Page 44 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 44
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 808 ® JOI 13 SEPTEMBRIE 1973
20
Vizita tovarăşului Niçoise Ceausescu în Columbia BREVIAR INTERNATIONAL telegrame • note • informaţii"]
•
•V
f •
f t_______________________________________________________
„Ziua României“ În legătură cu evenimentele din Chile
Primiri ia tovarăşul Nicolae Ceauşescu
la Tîrgul SANTIAGO DE CHILE 12 In urma ciocnirilor care că în unele din cartierele in
Delegaţia municipalităţii capitalei dintele Republicii; la întreve relaţiile Intre cele două ţări (Agerpres). — După lovitura au avut loc între susţinăto dustriale ale oraşului Santia
go de Chile Intre muncitori
derile dintre miniştrii celor
rii guvernului legal şi unităţi
şi popoare şi oferă chezăşia
de stat militară din Chile,
P r e ş e d i n t e l e Nicolae vă mulţumesc pentru că două ţări, la înţelegerile con extinderii şi intensificării re internaţional posturile locale ele radio, a- militare, care s-au prelungit şi soldaţi se desfăşoară lupte
Ceauşescu, împreună cu to mi-aţi înmînat cheia oraşu venite, care au evidenţiat do laţiilor româno-columbiene pe flate sub controlul armatei, marţi pînă noaptea tîrziu, adevărate. Există morţi şi ră
varăşa Elena Ceauşescu, au lui, pe care o consider ca un rinţa comună de a dezvolta diverse planuri. de la Alger au anunţat că junta militară s-au înregistrat morţi şi ră niţi. In legătură cu intensi
primit, marţi seara, la reşe simbol al prieteniei dintre care a preluat puterea va niţi. Numeroase persoane au ficarea rezistenţei armate,
dinţa lor din Bogota, o dele capitalele ţărilor noastre. In Secretarul general al C.C. al P.C. desemna un nou guvern. fost arestate. junta militară, instaurată du
gaţie a municipalităţii ca tr-adevăr, între popoarele Junta este formată din co In comunicatele transmise pă destituirea guvernului le
pitalei columbiene, în frunte noastre există relaţii de co din Columbia ALGER 12 — Corespon mandantul şef al armatei, de posturile de radio ale ar gal al Unităţii Populare, a
cu primarul, general Hanibal laborare în multe domenii dentul Agerpres, Mircea S. generalul Augusto Pinochet, matei, junta militară afirmă lansat un ultimatum munci
Fernandez de Soto. de activitate. Există afinităţi Miercuri, 12 septembrie, sprijină transpunerea în via Ionescu, transmite : In ca amiralul Toribio Medina, ge că şi-a instituit controlul de torilor, cerîndu-le să înceteze
Cu acest prilej, s-a dat ci de limbă, cultură, dar aş tovarăşul Nicolae Ceauşescu ţă a Înţelegerilor convenite. drul Tîrgului internaţional neralul de aviaţie Gustavo plin asupra situaţiei din ţa lupta In împrejurimile capi
tire decretului solemn al dori să subliniez mai cu sea l-a primit, la reşedinţa sa Răspunzînd, t o v a r ă ş u l de la Alger, aflat la a ze I.eigh Guzman şi şeful poli ră. Agenţia France Presse talei, miercuri la ora 22,00,
Consiliului municipal al Bo- mă că popoarele noastre sînt din Bogota, pe Gilberto Viei- Nicolae Ceauşescu a subliniat cea ediţie jubiliară, a fost ţiei militare, generalul Cesar relevă însă că nici o preci ora locală, a anunţat postul
gotei, prin care s-a conferit angajate pe calea dezvoltării ra, secretar general al Comi importanţa deosebită a con sărbătorită „Ziua României". Mendoza. zare nu a putut fi obţinută de radio controlat de forţele
preşedintelui Cpnsiliului de economice şi sociale, calea tetului Central al Partidului vorbirilor avute cu preşedin Pavilionul ţării noastre a Postul de radio al forţelor în legătură cu evenimentele militare chiliene.
