificilei partide cu
După 1801 îşi continuă stu­ acasă. Intre lucrurile puţine echipa lui Dobrin şi Troi.
diile la liceul catolic din Si­ cu care se întorcea Lazăr a- Din cîte sintem informaţi,
biu. în clasa de filozofie, un­ le avea şi nevoit să părăseas­ nă aici în oraş şi voi să cademia grecească, pe care o casă, după 24 de ani de învă­ Ia Jiul s-a lucrat în această
că Sibiul şi să plece la Bra­
săptămînă
cu
asiduu,
chiar
de se preda logica, istoria, al­ şov. La aceasta a contribuit, cumpăr un loc alăturea, ca să părăsesc, venind, unul cîte u- ţătură, de muncă şi luptă ne­ exces de zel, făcîndu-se an­
gebra, fizica, chimia, minera­ desigur, şi raportul directo­ o măresc. A măsurat-o un nul, la Şcoala de la Sfîntul întreruptă cu nedreptatea, ig­ trenamente zilnice, pe com­
inginer neamţ şi aş vrea să
logia, geodezia şi arhitectura. rului poliţiei, care informa Sava. noranţa şi întunericul, agenţii partimente şi în ansamblu,
După ce urmează apoi un an curtea imperială că la 9 iu­ mă încredinţez, dacă locul e Dezvoltarea şcolii, numărul de vamă de la Turnu Roşu la o intensitate sporită, cu
la Academia de drept din Si­ de întinderea ce el îmi ara­ mare de elevi din toate ciclu­ au găsit vreo 300 de cărţi, o toată dăruirea jucătorilor.
biu, în 1806 obţine, din par­ nie 1815, intr-o grădină din tă pe planul său. Măsoară şi rile şi din diferite pături şi vioară şi cîteva instrumente Şl, ce e mal important,
tea bisericii ortodoxe, o bur­ Sibiu, teologul Lazăr a refu­ dumneata acel loc şi voi ve­ clase sociale îl determină pe inginereşti. moralul echipei nu e bîntuit
să anuală do 200 florini, cu zat să bea ,,în sănătatea Ma­ dea dacă să potriveşte planul Lazăr să ceară .numirea a În­ Cu toate îngrijirile şi dra­ Pe defileul Vilii Jiului, la hotarul dintre judeţele Gorj şl de crivăţul neîncrederii şi
iestăţi Sale", în schimb a în­
ajutorul căreia se înscrie la dumneatale cu al neamţului“. că patru profesori : Eufrosln gostea cu care a fost încon­ Hunedoara, un obelisc, Ingenios realizat, semnifică sugestiv pro­ resemnării. Dimpotrivă. Un
filul economic al municipiului Petroşani.
Academia teologică din Vie- chinat pentru sănătatea lui Mâsurătoaz'aa precisă şi pla­ Petecă, Heliade Radulescu jurat de familia sa, Lazăr moral ridicat, un optimism
Napoleon.
na, urmînd paralel şi cursu­ nul perfect alcătuit de Lazăr (fost elev al lui Lazăr), Grigo- continuă să slăbească. Boala robust domină atmosfera de
rile de ştiinţe fizico-matema- Pentru a-şi întreţine exis­ l-au convins pe Bălăceanu de re Rîmniceanu şi Ladislau îl chinuia şi-l măcina fără lucru şi face ca meciul cu
tice. tenţa, la Braşov se angajează capacitatea dascălului arde­ Erdeli. cruţare. F. C. Argeş să /fie_prlvit oa
In timpul şederii în capita­ profesor al copiilor boieroai­ lean şi l-au determinat ca, Munca migăloasă, perseve­ La 17 septembrie 1823, du­ primul care va aduce victo­
la Imperiului habsburgic, în cei Bărcănescu din Ţara Ro­ împreună cu vornicul George rentă şi temeinică a lui Lazăr pă 44 de ani de viaţă, de fră- ria echipei din Petroşani.
