Page 39 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 39
3
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 807 © MIERCURI 12 SEPTEMBRIE 1973
A
întreprinderea de consirucfii
siderurgice Hunedoara
f Urmărite ia  mst&rdam : : doara la Festivalul „Hercu- ;
Ueprezentînd Judeţul Hune- ;
|lm
: Ies 73“ ce s-a desfăşurat la •
■ Herculane între 1-10 septem- j RECRUTEAZĂ TINERI ABSOLVENŢI Al ŞCOLII GENE
: bric. taraful Casei de cultp- ; RALE, în vîrstă pînă la 18 ani neîmpliniţi pentru a-i
Nu a trecut prea multă porţional construită. Misiu- tegoric documentar, echi- : ră din Hunedoara, condus de : califica prin UCENICIE LA LOCUL DE MUNCĂ în
I Iosif Kraiţer, a Interpretat cu •
măiestrie
multă
■
numeroaşe
(Urmare din pag. 1) ştiinţe sociale care, începînd vreme de clnd spectatorii nea agentului american Pa valînd cu radiografia unei : i cîntece din ţinutul pădurenl- : meseria de : DULGHER - TIMPLAR - FARCHETAR.
cu acest an şcolar, se organi de cinema au putut vedea ul Sherman din biroul de maladii sociale. | lor şi din alte zone ale Ju- :
Ineditul urmăririi, în bărci
narcotice al F.B.I.-ului ne
nltăţllor de Invăţămînt cu zează în spiritul hotărîrii din „Filiera", excelentul film- este narată atractiv, nelip cu motor, pe canalele Ve j deţulul. \ Pe timpul şcolarizării ucenicii primesc o indem
cadre bine pregătite pentru iunie cu privire la dezvolta document al lui William neţiei nordice, filmată din De asemenea, soliştii vqcall : nizaţie lunară, care în anul I este de 714 lei.
predarea ştiinţelor sociale in rea învăţămîntului, apropiind Friedkin. 1 „Urmărire la sind nici elementul de sus- elicopter, compensează în- Grlgorie Nichita, Llvia Cămă- ■
raş, Ioan Predescu şl Llca ;
anul şcolar încheiat a fost mai mult această formă de Amsterdam' , peliculă sem pence. Dar nu este mai pu trucîtva insolitul unor sce j Mihal au cucerit publicul cu j înscrierile se fac pîrtă la data de 25 septembrie
¡mult superioară anului pre pregătire de cerinţele actuale nată de Geoffrey Reeve, re ţin adevărat faptul că rit ne în care se forţează o no 1973, la sediu! Şcolii de calificare din str. 9 Mai, nr.
cedent, asigurîndu-se în pro ale şcolii. ia tema „Filierei", lupta mul alert, situaţiile super- tă morbidă 17, din Hunedoara.
porţie de 90 la sută cadre ca- După dezbaterile pe secţii a dusă împotriva traficului de tensionate şi soluţiile vio Sven-Berti) Taube, Bar
âlfJcate şi doar 10 la sută în programelor de învătămînt droguri. Comparînd însă lente nu pot suplini mesa Succese ale (388)
ours de calificare. 'Numărul pentru noul an şcolar, cadre cele două filme — şi pune jul grav, necesitat de tema bara Parki ns şi Valdek
profesorilor care au făcut le didactice care predau şti rea în paralel este aproape aleasă. Aceasta pentru că e Sheybal, în special, sînt e-
din lecţiile predate prilej de inţele sociale s-au intîlnit in inevitabilă — nu putem să nu vorba, îp ultimă instanţă, voluţii credibile în cadrul ansamblurilor
explicare a politicii partidu plenul consfătuirii de lucru. remarcăm indiscutabila di nu despre o ecranizare a unui film ambiţios, dar in
lui şi statului nostru, de în In încheierea acestui impor ferenţă calitativă dintre va- unei story după Agatha suficient motivat.
