Page 45 - Drumul_socialismului_1973_09

¥iz ita tovarăşului
Proletari din toate {ărfle, unlfl«vă î

Nicolae Ceauşescu

in America

Sosirea în Capitala Ecuadorului
■MMI

Se trag 21 de salve de ar­
Preşedintele Consiliului de
) Stat al României, Nicolae cialiste România şi Republi­ tilerie.
cii Ecuador. In întîmpinarea
Ceauşescu, şi tovarăşa Elena înalţilor oaspeţi, a venit pe In continuarea ceremoniei
Ceauşescu, au început, joi aeroport preşedintele Guiller- sînt intonate imnurile de
dimineaţa, o nouă etapă a mo Rodriguez Lara şi alte stat ale României şi Ecua­
|kUL XXV Nr. 5 809 VINERI 14 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI călătoriei pe continentul la- oficialităţi ecuadoriene. dorului
tino-american — Republica La coborîrea din avion, De preşedintele Nicolae
Ecuador. preşedintele Ecuadorului a- Ceauşescu se apropie prima­
Invecinîndu-se cu Colum­ dresează preşedintelui Consi­ rul oraşului Quito, Sixto Du-
bia şi Peru, scăldat de Ocea­ liului de Stat al României ran Ballen, care, îi înmînea-
nul Pacific, Ecuadorul îşi un călduros salut de bun ve­ ză diploma de oaspete de o-
merită numele familiar de nit şi îşi exprimă convinge­ noare al capitalei ecuadoric-
„ţara de la jumătatea pă- rea că vizita sa va duce la ne, precum şi cheile oraşului.
Ritmuri alerte la in cinstea Zilei mîntului“ — linia ecuatoria­ strîngerea relaţiilor între cele
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
lă trecînd la numai cîţiva două ţări şi popoare. La rîn- adresează un cuvînt de mul­
lucrările miniere kilometri de Quito, capitală dul său, preşedintele Nicolae ţumire primarului, precum
situată la peste 2 800 metri Ceauşescu transmite un salut
înălţime. călduros din partea Consi­ şi populaţiei oraşului Quito,
TELIUC. Succesele în­ Aeroportul „Mariscal Su- liului de Stat şi a 6a perso­ căreia îi urează mari succe­
registrate în mod obişnuit cre", al capitalei ecuadorie- nală, din partea colaborato­ se în activitatea pentru dez-
de către colectivul între­ ne este pavoazat cu drapele­ rilor care ii însoţesc, şi a în­
prinderii miniere Hunedoa­ le de stat ale Republicii So­ tregului popor român. (Continuara In pag. a 2-a)
ra în extracţia de mine­ Şarja nr.
reu sînt o reflectare di­
Obiective realizate rectă a modului responsa­ Inginerul Petru Opriş, şeful Plecarea din Bogota
bil în care acţionează în­
treg colectivul unităţii pen­
îşi
furnale,^
tru optimizarea activităţii secţiei a cu Il-a atenţie cOasul, Ceauşescu îşi iau rămas bun
consultă
timp şi tn contratimp de investiţii care constă neşte : Peste cîtcva minute, la (ora locală), preşedintele şi tovarăşa Elena Ceauşescu, de la personalităţile colum­
Joi dimineaţa, la ora 9,30
apoi ni se adresează priete­
însoţiţi de preşedintele Pas-
în deschiderea de noi o-
—
Consiliului de Stat al Repu­
Borrero
doamna
biene prezente pe aeroport.
