Page 40 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 40
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 807 © MIERCURI 12 SEPTEMBRIE 1973
B31SS3HBÏ3ÏŒE1PW TKsmamamBoa
VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN COLUMBIA
Cuvîntarea preşedintelui Cuvîntarea preşedintelui
Misael Pastrana Borrero Nieolae Ceauşescu Delegaţia de partid şi de stat
română în R. P. D. Coreeană
(Urmare din pag. 1) ani, în serviciul unei perma Fiecare naţiune, mare sau (Urmare din pag. 1) la progresul lor economic şi internaţionale se poate asi
gura numai printr-o acţiune
nente lupte pentru crearea mică, este o realitate a epo social.
lităţi între naţiuni, care să unei societăţi, care, dincolo cii în care trăim şi fiecare Este, fără îndoială, plăcut Principalele probleme care comună a tuturor statelor PHENIAN 11 — Corespon Dong Gyu, membru al Comi
permită concentrarea efortu de divergenţele naturale, să trebuie să răspundă de soar să constatăm că această ori preocupă astăzi multe po lumii, indiferent de mărimea dentul Agerpres, I. Tecuţă, tetului Politic, secretar al C.C.
lui comun al tuturor în ridi dea răspuns dorinţelor arză ta păcii şi de „întărirea prie gine comună contribuie la poare sînt acelea de a deveni lor. Noi considerăm că, as transmite: Delegaţia de par al Partidului Munci din Co
carea bunăstării materiale şi toare ale omenirii pentru re teniei între toate naţiunile mai buna cunoaştere, apro pe deplin stăpîne pe bogăţii tăzi, nici o problemă inter tid şi de stat română, forma reea, şi Kim Iong Nam, mem
spirituale a maselor sărace. laţii mai echitabile. lumii", aşa cum aţi arătat piere şi colaborare dintre le naţionale, de a le putea naţională nu poate fi solu tă din tovarăşii Emil Bod- bru al Comitetului Central
Ţările noastre — a spus Guvernul dv. a avut dife dv., domnule preşedinte, în popoarele noastre. folosi în scopul dezvoltării ţionată de citeva ţări, că naraş, membru al Comitetu al P.M.C., şef de secţie la
în continuare preşedintele rite iniţiative, relevante, în repetate rînduri. Noi credem Am putea spune că aceas economico-sociale proprii, al marile probleme care intere lui Executiv al Prezidiului C.C. al P.MC.
Pastrana — coincid în aspec special, în efortul ca' ţările că această scurtă vizită va ta stă astăzi la baza conlu ridicării bunăstării lor. sează omenirea pot fi solu Permanent al C.C. al P.C.R, A fost, de asemenea, pre
tele fundamentale, care fac mici să poată participa la so contribui în mod decisiv la crării pentru crearea viito Intr-adevăr, cum pe bună ţionate numai cu participa vicepreşedinte al Consiliului zent Dumitru Popa, ambasa
parte din dorinţele nucleului luţionarea problemelor majo făurirea unei prietenii dura rului popoarelor noastre de dreptate aţi menţionat şi rea tuturor ţărilor interesate. de Stat al Republicii Socia dorul României la Phenian.
In acest sens, acordăm o ma
de naţiuni aflate în procesul re care se ridică în faţa lu bile între ţările noastre şi la libertate şi fericire. dumneavoastră, şi America re atenţie participării tot I liste România, şi Cornel Bur După întrevedere, Kim Ir
dinamic de dezvoltare, şl în mii contemporane. Intre ele, o cooperare fructuoasă între In Întreaga sa istorie, po Latină este în plină trans mai active a ţărilor mici şi Sen a oferit, în onoarea oas-
principiile esenţiale pe care aş dori să amintesc declara popoarele noastre. porul român a trebuit să formare. Sînt multe proble mijlocii la soluţionarea tutu tică. membru supleant al Co
le apărăm în forurile popoa ţia prezentată de România Este pentru mine un motiv ducă lupte grele pentru păs me care îşi aşteaptă soluţio ror problemelor care le in mitetului Executiv, secretar .pcţilor români, un d'neu.
