Page 36 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 36
4 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 806 @ MARŢI 11 SEPTEMBRIE 1973
mgX2TVrtâtt££BÊ
încheierea Conferinţei ia nivel înalt
9 Prezenţe româneşti peste hotare
a ţărilor nealiniate
Delegaţia M.A.N. ţii care s-au manifestat in
mod activ în perioada Rezis
în R.P. Mongolă tenţei împotriva fascismului.
ALGER 9. — Coresponden terne, avantajului reciproc. meninţarca cu forţa, de a se
tul Agerpres, Mircea S. Io- In încheiere, Conferinţa de reglementa problemele liti ULAN-BATOR 10 (Ager In cuvîntul său, ambasado
nescu, transmite : Lucrările la Alger a adoptat documen gioase pe cale paşnică. pres). — Delegaţia Marii rul României în Franţa,
Constantin Flitan, a eviden
celei de-a patra Conferinţe tele finale şi rezoluţiile pe Relevind că situaţia din Adunări Naţionale a Repu ţiat rolul dezvoltării contac
la nivel înalt a ţărilor ne probleme, examinate anterior Orientul Apropiat rămîne o blicii Socialiste România, telor între popoare ca un
condusă de tovarăşul Gheor
aliniate s-au încheiat dumi în comisii. problemă care preocupă în ghe Necula, vicepreşedinte factor menit să sprijine pro
(Urmare din pag. 1) aeroportului se află aliniată de stat ale României şi Co nică după-amiază, în cadrul In declaraţia conferinţei, mod grav, conferinţa cere al MAN. care vizitează Re cesul de destindere, coope
garda de onoare, alcătuită lumbiei, care printr-o ferici unei şedinţe solemne. după ce se arată că şefii de retragerea imediată şi necon publica Populară Mongolă, a rare şi progres în viaţa in
din militari ai diferitelor ar tă coincidenţă, au aceleaşi In cuvîntul de închidere, state şi guverne întruniţi la diţionată a trupelor israelie- fost primită de Sonomîn ternaţională. La festivităţi
trana Borrero, şi soţia, Cris me, îmbrăcaţi în splendide culori, dar altfel dispuse. preşedintele Algeriei, Houari ne din toate teritoriile ara Luvsan, prim-vicepreşedinte au luat parte, de asemenea.
tina Arango Vega de Pas uniforme de paradă. Pre Vizita preşedintelui Nicolae Boumediene, a apreciat ca Alger apreciază că în pre be ocupate, restabilirea drep al Prezidiului Marelui Hu- Marcel Paul, preşedintele
trana. şedintele Nicolae Ccauşescu Ceauşescu în Columbia — ca racterul concret şi construc zent în lume au loc transfor turilor poporului palestinian. Federaţiei foştilor deţinuţi
Preşedintele Consiliului de primeşte raportul comandan dealtfel şi în celelalte ţări mări profunde, datorită creş Salutînd încetarea războiului ral Popular. antifascişti, fost ministru în
Stat al României prezintă tului, după care trece în re ale Americii Latine — con tiv al documentelor adop terii forţelor păcii, indepen din Vietnam, Conferinţa cere Cu acest prilej, s-a făcut guvernul francez creat după
preşedintelui Columbiei per vistă garda de onoare. stituie o edificatoare mărtu tate, care reprezintă acte po denţei şi progresului, se încetarea neîntîrziată a inge o informare reciprocă asu eliberarea ţării, numeroase
soanele oficiale care îl înso Oaspeţii şi gazdele se în rie a interesului şi simpa litice de cea mai mare im menţionează că imperialis rinţelor S.U.A. în afacerile pra realizărilor obţinute de personalităţi locale, precum
ţesc în această călătorie. dreaptă, apoi, în maşini, spre tiei cu care România urmă portanţă şi care vor marca mul, colonialismul, neocolo- interne ale popoarelor din cele două popoare în toate şi membri ai Agenţiei eco
Cei doi preşedinţi iau loc reşedinţa oficială rezervată reşte eforturile acestor ţări. evoluţia situaţiei internaţio Indochina, invitînd statele ramurile de activitate, ex- nomice române de la Paris.