şi
trana
rizonturi miniere, punerea
furnalul nr. 8 de 1 000 mc
în funcţiune a unor capa­ va avea loc o nouă descăr­ blicii Socialiste România, Cristina Arango Vega de La scara avionului, pre­
care. Doriţi să vedeţi cum se
cităţi ş.a. In primele 8 luni efectuează ? Nicolae Ceauşescu, şi tovară­ Pastrana, s-au îndreptat spre şedintele Nicolae Ceauşescu
La întreprinderea „Visea­ Acest lucru ne permite să Deci, de ambele părţi, de activitate s-a realizat — Cu plăcere, l-am răspuns şa Elena Ceauşescu, au în­ aeroportul internaţional „El şi tovarăşa Elena Ceauşescu
ză" Lupeni se desfăşoară în realizăm în termen închide­ trebuie întreprinse măsuri peste 72 la sută din volu­ prompt. cheiat vizita oficială efectua­ îşi iau un călduros rămas
prezent ample lucrări de rea halei, astfel ca lucrări­ urgente pentru recuperarea mul de lucrări planificat ...Ora 12,00 fix. Pe platfor- tă în Columbia, la invitaţia Dorado“, unde a avut loc ce­ bun de la preşedintele Pas­
lucru
modernizare şi lărgire a le din interior să se desfă­ rămînerilor in urmă. Ter­ pe întregul an. Este ma de oameni a furnalului, preşedintelui Misael Pastra- remonia plecării. trana şi doamna Cristina A-
ştergeau
Işl
clţiva
spaţiilor de fabricaţie a mă­ şoare normal. Hala de ma- menul de punere în funcţi­ vorba de deschiderea o- frunţile îmbujorate, pline de na Borrero. Aeroportul este pavoazat rango Vega de Pastrana.
tăsii artificiale. Despre rit­ turaţie are însă o rămînere une a noilor capacităţi nu rizonturilor 11 şl 12, de sudoare. Şticul fusese perfo­ După semnarea documen­ sărbătoreşte cu drapelele de La despărţire, preşedintele
mul de lucru pe şantier, în urmă faţă de grafic de trebuie să sufere nici o a- la E.M. Ghelar, care va rat, iar pc rină dădu năvală telor oficiale, la Palatul pre­ stat ale celor două ţări. Sînt Columbiei îşi exprimă satis­
stăm pentru început de 15 zile. Aici s-au intîmpinat mînare, mai ales că spori­ şuvoiul incandescent de fon­ zidenţial „Casa Bolivar“ — intonate imnurile de stat ale
tă „Îmbrăcat" In jerbele de
vorbă cu ing. Rodiea Tatu- unele greutăţi la turnarea rea sarcinilor de plan din avea loc în trimestrul IV scintei, asemenea unor arti­ documente care consfinţesc României şi Columbiei. Gar­ facţia pentru rezultatele vi­
lici, directorul întreprinde­ prefabricatelor din beton anul viitor la I.F.A. „Visco- a.c., deschiderea orizontu­ ficii jucăuşe. rezultatele pozitive şi cuprin­ da militară prezintă onoruri­ zitei întreprinse de şeful sta-
Acest moment a devenit de
rii. armat, care s-au executat za“ Lupeni se va realiza în lui „—50“ de la E.M. Te- mult familiar celor ce deser­ zătoare ale vizitei —, pre­ le, apoi, tovarăşul Nicolae
— Cum apreciază benefi­ pe şantier. Zilnic s-au tur­ principal pe această bază. liuc, zona Est. vesc colosul de metal. Comu­
ciarul, din punctul său de nat doar două piese, conco­ nistul Ion Riceanu, prim-fur- şedintele Nicolae Ceauşescu Ceauşescu şi tovarăşa Elena (Contlnuarc In pag. a 2-a)
vedere, ritmul de lucru ? mitent cu cele două jumă­ C. DUMITRU nalist în schimbul de dimi­
neaţă, consemna in registrul
— Satisfăcător, avînd în tăţi de grindă aferente. Mai de exploatare al furnalului :
vedere că începînd din luna sint de turnat încă 10 stîl.pi, „Evacuarea s-a făcut la timp, Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
Totul
graficului.
a
conform
aprilie, cînd au demarat care vor fi terminaţi în ur­ decurs normal...“.