relor. la Naţiunile Unite „Măsuri de deosebită satisfacţie să vă trarea fiinţei sale naţiona narea. Poporul român, care teresează, a tuturor proble al C.C. al P.C.R., care face o O
Cunoaştem preocupările dv. menite să promoveze în rîn- acord „Ordinul Boyaca", cea le, împotriva cotropitorilor cunoaşte din propria sa ex melor internaţionale. vizită oficială de prietenie în
ca om al păcii, care a vizi durile tineretului idealurile mai înaltă distincţie a pa străini, pentru cucerirea in perienţă şi asuprirea străină, R.P.D. Coreeană, a fost pri In aceeaşi zi. delegaţia de
tat cele mai diferite colţuri de pace, respect reciproc şi triei mele, instituită de către dependenţei şi suveranităţii dar şi căile prin care a pu Continuarea cursei înarmă mită la 11 septembrie de to partid şi de stat română a
ale omenirii, fodosind limba înţelegere între popoare". In eliberatorul &imon Bolivar, naţionale. Cunoaştem lupta tut obţine o serie de succese rilor, pentru care se cheltu varăşul Kim Tr Sen, secretar vizitat Uzina de tractoare
jul înţelegerii şl chemînd la rîndurile tineretului lumii, in pentru a răsplăti serviciile a- pe care au dus-o poporul co în dezvoltarea sa, ştie că iesc. în acest an, peste 200 general al Comitetului Cen Kumsan din Kyang, ai cărei
colaborare între ţări şi po acest imens sector al socie duse republicii noastre şi lumbian, popoarele Americii progresul rapid al ţărilor A- miliarde dolariţ constituie un muncitori au făcut o călduroa
poare. Nu ne sînt străine tăţii contemporane, care for cauzei umanităţii. Dv., dom Latine pentru dezvoltarea lor mericii Latine este legat de pericol pentru toate popoare tral al Partidului Muncii din
scrierile t!v. avînd drept scop mează majoritatea popoare nule preşedinte, o meritaţi independentă, împotriva do întărirea independenţei lor le lumii, de aceea este nece Coreea, preşedintele R.P.D. să primire solilor poporului
să imprime concetăţenilor lor ca ale noastre, în aspi pe deplin pentru efortul deo minaţiei străine. Fără îndo naţionale, de întărirea suve sar să se acţioneze pentru a Coreene. Cu acest prilej, a român. Membrii delegaţiei au
dv. principiile înţelegerii şi raţiile sale pen-tru armoni'e sebit depus în vederea con ială că şi aceste împrejurări ranităţii, de solidaritatea din se ajunge la măsuri concrete avut loc o convorbire care vizitat, de asemenea, metro
ale voinţei spre progres, în şi tratament just între na vieţuirii între naţiuni, care constituie o puternică teme-, tre ele, de folosirea bogăţii de dezarmare începînd cu ul din Phenian, a cărui inau
cadrul convieţuirii umane. ţiuni, nu există îndoială că constituie înaltul ideal pen lie pentru colaborarea şi so lor proprii în interesul fie dezarmarea nucleară. In acest s-a desfăşurat într-o atmosfe
Dinamismul şi energia per se pot deschide, cu o mai tru care a luptat inspirato lidaritatea popoarelor noas cărui popor. Ca prieteni ai sens România salută decla ră caldă, prietenească. La gurare a avut loc la 8 sep
sonalităţii dv. au fost puse, mare speranţă, căile păcii de rul suprem şi făuritorul in tre. popoarelor Americii Latine, rarea Americii Latine ca zo convorbire au participat Kim tembrie. ,
în special, In aceşti ultimi mîine. dependenţei latino-americane. Poporul român şi-a cucerit ne exprimăm solidaritatea şi, nă denuclearizată
adevărata independenţă na totodată, adresăm urările de Consider că este necesar
succes deplin în lupta şi
ţională cu aproape 30 de ani munca lor. să se treacă la măsuri de di
în urmă şi a trecut la făuri Constatăm, cu multă sa minuare şi desfiinţare a blo
rea unei noi orînduiri socia tisfacţie, că în viaţa interna curilor militare, care sînt in Lovitură de stat militară împotriva
Vizită protocolară Convorbiri oficiale le. In toţi aceşti ani, Snvin- ţională s-au obţinut o serie compatibile cu cursul colabo
gînd starea de înapoiere de de rezultate pe calea destin rării şi destinderii dintre na
la care a pornit, depăşind derii şi colaborării între po ţiuni. guvernului legal al Republicii Chite
Preşedintele Consiliului de La sosirea oaspeţilor ro multe greutăţi şi lipsuri, po Trăind în Balcani, România
Stat al Republicii Socialiste mâni, o gardă de onoare ali La Casa Bolivar din Bogo porul român a reuşit să ob poare. militează pentru transforma
România, tovarăşul Nieolae niată în faţa Preşedinţiei Re ta — palatul prezidenţial — ţină succese remarcabile în Salutăm acordurile de la rea Balcanilor într-o zonă a SANTIAGO DE CHILE 11 ţial „Moneda". Aici au avut
Ceauşescu, şi tovarăşa Elena publicii Columbia a prezen au început marţi, 11 septem construirea societăţii socia Paris, care au dus la înceta colaborării paşnice. în scopul (Agerpres). — Agenţiile inter loc ciocniri cu garda prezi
Ceauşescu au făcut, luni sea tat onorul. brie, convorbirile oficiale în liste. rea războiului din Vietnam, întăririi independenţei şi su naţionale dc presă au anun denţială.