Europa circulau cu intensita­ mânească. Spre sfîrşitul anu­ Golescu şi cu logofătul Ştefan şi a colaboratorilor săi a în­ mînt şi neastîmpăr, de ten­ s Legat tot de moral, trebu­
te ideile înnoitoare, antifeu­ lui 1816, în rădvanul cu care Nestor, să ceară domnitorului ceput să-şi dea roadele. După siune şi luptă, de biruinţi şi ie să menţionăm că astăzi
dale ale revoluţiei franceze Bărcâneasca se întorcea la Caragea aprobarea înfiinţării ce, în decursul celor trei ci­ înfrîngeri, Gheorghe Lazăr se Jiul va beneficia de servicii­
din 1789, proliferate de ar­ Bucureşti, se afla şi Gheorghe unei şcoli de ingineri măsură­ cluri, elevii îşi însuşeau temei­ stingea în aceeaşi casă în \ Vigilenţă... trundem in incintă. Am fi pu­ le consistente ale unei pu­
matele lui Napoleon, care o- Lazăr, care scăpa astfel de tori, în Bucureşti. La 24 mar­ nic cunoştinţele necesare, e- care se născuse, lăsînd în ur­ tut să introducem şi maşina, ternice galerii a tinerilor din
cupaseră Viena după răsună­ urmărirea poliţiei statului tie 1818 domnitorul Caragea rau scoşi la aplicaţii practice ma sa imaginea luminoasă şi ^ Portarul Virgil Tosca, de la chiar cu motorul ambalat la întreprinderi, şcoli şi facultăţi.
toarea bătălie de la Austerlitz. habsburgic. dă un hrisov prin care apro­ pe teren. Şi astfel, spune He- exemplară a unui adevărat 4 întreprinderea de fire artifi- maximum, pentru că portarul Dorinţa de victorie a cu­
Spiritul vibrant şi receptiv al In momentul descinderii bă înfiinţarea unei şcoli ro­ liade Rădulescu : „Pe moşu­ apostol şi luminător al popo­ i ciale „Viscoza" Lupeni, este Adam Murgoi dormea somn prins şi suporterii. Dorim să
tînărului student român, des­ sale la Bucureşti, Gheorghe mâneşti în chiliile de pe lin­ le Ţării Româneşti începură rului nostru. 1 deosebit de vigilent. Şi asta greu şi nu ne-ar fi oprit. L-am ne convingem, după-amiază,
pre care se spune că a fost Lazăr era un bărbat de 37 gă biserica Sfîntul Sava, con­ a flutura steagurile noilor in­ La împlinirea unui veac şi ţ este foarte bine ! Numai că, trezit noi, i-am spus „bună că, în sfîrşit, Jiul va avea
recrutat ca topograf în servi­ de ani, cunoscător al cîtorva dusă de inginerul Gheorghe gineri ¡începură a se trage de jumătate de la moartea sa, i această datorie a păzitorilor dimineaţa", „la revedere" şi galerie pe toată durata me­
ciul armatelor franceze, a se­ limbi străine, posesor ai u- Lazăr. mîna românilor triunghiuri cei ce muncim în breasla o- 1 de bunuri, dacă este împinsă s-auzim de... sancţiuni" ! ciului şi, mai cu seamă, in
sizat ideile progresiste şi s-a nor temeinice cunoştinţe de Lazăr a fixat data deschi­ înţelesei...) Se trăgeau linii, norată de Gheorghe Lazăr şi 4 „in extremis" şi nu e cumula- perioadele critice, atunci
pătruns de noua semnificaţie filozofie, matematică, fizică, derii şcolii în luna august se făceau triunghiuri, din toţi cei ce ne bucurăm de l tă cu o cunoaştere a tuturor Joi, în piaţa Bradului cînd echipa are cel mal
a acestora, gîndindu-se necon­ chimie, geodezie, istorie, geo­ 1818, publicînd „înştiinţare triunghi în triunghi se înche­ binefacerile şcolii într-o epo­ ■ celorlalte obligaţii de servi- mult nevoie de suportul mo­
tenit la emanciparea fraţilor grafie şi teologie, Încrezător către toată cinstea vrednică ia planul, compasul începea a că ce depăşeşte visurile de 1 ciu, nu poate genera mulţu- Joi, 6 septembrie a.c„ ora ral al publicului. Cu atit mai