lucrările, s-a realizat 50,7 mătoarele zile, însă nu s-a Cuvintele acestea, scrise la­
la sută din planul întregu­ întreprins ceva concret pen­ 17 S 19 T E M B R 1 E pidar, îşi au acoperirea In
fapte cu adevărat consisten­
lui an. La construcţii-mon- tru recuperarea timpului te. Şarja nr. 8916 a adus un la Asociaţia Naţională a industriaşilor Columbieni
taj se stă mai slab, doar 41 pierdut. NUMARATOAREA INVERSA spor de 20 tone fontă peste
la sută din planul anual, Avem greutăţi serioase în zile cantitatea planificată, în vre­
me ce economia de cocs pe
dar există asigurări că rit­ ceea ce priveşte turnarea A RESTANTELOR tona de fontă a reprezentat Domnule guvernator, Am venit în Columbia ca ticiparea la lupta pentru asi­
mul de lucru va fi îmbună­ fundaţiei stîlpilor de con­ 1,3 kg. Domnule preşedinte al Aso­ sol al unui popor care şi-a gurarea unor relaţii noi în­
care
tăţit. strucţie specială tip pahar. Puternica angajare a colectivelor de constructori de pe se „Ziua metalurgistului“ acesta ciaţiei Naţionale a industria­ ciştigat prin lupte grele in­ tre toate statele, fără deose­
sărbătoreşte
anul
La secţia de filatură fun­ Acest lucru a permis ca o- şantierele obiectivelor industriale şi social-culturale ale judeţu­ pentru a doua oară de la In­ şilor, dependenţa, a devenit Stăpîn bire de orînduirea socială,
daţiile sînt complet termi­ peraţia care trebuia termi­ lui în vederea materializării sarcinilor trasate de Comitetul Exe­ stituire, este întîmpinată aici, Doamnelor şi domnilor, pe destinele sale şi îşi fău­ pentru o lume mai dreaptă,
pe platformele agregatelor cu
nate. Stîlpii de rezistenţă nată să fie executată doar cutiv al C.C. al P.C.R. şi a chemării tovarăşului Nicolae foc continuu, cu succese ce Aş dori să exprim bucuria reşte printr-o activitate in­ a păcii şi colaborării interna­
interiori şi exteriori s-au în proporţie de 90 la sută. Ceauşescu pentru recuperarea restanţelor şi realizarea exem­ pun în evidenţă puternica noastră că ne aflăm astăzi în tensă o viaţă nouă ce îi asi­ ţionale.
montat în totalitate. De a- De la beneficiar am aflat plară a planului de investiţii este o realitate. angajare muncitorească. Nu­ frumosul oraş Medellin, că gură bunăstarea şi fericirea. Doresc să vă declar de la
mai
prim-furnalistu-
echipa
semenea, grinzile interioare că utilajele au fost deja Pentru a urmări pe viu această bătălie cu restanţele, re­ lui Ion Riceanu a contribuit ne aflăm în mijlocul repre­ Am venit în Columbia la un început că am avut discuţii
de 18,4 tone au fost aşeza­ contractate în proporţie de dacţia ziarului nostru iniţiază de astăzi rubrica „Numărătoarea cu 1 200 tone la cele peste zentanţilor Asociaţiei Naţio­ popor de care ne leagă o se­ deosebit de bune cu preşe­
te la locul lor : 80 la sută. Montarea lor inversă a restanţelor“ prin care îşi propune să se ajungă „la 9 200 tone fontă produsă pe­ nale a Industriaşilor, despre rie de afinităţi de limbă, de dintele ţării dumneavoastră,
ste pian de la începutul anu­
întregul
de
al
colectiv
lui
— In ce ritm se lucrea­ va începe deja din ultima zi" cu planul de investiţii, „punctele chele" unde se acţionează secţiei. Eficienţa obţinută la care ştim eă joacă un rol im­ cultură, de care ne leagă tre­ iar miniştrii şi specialiştii ca­
ză în prezent ? — l-am în­ lună a anului. Se mai tă­ pentru recuperarea stadiilor fizice la unele lucrări. această producţie suplimenta­ portant în dezvoltarea econo­ cutul istoriei noastre, dar mai re mă însoţesc au avut con­
trebat pe maistrul Carol răgănează nejustificat des­ ră este evidentă: 800 000 lei mică a Columbiei. cu semnă un şir de asemă­ vorbiri cu o seamă de con-i
Sălăţeanu ? chiderea unor finanţări şi IN PAGINA A III-A economii la preţul de cost. Aş dori să mulţumesc pen­ nări în ce priveşte lupta pen­ ducători ai economiei dum­
Am cunoscut pe clţiva din­
— La lucrările fizice n- asigurarea amplasamentu­ Esenţiale acum sînt... befoanele tre oamenii care dau naştere tru cuvintele de salut şi pen­ neavoastră. In cadrul acestor
vem un avans de 10 zile. lui. zi de zl acestor fapte: Mihal tru aprecierile pe care dom­ tru independenţă naţională şi i convorbiri, am- ajuns la multe
Dicu, Ion Ionică, Constantin nul preşedinte al asociaţiei multe preocupări comune as­ concluzii comune cu privire
Martin (ultimul dintre aceş­
tia decan de vîrstă — are 49 le-a făcut la adresa poporu­ tăzi în dezvoltarea economică la dezvoltarea colaborării ac-
de ani — pentru că vtrsta şi socială, în consolidarea in­
medie a celor ce deservesc lui meu, a dezvoltării sale
furnalul nr. 8 de 1000 mc economice şi sociale. dependenţei naţionale, în par­ (Continuare in pag. a 2-a)
este de 30 de ani).