primîndu-se în acelaşi timp
pe un podium de onoare. Se şefului statului român. Pe început astăzi la Bogota, nialismul şi rasismul conti nealiniate să acorde sprijin satisfacţia cu privire la dez
diplomatic Guvernului Revo
intonează imnurile de stat tot parcursul frumoasei auto dialogul româno-columbian nale. Vorbitorul a relevat nuă încă acţiunile agresive luţionar Provizoriu din Viet voltarea în continuare a re Delegaţia
va inaugura, făi-ă îndoială,
ale României şi Columbiei, străzi care duce la reşedin o nouă etapă în evoluţia ra faptul că actuala conferinţă împotriva popoarelor, în di namul de Sud. Referitor la laţiilor româno-mongole. guvernamentală
în timp ce răsună 21 de sal ţă, vedem din loc în loc flu- porturilor de colaborare din a proclamat în mod solemn, ferite zone ale lumii persis- situaţia din Cambodgia, du
ve de artilerie.' In incinta turînd îngemănate drapelele tre cele două ţări. nu numai In vorbe, dar şi tînd focare de tensiune. Con pă ce condamnă actele agre „Săptămîna României“ la Alger
prin documentele adoptate, ferinţa reafirmă hotărîrea ţă sive ale imperialismului, do la Vierzon
ALGER 10 — Corespon
necesitatea democratizării vie rilor nealiniate de a veghea cumentul menţionează că PARIS 10 — Coresponden dentul Agerpres," Mircea S.
conferinţă
participanţii
la
sescu ţii internaţionale, a aşezării lor egalităţii, suveranităţii legitim legal al Cambodgiei nescu, transmite : In oraşul Ionescu, transmite : La Alger
strict la aplicarea principii
declară că singurul guvern
tul Agerpres, Paul Diaco-
relaţiilor între state pe res
a sosit o delegaţie guverna
pectarea principiilor indepen şi integrităţii teritoriale a tu este G.R.U.N.K., condus de Vierzon. din departamentul mentală a Republicii Socia
denţei şi suveranităţii, ne- - turor statelor, de a se evita prinţul Norodom Sianuk. Cher, a fost inaugurată liste România, condusă de
Duminică dimineaţa, tova tovarăşii Teodor Petkoff şi mesaj, îmbrăţişează cauza amestecului în treburile in recurgerea la forţă şi la a- Totodată, conferinţa de ..Săptămîna României“, orga Nicolae Agachi, ministrul
răşul Nicolae Ceauşescu, se Eloy Torres, membri ai Co socialismului, ca singura cale clară că problema coreeană nizată de Ambasada Repu industriei metalurgice, care,
cretar general al Partidului misiei Executive a MAS. A posibilă de a soluţiona mari trebuie să fie rezolvată de blicii Socialiste România din la invitaţia guvernului alge-
Comunist Român, preşedintele fost evidenţiată, cu acest pri le noastre probleme şi ca for poporul coreean, fără ames Paris şi municipalitate, în rian participă la manifestă
Consiliului de Stat al Repu lej, dorinţa de a se dezvolta ma cea mai adecvată pentru tec străin şi, în această ordi cadrul manifestărilor prile rile prilejuite de actuala e-
blicii Socialiste România, a relaţii bune între Partidul ca tineretul să-şi poată asu Cuvîratarea radiotelevizată ne de idei, îşi exprimă spri juite de cea de-a 29-a ani diţie — a zecea, jubiliară, a
primit la reşedinţa sa din Comunist Român şi Mişca ma pe deplin drepturile sale, jinul pentru unificarea inde versarii a eliberării oraşului Târgului Internaţional de la
pendentă şi paşnică a Co
Caracas — La Vineta — pe rea pentru Socialism din Ve să participe la edificarea u- de sub ocupaţia fascistă. La Alger.
