Page 33 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 33
Vizita tovarăşului
Proletari din toate tarile, uniji-va !
Nicolae Ce
in America Latină
Sosirea în capitala Columbiei
Luni la amiază, preşedin niment de amplă rezonanţă, re grup de cetăţeni salută
tele Consiliului de Stat al cu o semnificaţie cu adevă cu căldură sosirea oaspeţilor
Republicii Socialiste Româ rat istorică. români. Distingem în mulţi
nia, t o v a r ă ş u l Nicolae ...Este ora 11,30. Aeronava me o lozincă de bun venit
Ceauşescu, a sosit la Bogota, aterizează pe aeroportul in adresată tovarăşului Nicolae
capitala Republicii Colum ternaţional „El Dorado". Ceauşescu, din partea C.C.
bia, unde, împreună cu tova Aerogara este pavoazată al Partidului Comunist din
răşa Elena Ceauşescu, face o cu o imensă pancartă Columbia, de un grup de mi
vizită oficială, la invitaţia cu urarea de bun ve litanţi din Bogota.
ANUL XXV Nr. 5 806 MARJI 11 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI preşedintelui Misael Pastra- nit : „Columbia os saluda, La scara avionului, pre
na Borrero. presidente Ceauşescu 1“ (Co şedintele Nicolae Ceauşescu,
Columbia este a patra e- lumbia vă salută, preşedinte
tapă a călătoriei pe conti Ceauşescu) Drapelele de stat tovarăşa Elena Ceauşescu,
sînt salutaţi cu cordialitate
ale
Consfătuirile torie care se dovedeşte un flutură în a fierea proaspă de preşedintele Misael Pas-
5
Românie , şi Columbiei
nentul latino-american, călă
Pe terasa aerogării, un ma
mare succes politic, un eve- tă a aerului tare de munte. (Continuare in pag. o 4-a)
de lucru
ale cadrelor Plecarea din Caracas Dejun
Luni 10 septembrie, s-a în preşedinţi îşi strîng cu cor După cum am mai anun-
dialitate şi căldură mîinile.
didactice cheiat vizita oficială pe care Preşedintele Nicolae Ceauşescu ■ ţat, preşedintele Consiliului
de
preşedintele
Consiliului
de Stat al Republicii So
Ş A N T I E R U L I D E V A Stat al Republicii Socialiste spune preşedintelui Rafael cialiste România, Nicolae
România, Nicolae Ceauşescu, Caldera : .,Vă aştept în Ceauşescu, a făcut sîmbătă o
partea cadrelor didactice, ca
Consfătuirile de lucru ale re îşi afirmă hotărîrea de a împreună cu tovarăşa Elena România, domnule preşedinte". scurtă călătorie în zona Gua-
Ceauşescu au făcut-o în Re
yana din statul Bolivar, u-
Tovarăşa Elena Ceauşescu
cadrelor didactice, care au
La toate obiectivele, eforturi loc in aceste zile la. Hune cu primele zile ale noului an publica Venezuela. îşi ia rămas bun de la doam industriale ale Venezuelei,
nul din principalele centre
transpune în viaţă, incepînd
Este ora 10,00 (ora locală).
na Alicia Caldera.
doara, Deva, în toate locali
tăţile municipiului Petroşani, şcolar, toate măsurile prevă Coloana oficială intră pe ae In onoarea înalţilor oaspeţi fiind vizitate Uzinele side
la Călan, Simeria, Brad, O- zute. roportul împodobit sărbătoreş români se trag salve de tun. rurgice ale Orinoco-ului
răştie, Ilia, Haţeg se axează pe Ieri, în cadrul primei zile te în cinstea solilor poporului, De pe scara avionului, to („SIDOR“) şi portul aferent,
susţinute, responsabile sarcini importante pe care a consfătuirilor, au fost pre tului, preşedintele Nicolae varăşul Nicolae Ceauşescu şi „Aluminio del Caroni S.A."
român.
precum
şi
întreprinderile
In salonul mare al aeropor
partidul şi statul nostru le-au
zentate referate cuprinzînd
tovarăşa Elena Ceauşescu sa
(„ALCASA“). In continuare,
ridicat în faţa dezvoltării în-
au fost dezbătute sarcinile
văţămîntului, legării de prac aspecte ridicate de hotărîre, Ceauşescu şi tovarăşa Elena lută încă o dată pe cei pre a fost vizitat parcul natural
zenţi pe aeroport.