Flecare succes, fiecare lz-
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ bîndă a muncii lor sînt sub­
ordonate unui ţel major, che­
mării cu rezonanţă naţională:
„Să realizăm cincinalul îna­ Ceremonia semnării declaraţiei comune româno-columbiene
inte de termen !“. Şi furna-
în condiţiile specifice acestei toamne, liştil, asemenea întregului de­
20 de hectare taşament al slderurgiştilor Miercuri seara, la sediu! al Republicii Socialiste Româ­ lui, cei doi preşedinţi şi-au
din cetatea de metal a Hu­ preşedinţiei Republicii Colum­ nia, Nicolae Ceauşescu, şi de strins călduros mîinile, s-au
să fie respectate cu stricteţe nedoarei din întreaga ţară, bia — Casa Bolivar — a avut ministrul afacerilor externe, felicitat cordial.
însămînţafe subscriu cu tot ceea ce au loc ceremonia semnări Decla­ George Macovescu iar din Ceremonia semnării docu­
partea columbiană de preşe­
: mal bun pentru a da eco­ raţiei solemne comune a Re­ dintele Republicii Columbia, mentului, de o deosebită im­
nomiei socialiste tot mai mul­
j cu grîu şi orz tehnologiile de însămînţare a păioaselor tă fontă peste prevederile publicii Socialiste România şi Misael Pastrana Borrero, şi portanţă pentru dezvoltarea
ulterioară a relaţiilor dintre
a Republicii Columbia.
planului.
Documentul a fost semnat de ministru] afacerilor exter­ cele două state, a fost trans­
BURJUC. Cooperatorii şl ® ARATURILE — EFECTUATE NUMAI IN A- ® ADINCIMEA DE SEMANAT : CU 1-2 CM V. DRAGOMIR ne, Alfredo Vasquez Carrizo- misă in direct de posturile de
i mecanizatorii din Burjuc GREGAT CU GRAPA STELATA MAI MARE DECIT IN CONDIŢIILE NORMALE din partea română de pre­ sa. radio şi televiziune columbi­
; — ne-a informat ieri te- ® TAVALUGIREA CULTURILOR ESTE O LU­ ® SE IMPUNE UN RITM MAI SUSŢINUT LA şedintele Consiliului de Stat După semnarea . documentu- ene.
; Iefonic secretarul comitetu- CRARE OBLIGATORIE ELIBERAREA TERENURILOR $1 LA INSAMIN-
j lui comunal de partid şi ® GRIJA DEOSEBITA NIVELĂRII TERENULUI ŢARI i
: primarul comunei, tovară-
j şui Emil Furdui — au în- CERTEJ. In marea fn- •
; sămînţat primele 20 de Insămînţările din această luate măsuri deosebite pri­ in sol, măsuri deosebite tre­ trecere socialistă pentru j
•j 'hectare cu grîu şi orz. A- toamnă se desfăşoară în con­ vind pregătirea terenului şi buie luate şi la semănat. In­ Preocupare responsabilă pentru realizarea cincinalului îna- j
i v i n d asigurat front dp Iu- diţii deosebite faţă de anii insăminţarea griului şi orzu­ tre acestea, cadrele tehnice inte de termen sîntem de- i
j cru, zilnic se folosesc la normali, specificul fiind de­ lui. Iată cîteva din acţiunile vor acorda o atenţie deose­ plin angajaţi şi noi, mi- \
nerii din sectorul IV al ■
1 semănat cîte 2 maşini, terminat de regimul pluvio­ cuprinse în tehnologia cultu­ bită realizării semănatului la E.M. Certej. Ne cunoaştem j
| ceea ce asigură încadrarea metric ridicat din lunile iu­ rilor care necesită să li se a- adîncimi cu 1-2 cm mai mari pregătirea noului an de învăfămint politic bine sarcinile şi angaja-j
nie şi iulie şi de lipsa de corde maximă atenţie. decît în condiţii obişnuite.