ţelegere a eforturilor depuse tant colocviu al perfecţionării riaţiunile uneia şi aceleiaşi Christie, ci de un flagel ca AL. COVACI folclorice
de oamenii muncii in dezvol muncii la catedră, a luat cu teme. Balanţa posibilei ju re periclitează milioane de Întreprinderea chimică Orăştie
tarea economiei naţionale, a vîntul tovarăşul Ioachim decăţi de valoare înclină vieţi, de la aceea a adoles
devenit majoritar. Au fost Moga care, subliniind cadrul net în favoarea „Filierei“, o cenţilor pînă la cea a oa hunedorene
relevate, în acest sens, mul în care s-a desfăşurat consfă operă matură, serioasă şi menilor maturi, periclitează Editoriale ANUNŢĂ
te exemple — printre care tuirea profesorilor ce predau mai ales foarte gravă, fă- integritatea morală a socie
profesorii Uiskar Ernest, Si- ştiinţele sociale, a apreciat cînd din investigarea su tăţii. j cîntecele „Sînt fată de pâ- i 1 ŞCOLARIZAREA PRIN CURSURI DE SCURTĂ DURATĂ:
onion Pîrîlanu, Avram Lolea- maturitatea cu care au parti biectului un scop major nu In colecţia „File de isto- j | durean“, „Mîndră-i Hunedoara ; I
■ mea", „Foaie verde viorea“ şi ; |
nu, 'Dorin Crişan, Mari a cipat la dezbateri, modul in numai din punct de vedere „Urmărire la Amsterdam" rie“ a Editurii politice au j : alte melodii aplaudate cu ; • 1. gradul I strungari şi frezori
(Bărbulescu, Petru Ardeu, care şi-au însuşit prevederile artistic, dar şi moral. putea cîştiga în profunzime apărut lucrările : : căldură la scenă deschisă. • Se primesc băieţi, absolvenţi a 8 (7) clase gene-
Măiestria, autenticitatea şi •
Florica Muşteanu, Ovidiu hotărîrii cu privire la per Ca gen, „Urmărire la dacă explora latura psiho © „P.C.R. — detaşament ; : \ înaltul nivel artistic al inter- ■ rale.
Vlad, Constantin Iorgovan, fecţionarea şi dezvoltarea în- Amsterdam" este un film logică a luptei împotriva activ al mişcării comunisto j : pret&rii 'au fost răsplătite cu :
Aurelia Doda şi altele — văţămîntului poliţist, bine intenţionat şi traficului de droguri. Pentru şi muncitoreşti internaţio- j : vii şi puternice aplauze din ; 2. Specializare postliceală în meseria de sculeri
pentru care perfecţionarea Relevînd importanţa proce deloc prost. Ii lipseşte, în că este foarte adevărat că nale", de Nicu Bujor şi j ; partea publicului spectator ; S.D.V. Se primesc băieţi absolvenţi de liceu cu sau
predării ştiinţelor sociale în sului de modernizare şi per schimb, acel ton în registru din lupta dintre traficanţi Constantin Florea ; • român şi străin aflat la o- ; fără diplomă de bacalaureat.
: dihnă şl tratament în staţiu- :
strînsă legătură eu realităţi grav care a făcut din „Fili şi adversarii lor se elimină @ „Rădăcinile istorice ; ! nea Herculane. Formaţiei de ş Cei care au calitate de angajaţi la data intrării
le din ţara noastră, cu via fecţionare a predării ştiinţe era“ o revelaţie. din ce în ce mai mult ele ale Partidului Comunist ; : muzică populară, şi soliştilor :
■ le-au fost înmînate diploma ;
ţa sooial-politică a lumii con lor sociale pe care-1 cunoaşte mentul spectaculozităţii, ac Român“, de dr. Mircea j ; pentru Interpretare artistică I la cursuri primesc media salariului tarifar pe ultime
temporane au constituit coor judeţul nostru, locul cabinete Filmul iui Geoffrey Ree centul căzînd pe o con Muşat. ; ■ şi trofeul „Hercules“. I le trei luni.
donate de structură în lecţii. lor de ştiinţe sociale, activi ve mizează Intr-atît pe la fruntare a inteligenţei ma Aceeaşi editură, prin co- j : De o apreciere deosebită s-a : Cei neangajaţi primesc o indemnizaţie lunară de
Perfecţionarea metodico-şti- tatea cercurilor de specialita tura spectaculoasă a chesti lefice cu legea. Şi, în fond, lecţia „Făurirea societăţii j : bucurat, do asemenea, Ansam- i
: blul folcloric „Dumbrava“ din :
inţifică şi politică a profeso te, rolul informării şi docu unii, Incit cu greu putem nu e deloc nou că heroina socialiste multilateral dez- i j satul Dăbîca, care s-a pre- j 400 lei.