Cachamay, de la confluenţa
Ne-am propus să realizăm Teodor Negruţlu, director ad Lingă zidul acestei clădiri, tică, potenţării aspectului său care revin de aici. In a doua Ceauşescu, însoţiţi de preşe
un scurt „montaj“ din zeci junct al T.C. Deva. sub un acoperiş bine întoc formativ-educativ, integrării zi a consfătuirilor au loc dis dintele Rafael Caldera şi Avionul prezidenţial deco Orinoco-ului cu rîul Caroni.
le de secvenţe pe care le-am — Centrala va fi terminată mit, este depozitat ciment. acestuia cu activitatea pro- cuţii pe cercuri pedagogice doamna Alinia Caldera. îşi lează lin îndreptîndu-se spre In cinstea înalţilor oaspeţi
cules Intr-o zi în care ne-am la finele acestei luni — afir Mai mulţi oameni încarcă ductiv-creativă. iau rămas bun de la membrii Bogota. capitala Columbiei, români, Alfonso Ravard, pre
aflat printre constructorii mă şeful şantierului. Ritmul roabele cu ciment şi-l trans privind aplicarea sarcinilor guvernului venezuelean şi de următoarea etapă a vizitei pre şedintele Corporaţiei vene-
Şantierului nr. 1 al T.C. De ce 6-a instaurat în execuţia portă în diferite puncte de La acest important coloc reieşite din hotărîre în do la celelalte persoane oficiale şedintelui Nicolae Ceauşescu
va. Segmenţii de „peliculă* lucrării ne dă această certi lucru. Numele lor : Ioan 11 în viu care precede noul an de meniul specialităţilor, dez venite la aeroport. şi a tovarăşei Elena Ceauşescu zuelene a Guayanei, a oferit
au fost puşi cap la cap, după tudine. că, Ioan Bodea, Marin Hot- invăţămînt participă membri bateri cu privire la progra Apoi, pe aeroport, fanfara pe continentul latino-ameri un dejun în salonul „El Do
cum se vede mai jos, toate Menţionăm că şi la toate nog. Petru Copşa, Gheorghe ai biroului Comitetului ju me, la manuale, modalităţi militară intonează imnurile can. rado" al hotelului Intercon-
laolaltă evidenţiind efortu celelalte puncte de lucru pe Anton. deţean de partid, ai comite şi metode care activează gîn- de stat ale celor două ţări. Pînă la frontiera cu Colum tinental-Guayana. In timpul
rile unui colectiv de con care le-am vizitat, l-am în- — Florea a făcut „Pionie tului executiv al Consiliului direa elevilor, asigurînd în Preşedinţii Nicolae Ceauşescu bia, aeronava românească este dejunului, desfăşurat Intr-o
structori pentru Îndeplinirea tîdnit pe ing. Gheorghe Că- rul“ ? — întreabă pe cineva, suşirea largă a tuturor ma şi Rafael Caldera trec în re însoţită de avioane cu reac
exemplară a sarcinilor de răbaş, interesîndu-se concret, Dumitru Hodiş, şef de briga popular judeţean, secretari, ai teriilor ce se predau in şcoa vistă garda de onoare. ţie ale forţelor armate vene- ambianţă cordială, prieteneas
plan. la faţa locului, de 'mersul dă la zidari. Apoi, ni se a- comitetelor municipale, oră lă. La scara avionului cei doi zuelene. că, au fost rostite alocuţiuni.