Stat al României, Nicolae independenţei şi suveranităţii Comunist din Columbia. tele Pastrana Borrero, identi cunoscut, cu acest prilej, o armate, citat de agenţiile in care s-ar putea desfăşura la ★
Ceauşescu, titlul de „oaspete lor. Toate acestea fac nece Tovarăşul Gilberto Vieira tatea de părei în ce priveşte mare afluenţă de vizitatori. ternaţionale de presă, a di periferia capitalei, acolo un HAVANA 12 (Agerpres). —
de onoare" al capitalei co sară o colaborare activă în şi-a exprimat marea bucurie dezvoltarea colaborării dintre Layaki Yaker, ministrul fuzat un comunicat al juntei de se află centurile indus Guvernul Revoluţionar al Re
lumbiene. Primarul general tre popoarele noastre. Vizita de a-1 putea saluta pe tova România şi Columbia, dintre algerian al comerţului, şi militare care a anunţat ofi triale muncitoreşti, conside publicii Cuba a dat publici
al capitalei a elogiat perso pe care o întreprindem In răşul Nicolae Ceauşescu pe popoarele român şi columbian. conducători ai societăţilor cial că preşedintele Allende rate ca bastioane ale Unită tăţii o notă de protest în ca
nalitatea preşedintelui Con ţara dumneavoastră, în capi pămîntul Columbiei. El a su Au fost relevate relaţiile naţionale algeriene cu care s-a sinucis în timp ce pala ţii Populare. In legătură cu re denunţă atacarea Ambasa
siliului de Stat al României, tala ţării, în oraşul Bogota, bliniat că vizita preşedinte bune dintre cele două partide întreprinderile noastre de tul prezidenţial ,.La Moneda" aceasta, agenţiile UPI şi dei cubaneze din Santiago de
relevînd înalta sa contribuţie este tocmai expresia dorin lui Nicolae Ceauşescu — pri şi a fost exprimată dorinţa comerţ exterior au relaţii, era bombardat. Potrivit ace TASS relatează că la peri Chile de către membri ai for
la mai buna cunoaştere şi a- ţei poporului nostru de a ma vizită a unui şef de stat de a le dezvolta în continua s-au întreţinut cu ministrul loraşi surse, preşedintele Al feriile capitalei chiliene ar
proplere dintre popoarele co extinde colaborarea cu po socialist în Columbia — are re In interesul extinderii, în român al industriei metalur lende a fost înhumat în cea continua să aibă loc ciocniri ţelor armate chiliene. după
lumbian şi român, la opera porul columbian în toate do o mare importanţă pentru general, a relaţiilor dintre gice, Nicolae Agachi, prezent mai strictă intimitate, mier între susţinătorii guvernului instalarea la putere a juntei
de colaborare şi destindere meniile. dezvoltarea relaţiilor de cola cele două ţări şi popoare, al în aceste zile în Algeria ca curi, la Santiago, la fune legal şi unităţi militare. Trei militare — relatează agenţia
internaţională. Sper că între oraşul Bucu borare dintre cele două ţări invitat al guvernului. cu ralii asistînd numai mem posturi de radio clandestine, Prensa Latina.
Primarul general a expri reşti şi oraşul Bogota se vor şi popoare, şi de aceea, Parti tuturor forţelor socialismului, ambasadorul român la Al brii familiei. Agenţia Inter- care transmit ştiri de pe te Intr-o altă notă de protest,
mat preşedintelui Nicolae dezvolta relaţii de colabora dul Comunist din Columbia păcii, independenţei şi progre ger, Ştefan Mihai, cu direc Press Service relatează că ritoriul chilian, au anunţat guvernul Cubei denunţă des
Ceauşescu dorinţa de a se re şl prietenie. Aş dori să salută vizita, rezultatele ei şi sului social. torul pavilionului românesc Clodomiro Almeyda, minis că la Santiago a sporit nu chiderea focului de către a-
statornici legături strînse în exprim speranţa că o dele şi cu ceilalţi reprezentanţi trul afacerilor externe, Or- mărul ciocnirilor între arma viaţia şi unităţile de coastă
tre capitalele celor două ţări gaţie a oraşului dumneavoas Directorul general al Partidului ai ţării noastre la Tîrg asu lando Letelier, ministrul a- tă şi populaţie. Pe de altă ale armatei chiliene, în largul
— Bogota şi Bucureşti. tră, în frunte, desigur, cu pra posibilităţilor concrete părării, şi Jaime Toha, mi parte, după cum transmite apelor internaţionale, împotri
Primarul general al Bogo- primarul său, va face o vi Liberal din Columbia nistrul agriculturii, ar fi fost agenţia Inter-Press Service, va navei comerciale cubaneze
tei a înmînat apoi preşedin zită în România şi va pune oferite de exponatele româ arestaţi. se afirmă că, în cursul zilei ..Playa Larga". care se în
telui Nicolae Ceauşesou cheia în felul acesta o bază trai Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, general în dezvoltarea econo neşti pentru lărgirea şi a- Junta militară a instituit do 12 septembrie, numeroşi drepta spre portul Valparaiso.