ra, o vizită preşedintelui Co Numeroşi locuitori ai ca tre preşedintele Consiliului Am acordat şi acordăm o salutăm încetarea bombarda veranităţii tuturor statelor. ţat că, la 11 septembrie, în Ulterior, junta militară a
lumbiei, Misael Pastrana pitalei columbiene, aflaţi pe de Stat al Republicii So mare atenţie dezvoltării in mentelor în Cambodgia şi ne Chile s-a produs o lovitură difuzat prin posturile de ra
Borrero, şi soţiei sale, Cris- străzile învecinate, au salu cialiste România, Nieolae dustriei pe baza cuceririlor exprimăm speranţa că în în M-am referit' domnule pre de stat militară împotriva dio textul unei proclamaţii
tíña Arango Vega de Pastra Ceauşescu, şi preşedintele Re tehnicii şi ştiinţei contempo treaga Indochină se va sta şedinte, la cîteva din proble guvernului legal al republi prin care cere ca preşedin
na, la reşedinţa prezidenţia tat cu căldură, la sosire, pe publicii Columbia, Misael rane. Elocvent în dezvolta bili o pace trainică, dind po mele actuale ale vieţii inter cii. Potrivit aceloraşi surse, tele Salvador Allende să în
lă, Casa de Bolivar. şeful statului român. Pastrana Borrero. sibilitatea acestor popoare naţionale. care preocupă as credinţeze imediat puterea
rea industriei socialiste ro mult încercate, să-şi concen tăzi toate popoarele lumii, comandanţii forţelor armate
mâneşti este faptul că pro treze eforturile în direcţia considerînd că în găsirea ce terestre, navale şi aeriene, forţelor armate.
ducţia industrială este de 25 dezvoltării lor economice şi precum şi şeful poliţiei, au Ştiri de ultimă oră infor
de ori mai mare decît în sociale. lor mai bune căi pentru so cerut preşedintelui Salvador mează că palatul „Moneda"
anii dinaintea celui de-al După cum se ştie, în Euro luţionarea acestora, pentru a Allende să-şi prezinte demi a fost ocupat de forţele jun
crea premisele în vederea
tei militare şi că unii mem
Preşedintele Consiliului de Stat, Hac Ceauşescu, doilea război mondial. Am tanţi în direcţia destinderii, dezvoltării economico-sociale sia. bri ai guvernului au fost a-
pa s-au obţinut paşi impor
creat noi ramuri moderne,
Vorbind la posturile de ra
cum sînt construcţiile de colaborării dintre ţările con a fiecărei naţiuni este nece dio, preşedintele Salvador restaţi. De asemenea, în di
maşini-unelte, petrochimia, e- tinentului european pe baze sară o conlucrare strînsă între Allende a declarat că este ferite puncte ale capitalei
a avut o intilnire de lucru cu preşedintele îectronica, electrotehnica, dez- noi. începerea Conferinţei toate ţările. Aş dori să con hotărît să apere guvernul le chiliene se înregistrează ra
fale de arme automate.
stat cu multă satisfacţie că
voltînd în ritm înalt indus
general-europene
reprezintă
tria producătoare de bunuri un succes de însemnătate is ţările noastre au conlucrat în gal şi constituţional din Chi In legătură cu situaţia pre
le. Toate partidele care fac
de consum. torică pentru popoarele Eu cadrul Organizaţiei Naţiunilor parte din Frontul Unităţii şedintelui Allende, sînt difu
Congresului Naţional columbian, Hugo tscobar Siera zat pe baze noi agricultura, ropei, pentru întreaga lume. Unite şi în alte organisme in Populare şi conducerea Cen zate ştiri de presă cu carac
De asemenea, am reorgani
ternaţionale şi sperăm că vom
ter contradictoriu: unele in
România va acţiona şi în
asigurînd creşterea continuă continuare cu toată fermita extinde şi în acest domeniu tralei Unite a Sindicatelor formează că Salvador Allen
din Chile, au făcut declara
a producţiei agricole, care tea pentru succesul deplin colaborarea noastră ţii prin care sprijină cu fer de ar fi fost arestat, altele
Preşedintele Consiliului de vinte care se auzeau venind nia şi conducătorul ei se satisface necesităţile poporu al Conferinţei general-euro Intr-adevăr, după cum aţi mitate guvernul Allende. spun că ar fi fost destituit,
Stat al Republicii Socialiste din mulţime. bucură In rîndul parlamen lui nostru şi creează şi une pene, pentru aşezarea relaţii menţionat şi dumneavoastră, iar alte agenţii de presă
România, Nieolae Ceauşescu, In sala de recepţie a tarilor columbieni, indiferent le disponibilităţi de export. lor dintre statele continentu domnule preşedinte. România Partidul Comunist din Chi transmit că preşedintele Re
a avut marţi la amiază o în- parlamentului, preşedintele de apartenenţa lor politică. Una din marile realizări lui pe principii noi, care să s-a preocupat constant pentru le a arătat într-o declaraţie publicii Chile s-ar fi refugiat
că masele dc chilieni sînt
tilnire de lucru cu preşedin ■Nieolae Ceauşescu este întîm- La rîndul său, şeful sta obţinute de poporul român garanteze independenţa fie întărirea rolului Organizaţiei gata să zădărnicească acţiu la ambasada unei ţări latino-
tele Congresului Naţional co pinat de Hugo Escobar Siera, tului român s-a referit la ac în aceşti ani este dezvolta cărei ţări, dreptul la dezvol Naţiunilor Unite, a prezentat nea elementelor armate re americane.
