Page 37 - Drumul_socialismului_1973_09

Proletari din toate farlle, unlfl-vă !
Vizita tova

Nicolae Ceauşescu

in Columbia

Banchet oferit în onoarea

preşedintelui Nicolae Ceauşescu

La Casa Bolivar a avut caldă cordialitate, cei doi Preşedintele Republicii Co­
loc banchetul oferit de pre­ şefi de state au rostit cuvîn- lumbia, celelalte persoane o-
o şedintele Republicii Colum­ tări. fioiale au felicitat călduros
bia şi soţia sa, în onoa­ Preşedintele Republicii Co­ pe preşedintele Nicolae
rea preşedintelui . Nicolae lumbia, Misael Pastrana Bor- Ceauşescu pentru această
ANUL XXV Nr. 5 807 MIERCURI 12 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Ceauşescu şi a tovarăşei rero, a înmînat preşedintelui înaltă distincţie.
Elena Ceauşescu. Consiliului de Stat al Româ­ La plecarea preşedintelui
La banchet au luat parte niei, Nicolae Ceauşescu, or­ Nicolae Ceauşescu şi a tova­
persoanele oficiale române dinul „Boyaca", cea mai răşei Elena Ceauşescu de la
oare-1 însoţesc pe preşedin­ înaltă distincţie columbiană, Palatul Prezidenţial, garda
Consfătuirile de lucru ale cadrelor didactice tele Consiliului de Stat în creată de eliberatorul Co­ militară a prezentat onorul.
vizita pe care o face în a- lumbiei, ca şi al altor ţări A fost intonat Imnul de Stat
. ; >y ..
,,
Creşterea producţiei .Proiectanţi, constructori, beneficiari I ceastă ţară. ale Americii Latine, Simon al Republicii Socialiste Româ­
Au participat Rafael Azue-
Amplu colocviu'al perfecţionării ro Manchola, vicepreşedinte­ Bolivar, pentru efortul deo­ nia.
sebit depus de şeful statului
Cuvintările rostite în timpul
de cărbune reclamă le republicii, miniştri, înalţi român pentru coexistenţa banchetului, ca şi ceremonia
funcţionari de stat, persona­
paşnică între naţiuni — idea­
procesului instructiv-educativ, lităţi alo vieţii publice şi cul- lul cel mai înalt al inspira­ decorării preşedintelui Nicolae
tural-ştiinţifice,
conducătorii
accelerarea ritmului unor mari firme economice. torului şi făuritorului inde­ Ceauşescu au fost transmise
In timpul banchetului, des­ pendenţei a numeroase ţări în direct de posturile de ra­
făşurat Intr-o atmosferă de
latino-americane.
dio şi televiziune columbiene.
de execuţie a în lumina Hotărîrii Plenarei
lucrărilor miniere îrei Întrebări adresate C.C. al P.C.R. din 18-19 iunie 1973 Cuvintarea preşedintelui Cuvintarea preşedintelui
de deschideri şi in ziarul nostru de ieri, ciale, perfecţionarea învăţă- Misael Pastrana Gorrero Nicolae Ceausescu
După cum v-am informat
urmă la învăţătură, îmbună­
tăţirea predării ştiinţelor so­
Menit să contribuie la Im­ constructorului timp de două zile s-au desfă­ mintului preşcolar şi lărgirea
şurat la Deva şi in numeroa­
pulsionarea ritmului de execu­
ţie In lucrările de Investiţii şl se alte localităţi din judeţ activităţilor educative din
la respectarea termenelor pre­ consfătuirile de lucru ale ca­ şcoli — au constituit temele Subliniind că există multe motive pentru Stimate domnule preşedinte,
văzute pentru punerea în acestui important colocviu al
funcţiune a noilor capacităţi 1. CIT AJI RECUPERAT DIN RESTANŢE IN LUNA drelor didactice, amplu co­ care Columbia întîmpină cu plăcere vizita Doamnă de Pastrana,
de producţie, H.C.M. nr. 538 locviu al lucrătorilor din în- cadrelor didactice la început preşedintelui Nicolae Ceauşescu, vizită ce Doamnelor şi domnilor,
din 10 mai 1973 prevede mo­ AUGUST ? văţămînt ce precede în fie­ de nou an şcolar. reprezintă mesajul de prietenie între două
dalităţile in care unele din lu­
crările de montaj incluse In care toamnă deschiderea Programul consfătuirilor a popoare, care, în felul lor, şi ţinînd cont de Este o deosebită plăcere pentru mine că
planul constructorului pot fi 2. CUM ACTIONAJI IN SEPTEMBRIE ? noului an şcolar. inclus de asemenea, alături caracteristicile lor specifice, de tradiţiile şi am putut da curs amabilei dumneavoastră