oraşului, în timp ce soţia sa, nică de colaborare între cele secretar general al Partidului miei naţionale, el a subliniat dîncirea colaborării dintre legea marţială pe întreg te mineri ar fi căzut victime în unde trebuia să descarce un
Melba de Soto, a oferit to două capitale ale ţărilor Comunist Român, preşedintele că aceasta oferă o bază largă cele două ţări şi a speciali ritoriul ţării şi a anunţat înfruntările cu efectivele for transport de zahăic
varăşei Elena Ceauşescu me noastre. Consiliului de Stat al Repu pentru intensificarea colaboră zării în producţie. măsuri aspre împotriva per ţelor armate, care au avut Guvernul Republicii Cuba
dalia jubiliară a capitalei co Doresc încă o dată să ex blicii Socialiste România, a rii bilaterale. Ambasadorul român a ofe soanelor care s-ar opune noi loc în zona minieră. îşi rezervă dreptul de a cere
lumbiene. prim satisfacţia noastră pen primit, marţi după-amiază, la Răspunzînd, t o v a r ă ş u l rit apoi o recepţie, la care lor autorităţi. Un comunicat In cursul zilei de miercuri, convocarea unei reuniuni ur
Răspunzlnd, t o v a r ă ş u l tru rezultatele pe care le a- reşedinţa sa din Bogota pe Nicolae Ceauşescu şi-a expri au participat miniştrii Laya militar a anunţat, de aseme un comunicat al juntei mi gente a Consiliului de Secu
Nicolae Ceauşescu a spus : vem în dezvoltarea relaţiilor Julio Cesar Turbay, director, mat satisfacţia pentru rezul ki Yaker şi Nicolae Agachi, nea, suspendarea activităţii litare a anunţat menţinerea ritate în vederea examinării
Doresc să vă mulţumesc de colaborare, să urez tutu general a! Partidului Liberal tatele de pînă acum, precum alte personalităţi economice celor două camere ale Con interdicţiilor de circulaţie şi agresiunii comisp de forţele
pentru hotărî rea pe care aţi ror locuitorilor oraşului Bo din Columbia. şi încrederea că acordurile şi algeriene şi române, precum gresului naţional. Totodată, faptul că şcolile, întreprinde armate chiliene, în largvl-W a*
luat-o de a-mi acorda titlul gota, ca şi întregului popor Liderul Partidului Liberal înţelegerile convenite vor şi membri ai conducerii Tir- sediile partidelor Unităţii rile industriale şi comerciale, nelor internaţionale, îmootri-
de „oaspete de onoare" al columbian, să obţină succese a mulţumit şefului statului deschide noi posibilităţi con Populare, între care ale par precum şi transporturile pu va navei comerciale „Plava.
tot mai mari în dezvoltarea român pentru onoarea de a lucrării largi dintre cele două gului, conducători ai pavi tidelor comunist şi socialist, blice nu vor funcţiona. Inter Larga“ — se arată într-o notă
frumosului dumneavoastră o- ţării, multă fericire şi pros fi fost primit. Apreciind re ţări şi popoare pe baza egali lioanelor altor ţări, repre au fost percheziţionate, iar dicţiile de circulaţie în tim a Ministerului de Externe al
raş. Doresc, de asemenea, să peritate. (Aplauze). zultatele obţinute de Româ tăţii în drepturi şi avantaju zentanţi ai companiilor străi clădirile unde se află postu pul nopţii rămîn în vigoare Cubei adresată preşedintelui
nia în industrializarea sa, în lui reciproc si în noaptea de 13 spre 14 Consiliului de Securitate.
Fostul preşedinte al Columbiei, ne participante la această rile de radio ale Unităţii O notă similară a fost adre
Caredidaful la preşedinţie din partea manifestare economică. Populare au fost bombardate. septembrie.
conducătorul Partidului Liberal 'Xgcnţia UPI relatează. în sată şi lui Kurt Waldheim,
secretarul general al O.N.U.
Partidului Conservator cursul ■ nopţii de miercuri.