săi oe gemeau sub odioasa în forţa ştiinţei şi a progre­ tinerime", prin’ care o chema păşi pe hartă şi spunea stîn- lumină ale generosului dascăl ^ mirea lucrului bine făcut. Ast- 13,00. Ne-am aflat ocazional mult, posibila victorie va fi
administraţie feudală a Im­ sului, înarmat cu o solidă ex­ la învăţătură în limba ,¡mai­ jenii (...) Bietul Lazăr aprindea de la Sfîntul Sava. ne plecăm r fel, intr-una din nopţile trecu- In piaţa oraşului Brad. Am fi mai importantă, cu cit ea va
periului austro-ungar. perienţă de viaţă şi de lup­ cii sale“ : „Veniţi toţi, de pipa şi petreeîndu-ri mîna a- în faţa memoriei eroismului 1 te, pe la ora 23,30 l-am cău- vrut să cumpărăm ceva. Im­ fi obţinută în faţa unei for­
In anul 1811, după ce stu­ tă în slujba adevărului şi lu­ toate părţile şi de toată sta­ supra pieptului, i se inundau său apostolic şi-i închinăm l tat po ofiţerul de serviciu pe posibil. Lipsa celor mai ele­ maţii redutabile, bine cotată
diase 12 ani şcolile din Cluj, minii. Prin munca şi cunoş­ re, veniţi la izvorul tămădui­ obrajii de lacrimi“. Dn şcoa­ un pios şi binemeritat oma­ i întreprindere pentru a ne în- mentare reguli do igienă ne-a la ora aceasta in campiona­
Sibiu şi Viena, Gheorghe La­ tinţele sale se face cunoscut rii ! că să ne împărtăşim şi la lui Lazăr ieşeau primii in­ giu. ? soţi prin unitate. Nu a fost, viciat această plăcere. O a- tul nostru. Dar, pentru rea­
zăr 6e întoarce în Transilva­ în lumea tîrgoveţilor şi a bo­ noi, acum măcar şi mai pu­ gineri români. Prof. DUMITRU SUSAN i mult timp, de găsit. Portarul semenea dezordine n-am vă­ lizarea victoriei, aşa cum re­
î ne-a legitimat şi înregistrat zut de mult într-o piaţă de marcau fundaşii Jiului după
> conştiincios. Vrînd să vedem alimente. Hirtii de toate mă­ meciul de la Arad, înainta­
ţ procesul verbal de predare- rimile şi culorile — aruncate rea echipei trebuie să fie
Axcnte Grădişteanu — Ştei. ţ primire întocmit între ultimii la întimplare, frunze şi chiar mai activă, să înscrie go­
Intrucît nu aveţi calitatea i doi ofiţeri de serviciu care se părţi întregi de tot felul de luri pentru ca sarcina jocu­
de angajat, nu vă puteţi re­ mrnmmmm ' afla intr-un registru pe masa legume, fructe şl zarzavaturi lui să nu rămînă pe apărare.
constitui vechimea în muncă ţ portarului, acesta s-a opus : ce se vînd intr-o piaţă de ali­ Aşteptăm, deci, ca înaintaşii
cu martori. i ,,E secret !“ Şi alte lucruri mente — aruncate pe jos şi să-şi facă in primul rind da­
Gheorghe Chirpă — Hune­ ASTĂZI DESPRE ; ' erau „secrete" : telefonul di- aiurea, dind pieţei un aspect toria ; aşteptăm ca Mulţescu
să-şi conducă colegii de la
doara. Odată cu majorarea ţ rectorului, numele, precum şi... dizgraţios. La ciţiva paşi (nu­ înaintare cu clarviziune şi
paz-
acţionează
modul
cum
i
salariilor din reţeaua în ca­ nicul în caz de incendiu ! Or- mai cîţiva) de mesele de vîn- eficienţă spre poarta parte­
re sînteţi încadrat în muncă, Diverse informaţii cerute redacţiei ’ genele care se ocupă cu in- zare — un minim munte de nerilor de joc. Aşteptăm, în-
veţi beneficia şi dv. de a- ^ struirea personalului de pază resturi menajere (lingă o cu­ tr-un cuvint, victoria. Cu
ceastă majorare. listele publicate, înseamnă nale legate de efectuarea de­ i ar trebui să-i pună pe aceştia tie de gunoi plină ochi), ce toată încrederea, cu justifi­
Tonia Dîncan — Geoagiu. că se încadrează în grupa a legaţiei prin plata unei diur­ * sa-şi mai conspecteze, din împrăştia o mireasmă... Ceea cate pretenţii şi speranţe.