...Viitorul sediu al Centra lucrărilor, înlăturînd direct dresează nouă: îmi trebuie şeneşti, comunale de partid, La Deva, are loc, de aseme
lei telefonice automate Inter poticnelile ivite. Aşa cum e două , mascări la' etajul IV membri ai comitetelor execu nea, consfătuirea gadrelor ca
urbane (C.T.A.I.). Construcţia bine, de fapt, să facă orice care se termină azi, pîriă a- tive ale consiliilor populare, Semnarea Declaraţiei comune
modernă te cucereşte prin al factor răspunzător de soarta colo au fost execuţate toate ; reprezentanţi ai Ministerului re predau ştiinţele sociale în
ternanţa fîşiilor verticale, al investiţiilor. poimîine ieşim la faţadă. Educaţiei şi Invăţămintului, şcolile din judeţ şi care dezbat
be şi cenuşii, adevărate mo ...Micro 15 Deva. Urcăm — Cine-i „Pionierul" de ca problemele îmbunătăţirii pre româno-venezueleană
tive de tapiserie. treptele primei scări a blo re vorbiţi ? ai Inspectoratului şcolar jude dării acestora în spiritul do
— Sîntem rămaşi în urmă cului 29. La etajele II şi III, — Macaraua noastră I ţean, cadre de conducere din cumentelor plenarei C.C. al
cu circa 6 zile — ne-a de oamenii din brigada de par- Discutăm cu inginerii Adri unităţile care patronează ac P.C.R. din iunie a.c. şi al Luni dimineaţă, la Pala Ceauşescu şi doamna Alioia avut loc solemnitatea semnă
clarat maistrul Gheorghe Dia- chetari condusă de Mihai Ba- an Popa şi Petrişor Kafka, tivitatea productivă 'din şcoli, expunerii tovarăşului Nicolae tul prezidenţial „Miraflores" Caldera. rii declaraţiei, au fost into
conescu, dar prin ritmul în biuc lucrează la montarea şeful şi, respectiv, adjunctul Ceauşescu la consfătuirea cu din Caracas, preşedintele Au fost de faţă, din par nate imnurile de stat ale ce
care lucrăm g£um vom recu pardoselii de covor. Aceste lotblui 14. cadrele didactice din şcoli, cadrele didactice care predau Consiliului de Stat al Repu tea română — persoanele o- lor două ţări. Potrivit pro
pera timpul pierdut. Azi ter lucrări se află într-un sta — Una din cele mai bu pe specialităţi. ştiinţele sociale. Cu acest blicii Socialiste România, ficiale care-1 însoţesc pe pre tocolului venezuelean, s-a dat
minăm faţada posterioară şi diu • avansat ca şi cele de zu ne brigăzi de zugravi este Hotărîrea Plenarei C.C. Nicolae Ceauşescu, şi pre şedintele Consiliului de Stat citire preambulului declara
de mîine accelerăm lucrările grăvire. Pe schelele Instala cea a lui Ioan Bădilă — ne al P.C.R. din 18-19 iu prilej a fost inaugurat, tot în această vizită, iar din ţiei. După semnare, cei doi
de sistematizare. te la părţile exterioare ale spune şeful lotului. nie a.c. cu privire la ieri, cursul de perfecţionare a şedintele Republicii Vene partea venezueleană — mi preşedinţi îşi strîng cu căl
Maistrul se întrerupe pen construcţiei acţionează zida MARIN NEGOIJA dezvoltarea învăţămîntului în profesorilor de ştiinţe sociale. zuela, Rafael Caldera, au niştri şi [nalţi funcţionari de dură mîinile şi, împreună cu
tru a discuta cu şoferul A- rii din brigada lui loan En- R.S.R., care dă o linie clară Tot la nivelul judeţului semnat Declaraţia comună stat. soţiile, trec In salonul amba
lexandru Szabadac. Auto gel. dezvoltării şcolii româneşti, a profesorii de educaţie fiziţră româno-venezueleană. La intrarea celor doi pre sadorilor, unde se întreţin
basculanta nr. 31-HD-2497 Un muncitor leagă nişte fi (Continuare 1n pag. a 3-a) suscitat un interes major din dezbat modul de aplicare a Au asistat tovarăşa Elena şedinţi în salonul unde a cordial.