Marţi seara, t o v a r ă ş u l cest prilej succesele dobîndi-
Nicolae Ceauşescu l-a primit te de România pe plan econo Marţi seara, t o v a r ă ş u l Ceauşescu a evocat rezultatele incidente in Republica Sud-Âfricană
pe Carlos Lleras Restrepo, fost mic, el a evocat rolul pe ca Nicolae Ceauşescu l-a primit bune ale vizitei şi a subliniat
preşedinte al Republicii Co re partidul său şl el personal la reşedinţa sa din Bogota că discuţiile avute cu condu Intîhire la nivel înalt
lumbia, conducător al Parti l-au avut In prima fază a re pe Alvaro Gomez Hurtado, cătorii columbieni, documente JOHANNESBURG 12 (A- rînd 11 persoane şi rănind
dului Liberal. laţiilor diplomatice dintre candidat la preşedinţie din le şi acordurile care vor fi gerpres). — Poliţia regimului alte nouă — anunţă agenţii
Lleras Restrepo a arătat că Columbia şi România, şi a partea Partidului Conservator. semnate pot asigura o puter rasist din Republica Sud- le Associated Press, Reuter franco-chineză
a ţinut foarte mult să-l sa salutat cu multă căldură vizi Alvaro Gomez Hurtado a nică dezvoltare a legăturilor Africană a deschis focul, şi France Presse. Intervenţia
lute pe şeful statului român ta preşedintelui Ceauşescu în arătat că în prezent, ca şi în economice, politice, tehnico- marţi seara, împotriva mun poliţiei a avut loc după ce PEKIN 12 (Agerpres). — Ciu En-lai, premierul Con
la Bogota. El a subliniat că Columbia, acordurile realizate cazul în care va deveni pre ştiinţifice şi cultural-artistice citorilor de la mina de aur muncitorii de la această mi Preşedintele Mao Tzedun l-a siliului de Stat al R.P. Chi
nă, aparţinind unei companii
..Western Deep Level", din
îşi aminteşte cu plăcere de cu acest prilej. şedinte, va acţiona pentru o dintre România şi Columbia, localitatea Carletonville, si anglo-americane, au cerut primit, miercuri, pe Georges neze, şi Georges Pompidou.
vizita sa la Bucureşti, de con Răspunzînd, t o v a r ă ş u l cit mai largă dezvoltare a re ceea ce este în interesul celor tuată la aproximativ 50 kilo îmbunătăţirea salariilor şi a Pompidou, preşedintele Fran preşedintele Franţei, au înce
vorbirile avute cu preşedin laţiilor dintre cele două ţări două popoare, al cauzei înţe metri de Johannesburg, omo- condiţiilor de muncă. ţei, aflat la Pekin într-o vi put, miercuri, convorbiri ofi
tele Ceauşescu. Nicolae Ceauşescu s-a referit şi popoare. legerii, păcii şi securităţii din zită oficială. Cu acest prilej, ciale.
După ce a relevat şi cu a- la discuţiile avute cu preşe- P r e ş e d i n t e l e Nicolae întreaga lume. a avut ioc, într-o atmosferă In cadrul unei recepţii ofe
destinsă — după cum preci rite în cinstea oaspetelui fran
zează agenţia China Nouă — cez, Ciu En-lai a relevat că
vizita oficială a preşedintelui
un cuprinzător schimb de pă
La întilnirea de fisoru cu preşedintele Congresului national Columbian usujii: reri asupra problemelor de ■Pompidou în Ch na reprezin
tă un eveniment important în
interes comun. Au fost pre
DEVA : Urmărire Ia Amster
dam („Patria“) ; In umbra vio zenţi premierul Ciu En-lai şi relaţiile bilaterale, subliniind,
lenţei („Arta“) ; SIMBRIA : Co alte pers.iane oficiale chineze, în context, semnificaţia sta
piii căpitanului Grant („Mure precum şi Jean de Lipkowski, bilirii, în 1964 a relaţiilor
şul“) ; HUNEDOARA :
Para-
Cuvîntarea Cuvintarea preşedintelui Consiliului de Stat şutiştii („Slderurgistul“) ; CA- secretar de stat la Ministerul diplomatice între China şi
LAN : Orizont abrupt („11 Iu
dezvoltarea
pentru
Afacerilor Externe al Franţei.
Franţa
Legenda
nie“) ; GHELAR :
(„Minerul“); PETROŞANI: Rond In cursul convorbirii, preşe prieteniei dintre cele două
de noapte („7 Noiembrie“) ; dintele Mao Tzedun a subli popoare.