lumbian, preşedinte al Sena preşedintele Congresului Na tivitatea organului suprem al rea impetuoasă a învăţămîn- tarea sa fără nici un ames o serie de propuneri în a- bele. Agenţia Prensa Latina re
tului, Hugo Escobar Siera. ţional şi in acelaşi timp pre puterii de stat din ţara noas tului, ştiinţei şi culturii, fac tec din afară. ceaslă direcţie, considerînd că latează că în cadrul centu
Potrivit ştirilor transmise
Congresul Naţional — par şedinte al Senatului. tră, Marea Adunare Naţiona tori primordiali ai dezvoltă Salutăm, do asemenea, în Organizaţia Naţiunilor Unite de postul naţional de radio, rilor industriale ale capita
lamentul columbian — îşi Din partea columbiană lă, la rolul sporit ce revine rii rapide a oricărei socie ţelegerile realizate între di trebuie să asigure participa controlat de armată, s-a con lei şi în numeroase centre
are sediul în centrul Bogotei, participă David Aljure, vice acestui organism în viaţa so- tăţi. ferite ţări şi găsirea căilor rea mai activă a tuturor po- stituit o junta militară oare muncitoreşti grupuri de mun
într-o impunătoare clădire preşedinte al Congresului şi cial-politică a României so Tot ceea ce am înfăptuit de soluţionare a problemelor poarelorf şi, în primul rînd, a decretat starea de urgenţă citori, constituiţi pentru apă
ce* domină frumoasa piaţă preşedinte al Camerei Repre cialiste. Totodată,’ preşedin în dezvoltarea economico- litigioase dintre state pe cale a ţărilor mici şi mijlocii la rarea puterii populare, au
dreptunghiulară, Simón Bo zentanţilor, miniştri, parla tele Nieolae Ceauşescu a scos socială a ţării este pus in paşnică, pe calea tratativelor. viaţa internaţională. pe întreg teritoriul ţârii, in- intrat în stare de alarmă şi
livar. Edificiul, care impre mentari şi conducătorii gru în evidenţă importanţa cola serviciul omului, ridicării bu Aşa cum aţi menţionat şi Ne-am preocupat şi ne pre terzicînd circulaţia în timpul răspund chemării de a apăra
sionează prin concepţia sa purilor parlamentare. borării dintre parlamentele năstării sale materiale şi spi dumneavoastră, domnule pre ocupăm în mod constant de nopţii. Toate aeroporturile guvernul Unităţii Populare.
arhitectonică — coloane ma Sînt intonate imnurile de şi parlamentarii tuturor ţări rituale, Pe baza creşterii ve şedinte, România a acţionat educarea popoarelor şi îndeo chiliene au fost închise, le Agenţia I.nter-Press Servi
nitului naţional, de aproape
sive, scări monumentale, stat ale celor două ţări. lor, contribuţia lor activă la zece ori în ultimii 25 de ani, întotdeauna pentru o largă sebi a tineretului în spiritul găturile cu străinătatea fiind ce relatează că aproximativ
sculpturi alegorice — era în Preşedintele Congresului mai buna cunoaştere şi a- am putut asigura creşterea colaborare cu toate statele păcii şi prieteniei Pornim întrerupte. 80 000 de muncitori din cen
lumii,, fără deosebire de o-
această zi împodobit cu dra Naţional al Republicii Co propiere dintre popoare. continuă a nivelului de via rînduire socială. de la faptul că viitorul ome S-a anunţat, de asemenea, turile industriale ale capita
pelele de stat ale României lumbia, Hugo Escobar Siera, ţă al întregului nostru po Am pus pe primul plan nirii trebuie să fie construit că unităţi aeriene şi terestre lei s-ar îndrepta spre cen
şi Columbiei. Pe frontispiciul şi preşedintele Consiliului de Şefii grupurilor parlamen por. Mulţi prieteni care ne relaţiile cu ţările socialiste, pe baze noi, de prietenie şi au atacat palatul preziden- trul oraşului.