încredinţate spre execuţie for­ Actualul an de învăţămînt de cercurile pe specialităţi, temperamentul lor, caută drumuri noi de invitaţii şi ne aflăm acum pe pămîntul Co­
maţiilor de lucru alcătuite din
qţdre de lucrători calificaţi 3. CE GARANŢII OFERIŢI CĂ PLANUL DE CON- se deschide în condiţiile în dezbateri ale profesorilor de înţelegere cordială, preşedintele Misael lumbiei prietene. Doresc să vă mulţumesc
sari personal TESA aparţinînd STRUCŢ1I-MONTAJ VA Fl ÎNDEPLINIT IN CONDIŢII care şcoala, instrucţia pu­ educaţie fizică, de muzică şi Pastrana Borrero a spus : Pentru naţiunile pentru primirea cordială ce ne-aţi rezer­
întreprinderii beneficiare, lu­
crările respective urmînd a fl OPTIME ? blică benefiqiază de jaloane desen, ale maiştrilor coordo­ noii lumi latino-americane nu poate fi in­ vat-o şi pentru cuvintele de prietenie ce ni
executate în afara programu­ clare, pe care conducerea de natori de lucrări practice. diferentă prezenţa pe pămîntul lor a unui le-aţi adresat nouă, întregului popor român.
lui de lucru al acestor salari­ ASTĂZI RĂSPUNDE TOVARĂŞUL INGINER reprezentant al României, ţară care, deşi
aţi. Avantajele evidente ale a- partid şi de stat le-a pus la In acest cadru, de gindire Doresc, la rîndul meu, să vă adresez dum­
cestul sistem de lucru, posibi­ ALEXANDRU CIOROGARU, DIRECTORUL TEHNIC AL Îndemîna corpului profesoral creatoare, efervescentă, s-a geografic se află la distanţă, ne relevă te-’ neavoastră, poporului columbian un salut
lităţile sale reale de cointere­ in nobila misiune de creşte­ desfăşurat şi consfătuirea de gâturi comune prin originea istoriei sale.
sare au determinat aplicarea sa I.C.S. HUNEDOARA. re şi formare la înălţimea călduros de prietenie din partea poporului
tot mai largă şl în cadrul sec­ lucru a cadrelor didactice Evocînd trecutul istoric al naţiunii române român şi a mea personal.
toarelor de investiţii ale uni­ ln august n-am recu­ la Simeria — o şcoală. Am cerinţelor de azi a tinerei ge­ care predau ştiinţele sociale şi originea comună a limbilor popoarelor Am venit în ţara dumneavoastră, ca şi In
tăţilor miniere din Valea Jiu­ I neraţii. Consfătuirile cadre­
lui. perat nimic. In planul căutat deci să ajungem In în şcolile din judeţul nostru. român şi columbian, vorbitorul a subliniat celelalte ţări latino-americane pe care le
Un exemplu în această pri­ pe luna august am in­ stadiul de predare a acestor lor didactice s-au desfăşurat La lucrările consfătuirii a că tot astfel realităţile lumii prezente apro­ vizităm, ca soli ai poporului român, animaţi
vinţă îl constituie sectorul de clus şi o parte din recu­ obiective în dauna planului sub auspiciile ideilor cu­ participat tovarăşul Ioachim pie naţiunile noastre. de dorinţa de a dezvolta relaţiile de prie­
Investiţii din cadrul minei U- valoric. Dacă există corela­ prinse în Hotărîrea Plenarei Moga, prim-secretar al Co­
ricanl, sector căruia II revin perări, dar l-am îndeplinit Referindu-se la schimbările survenite în tenie şi colaborare multilaterală dintre po­
responsabilităţi deosebite în în procent de numai 94 la ţie între planul valoric şi C.C. al P.C.R. din 18-19 iu­ mitetului judeţean de partid, ultimul timp în viaţa internaţională, preşe­ poarele noastre, de a conlucra în vederea
lumina sarcinilor exprese de sută. (Din datele statistice cel fizic ? Da, există. Dar nie 1973 cu privire la dezvol­ .preşedintele Comitetului exe­
sporire rapidă a producţiei de tarea şi perfecţionarea învă- dintele Pastrana a spus: motivele de dis­ dezvoltării economico-sociale a popoarelor
cărbune cocsificabil şl de creş­ rezultă că planul pe august nu am putut-o respecta. La cutiv al Consiliului popular cordie şi duşmănie care au continuat să noastre, pentru o lume mal bună, mai dreap­
tere continuă a gradului de a fost mai mare decît cel ora actuală, rămînerile în ţămîntului, idei de o deose­ judeţean. Au luat parte, de existe în stare latentă de la ultimul război tă, o lume a păcii.