Războiul lui Murphy („Repu niat faptul că, în urmă cu In răspunsul său. preşedin
blica“) ; LUPENI : Cînd legen
preşedintelui Congresului, al Republicii Socialiste România, dele mor („Cultural“) ; LO- zece ani. Franţa a fost prima tele Pompidou a relevat do
NEA : Veronica („Minerul“) ;
ţară din Europa occidentală
rinţa celor două părţi de a se
Prizoniera
ANINOASA
:
PE-
Caucaz („Muncitoresc“) ; din care a stabilit relaţii diplo întîlni, subliniind necesitatea
TRILA : Aventurile lui Ba- matice cu R.P. Chineză. Pre respingerii amestecului străin
buşcă („Muncitoresc“) ; VUL
în treburile altor ţări. EI a
şedintele Pompidou şi-a ex
Hugo tscobar Sierra tovarăşul Nicolae Ceauşescu CAN: Ciprian Porumbescu, se primat satisfacţia pentru posi evidenţiat, totodată, principiul
riile I-II („Muncitoresc“) ; U-
RICANI : Fata bătrînă („7 No
bilitatea ce a avut-o de a se
cooperării între popoare în
iembrie“) ; ORAŞTIE :
Simon
Tcmplar intervine („Patria“) ; întîlni cu preşedintele Mao slujba păcii, dezvoltării econo
A fost odată un poliţist („Fla
Domnule preşedinte, statele, fără deosebire de o- le, fără nici un amestec din căra“) : GEOAGIU-BAI : Va Tzedun. mice şi a bunăstării.
In numele poporului colum la noi, conducătorii care in Domnilor membri ai Con rinduire socială, . principiile afară. canţă la Roma ; HAŢEG : Nici
plictiseală
un
de
moment
bian şi al Congresului Naţio terpretează sentimentele ge gresului columbian. egalităţii între toate naţiuni România colaborează larg („Popular“) ; BRAD : Homolka
nal, vă urăm un cordial bun nerale ce urmăresc binele tu Aş dori să exprim bucuria le, ale respectului, indepen cu toate statele. Colaborează şi portofelul („Steaua roşie“) ;
venit. Ne manifestăm cu acest turor, ajung să se bucure de noastră că nc găsim astăzi denţei şi suveranităţii naţio şi cu ţările socialiste, şi cu GURABARZA : Nu-mi place
ziua de luni („Minerul“); ILIA:
prilej profunda satisfacţie onorurile pe care le acordă in mijlocul reprezentanţilor nale, neamestecului în trebu ţările în curs de dezvoltare, Gentlemenii norocului („Lumi
pentru împrejurarea fericită poporul reprezentanţilor săi poporului columbian, că pu rile interne şi avantajului re şi cu ţările dezvoltate, dar la na“).
pe care o avem de a vă trans tem să discutăm împreună ciproc. Avem satisfacţia că baza acestei colaborări aşe
autentici. despre căile dezvoltării cola astăzi aceste principii se a- zăm principiile egalităţii şi Direcţia judeţeană de poştă meria, str. Fabricii, bl. 22, ap.
mite urările noastre sincere După ce s-a referit la ca borării dintre ţările noastre. firmă cu putere pe plan in respectului reciproc. şi telecomunicaţii Hunedoara— 19, Szekely.
ca relaţiile dintre ţările racterul instituţiilor de stat, De asemenea, doresc ca, ternaţional, sînt recunoscute Deci, lupt-înd pentru o dez Deva anunţă pierderea legitima Vînd apartament 2 camere.
noastre să se afirme tot mai preşedintele Congresului a re în numele Marii Adunări de aproape toate statele şi se voltare independentă, pentru ţiei de acces nr. 039441, a tova Deva, Gojdu central. Informa
răşei Mariş Rodica, electrome
bloc
ţii
după-amiaza,
zilnic
PROGRAMUL I : 5,00 Buletin
serviciul
canic.
mult în spiritul sentimente levat că ţara sa rămîne fide Naţionale, al poporului ro înţelege tot mai mult că nu a fi stăpini pe destinele po de ştiri ; 5,05 Melodii în zori va, declarăm nulă. investiţii De E 24 B, ap. 2.
Vînd casă. Simerla, Mihai Vi
lor de prietenie şi fraternita lă politicii de neintervenţie, mân, să vă adresez dumnea mai pe această bază se poa porului nostru, noi sîntem de zi ; 5,20 Dragi mi-s cînte- Vînd I.JT. cu ataş cota 0. Si- teazul, 28.