caselor care împrejmuiau Stat al Republicii Socialiste tare prezintă apoi preşedin vizitează ţara, ca şi presa am acţionat şi acţionăm cu colaborare şi tocmai tinere
piaţa, erau arborate, de ase România, Nieolae Ceauşescu, telui Nieolae Ceauşescu oma străină, vorbesc cîteodată de consecvenţă pentru colabora tul. care a fost întotdeauna
menea, tricolorul românesc, rostesc cuvintări. giul lor, al partidelor politi miracolul românesc. Nu este rea largă cu toate ţările care animat de cele mai nobile
alături de cel columbian. vorba de nici un fel de mi au păşit pe calea dezvoltării sentimente de prietenie şi co
Adunaţi în faţa clădirii, Preşedintele Parlamentului ce pe care ei le reprezintă. racol; ceea ce am înfăptuit economico-sociale indepen laborare. de dreptate socială, Măsu r» în vederea repairierii
locuitori ai Bogotei au ţinut, columbian informează apoi La părăsirea parlamentu demonstrează ce poate reali dente, considerînd cola este acela care este che
în număr mare, să-şi expri amănunţit pe preşedintele lui, asistăm din nou la o za un popor stăpîn pe desti borarea cu aceste popoa mat să-şi aducă contri prizonierilor indo-pakisfanezi
me sentimentele lor de sim Nieolae Ceauşescu despre ac caldă manifestaţie de simpa nele sale, care munceşte pen re un factor de impor buţia sa activă la soluţio
tru sine, pentru bunăsta
patie la sosirea şefului sta tivitatea parlamentară din a- tie, de prietenie pe care lo rea sa. tanţă deosebită pentru pro narea marilor probleme ale DELHI 11 — Coresponden
gresul
pen
ţări,
fiecărei
tului român. „Viva Romanía ceastă ţară, subliniind în a- cuitorii Bogotei o fac pre Ne preocupăm permanent tru dezvoltarea vieţii inter lumii. în interesul tuturor po tul Agerpres. Ion Puţinelu, din partea guvernului. Cel
mai mare port al ţării — Ka-
socialista", „Viva el presi celaşi timp simpatia deose şedintelui României socia pentru crearea celor mai bu naţionale. Totodată, în spiri poarelor, la asigurarea unei transmite : Aranjamentele pri rachi — a fost stabilit ca loc
adevărate dreptăţi şi echităţi
dente Ceauşescu". Erau cu- bită, prestigiul de care Româ liste. ne condiţiuni de participare tul principiilor coexistenţei sociale, atît pe plan naţional, vind repatrierea celor trei ca de îmbarcare a bengalezilor
a maselor largi la conduce paşnice, am dezvoltat relaţii tegorii de persoane care fac
rea întregii activităţi econo- le şi cu ţările capitaliste dez- cît şi pe plan internaţional. obiectul acordului indo-pakis- către Bangladesh. Ministrul
■mico-sociale, dezvoltăm con volta'e, atît din Europa, cît Ne preocupăm permanent tanez privind soluţionarea de stat pakistanez pentru pro
tinuu democraţia socialistă, şi cu Statele Unite, Japonia să înţelegem mai bine ten problemelor umanitare creat blemele externe şi ale apără
rii, Aziz Ahmed, a anunţat
La Muzeul aurului creînd toate premisele pen şi altele. dinţele dezvoltăm sociale, a- în urma conflictului din de că. în. ce prMişte numărul,
tît pe plan naţional, cît şi
tru ca poporul, stăpîn pe
Am aşezat la baza relaţii
destinele sale, să-şi poată lor noastre internaţionale internaţional, pornind de la cembrie 1971 sînt în curs. Gu celor ce vor fi admişi din {
vernul indian a făcut cunos
făuri, în mod conştient, pro principiile deplinei egalităţi faptul că fericirea, libertatea cut că pregătirile în vederea Bangladesh în Pakistan, aces
ta va fi stabilit în funcţie de