porneşte în viteză spre S.U.T. re electrice la un compresor hotărîrii Comitetului Central
Deva. Comunistul Mihai Crai- situat lingă blocul 28. al partidului privind dez
ciu, şeful brigăzii 'de zidari, —• Sînteţi electrician ? voltarea sportului şi stabili
împreună cu muncitorii Con — Nu, sînt zugrav-vopsitor rea modalităţilor optime de COMUNICAT COMUN
stantin Ândriucă, Iosif Puş şi îmi pregătesc maşina pen îndeplinire pe plan superior
caş, Ioan Hangău şi alţii au tru lucrări — ne răspunde a sarcinilor ce ie revin.
urcat deja de cîtva timp pe Mircea Ciurdă.
schela înaltă. Autobasculanta cu nr. 31- In. cadrul consfătuirilor s-a cu privire la vizita oficială In Republica Venezuela
Da C.T.A.I. soseşte ing. HD-567 trece în viteză pe insistat asupra problemelor
Gheorghe Carabaş, şeful şan lingă noi, încărcată cu şapă legate de asigurarea bazei
tierului I, împreună cu ing. pentru blocul 27. materiale pentru pregătirea a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii
practică-productivă 3 elevilor,
raţionalizarea programelor
şcolare vizînd evitarea supra Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
încărcării elevilor, îmbunătă
IN ÎNTRECEREA socialistă ţirea predării limbilor străine, La invitaţia preşedintelui re a laptelui. Au călătorit în România, tovarăşul Nicolae
a ştiinţelor sociale, lărgirea Republicii Venezuela, dr. Ra statul Bolivar, unde au vizi Ceauşescu, au făcut un schimb
activităţilor educative din fael Caldera, şi a doamnei tat întreprinderea siderurgică de idei cu privire la diferite
şcoli, extinderea şi perfecţio Alicia Pietri de Caldera, to din Orinoco — Sidor — Cor aspecte ale relaţiilor bilatera
Succese de prestigiu narea învăţămîntului preşco varăşul Nicolae Ceauşescu, poración Venezolana de Gua le dintre cele două ţări şi
lar. . preşedintele Consiliului de yana, întreprinderea de alu asupra diverselor probleme
miniu din Caroni — Aleasa,
Stat al Republicii Socialiste
internaţionale de interes pen
Cadrele didactice din judeţ România, şi tovarăşa Elena precum şi barajul şi centrala tru ambele state şi au folosit
afe oamenilor muncii îşi reafirmă şi cu acest pri Ceauşescu, au vizitat Venezue hidroelectrică din Guri. această ocazie pentru a rea
lej hotărîrea fermă de a fa la între 5 şi 10 septembrie Distinşii oaspeţi români s-au firma voinţa lor de a lărgi
1973. bucurat de o primire cordia colaborarea şi înţelegerea re
ce din acest an şcolar un an In timpul şederii in Vene lă şi prietenească din partea ciprocă dintre România şi Ve
hunedoreni de îhvăţămînt modern, de a zuela, preşedintele Consiliu guvernului şi poporului vene nezuela.