te asigura triumful în lume
voastră şi, prin dumneavoas
cul şi jocul ; 5,40 Jurnal agrar;
te, care inspiră comunitatea care îi permite să respecte li tră, întregului popor colum al păcii şi colaborării inter pentru o largă colaborare 5.50 Muzică uşoară ; 6,00-8,08
internaţională, dar această
internaţională. Vizita unui bera determinare a popoare bian un călduros salut. naţionale. colaborare să fie realmente Radioprogramul dimineţii ; 8,08
Matineu muzical ; 8,25 Moment
şef de stat ca dumneavoas lor. El a arătat apoi că sem Intr-adevăr, popoarele noas Desigur, nu sîntem chiar colaborare, nu subordonare, poetic ; 8,30 La microfon, melo
dia preferată ; 9,00 Buletin de
tră, d o m n u l e Nicolae nul epocii noastre, în cadrul tre sînt astăzi angajate în- atît de idealişti, înţelegem nu dominaţia unora asupra ştiri ; 9,30 Odă limbii române ;
tr-o activitate intensă în ve realităţile, ştim că dezvolta altora. 9.50 Muzică uşoară ; 10,00 Bu Uzina de utilaj minier şi reparaţii
Ceauşescu, nu este doar u.n idealului pentru o pace uni derea dezvoltării lor econo- rea colaborării internaţiona Sîntem conştienţi că fără o letin de ştiri ; 10,05 „Ca-n Do-
eveniment; ea ne oferă oca versală, este înţelegerea sin mico-sociale, participă activ le, accentuarea cursului des largă colaborare internaţio brogea pe la noi“ — muzică comuna Crişcior, judeţul Hunedoara
populară ; 10,30 Columnele a-
zia să ne cunoaştem mai bine ceră între guverne, dacă a- la soluţionarea marilor pro tinderii nu se înfăptuiesc de nală nici un popor nu poate cestui pămînt. Montaj de ver
bleme internaţionale, în in la sine, că mai sînt forţe ca progresa ; dar sîntem, de a- suri de Ioan Meiţoiu : 10.45
ţările noastre, în aşa fel in cestea se supun normelor co teresul tuturor popoarelor, al Suita de cîntece populare spa ANGAJEAZĂ URGENT
cit să devină actuală înţele mune ale demnităţii şi egali cauzei păcii şi colaborării. re se opun acestui proces, că vsemenea, conştienţi că un po niole de Manuel de Falia (Ion
mai sînt -popoare care se a- . por, dacă va fi sub domina
Jelescu şi Maria Fotino) ; 11,00
gerea între două popoare atît tăţii. Columbia a dezvoltat re Poporul român — care flă încă sub asupi'irea străi ţia străină, nu va progresa, Buletin de ştiri ; 11,05 Muzică — un contabil revizor.
de îndepărtate, dar apropiate laţiile comerciale în domeniul construieşte astăzi o orîndui- n ă , c a r e luptă pentru elibe nu va fi liber, după cum nici uşoară ; 11,15 Din ţările socia Condiţiile de angajare şi salarizare sînt conform
liste. Reportaje din R.D. Ger
prin spiritul latin care le lea In care a fost posibil. înţele- re nouă — a pornit de la un rarea naţională, că politica acel popor care admite să mană şi Cuba ; 11,30 Album de H.C.M. 914 şi Legii 12/1971.
nivel de dezvoltare înapoiat. imperialistă, colonialistă şi stăpînească alte popoare, nu prelucrări corale ; 12,00 Discul
gă strîns. gînd că schimburile şi coope Am obţinut rezultate mari zilei — Anca Agemolu ; 12,15 (295)
Admirăm în dumneavoastră rarea dintre diferite econo în dezvoltarea industriei, a- neocolonialistă mai provoacă va fi, la rîndul său, liber. Recital de operă Luciano Pa-
Deci, noi concepem relaţiile
multe suferinţe popoarelor.
