Page 46 - Drumul_socialismului_1973_09

tjrn
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 809 ® VINERI 14 SEPTEMBRIE 1973

Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu in America

Cuvmtarea tovarăşului Tovarăşul Nicolae Ceausescu COMUNICAT COMUN
> >

Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu ou privire la vizita oficială a preşedintelui

au oferit un banchet in onoarea Consiliului de Stat al Republicii Socialiste

(Urmare din pag. 1) de cereale de circa 17 mili­ dunăre Naţională funcţionea­
oane tone, la care trebuie a- ză organe de conducere car•
tuale dintre tarile noastre. dăugată producţia celorlalte au dreptul de hotărîre. Ală­ preşedintelui Republicii Columbia România In Republica Columbia
Dumneavoastră ne-aţi prezen­ plante, cum ar fi mazărea, turi de cadrele de conducere
tat aici o serie de rezultate orezul, sfecla de zahăr, plan­ din întreprinderi şi de specia­
în dezvoltarea economică şi tele tehnice. Dacă am face lişti, în aceste organe parti­ La invitaţia preşedintelui miei naţionale, pentru valo­ ■la adresa păcii şi securităţii
socială, în dezvoltarea indus­ totalul producţiei agricole, am cipă reprezentanţi aleşi ai oa­ Mlercuri seara, preşedinte­ niei dintre poporul român şi Republicii Columbia, dr. Mi­ rificarea deplină a bogatelor internaţionale. Ei s-au pro­
triei şi agriculturii din Co­ ajunge la o cifră de aproape menilor muncii care hotărăsc le Consiliului de Stat al Re­ cel columbian. sael Pastrana Borrero, pre­ sale resurse naturale, pentru nunţat pentru soluţionarea
Mulţumind călduros pentru
lumbia. Ca prieteni ai popo­ 30 milioane tone. asupra întregii activităţi. De­ publicii Socialiste România, înalta distincţie primită, pre­ şedintele Consiliului de Stat îmbunătăţirea condiţiilor e- politică a conflictului în spi­
Nicolae Ceauşescu, şi tovară­
rului columbian ne bucurăm Ponderea agriculturii repre­ mocraţia pe care o realizăm şedintele Republicii Columbia al Republicii Socialiste Româ­ conomice, culturale şi sociale ritul şi pe baza Rezoluţiei
şa Elena Ceauşescu au oferit
de aceste rezultate şi sîntem zintă astăzi circa 20 la sută în ţara noastră este o demo­ un banchet în onoarea pre­ a subliniat că ea reprezintă nia, Nicolae Ceauşescu, a e- ale poporului columbian. Consiliului de Securitate 242,
convinşi că poporul dumnea­ din producţia generală a ţării. craţie largă, economică şi po­ şedintelui Republicii Colum­ simbolul energiei şi voinţei fectuat, împreună cu tova­ Preşedintele Republicii Co­ din 22 noiembrie 1967.
voastră va obţine succese tot Iată un tablou al situaţiei litică, care asigură participa­ bia, Misael Pastrana Borrero, răşa Elena Ceauşescu, o vizi­ lumbia a exprimat aprecieri­ Cei doi preşedinţi au avut
mai mari în dezvoltarea in­ economice a României actua­ rea întregului popor la solu­ acestui popor care luptă ferm, tă oficială în Republica Co­ le sale faţă de realizările re­ un schimb de vederi în legă­
dustriei, agriculturii, ştiinţei le. Toate aceste realizări s-au ţionarea tuturor problemelor. şi a soţiei sale, Cristina A- cu hotărîre, pentru înfăptui­ lumbia, între 10 şi 13 sep­ marcabile obţinute de Româ­ tură cu situaţia actuală din
rango Vega de Pastrana.
rea unui mare viitor.