tovarăşul Jesus Paria, secre nezuela, în cadrul colaborării nei noi forme de viaţă, a a preşedintelui Nixon reei. Şefii de state şi gu standul românesc sînt expu După cum se ştie, Româ
verne ai ţărilor nealiniate
tar general al Partidului Co multilaterale dintre cele două unei noi societăţi. Răspun- salută lupta eroică a popoa se produse ale industriei nia este prezentă la această
munist din Venezuela. Au ţări şi popoare, de a acţiona zînd, t o v a r ă ş u l Nicolae relor din Angola, Mozambic, constructoare de maşini, pro importantă manifestare eco
fost discutate, printre altele, pentru conlucrarea dintre Ceauşescu a relevat rolul im WASHINGTON 10 (Ager grame şi legi guvernamen Guineea-Bissau şi Insulele duse alimentare, creaţii ar nomică cu un pavilion, în
probleme ale dezvoltării rela România şi Venezuela în portant al tineretului şi stu pres). Preşedintele Statelor tale. Capului Verde, subliniind ne tizanale. discuri, vinuri ro cadrul căruia peste 20 dâ
ţiilor dintre Partidul Comu toate problemele de interes denţilor în dezvoltarea socie Unite, Richard Nixon, a ros cesitatea unui sprijin activ mâneşti. Oraşul este pavoazat întreprinderi de comerţ ek-
nist Român şi Partidul Comu reciproc. tăţii, inclusiv a societăţii ve- tit duminică o scurtă cuvân Preşedintele Nixon a făcut politic şi material pentru cu drapelele României şi terior expun o foarte largă
nist din Venezuela, exprimîn- Duminică la amiază, tova nezuelene, transmiţîndu-le un tare radiotelevizată, în care apel la congresmeni să co mişcările de eliberare na Franţei, iar în cadrul pro gamă de produse, îndeosebi
du-se hotărîrea de a lărgi şi răşul Nicolae Ceauşescu a salut de caldă prietenie, u- a abordat unele probleme opereze cu Administraţia ţională din Africa. Con gramelor artistice se prezin ale industriei constructoare
intensifica schimburile de primit o delegaţie reprezen rări de succes, împreună cu actuale ale politicii interne pentru soluţionarea proble ferinţa şi-a exprimat spriji tă muzică românească, pre de maşini.
păreri şi experienţa în inte tativă a tineretului şi stu dorinţa ca ei să joace, alături americane. melor urgente cu care sînt nul faţă de lupta popoarelor cum şi filme cu caracter tu Ministrul român va avea
resul celor două ţări şi po denţilor din Venezuela, în de celelalte forţe naţionale, confruntate Statele Unite. din ţările Americii Latine ristic şi folcloric. Deschide convorbiri cu membri ai gu
Preşedintele Nixon a anun
M_nţionînd că peste 50 de
poare, în folosul unităţii miş frunte cu Alfredo Padi-Ha un rol tot mai activ în întă ţat, între altele, că va pre proiecte de legi şi propuneri pentru afirmarea suveranită rea săptămînii româneşti a vernului algerian, cu repre
cării comuniste şi muncito Prado, secretar general al Ti rirea independenţei naţionale, zenta Congresului un nou ale Administraţiei, supuse ţii lor, pentru dobîndirea avut loc în prezenţa mem zentanţi ai unor ministere
reşti internaţionale. neretului Socialist (MAS). De în lupta pentru progres eco mesaj privind Starea uniunii, Congresului, îşi aşteaptă, de suveranităţii depline asupra brilor consiliului municipal, economice şi societăţi naţio
In aceeaşi zi, tovarăşul legaţia a transmis tovarăşului nomic şi social al poporului al doilea din acest an, în ca mai mult timp, soluţionarea, în frunte c>i dr. Leon Me- nale de specialitate în legă
Nicolae Ceauşescu a primit Nicolae Ceauşescu un mesaj venezuelean, pentru statorni re ar urma să fie expusă preşedintele a chemat la or resurselor naturale, condam- rişot. primarul oraşului, ca tură cu dezvoltarea, în con
pe Pompeyo Marquez, secre din partea tineretului şi stu cirea în întreaga lume a unui poziţia Administraţiei asupra ganizarea unor sesiuni supli nînd presiunile imperialiste re a evocat puternicele tra tinuare, a colaborării şi coo
tar general al Mişcării pen denţilor venezueleni. O par principalelor probleme ale împotriva acestor ţări. diţii existente intre popoare perării dintre România şi Al
tru Socialism (MAS) din Ve te importantă a tineretului climat de pace, colaborare şi politicii interne — inflaţia, mentare ale Congresului, le francez şi român, tradi- geria.
nezuela, care a fost însoţit de venezuelean, se spune în prietenie între popoare. creşterea preţurilor, situaţia pentru a se rezolva proble
dolarului, criza de energie, mele publice pină la sfârşi
chestiunile apărării, alte pro tul anului.