varotti ; 12,30 Intîlnire cu me
— a continuat Hugo Escobar mii este o experienţă bine griculturii, ştiinţei datorită De aceea, considerăm că tre dintre popoare ca relaţii în lodia populară şi interpretul
Sierra — personalitatea fer venită care se traduce într-un faptului că toate bogăţiile buie depuse eforturi susţinu tre popoare libere, egale, ca preferat ; 13,00 Radiojurnal ;
13,15 Avanpremieră cotidiană ;
mă a luptătorului, convinge beneficiu pentru societatea naţionale sînt în mîna între te din partea tuturor popoa re îşi unesc efortul pentru 13,30 Concert de prînz ; 14,00
gului popor, că ele sînt folo relor pentru a pune cu de- 'triumful progresului şi păcii. Compozitorul săptămînil — Fe-
lix Mendelssohn Bartholdy ;
rea în ideile pe care le pro Internaţională. site în scopul dezvoltării ţă săvîrşire capăt vechii poli In acest spirit întreprin 14.40 „Pe uliţa dorului“ — întreprinderea minieră Bălan
movaţi şi loialitatea cu care Salutăm în dumneavoastră rii, bunăstării şi fericirii tu tici şi România sprijină activ dem vizita noastră în Ame cîntece populare ; 15,00 Bule
turor celor ce muncesc. Fără
le-aţi apărat în întreaga dv. pe reprezentantul unui popor îndoială că ceea ce am rea lupta tuturor popoarelor pen rica Latină, în Columbia, şi tin de ştiri ; 15,05 Tribuna ra cu sediul în oraşul Bălan, staţia C.F.R. Izvorul Olt,
dio ; 15,15 Muzică de estradă ;
tru independenţă naţională,
viaţă de luptă şi eforturi, de admirabil, de o deosebită sen lizat pînă acum demonstrea colaborează aotiv cu toate sperăm că convorbirile cu din Leordent — Argeş şl co judeţul Harghita
15.40 Corul căminului cultural
preşedintele ţării dumnea
slujire eficientă a comunită sibilitate socială şi de promi ză puterea şi forţa creatoare statele care au trecut pe ca - voastră. cu miniştri, cu con rul bărbătesc al sindicatelor
ţii, ceea ce vă îndreptăţeşte ţătoare perspective de pro a unui popor stăpîn pe des lea dezvoltării independente ducătorii unor întreprinderi Finanţe-Bănci din Bucureşti ; ANGAJEAZĂ
16,00 Radiojurnal ; 16,15 Piese
să ocupaţi cele mai înalte gres, un popor entuziast care, tinele sale, care se strădu economico-sociale. Ştim că a- şi oameni de afaceri din Co folclorice de virtuozitate ; 16,30
ieşte să-şi făurească o viaţă
Ştiinţa la zi ; 16,35 Orchestra
demnităţi în statul român şi sub conducerea dumneavoas liberă, independentă, meni ceastă colaborare este în fo lumbia, ca şi cu dumnea- ■ Electrecord ; 16,50 Publicitate muncitori pentru muncă în subteran, în meseria de
voastră, ne vor ajuta să iden
losul fiecărei ţări, dar este
în ierarhia partidului dum tră, s-a făcut cunoscut în di tă să-i asigure un loc demn şi în folosul progresului ge tificăm noi posibilităţi de radio ; 17.00 Antena tineretului; miner. Se aplică cea mai înaltă reţea de salarizare
17,25 Interpreţi îndrăgiţi de
neavoastră. In Europa, ca şi ferite părţi ale lumii. în rîndul naţiunilor lumii. neral, al păcii în lume. extindere a colaborării în muzică populară ; 18,00 Orele din industria minieră, încadrările tarifare pentru mun
Ştim că şi poporul colum Mai mult ca oricînd, ma multe domenii de activitate, serii ; 20,00 Zece melodii prefe citorii care lucrează ca mineri în fronturile de lucru
rate ; 20,45 Consemnări de Dra- :
bian depune eforturi susţi rile probleme care preocupă colaborare aşezată pe princi goş Vrînceanu ; 20,50 Cîntece
nute în dezvoltarea sa eco- astăzi omenirea nu pot fi so piile despre care am vorbit. populare interpretate de Marin productive fiind între 1912 lei/lunâ şi 2907 lei/lună,
Iordache ; 21,00 Revista şlagă
nomico-socială, că este preo luţionate de cîteva state, la Considerăm că putem să relor. în funcţie de stagiu şi calificare. De menţionat fap
cupat de a prelua în proprii soluţionarea acestora trebuie punem baza unor relaţii care tul că un nou angajat cu o activitate de un an
La Medellin, capitala le mîim bogăţiile naţionale să participe toate statele, fie felul cum două ţări cu orîn- în fronturile de lucru productive poate fi încadrat cu
să constituie un exemplu de
şi de a le folosi în scopul
ele mari sau mici. Numai aşa
fericirii şi bunăstării între problemele se pot soluţiona duire socială diferită, care Televiziune o salarizare tarifară lunară de 2142 lei.