şi culturii, în ridicarea bu­ înfăptuit cu mari eforturi. A- Aşa se şi explică că politica In timpul banchetului, des­ Luînd din nou cuvîntul, pre­ tembrie 1973. nia în crearea unei industrii Europa. Ei au apreciat pozi­
năstării sale materiale şi spi­ nual alocăm pentru dezvolta­ pe care o desfăşurăm, atît cea făşurat intr-o atmosferă cor­ şedintele Nicolae Ceauşescu a Preşedintele Consiliului de moderne, în dezvoltarea con­ tiv rezultatele primei faze a
rituale. rea ţării 33 la sută din veni­ internă, cit şi cea externă, se dială, prietenească, cei doi spus: „Aş dori, domnule Stat al Republicii Socialiste tinuă a agriculturii, în înflo­ lucrărilor Conferinţei gene-
•România a obţinut, de ase­ tul naţional şi avem în vede­ bucură de sprijinul unanim al preşedinţi au rostit toasturi. preşedinte, să vă adresez în România şi persoanele care rirea ştiinţei şi culturii, în ral-europene la nivelul miniş­
menea, rezultate însemnate re să continuăm şi în viitor poporului, pentru că tot ceea P r e ş e d i n t e l e Nicolae acest cadru, sau să repet în îl însoţesc au vizitat, în Bo­ ridicarea nivelului de trai al trilor de externe, conferinţă
pe calea dezvoltării sale e- acest ritm. Producţia indus­ ce facem este închinat dezvol­ Ceauşescu a înmînat preşedin­ acest cadru, inivitaţia de a gota, Muzeul aurului, Con­ poporului. menită să aşeze relaţiile din­
conomice şi sociale. Industria trială a crescut în medie anu­ tării naţiunii noastre socialis­ telui Republicii Columbia, vizita România, împreună cu gresul Naţional, Serviciul Na­ Analizînd relaţiile româno- tre statele continentului po
românească produce astăzi de al cu 11,5 la sută, iar anul te. Misael Pastrana Borrero, or­ soţia, de a continua astfel ţional de Invăţămînt Profesio­ columbiene, cei doi pre­ baze noi, astfel îneît să se a-
■25 de ori mai mult decît îna­ acesta, pe primele opt luni, dinul „Steaua Republicii So­ convorbirile şi de a dezvolta nal — S.E.N.A., au depus o şedinţi au constatat cu satis­ sigure fiecărui popor, fiecă­
inte de război. In domeniul cu 14,9 la sută — aproape 15 Am realizat dezvoltarea ţă­ cialiste România“, clasa I, cea relaţiile de prietenie şi cola­ coroană de flori la monu­ facţie că acestea, deşi se află rui stat posibilitatea de a-şi
energiei, produceam înainte la sută. rii noastre şi datorită cola­ mai înaltă decoraţie a Româ­ borare dintre popoarele noas­ mentul „Quinta de Bolivar"; la începuturile lor, au posi­ concentra eforturile spre dez­
de război — am luat ca ter­ borării cu alte ţări. Nici nu tre. în oraşul Medellin au vizitat bilităţi de a se dezvolta con­ voltarea economico-socială de-
men de comparaţie această O atenţie deosebită am a- se poate concepe o dezvoltare niei, ca semn al preţuirii ac­ Asociaţia Naţională a Indus­ tinuu, în folosul reciproc al sine-stătătoare, în concordan­
perioadă în care a fost obţi­ cordat problemei cadrelor. fără a se colabora cu alte tivităţii desfăşurate de şeful Vă pot asigura că poporul triaşilor — A.N.D.I. şi Com­ celor două ţări şi popoare, ţă cu năzuinţele sale. Ei au
România era o ţară în care
român vă va face o primire