popoarelor sînt legate de rea
din Bogota priul său viitor. permanent în drepturi, respectului inde lizarea unei societăţi drepte, repatrierii prizonierilor de următoarele patru criterii :
pendenţei şi suveranităţii na
Preocupîndu-se
război pakistanezi ar putea fi
de înfăptuirea programului ţionale, neamestecului în tre echitabile, care să asigure o încheiate in decurs de o săp- persoanele care au deja do
miciliul în Pakistan, funcţio
de dezvoltare economico-so- burile interne şi avantajului mai bună repartiţie a bunu tămînă, dar că acţiunea ur nari publici ai guvernului pa
cială, poporul român doreşte reciproc. Constatăm cu mul rilor materiale între toţi mează să fie coordonată cu
Luni după-amiază, pre ramică cu motive de o mare Muzeul aurului, ale cărui co să extindă larg colaborarea tă, bucurie că aceste princi membrii societăţii, că adevă măsurile ce vor fi luate pen kistanez şi familiile lor, in
şedintele Nieolae Ceauşescu varietate şi inventivitate, lecţii stau mărturie a nive cu toate statele lumii, fără pii se afirmă cu putere în rata libertate înseamnă, aşa tru începerea. concomitentă, diferent de domiciliu, mem
şi tovarăşa Elena Ceauşescu pietre preţioase, între care lului înalt al civilizaţiilor deosebire de orînduire so lume, că ele sînt recunoscute cum spunea Engels, înţelege şi a repatrieri' celorlalte două bri ai familiilor divizate, a-
au vizitat Muzeul aurului din smaraldul, neşlefuite, soco precolumbiene, păstrînd vie cială., să participe activ la ca singurele în stare să asi rea necesităţii şi aş putea categorii' de persoane. numite cazuri deosebite care
Bogota, luînd cunoştinţă de tite a fi cele mai mari des creaţia milenară a locuitori diviziunea internaţională a gure o colaborare trainică în adăuga, satisfacerea în mod Tn Pakistan, pregătirile pen reclamă o soluţionare umani
vestigiile unei strălucite civi coperite vreodată. lor acestor meleaguri. muncii, la circuitul univer tre toate popoarele lumii. Ne corespunzător a acestor ne tru repatrierea bengalezilor tară.
lizaţii care a existat pe a- Obiectele expuse dovedesc Urăm organizatorilor şi in sal de valori materiale şi pronunţăm in mod hotărît cesităţi. Tocmai aceasta este în Republica Bangladesh, pre Pregătiri se fac şi în Re
ceste meleaguri înainte de înalta măiestrie artistică la stituţiilor ştiinţifice cu care spirituale. Pornim de 'la fap oentru renunţarea la forţă şi preocuparea permanentă şi cum şi pentru primirea per publica Bangladesh. Persoa
venirea colonizatorilor spa care ajunseseră băştinaşii in conlucrează noi rezultate bu tul că, în epoca actuală a re la ameninţarea cu forţa în direcţia în care acţionăm în soanelor din Bangladesh care nele ce vor fi strămutate în
nioli. dieni chaibcha şi quimbaya ne în munca lor şi în acţiu voluţiei tehnico - ştiinţifice, relaţiile internaţionale, pen făurirea societăţii socialiste au optat pentru cetăţenia pa Pakistan sînt dirijate spre
portul Chittagong. de unde
nile de cooperare cu mu
Sălile muzeului, adăposti din perioada prehispanică. zeografii şi istoricii români". progresul fiecărui popor nu tru soluţionarea problemelor multilateral dezvoltate în Ro kistaneză constituie, de ase vor fi transportate spre Ka-
te într-o aripă a Băncii Re Oaspeţii români au cuvinte Atît la sosire, cît şi la ple poate fi realizat decît în litigioase dintre state pe cale mânia, care pune pe prim menea, o preocupare intensă rachi.