fi la înălţimea eforturilor pe lui de Stat şi suita sa au vi zuelean. In timpul convorbirilor, ca
care oamenii muncii le depun zitat Federaţia venezueleană Cu prilejul acestei vizite o- re s-au desfăşurat într-o at
Bobinatorii Vaier Iga şi Aurel Sigmlrean, din cadrul Uzinei a camerelor şi asociaţiilor de ficiale, preşedintele Venezue mosferă de cordialitate şi în
de utilaj minier şi reparaţii Crişcior, fac parte dintre eviden în opera de făurire a socie comerţ şi producţie, o între lei, dr. Rafael Câldera, şl
150 de zile avans din Bureţi din vîscoză — ţiaţii in întrecerea socialistă desfăşurată pe etapele ce s-au tăţii socialiste multilateral ţelegere, s-a constatat cu sa-
scurs din acest an, distingindu-se prin priceperea cu care exe prindere agroindustrială şi o preşedintele Consiliului de
planul anual peste prevederi cută rebobinarea unor motoare electrice şi calitatea ce o impri dezvoltate. întreprindere de industrializa- Stat al Republicii Socialiste (Continuart fn pag. a 4-a)
mă acestor lucrări. Foto: VIRGIL ONOIU
PETROŞANI. Hotâriţi să rea LUPENI. Valorificarea su
lizeze şl în acest an succese perioară a materiilor prime
deosebite in muncă, construc stă mereu în atenţia colecti O cerinţă acută pentru lucrătorii ogoarelor In pagina a 111-a
torii forestieri din cadrul şan velor de muncă din cadrul
tierului Petroşani-Cimpa obţin întreprinderii „Viscoza“ Lu-
lună de lună succese de peni. Astăzi, din deşeurile re
prestigiu. Planul la zi a fost zultate în urma obţinerii mă Deviza fiecărui colectiv de muncă
depăşit cu 70 la sută, reali- tăsii artificiale, se produc im
cantităţi
de
bureţi
portante
zindu-se în devans un număr anului şi pînă în prezent s-a Finalizarea tuturor pregătirilor pentru însămînţări
însemnat de drumuri şi con din vîscoză. De la începutul MAŞINILE, UTILAJELE, TIMPUL
strucţii forestiere.
produs o cantitate de aseme
Organizarea mal bună a nea bureţi in valoare de DE LUCRU - LA CUTE MAXIMALE
muncii la fiecare lot şi folo
200 000 lei. De remarcat că, Potrivit prevederilor pro mănatul — ne spunea pre
sirea din plin a timpului dintre aceştia, 2 000 de bu gramului adoptat de consfă şedintele C.A.P. Simeria, Pă
prielnic de lucru au permis căţi au fost realizaţi peste tuirea judeţeană privind cul H Ieri, intr-o serie de cooperative agri un Răvaş, dar lucrarea s-a
ca în realizarea sarcinilor a- prevederile planului la zi. tura griului, în decada a do cole s-a început însâmînţatul orzului amînat cu o zi pentru a pu
nuale de plan să se înregis ua a lunii septembrie urmea tea efectua şi nivelarea te
treze un avans de 150 de Roadele gîndirii ză să se declanşeze cu toate H Se impune urgentarea procurării îngră renului. Din discuţia cu in Pagina a ll-a
forţele semănatul cerealelor ginerul şef al C.A.P., Gheor
zile. tehnice păioase de toamnă. Intr-o se şămintelor chimice şi a seminţelor ghe Filip, am reţinut că s-au
rie de cooperative agricole, pregătit 50 de hectare pentru
2,5 milioane kWh De la începutul anului, la unde pregătirile s-au finali semănat. In cursul zilei de
livraţi în plus unităţile din Valea Jiului, a- zat din vreme, a început în- lescu, împreună cu coopera organice pe 7 hectare. ieri s-a făcut tratarea semin
parţinînd Centralei cărbune sămînţatul orzului şi secarei. Preşedintele consiliului in- ţei, dar azi. conform progra
lui Petroşani, au fost înregis Mai sînt însă şi unităţi unde torii Micloş Grigore şi Furca mului de lucru stabilit, me
HUNEDOARA. Marile secţii trate 143 propuneri de raţio pregătirile nu s-au încheiat, Dionisie, vor însămînţa- circa tercooperatist Deva, ing. Li- canizatorul Pavel Vinerean