gului popor. Ştim că aceste în interesul tuturor naţiuni au şi multe lucruri comune La încadrările tarifare se adaugă următoarele
preocupări cer eforturi se lor, se poate asigura dezvol — inclusiv aceleaşi culori în 9,00 Curs de limba franceză; sporuri :
provinciei Antioquia rioase, deoarece însuşi po tarea independentă a fiecă altfel aşezate — care sînt a- 10,00 Telex; — 9 la sută pentru cei ce locuiesc în cămine
9,30Prietenii lui Aşchiuţă;
drapelele lor, numai că sînt
porul român a trecut prin-
rui stat. Acordăm cea mai
tr-o perioadă asemănătoare; mare atenţie participării mai nimate de aceeaşi dorinţă de 10,05Tehnic-club; — 15 la sută pentru munca de noapte
10,25Al Vl-lea Festival interna
şi dacă toate forţele demo active a ţărilor mici şi mij a-şi asigura independenţa şi ţional „George Enescu“; — 4-6 la sută pentru conducerea formaţiilor de
cratice, întregul popor este locii, aşa cum sînt şi Româ suveranitatea, de a făuri o 11,00 Bucureştiul necunoscut; lucru
Miercuri dimineaţa, preşedin întreprinderi de export al ca strîns unit, poate fi sigur de nia şi Columbia, la viaţa in viaţă mai bună popoarelor 11,20 Telecinemateca: C i c l u l
tele Consiliului de Stat al felei. victorie, îşi poate făuri vii ternaţională. Considerăm că lor. pot colabora şi pot să-şi John Ford: „Diligenţa"; — 8-15 la sută pentru realizarea planului peste
Pe aeroportul oraşului, oas torul aşa cum el îl doreşte. trebuie întărită solidaritatea 12,50Teleobiectiv; 100,5 la sută.
Republicii Socialiste 'România, îndeplinească în bune con
peţii români au fost salutaţi Trăim o perioadă de mari acestor state. Accentuarea diţii rolul lor faţă de propria 13,10Telejurnal;
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de guvernatorul provinciei, A. transformări sociale, atît pe cursului nou în America La naţiune şi faţă de comunita 17.30Emisiune în limba ma Avantaje : echipament de protecţie, cazare gra
împreună cu tovarăşa Elena Betancurt, de alte oficialităţi plan naţional, cît şi pe plan tină, ca şi în alte continente, tea internaţională. ghiară; tuită în blocuri de nefamilişti (cămine), cu instalaţii
Ceauşescu au sosit la Medel locale. internaţional. Popoarele sînt cere solidaritatea tuturor ţă Iată în ce spirit am dori 18.30 Telex; moderne de încălzire centrală, pentru familişti se
18,35 Publicitate;
rilor şi popoarelor de pe a-
lin, capitala provinciei Anti In continuare, tovarăşul tot mai mult angajate într-o ceste continente. să dezvoltăm şi colaborarea 18,40Reporterii noştri la festi asigură locuinţă în termen de circa 1-2 luni de la
muncă susţinută în vederea
popoarele
dintre
ţările
oquia, al doilea oraş ca mă Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa unor transformări democrati înfăptuirea unor transfor noastre, cu ce rezultate am val. Reportaj realizat cu angajare. Servirea mesei la cantină, 3 mese 12,50 lei.
participanţi la al Vl-lea
rime al Columbiei şi, totoda Elena Ceauşescu au făcut o ce în propria ţară. In acelaşi mări şi a unor înnoiri demo dori să încheiem vizita în Festival internaţional Posibilităţi de calificare. Decontarea biletelor de că
..George Enescu“;
:
tă, cel mai mare centru eco vizită la Asociaţia Naţională timp, ele acţionează unite cratice, economice şi politice Columbia. 19,201001 de seri; lătorie la angajare şi pentru vizi’aren fnm‘î ei !a 3
pentru a asigura triumful u-
cere unitate, colaborare între
Aş dori să urez poporului
nomic al ţării. a Industriaşilor (ANDI) şi la nor relaţii noi în viaţa in toate forţele care doresc ca columbian noi şi noi succese 19,30Telejurnal; luni odată, cînd se acordă o învoire de 3 5 zile.
Aici se află întreprinderi Compania columbiană de ţe ternaţională. popoarele să trăiască libere, în dezvoltarea sa economico- 20,00 Al Vl-lea Festival Inter Cei interesaţi şi care au vîrsta între 18 45 oni,
national ..George Enescu“.
sături Coltejer.
metalurgice, chimice, textile, După cum cred că cunoaş să aibă asigurată o viaţă mai socială, multe succese pe ca Concertul orchestrei sim vor prezenta la annajare buletinul de identitate, actul
La ora cînd închidem edi teţi, România a acţionat în bună, care doresc ca fiecare lea dezvoltării sale indepen fonice a Radiotelcviziunii
alimentare, Medellinul fiind sovietice; privind Tt’-a'ia militară şi carnetul de muncă.
ţia, vizita în oraşul Medellin totdeauna pentru a aşeza la naţiune să se poată dezvolta dente, multă fericire şi mul (293)
în acelaşi timp sediul marile* continuă. baza relaţiilor dintre toate corespunzător năzuinţelor sa tă sănătate. 20,10 Seară pentru tineret;
22,00 24 de ore.
Redacţia şl administraţia zta rulul: Deva, str. Dr. Fetru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), tî SIV (c*ltarai sporn — Tiparul I P Deva