ce nu am văzut joi în piaţa
Locurile de muncă ce se în­ 111-a de muncă. ne care variază în raport cu 4 cînd în cînd, alribuţiunile. Bradului : măcar un coş de O
cadrează în grupele I şi II, A. V. — Deva. Dacă reor­ salariul tarifar al acelui de­ gunoi (fie şi gol). Oare „ma­ Divizionarele B, Mureşul
în vederea pensionării pînă ganizarea se face potrivit legat, între 16 şi 20 lei pe | ...şi vigilenţă... rii“ gospodari ai Bradului şl Corvlnul joacă în depla­
la data de 18 martie 1969, prevederilor Decretului . nr. zi. Această diurnă se plăteş­ şi-au făcut joi piaţa ? Şi le-a sare, la Minerul Cavnlc şi,
sînt publicate în Buletinul 162/1973 privind stabilirea te numai în cazul în care ţ Ora 3. întreprinderea de u- plăcut cum arăta ? Dacă da, respectiv, U.M. Timişoara.
oficial nr. 21 din 10 martie normelor unitare de structu­ deplasarea durează minimum l tilaj minier Petroşani. In ca- s-o facă in continuare... Eventualele rezultate poziti­
1967, iar cele care se înca­ ră pentru unităţile economi­ 12 ore. Orele care depăşesc mera paznicului, luminile sînt ve ale lor nu supără pe ni­
In contrast, am văzut tot
drează în grupele respective ce, cu această ocazie se poa­ timpul normal de lucru şi \ stinse, iar geamurile, mate pe joi, peste o oră şi jumătate, meni. Sînt chiar aşteptate.
după acea dată, sînt publi­ te face şi o redistribuire de pentru care se plăteşte diur­ O
cate în Buletinul oficial nr. personal. na de deplasare, nu consti­ i trei sferturi, nu ne dau posi- piaţa mare a Devei. Curăţe­ Işi reiau competiţia divi­
i bilitatea să vedem in ce di- nia de rigoare. Păi ce-i mai
36 din 18 martie 1969. Soli­ Ioan Lugojan — Deva. tuie ore suplimentare. 1 recţie îşi are paznicul nţinti- zionarele C. Meciuri intere­
citaţi unităţii, pentru con­ Persoanele trimise în dele­ I principal într-o piaţă de ali­ sante pentru toate formaţiile.
Vulcan, oraşul care cunoaşte cea mal Intensă dezvoltare ur­ sultare, acele buletine oficia­ gaţie la distanţe mai mari IOAN VASILIE ţ te... privirile sale agere ! Aşa mente decît curăţenia şi... De ar fi răsplătite şl de re­
banistică între aşezările din Valea Jiului, Işl Împlineşte portre­ de 10 km în afara localităţii i că nu ne-a rămas decît să
tul şl prin geometria arhitecturală cu o vădită tentă modernă. le, pentru a vedea locul de unde se află sediul unităţii VASILE AVRAM * împingem poarta automată, mercurialul afişat... zultate...
Conrortul, eleganţa, esteticul se întîlnesc aici tntr-o plăcută ar­ muncă unde vă desfăşuraţi N. STANCIU
monie. _____ activitatea, în care grupă de sau îşi au locul obişnuit de de la Direcţia judeţeană ^ care era descuiată, şi să pă­ Gospodari şi gospodari...