securitate a muncii In subte­ din iulie cu 12,8 la sută. urmă se cifrează la circa 7 bită importanţă, ce constitu­ asemenea, tovarăşii prof. mondial au fost înlocuite prin înţelegeri Intr-adevăr, istoria României, ca şi isto­
ran. Realizările in august sînt milioane lei, cam trei zile ie un program bogat calita­ Cornel Stoica, membru al ria popoarelor Americii Latine, deşi în epoci
— Ca urmare a unor defi­ mai mari ca cele din iulie şi jumătate. (Din datele sta­ tiv nou, pentru progresul Comitetului executiv al între naţiuni, cu regimuri ideologice diferite,
cienţe de natură organizatori­ cu 14,8 la sută. Dar procen­ tistice rezultă că rămînerea şcolii româneşti. Consiliului popular judeţean, care au deschis posibilitatea unei reale coo­ diferite, a făcut ca să avem multe afinităţi
că — ne spunea inginerul Mi- tul realizărilor din luna în urmă este de 13 milioa­ Reunit în consfătuirile de inspector general al Inspec­ perări între ele, pentru binele păcii şi al de limbă, de cultură, de străveche civiliza­
lial Frltsch, şeful sectorului — august este de 88,4 la sută ne lei — n.n.). Cauzele ? lucru, corpul profesoral hu- toratului şcolar judeţean, schimbului de experienţe tehnologice sau cu ţie latină. De-a lungul a mai mult de două
in cursul primului semestru al — n.n.). Motivul ? Am avut Planul pe care îl avem es­ nedorean a dat o înaltă a- conf. dr. Ion Velea şi conf. caracter comercial. milenii, poporul român, plămădit din uni­
anului au fost înregistrate u- multe puneri în funcţiune : te la limita realului. Şi-apoi preciere contribuţiei teoreti­ dr. Eugen Prahoveanu, lec­ Această deschidere a dialogului între na­ rea dacilor şi romanilor, s-a format ca o
la Călan — bateria de cocs, ce şi practice a tovarăşului tori ai C.C. al P.C.R. ţiuni, ca politică permanentă, la care dv., naţiune proprie, şi-a dezvoltat o civilizaţie
BUJOR BOGDAN la Aiud — o capacitate ILIE COJOCARU Nicolae Ceauşescu la rezol­ Lucrările consfătuirii au domnule preşedinte, aţi contribuit atît, ca­ în strînsă concordanţă cu cuceririle ştiinţei
completă, la Hunedoara — varea problemelor fundamen­ fost conduse de tovarăşul racterizează spiritul epocii noastre. Se pare şi culturii universale.
tale ale dezvoltării şcolii de
(Continuare in pag. a 3-a) o şcoală şi două grădiniţe, (Continuate in pag. a 3-a) David Lazăr, secretar al Co­ că nimic nu înregistrează o mai evidentă La fel, poporul dumneavoastră, ca şi cele­
toate gradele, la moderniza­
rea ei prin integrarea învă- mitetului judeţean de partid, importanţă, în această evoluţie a istoriei lalte popoare ale Americii Latine, moşteni­
noastre, ca afirmarea coerentă şi puternică
vicepreşedinte al Comitetului
toare ale unor vechi civilizaţii, şi-au asimi­
în avans faţă de plan ţămîntului cu cercetarea şti­ executiv al Consiliului popu­ a lumii a treia, unită prin devotamentul lat civilizaţia şi cultura de origine latină,
inţifică şi cu producţia mate­
rială, prin perfecţionarea prac^ lar judeţean. său pentru pace şi conştientă în cău­ care au contribuit la dezvoltarea şi înflo­
ticii in producţie a elevi­ Dezbaterile au avut ca su­ tarea intensă a unei mai mari ega- rirea lor.