nută producţia cea mai avan­ mai existau încă mulţi anal­ state. Colaborăm cu toate ţă­ statului columbian pentru cordială, aşa cum se face u- pania Columbiană de Ţesă­ al păcii şi înţelegerii inter­ fost de acord că realizarea
naţionale. Cei doi şefi de
sată a României dinainte de fabeţi. Am lichidat de mult rile, fără deosebire de orîn- dezvoltarea independentă a nor prieteni. turi „Coltejer". stat şi-au exprimat hotărî- securităţii şi consolidarea pă­
■1944 — 1,5 miliarde kWh ; această situaţie. duirea socială. Dorim să ex­ patriei sale, pentru contribu­ Vă doresc bun venit în Ro­ înalţilor oaspeţi români li rea lor fermă de a dezvolta cii în Europa vor contribui
astăzi producem 48 miliarde tindem această colaborare şi ţia sa la promovarea priete- mânia". s-a rezervat o primire căldu­ schimburile comerciale, coo­ la promovarea colaborării şi
cu Columbia. Sîntem intere­
kWh. Produceam 280 000 tone Avem învăţămîntul de 10 saţi să dezvoltăm cu dumnea­ roasă, expresie a relaţiilor de perarea economică, tehnică, la întărirea securităţii în lu­
de oţel; în acest an vom ani obligatoriu pentru între­ voastră o largă cooperare. Am prietenie existente între culturală şi ştiinţifică, pe mea întreagă.
produce peste 8 milioane, şi gul tineret. In licee sînt cu­ ajuns, în principiu, cu preşe­ România şi Columbia, a sen­ baze reciproc avantajoase şi Cei doi şefi de stat şi-au
în 1975 circa 11 milioane tone. prinşi circa 30 la sută din ti­ timentelor de stimă şi priete­ do a intensifica contactele la manifestat hotărîrea de a
Producem astăzi cca 40 000 de neri. învăţămîntul superior, dintele dumneavoastră la mul­ Sosirea în Capitala nie reciprocă de care sînt a- toate nivelurile, de a face continua şi coordona efortu­
te înţelegeri politice. Sper că
tractoare de diferite tipuri în universitar şi tehnic, cuprin­ şi Asociaţia Naţională a In­ nimate cele două popoare, schimb de delegaţii şi experţi rile lor cu cele ale altor sta­
fiecare an, de la cele mai de cca 150 000 de tineri. In dustriaşilor va contribui la legate prin afinităţi de lim­ în diverse domenii, ceea ce te, pentru atingerea acestui
mici pînă la cele de 880 şi şcolile noastre profesionale se traducerea în viaţă a acestor Ecuadorului bă şi cultură. va crea noi posibilităţi de scop, în conformitate cu re­
chiar 400 CP ; înainte, nu pregătesc anual circa 150 000 înţelegeri. Avem în vedere 6 In cursul vizitei, au avut cooperare. zoluţia propusă de România
produceam nici un tractor ! de tineri pentru diferite sec­ colaborare în domeniul pros­ loc, într-o atmosferă de cor­ Pentru dezvoltarea schim­ şi adoptată de către cea de-a
Producem autocamioane, do toare din industrie. La aceas­ pectării şi dezvoltării petro­ dialitate şi înţelegere, con­ burilor economice bilaterale XXVII-a sesiune a Adunării
asemenea, de diferite tipuri, ta se adaugă şcolile cu profil (Urmare din pag. 1) dor—Rumania" — sînt cîteva vorbiri oficiale între pre­ s-a convenit ca părţile să e- Generale a O.N.U.
pînă la cel de 50 tone, şi în agricol. Am pus accentul pe liere. Se intenţionează chiar voltarea Ecuadorului, sănăta­ din inscripţiile ce pot fi ci­ şedintele Consiliului de Stat xamineze proiecte specifice Cei doi preşedinţi s-au pro­
crearea unei societăţi mixte.