mentării individuale, a acţiu
rilor, apropierea acestora de nilor organizate pentru o în crede că în „Urmărire la ■se transportă în păpuşi şi voi täte“ lansează lucrările : i : zentat la acest festival cu ; Informaţii suplimentare se dau la biroul personal
: tradiţionala „Nuntă pădure- ■
problemele care frămîntă ti suşire cît mai temeinică a cu Amsterdam" primează — între coperţlle unor biblii. ® „General şi particular, ; ; nească“, încîntînd publicul şi învăţămînt, telefon 144, interior 140, 137.
neretul şcolar, activitatea cum dealtfel intenţionează Filmul are, totuşi, o sec naţional şl internaţional în ! ■ prin autenticitatea sa, cu bo- : înscrierile se fac la sediul întreprinderii din stra
cabinetelor de ştiinţe sociale, noştinţelor, tovarăşul Ioachim regizorul — demascarea ca venţă memorabilă: piaţa politica P.C.R.“, de Ion \ ■ găţia culorilor şi frumuseţea •
■ costumelor, cu dansurile pline ■
dotarea acestora, carenţele Moga a subliniat, în conti lamităţii albe şi luarea de centrală a Amsterdamului Şerbănescu ; i do tinereţe şi vigoare. da Codrului, nr. 24.
privind activitatea de inte nuare, sarcinile ce revin ca poziţie faţă de una din cele este filmată de sus, obiec © „Fondul naţional de
drelor didactice care predau
grare a elevilor intr-un sis ştiinţele sociale, Inslstînd mal periculoase racile ale tivul se roteşte lent deasu dezvoltare economico-socla- I NICOLAE BOCŞAN ACTE NECESARE :
tem unitar de doblndire a pe necesitatea creşterii ro societăţii occidentale con pra sutelor de hippyes care lă şl utilizarea lui raţlo- j i metodist Ia Casa de cultură j — certificat de naştere copie legalizată
cunoştinţelor au fost proble temporane. invadează caldarîmul pati nală", de Nicolae Nichita. j Hunedoara — certificat de studii
me care au suscitat vii dez lului disciplinelor sociale Povestea In sine este pro nat. Cadrele au un aer ca — certificat medical
bateri. In cuvîntul lor, profe în pregătirea şi formarea (291)
sorii Silviu Cercea (Ilia), Ni- multilaterală a tineretului, în
colae Clenciu şi Ellsabeta înarmarea lui cu principiile
Văideanu (Orăştie), Elena Bă ideologiei şl politicii partidu
lui nostru, cu concepţia mate-
diţă (Deva), Elena Ciobanu rlalist-dialectlcă a clasei
(Simeria), Constantin Iorgo muncitoare despre lume şi
van (Hunedoara), Nicolae Fi- viaţă. In acest context, vor Creşterea
limon (Călan) au subliniat bitorul a arătat că în cşdrul
importanţa deosebită a lec Examen de admitere
ţiilor predate în cabinetele muncii catedrelor şi cabine producţiei
de ştiinţe sociale; Mariş Ti- telor de ştiinţe sociale tre Regionala de Căi Ferate Timişoara ţine examen
buie să stea, în permanenţă,
beriu (Hunedoara), Maria aprofundarea teoriei socialis
Gîlm (Orăştie) au relevat ne mului ştiinţific, a principiilor de cărbune de admitere în data de 22. IX. 1973 la Grupul şcolar
cesitatea unei mai strînse le de bază ale marxism-leninis- de plate ireproşabilă, puse la termen In funcţiune de calificare C.F.R. Timişoara, strada C. Rădulescu,
gături între şcoală şl unita mului. O condiţie esenţială a nr. 1, pentru :
tea economică, ca şi între o- (Urmare din pag. 1) 1. Cursul de specializare postliceală de picher
biectele ce se predau la cla eficienţei predării ştiinţelor
sociale este legătura strînsă
să. Roadele bune pe care le cu viaţa, cu activitatea practi nele restanţe In ceea ce pri Găsim soluţii de reducere a linii, cu o durată de 10 luni, care va funcţiona la
obţine şcoala, datorită îndru că a constructorilor socialis veşte ritmul de execuţie a Ires întrebări adresate manoperei. Mai operăm la Grupul şcolar C.F.R. Bucureşti.
mării permanente de către or mului, cu realităţile concrete lucrărilor de construcţii mi proiecte. Betonul îl turnăm Se primesc absolvenţi ai liceului de cultură ge
niere şi de montaje. Una din
ganul municipal de partid ale societăţii noastre. Una prevederile planului de măsuri, mecanizat. nerală în vîrstă de 18-43 ani.