O declaraţie privind întărirea
Unităţii Populare
cu privire le vizite oficială iu lepubiica Venezuela Conferinfa Asociafiei scriitorilor
SANTIAGO DE CHILE 10
a preşedintelui Sonsiului de Stat ai Republicii din fările Asiei şi Africii (Agerpres). — ,,In prezent, P.C. din Chile, publicată în lişti şi comunişti şi a coeziu
„El Siglo“.
nii partidelor care fac parte
Partidul Comunist din Chile Sarcina prioritară care stă din Unitatea Populară, in ve
în faţa Frontului Unităţii
Socialiste Româna, a luat sfîrşit se pronunţă pentru multipli Populare — menţionează el — derea definirii unui program
carea eforturilor întreprinse
comun". In continuare, el s-a
de forţele democratice ale ţă constă în canalizarea tuturor referit la declaraţia prsşecţih:
rii, .atît din cadrul guvernu luărilor de poziţie şi a . mă telui Partidului domocrat-
(Urmare din pag. 1) schimb de vederi asupra prin internaţională şi pentru fap MOSCOVA 10 — Corespon în relaţiile internaţionale. De lui de Unitate Populară cît surilor efective. iniţiate de creştin, Patrjcio Aylwin, în
cipalelor probleme internaţio tul că s-au găsit soluţii pe dentul Agerpres, Nicolae Cre- claraţia salută victoria popo şi din rîndurile opoziţiei, în militanţi democraţi din diver care se preciza că „repudiază
nale actuale, în cursul căruia calea negocierilor în unele tu, transmite: La Alma-Ata rului vietnamez ce va rămî- vederea obţinerii unui con sele organizaţii politice exis orice soluţie care ar implica
tisfacţie că relaţiile de cola s-a putut constata că trăsătu probleme internaţionale. s-au încheiat lucrările celei ne o pagină de neuitat în în sens politic pe plan intern şi, tente în Chile, spre amorsa acţiuni politice în afara Con
borare dintre Republica So ra dominantă a evoluţiei po In acelaşi timp, şi-au ma de-a cincea Conferinţe a A- treaga istorie contemporană, totodată, cheamă masele largi rea unui dialog, care să con stituţiei şi legalităţii“, subli
cialistă România şi Republica litice pe arena mondială o nifestat neliniştea faţă de per sociaţiei’ scriitorilor din ţări rezultat al luptei eroice a de oameni ai muncii să-şi păs ducă la deplina normalizare niind că „în mod evident a
Venezuela se dezvoltă conti constituie tendinţa spre in sistenţa focarelor de tensiune le Asiei şi Africii. Din partea poporului vietnamez împotri treze vigilenţa şi unitatea de a vieţii politice a ţării. In sosit cea.sul materializării a-
nuu, expresie a legăturilor tensificarea colaborării între şi conflicte care mai există Uniunii scriitorilor din Repu va agresiunii. Documentul acţiune în faţa activităţii se acest sens. Orlando Millas a cestor afirmaţii". Pornindu-se
tradiţionale dintre cele două state şi afirmarea voinţei po încă în unele zone ale lumii blica Socialistă România au condamnă regimurile rasiste diţioase a forţelor reacţionare" arătat că „partidul comunist de la această bază, propusă
popoare şi a afinităţilor de poarelor de a asigura un cli şi au exprimat ferma lor do participat, în calitate de ob din Africa de Sud şi Rhode de democrat-creştini, dorinţa
limbă şi cultură. mat de destindere şi pace, de rinţă de a face tot ceea ce ar servatori, Gheorghe Tomozei sia, exprimînd sprijinul faţă — se arată într-o declaraţie consideră ca esenţială pentru de stabilire a consensului po
In acelaşi timp, s-a subli promovare pe scară şi mai fi necesar in scopul obţine şi Ion Horea. de lupta de eliberare naţio a lui Orlando Millas, mem viitoarea strategie guverna litic pe calea dialogului de
niat importanţa deosebită pen largă a metodei negocierilor rii păcii în aceste teritorii. In şedinţa plenară de în nală a popoarelor din Ango bru al Comisiei Politice a mentală unitatea dintre socia vine deplin realizabilă.
tru dezvoltarea relaţiilor bila directe, ca metoda cea mai Cele două părţi s-au pro cheiere a Conferinţei a fost la, Mozambic, Guineea-Bissau
terale, a vizitei preşedintelui adecvată pentru soluţionarea nunţat în favoarea adoptării adoptată o declaraţie genera şi Insulele Capului Verde.