j in viteza stabilită. Tracto- mentele şl ne străduim să j
precipitaţii din luna august In scopul menţinerii în sol Totodată, imediat după semă­
i rişti! Ion Deheleanu şi Ion le îndeplinim cît mai repe- :
şi prima decadă a lunii sep­ a întregii cantităţi de apă nat, în mod obligatoriu se
I Corbei depun eforturi ce s-a acumulat — problemă impune să fie făcută tăvălu- In municipiul Hunedoara stat şi din economie, mai problemele economice in ge­
tembrie. Ţinînd seama de bine de jumătate au studii neral, ajungind la peste
: pentru a efectua însămîn- situaţia creată, pentru ob­ de însemnătate decisivă pen­ girea culturilor. vor fi cuprinşi, în noul an superioare şi s-a avut în ve­ 5000. De asemenea, numă­
de învăţămînt de partid,
In tehnologia culturilor, nu
1 ţarea în condiţii cit mai ţinerea unor recolte sporite tru reuşita însămînţărilor —, mai puţină însemnătate pre­ peste 15 000 de cursanţi, din dere şi promovarea în a- rul cursurilor pe probleme Ne onorăm exemplar j
j bune, ţinînd seama de spe- de cereale păioase în anul este important ca pe terenu­ zintă nivelarea terenului. Lu­ care aproape 12 000 de mun­ ceastă muncă a unui număr de educaţie moral-cetăţe- angajamentele
rile arate după plante pre­
• cificul acestei toamne. mergătoare timpurii (culturi crarea, care trebuie aplicată citori din producţie. Practic, mai mare de absolvenţi ai nească va creşte de la 61 la
viitor, se impune ca în fie­ universităţii serale de mar­ 103. Prin aceasta s-a venit
recoltate în vară), să se e- pc suprafeţe cît mai mari po­ toţi membrii de partid vor
care unitate agricolă să fie xism-leninism. Bineînţeles în întîmpinarea necesităţii
fectueze lucrări repetate, pî- sibil (ţinînd seama de impli­ studia în mod organizat. aprofundării studiului pro­
nă la semănat, cu discurile caţiile ei favorabile asupra — Intr-adevăr, prin inclu­ gramului educaţional al de şi cît mai bine. Mine- j
soartei recoltei), se realizea­ derea unui număr de 4-6 rul Szabo Alexandru, de I
în agregat cu grapa. Pregăti­ teme pentru a fi dezbătute partidului, a normelor vie­ exemplu, s-a angajat ca j
ză fie folosind o bară de ni­
rea grădinărească a patului velare în agregat cu grapele, în adunările generale se a- ţii şi muncii comuniştilor, în luna august să sape 30 \
Grijă deosebită tunci cînd terenul este mă- fie utilizînd toate nivelatoare­ sigură studierea organizată ale eticii şi echităţii socia­ m de galerie armată. El j
germinativ se realizează a-
liste.
runţit cel puţin pină ce se le din dotarea S.M.A. de către toţi membrii de De regulă, cursurile sînt şi-a depăşit însă cu mult j
angajamentul. De aseme- ;
partid a problemelor de
Evident, o răspundere deo­
calităţii seminţelor ajunge ca bulgării să fie sub sebită pentru respectarea cu bază şi sarcinilor actualei' organizate pe organizaţii de nea, şeful de schimb Du- 1
dimensiunea oului de găină.
Pe suprafeţele unde grîul şi stricteţe a tehnologiei indica­ etape — arăta tovarăşul bază Sînt însă şi cursuri ca, mitru Cisiaru şi minerul j
Augustin Ilircig şi-au de- j
Ioan Rusan, directorul cabi­
de exemplu, cele de studie­
orzul au ca plante premer­ te în condiţiile specifice aces­ păşit angajamentul lunii j
Din experienţa de producţie şi cercetările ştiinţifice a gătoare culturi de sfeclă sau tei toamne, cît şi pentru des­ netului municipal de partid re a Statutului P.C.R., a
reieşit că sămînţa are un rol decisiv asupra soartei recol­ cartofi, arăturile se vor efec­ făşurarea în condiţii irepro­ Hunedoara. care au aptitudini pentru principiilor şi metodelor august de a realiza cîtc 4 \
tei de cereale păioase, aportul ei între factorii de producţie tua la adîncimea la care se şabile a însămînţărilor, re­ — Cum a fost pregătit muncii de partid, organi­ metri de galerie mai mult j
ridicîndi>se pină la 30 la sută. Reiese din aceasta impor­ scot cel mai puţin bulgări, vine cadrelor tehnice din uni­ noul an de învăţămînt ? aceasta. zate la nivelul comitetelor decît prevedeau cifrele dc j
In organizarea învăţămîn-
tanţa deosebită ce trebuie acordată folosirii la însămînţare avînd în mod obligatoriu tăţile agricole. Inginerii şefi — Pentru a asigura un de partid. Comitetul muni­ plan.