(Florica Muşteanu — Petro din sarcinile esenţiale asupra întocmit în vederea recuperă
rii acestor restanţe, o consti
şani), preocuparea pentru căreia va trebui să se în tuie acordarea unor lucrări de 2. Cursul de calificare de gradul II. Şef echipă-
continua modernizare a pre drepte atenţia, în mod deo montaj formaţiilor do lucru al- / constructorului N.R. Am căutat să repro picher linii, cu durata de 12 luni, care va funcţiona
cătuite din salariaţi ai bene
dării — constantă a activită sebit, este îmbunătăţirea ficiarului, în cazul de faţă al ducem cu cît mai multă fide la Timişoara.
ţii profesorilor de la liceul muncii de orientare profesio sectoarelor de producţie mi litate răspunsurile primite. Se primesc absolvenţi ai şcolilor profesionale cu
„Decebal" (Vasile Cismaş — nală a elevilor, îndeosebi spre nieră. Pînă în prezent, siste
Deva), accentuarea predării acele meserii în care econo mul şi-a dovedit pe deplin e- (Urmare din pag. i) directă a muncii. Este vorba „.Şl facem o retrospectivă profil mecanic şi construcţii şi cu pregătire medie, în
ficienţa şi intenţionăm să-l ex
istoriei la şcoala generală mia judeţului nostru este de tindem aplicarea în viitor. de un complex întreg de cu privire la răspunsurile vîrstă de 18-43 ani.
Una dintre lucrările urgente
(Nicolae Ciobanu — Cristur), ficitară. S-a insistat asupra din cadrul sectorului, a cărei nu ne-au venit căile de ru măsuri. Mă rog, dacă nu conducerilor celorlalte şanti La ambele cursuri, recrutările se fac pentru sec
importanţa cercurilor de şti acestei sarcini deoarece re executare permite adîncirea lare — 1,5 milioane lei, aco ne-ar lipsi oameni, în special ere cărora le-am adresat a- ţiile : L. 1. Caransebeş, L. 2. Lugoj, L. 3., L. 4. Timişoa
inţe sociale cu elevii (Simion zultatele obţinute pe linia puţului nr. 4 şl apoi deschi perişul de la laminorul de zidari şi dulgheri... Am fost celeaşi întrebări. Dacă pînă 1
Plrji4nu —• Petroşani), rolul orientării profesionale nu derea orizontului 400, a cohsti- sîrmă — 1 milion lei şi alte pe teren, am recrutat oa acum am primit răspunsuri ra, L. 5. Deva, L.6. Reşiţa, L. 7., L. 8. Arad, L.9. Alba
care au scos în evidenţă an
tutt-o montarea maşinii de ex
5
exemplului personal (Gheor- sint mulţumitoare. tracţie, cu care se va realiza le. Dacă am fi folosit inte meni pentru a-i califica, o gajarea fermă a colective lulia. Candidaţii trebuie să aibă domiciliul stabil pe o
ghis Gugiamalis — Hunedoa In încheiere, tovarăşul adîncirea acestui puţ. încre gral timpul de lucru şi am să mai mergem. Cît vom re rază de maximum 60 km de sediul secţiilor respec
ra) au constituit probleme Ioachim Moga a subliniat dinţarea acestei lucrări unei fi utilizat mai bine utilajele, aliza în septembrie ? Tot ce lor de constructori de a recu tive.