Consiliului de Stat, Nicolae litigiilor internaţionale. de măsuri concrete şi efective lă în care este evidenţiat spri Scriitorii reuniţi la Alma-Ata
Ceauşescu, în Republica Ve Cele două părţi au scos în care să oprească cursa înar jinul acordat de scriitori e- şi-au exprimat solidaritatea şoară ; 10,00 Buletin de ştiri ; — Coloana vertebrală (II).
nezuela şi utilitatea continuă evidenţă participarea activă mărilor şi au exprimat dorin forturilor pentru destindere cu lupta poporului chilian. 10,05 Solişti şi formaţii artisti — lunuit (I).
ce de amatori : 10,30 Opereta
rii contactelor la diverse ni a tuturor statelor, fără deose ţa de a se ajunge la un a- Cineţiria „Ciboulette“ de Reynaldo Hahn — Zoorama (impala, ba
buini);
veluri şi s-a exprimat dorin bire de mărime şi potenţial, cord rapid în domeniul dezar (fragmente) ; 11,00 Buletin de 11,15 Telecincmateca pentru ti
ţa de a le dezvolta. Preşedin la examinarea şi soluţionarea mării şi ca resursele eliberate ştiri ; 11.05 Două piese pentru neret: „Gîsca de zăpadă“
pian de Ştefan Mangoianu ;
—
producţie a studiouri
DEVA : Fluturii sînt liberi
tele Consiliului de Stat al Re tuturor problemelor care con în acest fel să fie destinate („Patria“) ; Frontul Nomad 11,15 Melodii de Liviu Ionescu lor engleze. Cu: Richard
publicii Socialiste România, fruntă epoca contemporană şi dezvoltării economice şi so („Arta“) ; SIMERIA : Omul nu şi Mişu Iancu ; 11,30 Corul Ra- Korris, Janny Agutter;
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care privesc soarta păcii şi ciale. Printre diversele măsuri Cadran ■ e singur („Mureşul“) ; HUNE dioteleviziunii dirijat de Carol 12.05 Frumuseţii tale — film
Litvin ;
12,00 Discul zilei —
realizat
cu
solişti
tineri
şi preşedintele Republicii Ve destinul uman. Totodată, ei examinate, părţile s-au pro DOARA : Fantoma lui Barbă Aurelian Andreescu ; 12,15 Re de muzică uşoară;
Neagră („Siderurgistul“) ; Cow-
nezuela, dr. Rafael Caldera, au subliniat rolul şi contribu nunţat cu hotărîre In favoa boy („Constructorul“) ; Clasa cital de operă Birgit Nilsson ; 12,55 52 de iniţiative în 52 de
12.30 Intîlnire cu melodia popu
săptămîni;
au semnat o declaraţie comu ţia pe care ţările mici şi mij rea stabilirii de zone denuclea- SOFIA. — După cum anun SANTIAGO DE CHILE. — muncitoare merge in paradis lară şi interpretul preferat ; 13.05 Telejurnal;
nă care va exercita o mare locii o aduc la instaurarea u- rizate, al căror statut să fie ţă agenţia BTA, cu prilejul La Santiago de Chile a fost („Arta“) ; CALAN : Ferma din 13.00 Radiojurnal ; 13,15 Avan 17.30 Curs de limba rusă.
Arizona, seriile I-II („11 Iu
premieră cotidiană ; 13,30 Con
Recapitulare (9);
influenţă asupra relaţiilor bi nui climat de pace şi secu respectat de către puterile nu celei de-a 29-a aniversări a semnat — în prezenţa pre nie“).; TELIUC : Boxerul („Mi cert de prînz ; 14,00 Compozi 18.00 Telex;
laterale între cele două ţări ritate în lume şi la dezvolta cleare. victoriei Revoluţiei socialiste şedintelui Salvador Allende nerul“) ; PETROŞANI : Imblîn- torul săptămînii — Félix Men- 18.05 Publicitate;
şi va contribui la o apropie rea relaţiilor de prietenie şi Preşedinţii României şi Ve- in Bulgaria, Consiliul de Stat — un acord între Corporaţia zirca focului („7 Noiembrie“) ; deissohn Bartholdy; 14,40 „Mîn- 18.10 Tehnic-club;
Piciul va avea un frăţior („Re
dra mea cu ochi frumoşi“ —
re şi înţelegere mai eficiente colaborare între toate naţiu nezuelei au evidenţiat semni al RiP. Bulgaria a conferit chiliană pentru dezvoltare publica“) ; BUPENI : Omul nu muzică populară ; 15,00 Buletin 18.30 Melodii populare cu Flo
rentina Vlad;
între guvernul şi poporul ro nile. ficaţia acestei întîlniri care lui L. I. Brejnev, secretar ge (C.O.R.F.O.) şi firma niponă e singur („Cultural“) ; Explo de ştiri ; 15,05 Interpreţi de 18,40 Panoramic ştiinţific. Scau