După 8 luni de activitate, colectivul între­ vitatea generală de investiţii prevăzută pc lor, prin aplicarea unui port multiplele aspecte ale
prinderii forestiere de exploatare şi transport anul în curs. sistem unitar şi eficient de activităţii desfăşurate de (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare In pag. a 4-a)
Deva şi-a realizat şl depăşit volumul de in­ Aceste rezultate s-au materializat în di­ predare a ştiinţelor sociale şi profesorii care predau ştiinţe
vestiţii planificat. Astfel, lucrările aferente verse utilaje, peste 25 km de drumuri auto îmbunătăţirea activităţii de sociale şi istorie în şcoliTe
perioadei menţionate au fost realizate în forestiere, precum şi în diverse cabane ridi­ educaţie moral-politică a ti­ din judeţ, sintetizate într-un PAGINA A ll-A
proporţie de 108,7 la sută, iar la construc- cate pentru forestierii care muncesc în ex­ neretului, în spiritul eticii şi material prezentat în consfă­
ţii-montaj — de 105,0 la sulă, ceea ce în­ ploatările de pe Pîriul Măcrişului. Valea echităţii socialiste, tuire de către inspectorul ge­
seamnă executarea a 76,2 Ia sută din acti­ Vîjului, Valea Bordului şi altele. Atît în cadrul dezbaterilor neral al Inspectoratului şco­
în plen cit şi în cadrul cercu­ lar , judeţean. In cadrul a- Schimb de experienţă organizat de Comitetul
rilor pe specialităţi au fost cestuia au fost relevate com­
abordate sarcinile concrete şi petenţa şi interesul profeso­
modalităţile de înfăptuire a rilor de ştiinţe sociale şi is­ judeţean de partid
Sarcinile anului In marea Întrecere socialista Cincinalul xemplară a obiectivelor cu­ torie din judeţ care promo-
acestora pentru realizarea e-
ţ
vează şi aplică cu consecven­
1973 înainte prinse în Hotărîrea Plenarei ţă politica partidului pentru Stilul şi metodele de muncă ale comitetelor
realizate integral de termen C.C. al P.C.R. din iunie a.c. a înarma elevii cu ideologia
Modernizarea continuă a pro­
materialist-dialectică şi isto­
cesului de învăţămînt, spori­ rică, care să le permită în­ comunale de partid in organizarea aplicării şi
rea caracterului său aplica­ ţelegerea fenomenelor lumii
tiv şi legarea mai strînsă de contemporane. încadrarea u- controlul îndeplinirii sarcinilor
viaţă, de producţie, elimina­
Cantităţi Cui angajamentul rea supraîncărcării elevilor şi
preîntîmpinarea rămînerii în (Continuars In pag. a 3-a)
suplimentare anual îndeplinit
HUNEDOARA. Colectivul fabricii de aglomerare a mi­
de materiale metalurgistului" cu succese deosebite in întrecerea socia­
nereului de fier de la C.S. Hunedoara intimpină „Ziua
listă. El a consemnat ieri pe graficul de producţie cifra Toate forţele concentrate
(te construcţii 16 000, care reprezintă cantitatea de minereu aglomerat Campania agricolă
produs peste sarcinile de plan şi care coincide cu în­
R ezultatele prestigioa­ deplinirea angajamentului anual. Pină la sfîrşitul lui 1973,
se obţinute in ac­ se vor produce suplimentar încă 4 000 tone aglomerat de toamnă
tivitatea pe prime­ pentru furnale. Acesta este noul angajament al aglome- la recoltări şi însămînţări!
le 8 luni ale anului de ratoriştilor.