următorii cîţiva ani, poate în dezvoltarea învăţămîntului şi te şi fericire. tite pe marile banderole pur­ al Republicii Socialiste Româ­ pentru punerea mai largă în nunţat în favoarea adoptării
1976, vom produce autoca­ pregătirii cadrelor, deoarece Avem în vedere o colabora­ Apoi, sînt prezentate pre­ tate de aceştia. In semn de nia şi preşedintele Republicii aplicare a acordurilor de co­ de măsuri concrete şi efecti­
mioane de 100 tone. Producem nici un progres economic nu re şi în domeniul minier şi şedintelui Ceauşescu celelalte cinstire deosebită se aud cu­ Columbia, în cadrul cărora operare economică şi a celui ve care să oprească cursa
se poate realiza fără cadre cu
al industrializării lemnului ;
întreaga gamă de maşini a- o înaltă calificare tehnico- se vor semna unele înţele­ persoane oficiale ecuadoriene, vintele rostite în româneşte: cei doi şefi de stat s-au in­ comercial şi de plăţi, semnat înarmărilor şi au exprimat
gricole, mijloace de transport, profesională. geri chiar şi în domeniul tex­ venite la aeroport să întîm- „Trăiască Ceauşescu, trăiască format despre preocupările în 1968. dorinţa de a se ajunge la un
utilaj minier, utilaj petrolier, Acordăm o mare atenţie tilelor. Ştim că aici, la Me­ pine pe înalţii oaspeţi români. România !“. actuale ale României şi Co­ Cei doi preşedinţi au evi­ acord rapid în domeniul dez­
şi, fără a ne lăuda, după toa­ cercetării ştiinţifice, deoarece, dellin, există o industrie tex­ In continuare sînt prezen­ In drum spre reşedinţa re­ lumbiei, au procedat la un denţiat rezultatele satisfăcă­ armării şi ca resursele elibe­
te datele internaţionale, ocu­ după cum ştiţi, în condiţiile tilă dezvoltată. Vom semna, taţi preşedintelui Ecuadoru­ zervată oaspeţilor români, la larg schimb de vederi pri­ toare ale primei reuniuni a rate în acest fel să fie des­
vind dezvoltarea relaţiilor bi­
tinate dezvoltării economice
păm în ceea ce priveşte uti­ actualei revoluţii tehnico-şti- de asemenea, o serie de înţe­ lui persoanele oficiale care „Hotel Quito", din centrul laterale, precum şi unele Comisiei mixte româno-co­ şi sociale.
lajul petrolier locul trei în inţifice, progresul fiecărei ţări legeri în ceea ce priveşte a- îl Insoţeso pe şeful statului oraşului, grupuri de cetăţeni, probleme internaţionale de lumbiene, realizată în Bogo­
purtînd steguleţe ale celor
Preşedintele Republicii So­
lume. trebuie să se bazeze pe tot gricultura. român. două ţări, fac o caldă mani­ interes comun. ta, între 13 august şi 10 sep­ cialiste România a dat o
tembrie a.c., care a permis
Producem, de asemenea, u- ce a creat mal bun ştiinţa şi Aceste înţelegeri pornesc, Ceremonia ia sfirşit prin festare de simpatie preşedin­ In timpul şederii în Co­ să se aprecieze utilitatea a- înaltă apreciere Tratatului de
tilaj energetic hidro şi termo, tehnica ; fără aceasta, nu este desigur, de la principiul de­ trecerea în revistă de către telui român. lumbia, membrii suitei au cestui mecanism ca mijloc la Tlatelolco, Republica Co­
utilajele şi agregatele hidro posibil un progres real. plinei egalităţi în drepturi şi cei doi preşedinţi a gărzii purtat discuţii cu miniştri, de a atinge obiectivele ce lumbia fiind semnatară a aces­
de la cele mai mici pînă la avantajului reciproc şi spe­ de onoare, alcătuită din că­ La reşedinţă, preşedinţii diferite personalităţi, direc­ i-au fost atribuite. tuia, prin care s-a hotărît
Am vorbit numai despre e-
cele de 180 megawaţi, iar cele forturile noastre de dezvolta­ răm că ele vor contribui la deţi ai Colegiului militar Lara şi Ceauşescu se între­ tori ai unor instituţii de stat. In timpul vizitei, au fost ca America Latină să consti­
ţin cordial timp de cîteva