zia albă („Muncitoresc“) ; LO-
mân, pe de o parte, şi guver Preşedintele Consiliului de — pentru prima dată în is neral al C.C. al P.C.U.S., ti Nissan Motor Company, care NEA : Pe aripile vtntului, se operetă : Adriana Codreanu şi nul şi masa de lucru sub
nul şi poporul venezuelean, Stat Nicolae Ceauşescu, şi toria celor două ţări — reu tlul de Erou al Republicii prevede constituirea unei so riile I-II („Minerul“) ; PETRI- Iancu Groza ; 15,30 Muzică de lupa cercetării ergono-
estradă : 16.00 Radiojurnal. Bu
mice;
pe de altă parte. preşedintele Rafael Caldera, neşte pe şefii acestor state, Populare Bulgaria. cietăţi producătoare de auto LA : Am încălcat legea („Mun letin meteo-rutier ; 16,15 Due 19,20 1001 de seri: „Păţaniile
citoresc“) ; VULCAN : Frumos,
Preşedinţii României şi Ve- au avut un schimb de păreri precum şi importanţa coin vehicule în Chile. După cum onest, emigrant în Australia te vbcale şl instrumentale de Iul Lambsy“ (III);
muzică populară ; 16,30 Ştiinţa
nezuelei. în spiritul prieteni asupra situaţiei actuale din cidenţelor punctelor de vedere COPENHAGA. — La Co relatează agenţia Prensa La („Muncitoresc“) ; ORAŞTIE : la zi ; 16,35 Cîntecul săptămî 19.30 Telejurnal. Cincinalul Îna
ei care caracterizează^ relaţii Europa. Ei au apreciat în ce s-a manifestat în timpul penhaga a început luni o se tina, şeful statului chilian a Bătrinii bandiţi („Patria“) ; In nii ; 16.50 Publicitate radio ; inte de termen. 1973 — an
liolărîtor;
tre maluri („Flacăra“); GEOA-
le dintre cele două ţări, au mod pozitiv rezultatele primei convorbirilor pe care aceştia siune de două iile a Consi calificat acest acord drept o GIU-BAI : Egor Buliciov şi 17.00 In ritm de marş ; 17,10 20.00 Cîntecul săptămînii: „Ho
Arii de mare popularitate din
liului Ministerial al Pieţei co
ra tinereţii“;
stabilit realizarea unui pro faze a lucrărilor Conferinţei le-au avut. Ei apreciază că. mune. importantă contribuţie la dez alţii ; IIATEG : Bucătăreasa opere ; 17.30 Tineri interpreţi 20.05 Al VI-lea Festival inter
(„Popular“) ; BRAD : Homolka
gram pe perioada 1973-1974, general-europene de securitate prin aceasta, începe o nouă voltarea industrială a ţării şi portofelul („Steaua roşie“); de muzică populară ; 18,00 Ore naţional „George Enescu“.
Lucrările din prima zi a se
cu scopul de a pune în prac la nivelul miniştrilor de ex şi fructuoasă etapă în relaţii siunii au fost consacrate exa sale. GURABARZA : Trei din Virgi- le serii ; 20,00 Al VI-lea Festi Concertul inaugural susţi
E-
„George
val
internaţional
nla („Minerul“) ; ILTA : Cînd
tică prevederile Acordului de terne, conferinţă menită să le dintre ambele ţări. minării relaţiilor „celor nouă" Noua societate a fost for legendele mor („Lumina“). nescu“ ; 22,00 Radiojurnal ; nut de Filarmonica „Geor
ge Enescu“. In program :
cooperare culturală şi ştiinţi aşeze relaţiile dintre statele Preşedintele Consiliului de cu S.U.A., miniştrii de externe mată prin participarea, în 22.30 Concert de seară ; 24,00 Ion Dumitrescu — Prelu
Buletin de ştiri ; 0,03—5,00 Es
fică. semnat în 1968, şi care continentului pe baze noi, Stat al Republici Socialiste prezenţi abordînd, în special, proporţie de 51 la sută, a trada nocturnă. diu simfonic. W. A. Mo-
este în vigoare. astfel încît să se asigure fie România. tovarăşul Nicolae probleme referitoare la apro guvernului chilian şi, de 49 zart — Concertul în sol
pentru
major
şi
vioară
Pe de altă parte, în timpul cărui popor, fiecărui stat, po Ceauşescu. a exprimat cele piatul turneu vest-european la sută, a firmei japoneze. ¿lili orchestră. George Enescu
vizitei tovarăşului Nicolae sibilitatea de a-şi concentra mai vii mulţumiri preşedin al preşedintelui S.U.A., Ri Televiziune — Simfonia I.