12 hectare în tarlaua „Din
de producţie din combinatul nalizări şi inovaţii. Dintre a- procurarea seminţelor, eli jos de cale". Pentru a, pregă viu Gîrbea, ne-a făcut preci va trece la semănatul orzu Jiul — F.C. Argeş • Victorie clară în faţa
zarea că tot în cursul zilei de
hunedorean au primit de la cestea, 43 au şi fost aplicate beratul terenului şi fertili ti corespunzător patul germi ieri s-a început semănatul or lui. Pentru a elibera grabnic unui adversar valoros
în producţie. zarea continuînd să ridice terenul, duminică s-a lucrat
începutul anului aproape 2,5 nativ, am făcut cîte 4 discuiri zului la C.A.P. Şoimuş, iar la transportul a peste 50 tone Marginalii
probleme. Iată cîteva aspecte
milioane kWh energie electri desprinse în urma raidului unde a fost nevoie. Continuă azi se va începe lucrarea şi sfeclă de zahăr din cîmp. Relatări de la partidele de fotbal din ca
că în plus pentru necesităţile Transporturi întreprins ieri dimineaţă in să ne îngrijoreze situaţia fer la C.A.P. Deva. — Noi avem' de însămînţat
Semănatul orzului şi seca
mereu crescînde ale fluxului suplimentare, cu cîteva cooperative agricole. tilizării terenului deoarece, rei s-a declanşat şi în unele 120 hectare cu orz — ne re drul diviziilor B şi C
productiv. Acest fapt s-a da — Noi începem azi (10 sep cu toate insistenţele noastre, cooperative agricole din ra lata preşedintele C.A.P. Ge- Campionatul judeţean de fotbal
oagiu, Aurel Pera. Din supra
torat hărniciei şi conştiincio eficienţă sporită tembrie) semănatul orzului — nu ne-au fost onorate comen za S.M.A. Simeria, respectiv faţa amintită, pe 80 de hecta- Clasamente
ne-a declarat inginerul şef al zile pentru îngrăşăminte chi
zităţii cu care acţionează în C.A.P. Cristur, Inocenţiu Te- mice. Pentru grîu nu am ad la C.A.P. Petreni şi Tîmpa.
In întrecerea ce o desfă (Continuare în pag. a 3-a)
muncă un alt colectiv al com tea. Mecanizatorul Ion Pătu- ministrat decît îngrăşăminte — Am fi .început şi noi se
şoară pentru realizarea în
binatului, cel al centralei ter bune condiţii a planului de
moelectrice. transport, colectivul coloanei
de călători din cadrul Auto
Livrarea în plus a 2 320 vor începe la data de 1 în Delta Dunării. Organi r re pentru sediul Ocolului citorilor mal vîrstnlcl cu Local, se vor semnala a-
bazei Deva se preocupă in CURSURI zatorii — clubul muncito silvic din oraşul Haţeg. cei 60 de tineri absolvenţi verse de ploaie, însoţite
gigacalorii, creşterea produc tens de creşterea eficienţei PENTRU SURORI octombrie 1973. După ab resc din I.ouca şi filiala Construită în stil rustic, ai şcolilor profesionale dc descărcări electrice.
solvirea celor doi ani de
tivităţii muncii cu 1,2 la sută muncii. Conducătorii auto Za- DE CRUCE ROŞIE curs, In urma examene O..T.T. Petroşani — şi-au DE LA clădirea adăposteşte bi angajaţi în fabrică. Cu a- Vintul va sufla slab, pl-
rourile şi spaţii de cazare
nă Ia potrivit din sud şi
propus să ofere partici
şi obţinerea unor economii la fei Bodea, Petru Maier, fraţii Comisia Judeţeană de lor, se vor elibera certi panţilor un atractiv pro pentru 20 de persoane. cest prilej, s-a făcut şl un sud-vest. Temperatura mi
ficate de absolvire de su
Costică şi Traian Mihăiş, Pe rori de Cruce roşie. gram de vacantă. util schimb de experien nimă va oscila între 8 şi
preţul de cost de 1 300 000 lei Cruce roşie anunţă că în LUCRĂRI EDILITAR- 13 grade, iar cea maximă
tru Turcu, Maxim Dubaru şl anul de invăţămînt 1973— ţă pe teme profesionale.