Foto t VIRGIL ONOIG muncă, au dreptul la com­ pentru probleme de muncă L
muncă se încadrează. In ca­
zul că nu este prevăzut în pensarea cheltuielilor perso­ şi ocrotiri sociale
LESSYi
ocmE
laici*! mctecrolop
in istoricul mineritului aurifer
a împlinit ÜQ tic ani
Sn Munţii Apuseni (I)
Banalul buletin me­ treptat sub directa lui
Mineritul aurifer din primul loc se găsesc da­ ţia de aur din Munţii A- teorologic cotidian are conducere. In scurtă
Munţii Apuseni, inclusiv cii, care au pus bazele puseni a fost de aproxi­ vreme, institutul devi­
cei jm regiunea Bradu­ unei exploatări sistemati­ mativ 3 000 kg anual, ceea o vîrstă respectabilă:
lui, are o vechime ce de­ ce a minereurilor metali­ ce revine la un total de aproape 80 de ani. Pri­ ne cunoscut şi apre­
păşeşte istoria scrisă a a- fere. Sub ultimii ei regi, circa 600 000 kg aur şi a- ma comunicare despre ciat în străinătale, da­
cestui tinut, fiind strins Dacia a ajuns la o mare proximativ 950 000 kg ar­ Figura titanică de tele furnizate de la
legat de primele apariţii bogăţie în aur, provenit gint. realizarea pro­ savant modern a lui starea timpului făcută
Pentru
ale omului pe pâmînt. din minele proprii ce le Da 13 septembrie se îm­ Nicolac Iorga este con­ în ţara noastră, în mod Bucureşti fiind utiliza­
Strălucirea şi culoarea exploata. Faima acestor ducţiei, minereul se sco­ plinesc 60 do ani do la oficial, organizat şi te de renumiţi savanţi
metalului nobil au atras bogăţii a fost, desigur, u- tea din mină în desagi siderată de cercetători din vestul Europei. Bu­
atenţia omului primitiv şi nul din motivele care au de către sclavi sau con­ moartea, tn 1913, a lui ca o întruchipare a e- ştiinţific aparţine lui
damnaţi. In minele Ruda-
celui modern, răscolind pa­ determinat pe împăratul Aurel Vlaicu, pionier al rudiţiei şi fecundităţii Ştefan C. Hepites, în­ letinul meteorologio de
siuni şi determinind eve­ Traian să pornească răz­ Zdrahoit s-au Identificat aviaţiei romaneşti şl mon­ temeietorul institutului la Bucureşti era consi­
nimente cu răsunet în boi împotriva lui Decebal, excavaţii făcute in subte­ intelectuale româneşti, meteorologic. Hepites, derat drept unul din^
serveau
ran,
ca
viaţa indivizilor şi chiar mai ales că imperiul ro­ locuri care odihnă pentru diale, lnginor de marcă iar dezvoltarea sa este
de
a popoarelor. man se găsea intr-o si­ sclavi în timpul pauzelor al vremurilor noastre. privită de alţii ca un student eminent, devi­ tre cele mai serioase,
Dovezile descoperite în tuaţie financiară grea. ne inginer, apoi doctor prin rigurozitatea ob­
Valea Nilului atestă cu După cucerirea Daciei, ro­ de lucru. Aceste încăperi In foto : Bicicletă cu adevărat miracol. Se în ştiinţe fizice şi ma­ servaţiilor şi a progno­
certitudine existenta ex­ manii au transportat la erau prevăzute cu bănci, motor construită de Au­ cunoaşte însă mai pu­
ploatărilor aurifere in E- Roma — după indicaţiile aşezate în jurul unei sobe rel Vlaicu. Cu această ţin faptul că marele tematice la Bruxelles zelor, de pe continent.
gipt încă cu 5—6 mii de scribului grec Bibillla — centrale şi în ele s-au gă­ bicicletă a venit Aurel în 1875. Ia parte la a- Pentru meritele sala
ani în urmă, Iar ciocanul peste 150 000 kg de aur sit oseminte şi lanţuri cu Vlaicu din Germania pînă savant nu s-a rezemat saltul Rahovei, ca sub­ ştiinţifice, Hepites a
care
legaţi
erau
sclavii.