Ceauşescu au fost semnate eforturile spre dezvoltarea e- telui Rafael Caldera şi popo chard Nixon. BUDAPESTA. — După cum PROGRAMUL I ; 5,00 Buletin In pauză: Arc peste timp.
„Timişoara,
oraşul
zărilor
următoarele documente: A- conomico-socială de-sine-stătă- rului venezuelan pentru pri relatează agenţia MTI, dumi de ştiri ; 5,05 Melodii în zori deschise“. Reportaj;
de zi ; 5,20 Dragi mi-s cînte-
cord pe termen lung de coo toare. în concordanţă cu nă mirea călduroasă ce i-a fost PRAGA. — La Praga au nică, a avut loc o surpare cul şi jocul ; 5,40 Jurnal agrar; 9,00 Teleşcoală. pa- 21,50 Comici vestiţi al ecranu
lui;
— Imagini din istoria
perare economică şi industria zuinţele sale! Ei au fost de rezervată în timpul acestei vi început, luni, convorbirile ce- de rocă într-una din minele 5.50 Muzică uşoară ; 0,00-8,08 triei: Vechi cetăţi de 22,15 Film documentar: „Meşte
lă, mocîus vivcndi comercial ; acord că realizarea securităţii zite în Venezuela. hoslovaco-americane asupra de cărbune din Mecsek. In Radioprogramul dimineţii; 8,08 scaun. rii lemnului“;
Matineu muzical ; 8,25 Moment
acord-cadru de colaborare şi consolidarea păcii în Euro Preşedintei? Consiliului de problemelor financiare nere ciuda eforturilor depuse de poetic. Grigore Arbore ; 8,30 — Itinerar geografic: Pă- 22,25 24 de ore;
mîntul vulcanic;
ştiinţifică şi tehnică ; Acord pa vor exercita o influenţă Stat al Republicii Socialiste zolvate dintre R. S. Ceho echipele de salvare, cei trei La microfon, melodia prefera 10,00 Telex; 22,45 Box: Cassius Clay — Ken
grea),
Norton
(categoria
complementar de cooperare pozitivă în întreaga lume. România, tovarăşul Nicolae slovacă şi Statele Unite — mineri surprinşi în mină şi-au tă ; 9,00 Buletin de ştiri ; 9.30 10,05 Cărţi şl idei; înregistrare de la Los An-
tehnică în domeniul agricol De asemenea, şi-au expri Ceauşescu, şi tovarăşa Elena anunţă agenţia CTK. pierdut viaţa. Atlas cultural ; 9,50 Muzică u- 10,35 Teleenciclopedia: Angeles.
şi agroindustrial ; Program mat satisfacţia pentru dezvol Ceausescu au invitat ne pre
preliminar de lucru convenit tarea pozitivă a procesului de şedintele Republicii Venezue
de ministrul minelor, petro adîncire a relaţiilor dintre la. dr. Rafael Caldera. şi pe
lului şi geologiei al Republi statele latino-americane, în soţia sa. Alicia Pietri de Cal
cii Socialiste România şi mi diverse domenii de activitate dera să efectueze o vizită in studiu pentru determinarea şurinţă ca după o lună să
nistrul minelor şi hidrocarbu si. îndeosebi, faţă de contri România. Medicamente rentabilităţii unui aseme „cîştige" mai mult de o zi mai renumite construcţii mental, care reproduce
a
rilor al Republicii Venezuela buţia ţărilor andine la acest Preşedintele Republicii Ve nea procedeu. la ritmul de 23 ore pe zi din Republica Federală din plante tn cupru. Din cele
adăposteşte
Germaniei,
şi Planul de schimburi cul proces. nezuela a mulţumit pentru a- S-a calculat că fiecare în acest „mediu fabricat". 1957 un muzeu al farma 1068 de imagini, fascinează
turale pe anii 1973—1974. Cei doi şefi de stat si-au ceastă invitaţie, si a arătat francez va cheltui, in anul Mai mult: vot nlarii ca ciilor. Acum, această expo mai ales o floare a soare
Tn cadrul convorbirilor o- manifestat satisfacţia faţă de că, dacă împrejurările îi vor 1975, 1 500 franci pentru „Noaptea şi ziua sa re au adoptai un ritm de ziţie permanentă a fost lui care măsoară aproape
ficiale, între cei doi preşe rezultatele obţinute ca urma permite, va efectua vizita cu procurarea de medicamen personală“ 25 sau 26 ore ajung să ,.sa lărgită la 14 încăperi. Prin o jumătate de metru. Mu
dinţi s-a procedat la un larg re a destinderii în situaţia multă plăcere. te. crifice" două zile. zeul farmaceutic din Hei
Astfel, din 100 de franci Cum se poale pune in e- aceasta, muzeul din Hei delberg prezintă evoluţia
27,5 vor fi cheltuiţi pen videnţă această realitate, în delberg a devenii cel mai istorică a medicamentelor
felul
tru îngrijirea stomacului, că de la început atît de ulu mare din lume, în istorice din decursul a patru seco
Sub
ogivele
său.