formaţii de lucru de 10 mem
vii de dezbatere. necesitatea modernizării — în bri, condusă de maistrul Du am fi putut obţine o produc pera rămînerile în urmă, de
Consfătuirea profesorilor conţinut — a predării ştiin mitru Amza, a permis termi ţie cu 10-15 la sută mai ma n-am făcut. Planul dat la a accelera ritmul de execu Examenul de admitere va consta din o probă scri
care predau ştiinţe sociale a ţelor sociale, a integrării sale narea sa cu o lună mai de re (adică cam cit era nece şantiere cuprinde tot ce n-am ţie pentru devansarea planu să şi orală la matematică şi fizică pentru cursul post-
vreme faţă de termenul pre
lui de investiţii, de data a-
beneficiat şi de documentate tot mai mult cu viaţa, cu pro văzut Iniţial, în condiţiile de sar pentru „acoperirea" pla făcut- ceasta n-au fost de natură să liceal picheri şi la matematică şi specialitate pentru
expuneri susţinute de cadre ducţia, cu preocupările con exigenţă calitativă cerute de nului — n.n). Dar asta feste Noi ne-am luat anga ne mulţumească. încercăm să cursul de gradul I! şefi echipă.
complexitatea lucrării.
cu înaltă competenţă. Conf. stante ale partidului nostru, Dintre lucrările aflate în o problemă foarte dificilă. 3 jamentul că la 15 de
dr. Eugen Prahoveanu a făcut urînd profesorilor, în numele curs de execuţie, se mal pot Sînt Incluse aici aspecte le cembrie vom îndeplini punem răspunsurile primite După absolvirea cursului, absolvenţii vor fi înca
pe o stare de moment a to
montarea
cita
o amplă expunere privind biroului Comitetului jude aer comprimat, conductei de gate de om. Muncitorii au planul. Suplimentările de varăşului director tehnic. draţi în producţie, conform condiţiilor de stagii pre
cu
diametrul
,.problemele actuale ale acti ţean de partid şi al Comite de 300 de milimetri, în aripa lucrat şi în zilele de sărbă plan ne-au schimbat însă con Faptele minunate ale con văzute în Ord. nr. 55/341/1973 M.T.Tc.
vităţii economice, creşterea e- tului executiv al Consiliului estică a minei, precum şl e- toare, în 23 şi 24 August. S-a structorilor hunedoreni de
ficienţei economice şi valori popular judeţean, noi succese xecutarea instalaţiilor sanitare lucrat de regulă şi duminica. cepţia, tactica. Purtăm în spre care am scris adeseori, înscrierile se fac pînă în ziua de 18 septembrie
şi de încălzire la baracamente-
ficarea tuturor resurselor şi în activitatea pe tărîm ideo le aflate în curs de construc Luna septembrie ne continuare discuţii cu benefi munca lor plină de dăruire a.c. la secţiile L. de mai sus, în baza următoarelor ac
posibilităţilor economiei soci logic, In munca pe care o de ţie. In curînd vor începe şi lu pune in faţă un număr ciarii. La 15 dintre ei le-am şi responsabilitate sînt, con te : certificat de naştere original şi copie, actul de
crările de montaj a reţelelor
aliste — condiţie indispensa pun pe solul fertil al instru subterane destinate viitoarei satisfăcut cererile. Mai avem siderăm, cea mai bună ga studii original şi copie, adeverinţă de sănătate elibe
mare de obiective. Cum
bilă a îndeplinirii exemplare irii şi educării tineretului. staţii de degazare, precum şi acţionăm ? Prin toate forme probleme cu C.S. Hunedoara ranţie că greutăţile vor fi
şi înainte de termen a planu ★ montajul a circa 70 de tone de le, prin tot ceea ce putem, depăşite, că l.C.S. Hunedoara rată de circumscripţia medicală de care aparţine,
confecţii
metalice
la
turnul
lui cincinal“, iar Mircea Bek, Consfătuirile de lucru din puţului nr. 4. şi cu consiliul popular. îşi va înscrie şi în acest an certificat cazier judiciar.
consilier la Ministerul Aface acest an ale cadrelor didac Este semnificativ faptul că deopotrivă la toate obiecti Miercuri (azi — n.n.) ne întîl- numele printre colectivele Informaţii suplimentare se pot primi la secţiile L,
rilor Externe a vorbit despre tice — desfăşurate după un în cazul tuturor acestor lu vele. N-avem preferinţe şi nim cu conducerea C.S Hu fruntaşe ale ţării. cît şi la Divizia Linii C.F.R. Timişoara, telefon 14953
problemele actuale ale poli program diferenţiat şi diver crări se aplică forma de sala priorităţi. La Simeria trebuie, nedoara pentru a găsi o so Adresăm din nou conduce
în
global,
acord
care
rizare
ticii externe a partidului şi sificat — constituie, prin ma contribuie în bună măsură la la Aiud trebuie... Măsuri spe rii l.C.S. Hunedoara întrebă interior 570.