reprezintă alte „cote“ ale ab 1974 vor funcţiona cursuri IN CONSTRUCJIE GRADINA DE VARA GOSPODAREŞTI între 22 şl 27 grade. Dimi
alţii, se evidenţiază în acest neaţa — ceaţă locală.
negaţiei şi devotamentului sens prin pricepere şi con pentru surori de Cruce UN MAGAZIN SĂTESC S-au terminat lucrările-, O ZI ATELIER DE OPTICA
roşie, anul I şl II, pe lin şl este In curs de mobila Străzile Victor Babeş I
termoelectricienilor, dintre ca ştiinciozitate. gă spitalele unificate din In satul reşedinţă de re şi finisare, in vederea şl II şl Florilor din Ha In cadrul cooperativei
Ca urmare a activităţii rod Deva, Hunedoara, Petro deschiderii, o frumoasă ţeg au primit in ultimul meşteşugăreşti „Progresul” Pentru următoarele
re s-au remarcat, in mod şani, Brad, Haţeg, Sime comună Cîrjlţl a început grădină de vară la res timp o nouă înfăţişare.
nice depuse, luna august a construcţia unul modern taurantul „Perla“, din S-au amenajat trotuare în din municipiul Deya s-a două tile
deosebit, comuniştii Constan ria, Orăştle, Petrila, Vul magazin. întreaga lucrare,
fost marcată de realizări de can, Lupeni şl Păclişa. Vulcan. Construită, ame suprafaţă de 2 000 mp, ca deschis, In strada Lenln,
tin Brebenel, Ioan Bumbac seamă. Planul fizic a fost de înscrierile pentru anul care valorează aproxima najată şl dotată cu toair re au fost asfaltate. Edi un atelier de optică pen Vreme Instabilă, cu ce
tiv 60 000 lei, se va rea
cele necesare bunel ser
Iosif lacob, Victor Măceşan păşit cu peste 80 500 călători I se fac la comisiile mu liza prin contribuţia în viri, noua grădină de va lii oraşului au In vedere tru deservirea populaţiei. rul variabil. In cursul riu-
nicipale şl orăşeneşti de
Titus Dăruia, Gheza Ciobot kilometri, în condiţiile econo Cruce roşie şi la spitalele bani şi muncă a cetăţeni ră va satisface exigen şl alte asemenea lucrări pă-amlezelor sînt posibile
lor din această parte a
precum şi inginerul Nicolae misirii a 11 000 litri de ben unificate din localităţi, locului. ţele mereu crescînde ale pe unele străzi din oraş. VREMEA averse de ploaie, insoţite
clientelei.
pînă la data de 29 sep
Dragomir, şeful atelierului zină şi 2 500 litri uleiuri. A- tembrie 1973. Se pot pre „ŞTAFETA MUNCII" de descărcări electrice.
C.T.E. nr. 1 şi 2. ceste rezultate au condus la zenta la cursuri absolven EXCURSIE OCOLUL SILVIC ALTA Pentru 24 ore Vîntul va sufla slab. pînă
realizarea unui volum de ve tele şcolilor generale de IN CASA NOUA La Fabrica de stîlpi hi la potrivit din sud şl sud-
VASILE GRIGORAŞ nituri suplimentare în valoare 8 ani, cu limita de vîrstă cu 40 de mineri, împreună S-ait apropiat de sftrşit draulici din Vulcan a a- Vremea devine uşor in vest. Temperatura — sta
pornit
19—30 ani, angajat sau nu
au
familiile,
corespondent de 118 000 lei. în producţie. Cursurile într-o excursie de S zile lucrările la o nouă clădi- ■»■■■mullí.h i.........ii / vut loc o lntllnlre a mun stabilă, cu cerul variabil. ţionară.