publicii, special construită în de înaltă apreciere la adresa care, numeroşi cetăţeni, a- strînsă colaborare cu cele paşnică, pe calea tratativelor. plan omul, crearea celor mai
acest scop, cuprind _ un ines meşteşugului artiştilor ano flaţi pe animata stradă unde lalte popoare ale lumii şi, Constatînd cu multă satis bune condiţii de satisfacere
timabil tezaur, alcătuit din nimi care au făurit aceste se ridică edificiul ce adăpos totodată, realizările fiecărui facţie paşii realizaţi în di a necesităţilor sale, de afir
mari valori, a geniului lor popor, bunăstarea şi ferici recţia colaborării şi destinde mare a personalităţii umane. 10,10lucanucocuuya._________________ _______
recipiente, plăci pectorale, creator, felicită pe organiza teşte muzeul, au făcut o rea sa sînt o contribuţie la rii internaţionale, nu putem binte despre muncă şi dă
ruire în muncă. Reportaj;
figurine, măşti, diademe, or spontană manifestaţie de cauza colaborării, civilizaţiei trece însă cu vederea că mai Domnule preşedinte. iisaMiiiâi 10.40Film artistic: „Odiseea ge
namente pentru gură şi pen tori pentru migala şi grija simpatie tovarăşului Nieolae şi păcii tuturor popoarelor există încă zone de încorda Vă mulţumesc din toată ini neralului Jose“ — o pro
depuse în alcătuirea muzeu
tru urechi, arme, diferite us Ceauşescu, tovarăşei Elena lumii . re, cum este Orientul Mijlo ma pentru Ordinul „Boyaca“ I)EVA : Fluturii sînt liberi ducţie a cinematografiei
cubaneze;
tensile de uz casnic, în to lui. ciu în care oricînd poate iz pe care mi l-aţi înmînat, dis („Patria“) ; Frontul Nomad 11.40Al ix-lea Festival de fol
tal peste 15 000 de obiecte In încheierea vizitei, pre Ceauşescu, aplaudînd înde Domnule preşedinte, bucni un nou conflict, cu tincţie creată de legendarul („Arta“) : SIMER1A : Omul nu clor de pe litoral. Selec-
luptător pentru independenta
din aur masiv, care formea şedintele Nieolae Ceauşescu lung, salutîndu-i prin semne grave consecinţe pentru în naţională, Simon Bolivar. e singur („Mureşul“) ; HUNE ţiuni din spectacolele pre
zentate de judeţul Bacău;
DOARA : Fantoma lui Barbă
Aş don să remarc cu mul
ză cea mai mare colecţie de şi tovarăşa Elena Ceauşescu prieteneşti. Oaspeţii români tă satisfacţie faptul că în treaga omenire. Considerăm Văd în această distincţie o Neagră („Siderurgistul“) ; Cow- 12,05 La ordinea zilei. Azi, Ju
că este necesar să se acţio
deţul Alba;
(„Constructorul“);
CALAN:
boy
acest fel din lume. La aces scriu în cartea de onoare: răspund cu cordialitate aces tre poporul român şi poporul neze cu toată hotărîrea pen manifestare a preţuirii faţă Orizont abrupt <„11 Iunie“); 12,20 Revista literar-artlstlcă
Tv. : Realism, nu mitolo
tea se adaugă vase din ce „Am vizitat cu mult interes tor manifestări de prietenie. columbian s-au dezvoltat in tru a se ajunge la soluţiona de poporul meu, faţă de efor TELIUC : Boxerul („Mine gie ;
rul“) ; GIIELAR: Legenda („Mi
ultimii ani relaţii de colabo rea conflictului din Orientul turile şi lupta pe care o du nerul“); PETROŞANI : Imblîn- 13,01) Telejurnal;
17,30
rare economică, tehnico- Mijlociu, pe baza rezoluţiei ce pentru prietenia dintre po zirea focului („7 Noiembrie“) ; Curs dc limba germană.
Recapitulare (10);
Piciul va avea un frăţior („Re
ştiinţifică şi culturală. Ceea Consiliului de Securitate, din poarele noastre/ cu toate na publica“) ; LUPENI : Omul nu 18,00 Telex;
ce am realizat pînă acum pe 1967. Totodată, apreciem că ţiunile lumii, pentru cauza e singur („Cultural“) ; Explo 18,03 Tragerea Pronoexpres;
Depunerea unei coroane de flori la Monumentul această cale ne îndreptăţeşte este necesar să se acţioneze libertăţii, pentru progres so zia albă („Muncitoresc“) ; LO- 18,15 Semnificaţii. Disciplina so
NEA : Pe aripile vîntului. se
cialistă;
să apreciem că există mari pentru stingerea tuturor fo cial. riile I-II („Minerul") ; PETRI- 18,40 Atenţie la... neatenţie.
posibilităţi de a extinde co carelor de încordare şi să se In încheiere, doresc să ex LA : Aventurile lui VULCAN : Jurnal de protecţia mun
Babuşcă
cii ;
(„Muncitoresc“);
Eroului Naţional al Columbiei, Simon Bolivar laborarea pe multiple pla dezvolte o largă colaborare prim încă o dată convinge Frumos, onest, emigrant în 19.00 Timp şi anotimp tn agri
nuri.