de cremene găsit in mina din tezaurul regelui dac. Transportul minereului se acasă. pe înzestrarea sa deo­
Caraci şi toporul din ace­ Sub stăpînirea romană, sebită, ci pe muncă a- locotenent, în 1877, şi fost ales membru al A-
laşi material găsit în mi­ mineritul aurifer ia o făcea şi cu vagonete cu un an mai tîrziu, cre­ cademiei în 1902. Insti­
na Musariu indică, de a- dezvoltare din ce In ce roţi din lemn ce rulau pe siduă, perseverentă, pa­ ează la Brăila prima tutul creat de el a pri­
şine din lemn, sau cu un
semenea, o vechime de mai mare, datorită supe­ siune şi încordare în
cel puţin 3—4 mii de ani rioarei sale organizări din fel de troace de 1,10 m studiu şi multe renun­ secţie meteorologică ro­ mit medalia de argint
a mineritului aurifer din punct de vedere tehnic şi lungime şl circa 0,50 m mânească. Este intere­ la Expoziţia universală
lăţime, scobite în trunchi
regiunea Bradului. administrativ. Pentru co­ de copac. La un capăt, ţări personale. Perma­ sant de relevat faptul de Ia Paris şi cea de
Desigur, primele înce­ ordonarea activităţii mi­ nenţa studiului a deve­
puturi de minerit aurifer niere, se instituie la Am- trocul avea un belciug că savantul făcea ob­ aur la expoziţia din
din fier, de care se lega
nu s-au făcut în adincu- pelum (Zlatna) un „pro- o funie pentru tracţiune. nit la el, încă din co­ servaţiile singur, din 1903, de la Bucureşti.
rile pămîntului, ci la su­ curatur aurarium", care pilărie, un mod de a
prafaţa lui, unde agenţii era reprezentantul tehnic Luminatul în subteran se fi, un crez de viaţă. oră în oră, de la 6 la De numele lui Hepites
atmosferici au dezvelit şi financiar al împăratu­ făcea cu „stearţuri“ de 22, uneori chiar şi sînt legate, de aseme­
zăcămintele metalice şi lui roman şi, mal pe ur­ lut, ce aveau două des­ Savantul s-a considerat noaptea, fără a avea nea, introducerea în
unde apele curgătoare au mă, la Alburnus Minor cinderi, una pentru intro­ întotdeauna „crescut în
antrenat la vale „flutura­ (Abrud) şi Baia de Criş. ducerea combustibilului recea religie a cărţii“, la dispoziţie instrumen­ România a sistemului
(păcură, grăsimi), iar alta
şi!“ strălucitori. Primele Printre minele aflate în pentru introducerea fiti­ te înregistratoare. Dar metric, crearea Societă­
date istorice în legătură exploatare în timpul ocu­ Din depărtare pare iuil Foii sau cabana sculpturi, ce numai na­ refugiile Diana, Grind în condiţii aspre de perseverenţa sa s-a sol­ ţii române de geogra­
cu mineritul aurifer din paţiei romane se amintesc lului care se aprindea. E- a fi un uriaş bloc de Curmătura, două punc­ tura le poate executa. sau Zăplaz, deşi, de studiu îndărătnic, „sub dat cu prognoze me­
Munţii Apuseni amintesc cele din Abrud, Roşia vacuarea apei din mine­ te principale de intra­ Pe pereţi întregi, la jos, distanţa pare foar­ raza chioară a lumină­ fie, Comisiei internaţio­
le mari se făcea cu un
de o ramură a grecilor, Montană, Bucium, Vulcoi, piatră albă, de forma teorologice uimitor de nale de geodezie, pre­
care, prin secolul ai VII- Corabia, Poiana-Techereu, fel de turbine din lemn, unui trunchi de pira­ re în masiv, acesta pa­ zeci de metri înălţime, te mică. Cele mai difi­ rilor de seu“. Nicolae exacte, ceea ce i-a a- cum şi a altor organis­
lea î.e.n., trec prin părţi­ Zlatna, Almaşu Mare, montate in cascadă, care midă. Pe măsură ce re uşor de cucerit. Pe sînt fisuri aproape pa­ cile porţiuni sînt asi­ Iorga a adunat într-o tras un binemeritat re­