către colectivul I.M.C. De la începutul anului şi pină acum, calitatea mine­
Deva au fost substanţial reului s-a îmbunătăţit, declasatele reducindu-se cu 3 la
majorate şi in prima de­ sută faţă de cit este admis. Aceasta datorită respectării Uf La C.A.P. Strei s-a încheiat semănatul orzului. f| S-a început Pe ogoarele cooperativelor la alte unităţi — respectiv la
cadă a lunii septembrie. striăte a dozării minereului şi cocsului, cit şi concasării agricole din raza consiliului C.A.P. Boşorod şi Bretea
Astfel, cumulat, produc­ acestora la granulaţia prescrisă. însâmînţatul griului la C.A.P. Strei şi Ruşi. %jj§ Mecanizatorii lucrează intercooperatist Călan, în a- Streiului. Slnt şi unităţi
ţia globală a fost reali­ De asemenea, datorită mai bunel deserviri a utilaje­ ceste zile, se întîlneşte o ac­ (C.AP. Bretea Română şi
zată in proporţie de lor, folosirii in proporţie mai mare a minereurilor indi­ la lumina farurilor. tivitate febrilă, specifică Vîlcele), unde acţiunea amin­
101,9 la sută, iar pro­ gene în procesul de fabricare a aglomeratului, cit şi a „vîrfurilor“ de campanie. Es­ tită se impune să fie urgen­
ducţia marfă — 102,3 la reducerii consumului de cocs in şarjă, aglomeratoriştii r te firesc să fie aşa dacă a- tată. Paralel cu aceasta, de
sirtă, cifre care înglo­ înregistrat o economie de 4 100 000 lei la preţul de cost. > v: ^ . :•••• yşş. vem în vedere multitudinea multă atenţie s-a bucurat
bează, fără indoialâ, şi lucrărilor aflate pe agenda fertilizarea terenului cu în­
cantităţile de produse cooperatorilor şi a mecaniza­ grăşăminte organice, urmînd
obţinute suplimentar in torilor, că acum se strîng ca în 2-3 zile să fie termina­
primele 10 zile ale lunii roadele toamnei prezente şi tă lucrarea şi la C.A.P. Nă-
septembrie : 50 mc de se pun bazele recoltei de ce­ dăştia de Jos şi Vîlcele.
prefabricate din beton, reale păioase a anului vii­ O subliniere aparte se cu­
268 mp fîşii cu goluri, 10 Randamertiul — tor. vine în legătură cu demara­
tone de vată minerală şi Acordînd grijă sporită strîn- jul alert la însămînţări. Da­
produse din vată, 4 000 gerii la timp şi fără pierderi torită eforturilor depuse pen­
unităţi de plăci teracotă depăşit cu 20 la sută a recoltei, precum şi lărgirii tru a pregăti grădinăreşte
şi altele. frontului de lucru pe tere­ terenul şi a asigura semin­
Aceasta exprimă hotă- LONEA. Şeful de brigadă Marin Ciubăr, de la E.M. nurile destinate însăminţării ţele necesare, a fost posibil
rirea puternică a harni­ Lonea, este binecunoscut in rîndul minerilor din Valea orzului şi griului, cooperato­ ca la sfîrşitul primei decade
cului colectiv de a mări Jiului. Alături de ortacii săi, el a reuşit ca din abatajul rii din Strei, Streisîngeorgiu şi în primele zile ale celei
avansul de timp, de pe­ cameră unde lucrează să extragă de la începutul anu­ şi Sincrai au încheiat recol­ de-a doua decade a lunii
ste 3 luni şi jumătate, cu­ lui aproape 3 000 tone de cărbune peste plan. tatul sfeclei de zahăr, iar la septembrie a.c., să se declan­
cerit pină in prezent în Sporul de producţie realizat de brigada lui Marin Ciu­ C.A.P. Batiz lucrarea se rea­ şeze semănatul într-o serie
realizarea actualului cin­ băr nu este intîmplător. El se datoreşte in principal spo­ lizează pe ultimele hectare.
cinal. ririi randamentelor cu 20 la sută, fapt ce a permis rea­ De asemenea, la C.A.P. Ruşi N. TIRCOB
DOINA CRISTEA lizarea în fiecare zi a unei producţii suplimentare de este aproape de finalizare
corespondent peste 15 tone de cărbune. Tractoriştii Gheorghe Turluc, Ion Tillban, Nicolae NIcolăeicu şl Nicolae Băluşe efectuează recoltarea cartofilor. Suprafe­
arături pe ogoarele C.A.P. Slntandret. Foto: VIRGIL ONOIU
ţe apreciabile s-au eliberat şi (Continuare in pag. a 3-a)
v *
STUDIU SOCIOLOGIC dotare noi mijloace de NOI CABANE tuşi (secţia reparaţii side­ Hunedoara şi retur. Ple­ VREMEA
transport. Un număr de rurgice) şi !) zidari (cup­ carea din Tg. Jiu are loc
La mai multe secţii ale 35 autobuze pentru călă­ PENTRU FORESTIER! toare industriale), care, la ora 8,30 şi sosirea ia
Combinatului siderurgic tori, cu cite 40 de locuri începînd de azi, vor lu­ Hunedoara la 13,05. îna­ Pentru 24 ore
care
zile
In
din Hunedoara este în fiecare, 35 de remorci, 10 s-au puţinele din sep­ cra, după program, ală­ poierea din Hunedoara la
scurs
plinii desfăşurare un In­ autobasculante tip „Dag“ tembrie a.c., I.F.EtT. De­ turi de constructorii de ora 15,30 şi sosirea la Tg. Vreme răcoroasă, cu ce­
teresant. studiu sociologic, şi alte maşini, toate de la I.C.S.IL, cîte 4 ore la Jiu la ora 20,05. rul schimbător. Izolat,
organizat de Academia de fabricaţie romftnească, vor va a finalizat lucrările de obiectivele de investiţii vor cădea ploi slabe şi a-
construcţie şi a dat în
ştiinţe social-polltice „Şte­ circula de-acum pc dru­ folosinţa forestierilor mai ale combinatului. UN TUNEL verse de ploaie, însoţite
fan Gheorghiu“, din Bucu­ murile Judeţului pentru multe cabane situate la Printre lucrările care le LUNG DE 650 ML de descărcări electrice.