a unui material cu potenţial biologic ridicat, din soiurile plugul în agregat cu grapa şi şefii fermelor au datoria conţinut corespunzător şi tului s-a ţinut seama de op­ cipal, organele şi organiza­ Cu toţii sîntem hotărîţi :
care în condiţiile specifice fiecărei unităţi asigură obţine­ stelată. O subliniere aparte de căpetenie să urmărească eficienţa scontată, organele ţiunea cursanţilor, de spe­ ţiile de partid au ţinut însă să ne intensificăm eforlu- j
rea unor producţii sporite la unitatea de suprafaţă. Rezul­ se cuvine în legătură cu tă- îndeaproape pregătirea se­ şi organizaţiile de partid, cificul municipiului nostru seama, în stabilirea locului rile pentru obţinerea unor j
tatele nesatisfăcătoare înregistrate de unele cooperative a- văluglrea terenului. înainte minţelor şi să supravegheze sub îndrumarea comitetului şi de cerinţele intensificării unde va funcţiona această noi şi importante succese i
gricole la culturile de grîu şi orz îşi găsesc în bună mă­ de semănat, pe toate supra­ permanent în eîmp felul cum municipal au avut o mai educaţiei moral-cetăţeneşti. în acest an holărîtor pen- j
sură explicaţia în slaba preocupare a conducerilor şi ca­ feţele proaspăt arate, în sco­ mare preocupare faţă de Faţă de anul de învăţămînt formă şi a numărului de tru realizarea cincinalului j
drelor tehnice faţă de folosirea la însămînţare a unor se­ pul aşezării patului germina­ Ing. MIRCEA SILVESTRU corpul de lectori şi propa­ 1972—1973 s-a dublai numă­ cursanţi, de faptul că In înainte de termen.
minţe de calitate, condiţionate .şi tratate corespunzător. tiv, se va aplica o lucrare director general adjunct gandişti. Astfel, din cei 403 rul cursanţilor care studia­
Potrivit indicaţiilor date la consfătuirea judeţeană pri­ cu tăvălugul. la Direcţia agricolă judeţeană lectori şi propagandişti 49 ză politica economică a KOVACS IOAN
vind cultura griului, în această toamnă fiecare unitate va Cunoscînd că există o lip­ sînt activişti de partid, dc Partidului Comunist Român, (Continuare în pag. a 3-a) corespondent
trebui să folosească în cultură sămînţa din 2-3 soiuri de să accentuată de umiditate (Continuare in pag. a 3-a)
cereale păioase cu potenţial biologic ridicat, avînd certifi­
cată calitatea acestora prin analize de laborator. O cerinţă
elementară este ca seminţele să fie foarte bine condiţio­
nate prin selector, astfel îneît să se elimine în totalitate gume, acţiunile amintite La Topliţa şi Hăşdău de fructe de pădure pen­ to profesionişti o nouă bile ploi de scurtă dura­
seminţele de buruieni, boabele mărunte şi şiştave, care de EXPOZIŢIA CĂRŢII aflîndu-se în plină desfă­ circulă zilnic, Iar Ia Alun tru export. Au fost li­ formă dc asigurare — a- tă Vîntul va sufla potri­
regulă sînt infectate de boli ca : fusarium, helmintospori- SOCIAL-POLITICE şurare. numai în zilele dc vineri vrate pînă acum 116 tone slgurarea facultativă dc vit. cu unele intensificări
şi sîmbătă. de zmeură proaspătă, 133 locale din nord-vest. Tem­
| um, septoria şi altele. „PRIETENII DE LA tone mure de pădure, 26 accidente. Efectul acesteia peratura minimă va fi cu­
Se ştie că prin materialul de semănat şi plantat se pot In organizarea Centrului CROLUX — LA DEVA tone pulpă de zmeură, 7 in caz că un şofer pro­ prinsă intre 5 şi 10 grade,
Ş transmite şi răspîndi peste 20 de boii şi dăunători. In afa- de librării Deva, cu co­ NOULUI ANGAJAT" tone afine roşii proaspe­ fesionist produce prin ac­ iar cea maximă între 19
te,
gălbiori
15
tone
la
şi 24 de grade Diminea­
de
comitetului
laborarea
S ră de aceasta, contaminarea seminţei duce la scăderea partid şi a comitetului tenii noului angajat", la croitorie nr. 3 din str. sare. inspectoratului cident pagube recuperarea ţa, izolat, ceaţă
alt
unui
unităţii
de
In cadrul acţiunii „Prie­
cadrul
In
considerabilă a germinaţiei şi la micşorarea vigorii vegeta­
Unităţile
sindicatului de la E. M.