le noastre in drumul lor Stănija cu Dealul-Ungu- ridicau apa la orizontul viaţă de muncă cea me internaţionale ştiin­
spre Caucaz, la ..oile cu rului şi Fericeaua, Bălţa, de bază, de unde era di­ disitanţa se reduce, îţi măsură însă ce te a- ralele, ce par o uriaşă gurate cu cabluri, uşu- nume, atît în ţară, cît ţifice. Instrucţiunile sa­
lina de aur“. Legătura Ruda. Musariu, Caraci şi rijată la suprafaţă prin- dai seama că în faţă propii de el eşti nevoit orgă. De aici şi denu­ rînd oarecum accesul. mai mare bibliotecă şi peste hotare, fn 1884, le pentru staţiile me­
băştinaşilor cu civilizaţia Măgura. tr-un canal. Urcarea şi ai un masiv muntos ce să-ţi schimbi prima mirea locului de Orga Din vîrful La Om, personală constituită guvernul îi încredin­
coborîrea personalului prin
greacă este confirmată şi Dovezi despre activita­ vreodată de un român teo, rezumatele obser­
de obiectele găsite in ur­ tea minieră din aceste lo­ puţuri şi suitori se făcea pare că în urma unui părere, iar oînd şi con­ Mare sau Orga Mică a Ţimbalul Mic, Ţimba- ţează sarcina creării
ma unor săpături arheo­ calităţi sînt şi uneltele pe scări din piatră cio­ cataclism ' sau fenomen diţiile naturii sînt vi­ Pietrii Craiului. Iar o- lul Mare sau vîrful As­ şi una dintre cele mai unui institut central vaţiilor şi notele me­
logice care au scos la lu­ găsite, inscripţiile pe pia­ plită sau din lemn scobit. neidentificat şi-a pier­ trege, trebuie neapărat dată ajuns pe creastă, voluminoase de acest teo constituie astăzi un
mină monede greceşti de tră şi urmele lucrărilor Prelucrarea minereului au­ cuţit ai privelişti de meteorologic la Bucu­
aur, obiecte de artă din miniere din acea perioa­ rifer se făcea după me­ dut toată îmbrăcămin­ să te închini acestei observi că nu e un nedescris asupra Ţării fel din lume. Savantul reşti, care se dezvoltă bun ştiinţific universal.
perioada greacă, precum dă, care în multe cazuri tode ce nu diferă prea tea, care, căzîndu-i la măreţii şi, studiind-o cu simplu bloc de piatră, Bîrsei, ale cărei sate, este considerat totoda­
şi unelte folosite la ex­ dau indicaţii preţioase o- mult de cele aplicate în picioare, îl înconjură mai multă atenţie, să ci o adevărată bijute­ tă drept unul dintre
tragerea şi prelucrarea supra tehnologiei miniere trecutul apropiat la micile rie a naturii. Toate răsfirate pe culmi, îţi
aurului. aplicate. De primă impor­ unităţi miniere. După ca un brîu, el rămî- încerci ascensiunea cu înoîntă privirea. Piatra cei mai neobişnuiţi citi­
Istoricul grec Herodot tanţă sînt tablele cerate zdrobire, în mojare din nînd dezvelit în bătaia altă convingere. Aceea formele amintite mai tori ai tuturor timpuri­
aminteşte că prin anul găsite la Roşia Montană, piatră dură sau în şteam- soarelui, vîntului, ploi­ sus dau masivului o Craiului, rezervaţie na­ lor. El cîştigase deprin­
513 î.e.n. Darius Ilisiaspes, care cuprind, in afară de purl hidraulice, minereul că aici ai de-a face cu turală, îţi oferă cu pri­
regele perşilor, porneşte indicaţii preţioase în le­ era antrenat de un cu­ lor, sfidînd cu semeţie acel masiv din Carpaţi înfăţişare măreaţă, iar sosinţă cea mai varia­ deri de ritm în lectură
război contra agatirşllor gătură cu tehnica minie­ rent de apă peste ţesături natura. Aceasta este ce-ţi cere o bună pre­ colţii ascuţiţi formează care l-au dus la per­
de pe malurile rîului Ma- ră, şi contracte de aren- de lină care opreau firi- Piatra Craiului, a cărei adevărate briie ca: tă floră : floarea de formanţe inegalabile.