statului nostru. Sub condu turitatea dezbaterilor, un creşterea productivităţii mun ciale? Lucrăm duminica cu luţie. Vom căuta să o gă rile de mai sus şi aşteptăm . (290)
cii şi garantează calitatea co
cerea conf. dr. Ion Velea a prolog promiţător de bune respunzătoare a lucrărilor. cîte 500-700 de oameni, am sim. O să ne concentrăm for ca răspunsurile să ne par
fost inaugurat cursul de per rezultate în noul an de învă- extins schimburile doi şi ţele la ipsos la Călan, la Si vină în timp optim pentru
fecţionare a profesorilor de ţămînt. trei. Am trecut la urmărirea meria. Aici trebuie insistat. a fi publicate.
Întreprinderea pentru lianfi Deva
Prii măsuri judicioase da pază contra incendiilor dovedim Au încheiat primii recoltatul RECRUTEAZĂ
sfeclei de zahăr tineri cu stagiul miliar satisfăcut, absolvenţi a 7-8 cla
se, pentru a fi şcolarizaţi prin cursuri de scurtă dura
Cetăţenii (lin Judeţul Hune uni elementare, care în marea — Nu fumaţi în locuri cp ră supraveghere, şi astfel i-au Organizînd bine munca, pentru a elibera la timp
doara, atit oci vlin mediul ur lor majoritate sint ştiute din pericol de incendiu — poduri, ars acoperişul şi alte bunuri tă în meseriile de :
ban cît şi coi din mediul ru viaţa şi activitatea zilnică a oa magazii, păduri etc. materiale.. şi pregăti terenul destinat însăniînţărilor de toani- j
ral, cunosc — prin larga activi menilor, toţi cetăţenii pot să nă, cooperativele agricole din Pricaz, Tîmpa şi \ — lăcătuşi mecanici
tate de propagandă desfăşurată respecte aceste reguli, în sco Cristur au încheiat recoltatul sfeclei de zahăr, fiind [
— principalele reguli de pre pul apărării hunurilor obşteşti, Părinţi! Preţul nechibzuinţei — vulcanizatori
venire a incendiilor ce trebu personale şl a vieţii oamenilor. primele unităţi din judeţ care au finalizat această \ — sudori
ie respectate la locurile de Manipularea focului de către importantă lucrare.
Recent, la blocul 34, aparta
muncă, în gospodării, şcoli, copii provoacă cele mai multe mentul 84, din Orăştie, unde Acum, toate forţele cooperatorilor sînt îndrep- [ Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul
grădiniţe etc. 'foţuşi nu se Cetăţeni ! incendii, şi în multe cazuri locuieşte Munteanu Dumitru,
poate spune că au fost elimi victime în rîndurile acestora. s-a produs o explozie. Cauza? tate spre impulsionarea celorlalte lucrări agricole întreprinderii din Deva, str. Horea, nr. 42, telefon
nate toate cauzele care provoa In scopul prevenirii incendii Do aceea, nu lăsaţi copiii sin Locatarul a spălat o pereche de sezon, darnici de a încheia în cele mai bune 11101-12399.
că incendii din neglijenţă şl lor aveţi datoria elementară ca guri în încăperile unde este de pantaloni în neofalină, în condiţii lucrările agricole de toamnă.
care se soldează cu mari pier în întreprinderile şi instituţii aprins focul în sobă sau se apropierea unei surse de căl (291)
deri materiale şi chiar vieţi le unde lucraţi cît şi în gos găsesc în stare de funcţionare dură.
omeneşti, îndeosebi în rîntlul podăria dumneavoastră să vă lămpi de petrol, aragazuri, re
copiilor. conformaţi următoarelor reguli Grave arsuri şi pagube ma
p.c.i. : şouri electrice, maşini de gătit teriale au fost preţul acestei
nechibzuinţe.