reşti. satisfacerea cerinţelor co­ gurile de exploatare Giur- vor executa se numără şi Vlntul va sufla potrivit,
La buna reuşită parti­ tidiene de „apropiere“ a geşti, Pîrîul Şesului, Mo- instalarea unei platforme Pe traseul de cale fe­ cu intensificări tempora­
cipă profesori şl studenţi distanţelor. gu Florese şi Gerosu. cu trolii mecanice la ba­ rată Deva — Petroşani, în re, din nord şi nord-vest.
al acestei instituţii ajutaţi teria de cocs nr. 3, zidi­ localitatea Bănită, la ki­ Temperatura minimă va
de către cadre didactice PRIN ACJIUNI rea unul cuptor de pre- fi cuprinsă între 8 şi 11
din municipiul Hunedoa­ BRIGĂZI DE MUNCA Şl Incălzlre şi construirea u- lometrul 66 + 500 s-a dat grade, iar cea maximă
în funcţie un tunel nou,
ra, cu sprijinul comitetu­ VOLUNTAR-PATRIOTICE EDUCAŢIE COMUNISTA nui coş de fum Ia lami­ lung de 650 ml. La exe­ intre 18 şi 23 grade.
lui de partid din C. S. Pe raza comunei Criş­ norul de 800 mm. cutarea acestei lucrări
Hunedoara.
cior s-a desfăşurat, dumi­ Din iniţiativa Consiliu­ şi-au adus contribuţia bri­ Pentru următoarele
nică, o vastă acţiune de lui tineret muncitoresc AUTOBUZ TG. JIU — găzile de meseriaşi con­ două zile
DEZVOLTAREA înfrumuseţare a comunei. din cadrul Comitetului duse de comuniştii Vasi-
PARCULUI AUTO Pină In prezent s-au e- municipal Hunedoara al HUNEDOARA Şl RETUR le Boca, Ioan Cotoşel, pi­ Vremea se menţine ră­
xecutat peste 3 km de U.T.C., la combinatul si­ cherul Dan Voicu. coroasă şi instabilă, favo­
Pentru a-şi putea reali­ drumuri şl reparat 2 po­ derurgic din localitate au Tncepînd cu luna sep­ Tot pe acest traseu, la rabilă ploilor slabe şi a-
Noua linie de vagoneţl de m inft, intrată de cîtva timp în za în condiţii optime sar­ duri. Participanţi, peste fost constituite două bri­ tembrie a.c., Autobaza din Peştera Bolii s-a inaugu­ verseior locale de ploaie.
funcţiune la I.V\M.R. Crişcior. a dat prilejul unei puternice cinile majore ce le revin, 150 cetăţeni, In frunte cu găzi de muncă şl educa­ Tg. Jiu a pus la dispo­ rat recent şi podul me­ Vînt slab, pină la potri­
afirmări profesionale multor ech ipe de lăcătuşi. Intre acestea se coloanele şi autobazele deputaţii Nicola Ruda şl ţie comunistă. Ele sînt ziţia călătorilor un auto­ talic de la kilometrul vit din vest. Temperatu­
situează şi formaţia condusă de comunistul Dumitru Paul, pe I.T.A. Deva au primit In Nlcu Corolu. formate din 12 tineri lăcă­ buz pe ruta Tg. Jiu — 74 + 600. ra — în scădere.
care v-o prezentăm executînd montarea unul lot de vagoneţl
dt v mină.