autovehicul,
tive a plantelor sau chiar la pieirea prematură a lor. Ia- Lonea, va avea loc astăzi, Lupeni s-a desfăşurat un Mărăşti, Deva, aparţină­ O ZI au mai îngrăşat şi predat pagubelor se face de la
toare de cooperativa meş­
simpozion cu tema „Dic­
I tă deci importanţa deosebită pe care o prezintă calitatea la orele 13, deschiderea ţionarul bunei cuviinţe“, teşugărească „Mureşul“, la întreprinderea de in­ ADAS, dacă respectivul Pentru următoarele
festivă, la sediul exploa­
dustrializare a cărnii, pen­
de
curînd
j seminţelor. tării, a unei expoziţii de la care au participat nu­ s-a introdus confecţionare tru export, tăuraşi în şofer a avut grijă să se două iile
de
metoda
meroşi tineri mineri din
greutate totală de 40 tone
cărţi social-politice.
Eforturile pentru sporirea continuă a producţiei de localitate. a costumelor bărbăteşti şi au realizat în cadrul asigure în acest sens, plă­
j grîu, orz şi secară vor fi cu atît mai eficiente cu cît fie- prin sistemul „CROLUX“. aceluiaşi indicator de plan tind o primă de asigura­ Vreme schimbătoare, cu
I care inginer şef şi şef de fermă va acorda întreaga aten- INSILOZARI DE LEGUME TRASEE EXPERIMENTALE Noul procedeu elimină pe­ LA acţiuni cu turişti străini, re de 250 lei pe an. cerul variabil. Local sc
rioadele clasice dc probă.
în
de
valoare
vînători,
! ţie recondiţionării stocurilor de seminţe care posedă bu- :!0 000 lei valută. vor semnala ploi slabe.
| letin negru de analiză, respectînd întocmai indicaţiile da- Lucrătorii Centrului de Autobaza de transpor­ CU PLANUL DE EXPORT VREMEA Vintul va sufla ootrivit
î , legume şi fructe din O- turi Hunedoara, secţia că­ LA FRUCTE DE PĂDURE ORMÂ NOUA DE din nord-vest. Temperatu­
| Ing. EUGEN ÎOHOM răştie se preocupă intens lători, a deschis trei tra­ ÎNDEPLINIT \SIGURARE LA ADAS Pentru 24 ore ra minimă va fi cuprin­
de
însilozarea
legumelor.
see,
experimentale,
pu-
şeful Inspectoratului pentru calitatea seminţelor şi Pină acum, aici s-au însi- nînd la dispoziţia locuito­ ALTA să între 6 şi io grade, Iar
materialului săditor Deva lozat 100 tone cartofi, 62 rilor din aşezările Alun, Inspectoratul silvic ju­ Începînd cu luna au­ Vreme în curs de în­ cea maximă înlre 19 şi 24
tone ceapă şi s-au pus la Topliţa şi Hăşdău cîte un deţean şi-a realizat pla­ gust, ADAS a pus la dis­ călzire uşoară, cu cerul de grade Dimineaţa, izo­
murat 15 tone diverse le­ autobuz. nul pe 9 luni la livrări poziţia conducătorilor au­ variabil. Local sint posi­
(Continuare in pag. a 3-a) lat, ceaţă