Nici un pericol nil — nu instalaţi sobele în a- etc.
trebuie ignorat Acum s-a luminat leale forţele concentrate întreprinderea viei şi vinului
Sîntem în miezul unei peri Dul Vîrdea Avram din Zam
oade secetoase ce precede se i-au ars grajdul şi alte bu Sibiu
zonul rece, clnd apar o serie nuri, deoarece a (lat dovadă de
de cauze (le incendiu legate de neglijenţă în folosirea lămpii la recoltări şi înssmţări!
folosirea sistemelor de încălzi de iluminat. Dacă nu a vrut
re, coşurilor de evacuare a fu să se lumineze înainte, credem ANGAJEAZĂ
mului, aprinderea focurilor că s-a luminat acum, cînd îşi
deschise la întîmplare, monta vede urmările nesocotinţei.
rea (le burlane fără a fi izo (Urmare din pag. 1) farurilor. Exemplele oferite @ fochiştî pensionari
late de părţile combustibile
ale construcţiei, aruncarea ce- De la instalaţia de Ionel Ban, Traian Barbu, pentru unitatea Miercurea Sibiului.
nuşei cu jeratic la întîmplare Constantin Dobriţoiu, Cornel Se asigură cazare.
ş.a.m.d. electrică de cooperative agricole. In Surdu, Valerică Şchiopu,
In contextul acestor cauze, Relaţii la telefon nr. 23290.
recomandăm tuturor cetăţeni frunte se situează cooperati Dumitru Ciorogaru şi Cor-
lor de a lua toate măsurile Locuinţa lui Hegedus Eleono- va agricolă din Strei, unita nel Podaru denotă o înaltă
de prevenire a incendiilor, re- ra din Simeria era să fie trans te unde s-a terminat semă răspundere faţă de soarta
mediind din timp orice defec formată în scrum ca urmare
ţiune la sistemele de încălzire. proplerea materialelor combus Nu lăsaţi chibrituri la înde- a unui scurtcircuit produs la natul orzului pe întreaga su recoltei. Este posibil şi de aş
O sursă de incendii în gos tibile ale construcţiei ; mîna copiilor. instalaţia electrică care este prafaţă planificată — 15 hec teptat, totodată, ca asemenea
podăriile cetăţeneşti cît şi în — verificaţi, reparaţi şi cu Ciml plecaţi de acasă, veri improvizată şi prezintă mari tare — şi s-au însămînţat al acţiuni să fie organizate şi
unităţile economice o constitu răţaţi la timp sobele şi coşu ficaţi cu maximă atenţie dacă : defecţiuni. Numai o interven
ie folosirea necorespunzătoare a rile de evacuare a fumuljil ; — aţi închis robinetul de la ţie promptă a pompierilor a te 12 hectare cu grîu. Apor în celelalte S.M.A.
mijloacelor electrice de ilumi — nu aşezaţi în apropierea butelia do aragaz ; putut să salveze casa. tul mecanizatorului Toader Directorul S.M.A. Călan, Trustul de construcfii
nat sau a celor cu petrol, pre sobelor obiecte de îmbrăcă — focul în sobă a fost stins ; Bărbuţă la acest succes a
cum şi manipularea neatentă a minte, lemne, hîrtii şi alte ma — chibriturile au fost as ing. Ioan Cotuţiu, şi-a expri
unor aparate electrice pentru teriale ce se pot aprinde uşor; cunse pentru a nu fi găsite de Ştiaţi că ? fost decisiv. Merită eviden mat satisfacţia pentru modul
uzul casnic. Mulţi cetăţeni ui — nu lăsaţi fără supraveghe copii ; ţiată şi cooperativa agricolă în care şi alţi tractorişti se industriale Timişoara
tă că „sentinelele“ cele mai re focul aprins în sobe sau — aparatele electrice de uz Stan Viorica din Petroşani dm Ruşi care, pînă ieri, avea
credincioase care păzesc insta lămpi de gătit, radiatoare în casnic (fierul de călcat, reşoul, şi-a dat foc bucătăriei (lin achită de sarcinile cu care
laţiile electrice şi care ne fe prize ; radioul, televizorul etc.) au fost cauza reşoului nesupravegheat ; însămînţnte 23 de hectare, sînt confruntaţi. Am notat
resc de izbucnirea incendiilor — nu folosiţi instalaţii elec scoase din priză ; lui Sicoie Ilie din Hunedoara din care 13 cu grîu. Insămiri-
sînt siguranţele de la tabloul trice improvizate şi nu utilizaţi — copiii i-aţi lăsat în supra i s-a distrus televizorul (pagu tarea orzului se află în pli cîteva nume: Gheorghe Oai- Bulevardul Republicii, nr. 25 (lingă gara de nord)
electric. In cazul în care o si la tablourile de distribuţie a vegherea altor persoane ma bă 5 000 lei) deoarece instalaţia nă desfăşurare şi la alte dă, Ion Şervfenschi, Ion Fp-
guranţă este improvizată, ea onergiel electrice siguranţe ture ; electrică defectă a produs un dorean, Lazăr Tămăşoi, Siooe
nu-şi mai poate îndeplini acest supradimensionate. — vasele cu lichide inflama scurtcircuit, iar aparatul era C.A.P., între care amintim pe scoate la concurs un post de contabil şef pentru şan
rol şi, în loc să întrerupă la Reţineţi ! bile au fost ermetic închise şi in priză ; lui Cărmăzan Ioani- cele din Bretea Streiuhii, Nă- Gherasim, Petru Tomotaş, tierul 7 Deva-Chişcădaga.