ris (Mureş), cu scopul de dăşie minieră. şoarele de aur. Prin spă­ gătire, îndemînare şi colţ, rododendron, ga-
a captura aurul, cu care Lucrările miniere exe­ larea ţesăturilor se recu­ măreţie, frumuseţe şi multă, multă atenţie şi brîul de sub clăi, brîul Astfel, tînărul Iorga a
această ramură a sciţilor cutate în perioada ocupa­ pera aurul, care era su­ mai ales prin efortul de mijloc, brîul Cio- rofiţă, clopoţei, găinuşe putut să memoreze, în­
se desfăta. Această men­ ţiei romane se recunosc pus topirii, obţinîndu-se ce-1 cere celor ce în­ răbdare. Numai aşa vei ringa Mare, brîul la etc. Sînt frumuseţi u- tr-o manieră senzaţio­
ţiune a lui Herodot este prin faptul că erau efec­ lingourile. Este de men­ putea face cunoştinţă nice de admirat aici,
prima mărturie scrise de­ tuate cu dalta şi cioca­ ţionat că în comuna Ru- cearcă să-i atingă cu forme şi fenomene poliţe etc. Datorită for­ nală, manualele univer­
spre existenta exploatări­ nul, sau cu ajutorul fo­ da-Brad s-au găsit într-o creasta, îşi merită cu sînt frumuseţi ce meri­ sitare, absolvind facul­
lor aurifere din Munţii A- cului, prin încălzirea rocii pădure, nu departe de prisosinţă denumirea. naturale pe care, toate mei accidentale a ma­ tă a fi cunoscute, sînt tatea în numai 13 luni.
puseni. Herodot vorbeşte şi udarea cu apă. O astfel mină, o piuă din fier, de la un loc, ca aici, nu sivului, trasee de di­ în acelaşi timp frumu­
şi despre felul cum se de lucrare din regiunea dimensiuni mari (4 picioa­ Turiştii care au cu­ In legătură cu memo­
.extrăgea minereul din a- Bradului este intrarea în re înălţime şi 2 picioare cerit multe vîrfuri din le găseşti nici unde la mensiuni reduse, le seţi ce cer o oarecare ria fenomenală a sa­
numite gropi s.-.n galerii mină, numită „Treptele diametru) care, se crede, alţi masivi ai Carpaţi- noi. parcurgi aici în ore în­ osteneală, dar care, de­ vantului, ziarul ..Lupta",
strimte, prin care copiii Romane“ de la mina Ru­ că ar fi rămas de pe tim­ tregi, iar a străbate
scoteau cuartul aurifer, da, care poate fl utilizată pul ocupaţiei romane. lor noştri vin poate aci Strungi şi hornuri, pusă, este cu prisosinţă din 23 decembrie 1889,
tîrîndu-se pe brinci. şi în prezent pentru co­ BOZSITZ GH.-BELA cu convingerea că fac canioane ori vîrfuri as­ creasta de la un capăt răsplătită. scria: „Tînărul Iorga
Printre băştinaşii care borâre în subteran. In tehnician geolog o simplă excursie. Şi, cuţite, praguri şi cus­ la altul, trebuie să poate citi In 24 de ore
şi-au făcut o îndeletnicire timpul celor 166 ani de
0a bază din minerit, pa ocupaţie romauă, produc­ î - jîntr-adevăr, da la Pla- turi sînt adevărate înnoptezi la unul din GEORGE BOJANU cîteva volume...".