între toate statele lumii.
rea că vizita pe care o fa
Australia („Muncitoresc“); URI -
cultură;
Poporul român se află în- Nu putem uita că mai sînt cem în ţara dumneavoastră, CANI : Fata bătrînă („7 No 19,20 1001 de seri: Păţaniile Iul
iembrie“) ; ORAŞTIE :
tr-un proces intens de dez încă popoare care se află sub convorbirile pe care le vom trînii bandiţi („Patria“); Bă- 19,30 Lambsy (IV);
In
avea vor deschide noi posi
inte de termen. 1973 — an
Marţi dimineaţa, preşedin Nieolae Ceauşescu străbate o gere. Este intonat apoi Im voltare economică. De ase dominaţia colonială, că dife bilităţi dc conlucrare fructu tre maluri (..Flacăra“); GEOA- Telejurnal. Cincinalul îna
menea, şi poporul columbian
rite forme de dominaţie şi
la Ro
GIU-BAI : Vacanţă
nul de Stat al Republicii Co
hotărîtor;
tele Consiliului de Stat al mică alee, căreia pini înalţi lumbia. este preocupat pentru dez de neocolonialism provoacă ma ; HAŢEG : Bucătăreasa 20.00 Al Vl-lea Festival Inter
(„Popular“) ; BRAD ; Homolka
Republicii Socialiste România, îi dau un aer de calmă auste voltarea sa economică, socia încă mari suferinţe popoare oasă între ţările noastre, şi portofelul („Steaua roşie“); naţional „George Enescu".
concertului
Nieolae Ceauşescu, a depus o ritate. De o parte şi de alta P r e ş e d i n t e l e Nieolae lă, pentru preluarea în pro lor. ceea ce corespunde pe deplin GURABARZA : Nu-mi place Partea I a simfonice a
Orchestrei
coroană de flori la Monumen se află aliniată o gardă de Ceauşescu şi persoanele ofi priile miini a bogăţiilor na De aceea. România se pro intereselor ambelor popoare, ziua de luni („Minerul“); ILIA: Radioteleviziunil. In pro
tul Eroului Naţional al Co onoare ciale care îl însoţesc se opresc ţionale şi dezvoltarea sa in nunţă, în mod consecvent, şi cauzei păcii şi colaborării in Gentlemenii norocului („Lu gram: George Enescu —
lumbiei, Simon Bolivar, su Este intonat Imnul de Stat citeva minute în Casa memo- dependentă. sprijină activ lupta de eli ternaţionale. mina"). Rapsodia română. Niccolo
Paganini — Concertul nr.
pranumit aici ca şi în alte al Republicii Socialiste Ro rială Simon Bolivar. La ple Trăim, într-adevăr, într-o berare naţională a popoare Doresc să toastez în sănă 1 pentru vioară şi orches
tră;
ţări ale Americii Latine „El mânia. preşedintele Nieolae care, preşedintele Nieolae lume care se află în plină lor din Africa şi de pe alte tatea dumneavoastră, domnule Televiziune 20,25 Teleobiectiv;
continente, se pronunţă cu
libertador". Ceauşescu, însoţit de minis Ceauşescu a semnat următoa transformare. Cu toate pro hotărîre împotriva colonialis preşedinte, a doamnei, 20,45 Tclecinematcca: C i c l u l
Monumentul se află în in trul afacerilor externe, Geor rele în cartea de onoare a gresele realizate în dezvolta mului, neocolonialismului, a pentru dezvoltarea colaboră John Ford: „Diligenta".
Cu: John Waync, Thomas
rea producţiei materiale, a
MHchel, Ciairc Trevor;
cinta frumoasei grădini care ge Macovescu, depune o co casei-muzeu: „Aducem un o- ştiinţei şi tehnicii, continente oricăror forme de asuprire rii dintre popoarele noastre, 9,00 Curs rto limba engleză. 22,20 Documentar Tv.: Ecuador;
Recapitulare (10);
împrejmuieşte casa în care a roană de flori la Monumen magiu eliberatorului Simon întregi continuă să fie sub imperialiste, pentru dreptul pentru fericirea şi prosperi 9,30 De la Alfa la Omega. 22,35 24 de ore;
tatea poporului prieten colum
22,30
dezvoltate ; zeci şi zeci de
IVIcolarl;
trăit Simon Bolivar, numită tul Naţional al Columbiei. In Bolivar, care a luptat pentru popoare sînt confruntate cu popoarelor la dezvoltarea lor bian, 10,00 Telex; Tenis de cîmp. Sclecţiuni
înregistrate din finalele
independentă şi liberă. Con
Quinta de Bolivar. faţa Monumentului se păs o Americă Latină independen starea de subdezvoltare, cu tinuarea şi accentuarea cursu în sănătatea dumneavoastră 10,05 Avanpremieră; turneului de ia Forest
Hills.
La sosire, p r e ş e d i n t e l e trează un moment de recule- tă, liberă şi suverană". serioase probleme cu privire lui destinderii şi colaborării a tuturor!
• „ Redacţia şl administraţia zia rului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane s 72 138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social, audie nţe, scrisori), 12 S&V (cwii«& sport) — Tiparul 1. P. Deva.