termo pînă la 300 de mega­ re. Poate veţi întreba, şi este o extindere substanţială a re­ „Eloy Alfaro", care este ali­ minute. La aceste întrevederi din semnate : tuie o zonă denuclearizată, şi
waţi şi vom trece la agregate normal acest lucru, ce am fă­ laţiilor noastre economice, la niată pe aeroport. partea română au participat: 1. Protocolul lucrărilor pri­ sprijină respectarea prevede­
de 600 şi 1 000 de megawaţi. cut în privinţa condiţiilor de dezvoltarea industriei din ţă­ Pentru a-i saluta pe pre­ O Ion Păţan, vicepreşedinte al mei sesiuni a Comisiei mixte rilor acestuia. Cei doi pre­
Producem şi utilaj chimic, viaţă ale omului. Trebuie să rile noastre, la creşterea ve­ şedintele Nicolae Ceauşescu, Ca o expresie a solidarită­ Consiliului de Miniştri, mi­ economice româno-columbie­ şedinţi consideră, în acelaşi
utilaj pentru industria mate­ spun că acordăm o mare a- nitului social şi naţional din pe tovarăşa Elena Ceauşescu ţii dintre clasa muncitoare nistrul comerţului exterior, ne. timp, că ar fi de mare im­
au venit în această zi pe ae­
rialelor de construcţii, pro­ tenţie problemelor sociale, ri­ fiecare ţară, la consolidarea roport, răspunzînd chemării ecuadoriană şi cea română, Ştefan Andrei, secretar al 2. Protocolul între Camera portanţă transformarea Bal­
ducem ciment şi alte materia­ dicării nivelului de trai al economiei, independenţei şi Confederaţiei Oamenilor Mun­ preşedintele Confederaţiei Oa­ Comitetului Central al Parti­ de Comerţ a Republicii So­ canilor într-o zonă a păcii
le de construcţii, producem poporului. Venitul naţional a suveranităţii fiecărui stat. cii din Ecuador, centrul sin­ menilor Muncii din Ecuador, dului Comunist Român, cialiste România şi Federaţia şi bunei înţelegeri, fără arme
utilaj pentru industrializarea crescut de opt ori. Corespun­ In acest spirit am discutat dical , cel mai important al Becquer Sanchez, a ţinut să George Macovescu, ministrul Camerelor de Comerţ din nucleare.
transmită personal preşedin­
lemnului, utilaj pentru in­ zător, au crescut şi veniturile cu preşedintele dumneavoas­ ţării, numeroşi locuitori ai' telui Nicolae Ceauşescu, ime­ afacerilor externe, Bujor Al- Republica Columbia. Cei doi preşedinţi şi-au ex­
dustria textilă, maşini-unelte oamenilor muncii. Construim tră, cu o serie de miniştri şi oraşului, care poartă pancar­ diat după sosirea sa la re­ măşan, ministrul minelor, pe­ 3. Convenţia sanitar-veteri- primat satisfacţia pentru
de diferite tipuri şi, desigur, multe locuinţe, multe aşeză­ de conducători ai Industriei te cu urări de bun so­ şedinţă, un salut frăţesc din trolului şi geologiei, Mircea nară între guvernul Repu­ dezvoltarea pozitivă a proce­
corespunzător cu aceasta, am minte de sănătate, culturale şl ai economiei din ţara dum­ sit i ,3ienvenido presidente partea tuturor membrilor Maliţa, consilier al preşedin­ blicii Socialiste România şi sului de adîncire a relaţiilor
dezvoltat producţia de apara­ şi de altă natură. Avem as­ neavoastră. Am dori ca aso­ Ceauşescu", „Amistad Ecua- confederaţiei. telui Consiliului de Stat, Du­ guvernul Republicii Colum­ dintre statele latino-america-
tură de măsurat şi control, tăzi un medic la 640 locui­ ciaţia dumneavoastră să spri­ mitru Moianu, ambasadorul bia. ne, în diverse domenii de
am dezvoltat electronica, in­ tori, ceea ce considerăm că jine activ realizarea acestor Republicii Socialiste România 4. Acordul cu privire la u- activitate şi, îndeosebi, faţă
clusiv aparatura de calcul. este un lucru foarte bun. Fa­ înţelegeri, fiind convinşi că Plecarea din Bogota în Republica Columbia. nele probleme ale cooperării de contribuţia ţărilor andine
Daci, am putea spune că în cem totul ca, pe măsură ce ele corespund atît intereselor Din partea columbiană? în domeniul cercetării şi va­ la acest proces.