momentul oportun curentul, — nu faceţi focul deschis evacuate din încăpere. cliie din Gurasada i-a ars Nicolae Pătruţ, Ion Găldea-
rezistă încălzind unedri pînă lingă casc, magazii, curţi, pă Dacă sînt îndeplinite toate a- grajdul de animale — vino dăştia de Jos Batiz şi Bo- nu, Liviu Polhat, Ion Borza Mai angajează urgent pentru şantierele din Ti
la incandescenţă conductorii duri, grajduri etc. ceste cerinţe majore la pleca vatul aci fiind numai el, care şorod.
de alimentare cu energie elec — cenuşa din sobe depozita rea dv. de acasă, puteţi fi li a fumat în grajd. O ţigară l-a Pentru contribuţia adusă la şi alţii. mişoara, Lugoj, Arad şi Deva :
trică şi incendiul este gata fă ţi-o într-o groapă special a- niştiţi că nici un pericol de costat un grajd ! ; lui Doica Organizînd temeinic mun
cut. Multe incendii se produc menajată acestui scop ; incendiu nu vă ameninţă gos Virgil din Crişcior i-a ars o recoltat, fertilizat, pregătit - zidari, dulgheri, fierari betonişti, montori pre
şl din cauza uitării în priză a podăria şi copiii dumneavoas mare parte din locuinţă, „vino terenul şi semănat, mecani ca şi folosind cu chibzuinţă fabricate şi muncitori necalificaţi constituiţi in forma
unor reşouri, maşini de căl Gospodine ! tră. vată“ fiind lampa de petrol, zatorii merită toată lauda. In întregul potenţial de forţe şi
cat, radiatoare sau datorită a- care. lăsată fără supraveghere, mijloace de care dispun, coo ţii complete.
şezărli lor pe postamente com De la reşou la a filat şi a incendiat obiecte fiecare zi, inclusiv duminica,
bustibile sau în apropierea u- — Nu puneţi rufele la us le combustibile din apropiere. c-i s-au aflat la datorie. Pen perativele agricole din ca Se asigură cazare şi masă contra cost.
nor astfel de materiale. cat în apropierea sobelor sau acoperiş tru a crea front de lucru se drul consiliului intercoope- Doritorii au posibilitatea ca după 6 luni să lu
Intrucît pentru prevenirea ti altor surse de încălzire.
Incendiilor la locurile de mun — Nu lăsaţi obiectele de uz (Material publicat la mănătorilor, la C.A.P. Strei- ratist Călan dispun real creze şi pe şantierele din străinătate ale trustului
că cît .şi în gospodăriile cetă casnic (maşini de călcat, re Cetăţeanul Vaţu Petru dm cererea Grupului judeţean săcel, Streisîngeorgiu şi Ruşi, mente de posibilitatea ca re
ţeneşti nu sînt necesare une şouri, radiatoare etc.) în priză Veţel, ca urmare a neglijenţei, mecanizatorii au continuat coltatul şi însămîntările de prin ARCOM.
le cunoştinţe speciale, cl noţi nesupravegheate. a lăsat reşoul în priză, fă de pompieri Deva) (289)
să efeetueze arături în schim toamnă să fie finalizate in
buri prelungite, la lumina condiţii ireproşabile.