le.
erare bilaterală pentru tratarea circulaţia de itoare ? stau înşirate mirodenii şi
afecţiunilor
cauzate
de
Este suficient ca un om să
fectuoasă a sîngelui şi al unelte medicale care astăzi In R.F. Germania
accepte să stea patru pînă
tele. au valoare de curiozitate.
Luni dimineaţa, la reşedin cord pe termen lung de coo zuelei, au semnat un Program la şase săptămîni într-o peş Profesorul Aschoff a de Ciudate amestecuri de o- numărul deceselor
ţa prezidenţială ..Miraflores" perare economică şi industri preliminar de lucru convenit Autobeton teră sau într-un „bunker" monstrat că ritmul de 24 trăvuri şi prafuri sînt păs depăşeşte numărul
din Caracas, a avut loc sem ală între cele două guverne. între cele două guverne. absolut izolat şi rupt de o- ore nu poate fi menţinut trate în vase şi mobile ra
narea unor documente privind Totodată, tovarăşul Ion Pă tSr Sculptorul vesl-german rice contact cu exteriorul. mult timp în cazul mai re îi uimesc chiar şi pe naşterilor
dezvoltarea schimburilor co ţan a semnat, împreună cu Ministrul afacerilor externe Georg Engest propuixe o Claustratul însuşi este a- multor persoane care au cei mai răsfăţaţi anticari.
merciale şi a activităţii de ministrul venezuelean al agri al României, George Maco- nouă metodă de folosire cela care decide cînd este zi acceptai voluntar să stea Cîntare de porţelan, vase Pentru prima dată tn
cooperare economică între Ro culturii. Miguel Rodriguez vescu, şi ministrul de externe raţională şi economică a şi cînd noapte. Adică el împreună un anumit timp. de faianţă, cutii de arigint R.F. Germania numărul de
mânia si Venezuela. Viso, Acordul complementar al Venezuelei, Aristides Cal carcaselor vechi de auto poate întoarce, după bunul şi piuliţe de bronz sînt ceselor întrece pe cel al
Ion Păţan vicepreşedinte al de cooperare tehnică în dome vani, au semnat, luni dimi mobile. Potrivit lui, peste său plac. comutatorul elec Farmacii ca pe mărturiile istoriei farma naşterilor.
Consiliului de Miniştri, minis niul agricol şi agroindustrial. neaţa. un Acord de cooperare aceste carcase ar trebui să tric pentru a aprinde sau vremuri ceutice. Pe lingă un dulap Conform ultimelor statis
trul comerţului exterior, şi In aceeaşi zi. Bujor Almă- în domeniul tehnicii şi al se toarne beton, iar blocu stinge lumina stabilind el mare de mirodenii, donat tici. democrafice, publicate
Aristides Calvani, ministrul şan, ministrul minelor, petro ştiinţei între cele două ţări. rile obţinute să fie folosi însuşi ora ,.nopţii sale" sau de o firmă din Ludivigsha- la Bonn în anul 1972 au
afacerilor externe al Venezue- lului şi geologiei, şi Hugo Pe- Totodată, a fost semnat de te la construirea de diguri, a „zilei sale" personale. Porţiunea numită „Otthe- fen, obiectul cel mai de fost înregistrate 730 000 de
lei, au semnat un modus vi către directori din cele două baraje sau drumuri. In Se constată atunci că „o- inrich" a castelului din preţ este prima publicaţie decese faţă de. 701 000 naş
vendi comercial între cele rez La Salvia, ministrul mi ministere, un plan de acţiuni prezent se elaborează un mul singur" reuşeşte cu u- Heidelberg. una din cele germană de format monu teri.
două ţări, precum şi un A- nelor şi petrolului al Vene- culturale pe anii 1973—1974.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr, Fetru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 3IT (ctrftw* sport) — Tiparul LP. Deva.