ramurile moderne industria dezvoltăm economia genera­ dumneavoastră, intereselor po­ doctor Alfredo Vasquez Car- lorificării unor zăcăminte de Ei au salutat măsurile în­
românească produce multe lă, să asigurăm oamenilor porului columbian, aşa cum rizosa, ministrul afacerilor ex­ cărbuni cocsificabili şi fos­ dreptate spre redobîndirea
tipuri de utilaje şi aparatură. condiţii cît mai bune de via­ aţi spus şi dumneavoastră, cît (Urmars din pag. 1) ronava prezidenţială deco­ terne, Hernan Vallejo Mejia, faţi. resurselor naturale ale ţări­
Am dezvoltat puternic petro­ ţă din toate punctele de ve­ şl, fără îndoială, dezvoltării lează, îndreptîndu-se spre ministrul agriculturii, Gerar- 5. Acordul cu privire la co­ lor din America Latină şi se
chimia, precum şi alte sec­ dere, deoarece pornim de la relaţiilor dintre ţările noastre. tului român, apreciind că ea Quito, capitala Republicii E- do Silva Valderama, minis­ operarea în domeniul cerce­ solidarizează cu lupta anti-
toare necesare ridicării bună­ faptul că societatea socialistă Cu aceste gînduri aş dori va duce la strîngerea rela­ cuador — următoarea etapă trul minelor şi petrolului, tării şi valorificării unor ză­ imperialisltă a popoarelor de
stării materiale, mă refer la pe care noi o edificăm tre­ încă o dată să vă mulţumesc ţiilor dintre cele două ţări şi a vizitei preşedintelui Consi­ Carlos Borda Mendoza, se­ căminte de petrol. pe acest continent pentru li­
industria textilă şi industria buie să facă totul pentru ca pentru primirea cordială ce popoare. Preşedintele Nicolae liului de Stat al României, cretar general în Ministerul De asemenea, s-a ajuns la bertate, dreptate socială şi
alimentară. omul să ducă o viaţă cît mai ne-aţi rezervat-o, să vă urez Ceauşescu şi-a exprimat con­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Relaţiilor Externe, Râul Ar- un acord asupra unui schimb un viitor mai bun.
de note în vederea reglemen­
belaez Uribe, director al In­
Cei doi preşedinţi şi-au ex­
Industria reprezintă astăzi îmbelşugată, să se bucure de dumneavoastră şi poporului vingerea că relaţiile româno- şi a t o v a r ă ş e i Elena stitutului columbian de co­ tării regimului vizelor, care primat interesul de a se con­
circa 65 la sută din venitul toate cuceririle materiale şi columbian succese tot mai columbiene vor cunoaşte, în Ceauşescu în America La­ merţ exterior, Mario Galan se va realiza în viitorul a- sulta pentru a obţine identi­
naţional ; înainte reprezenta spirituale, să fie afirmată mari în dezvoltarea economi- urma vizitei, o şi mai mare tină. Gomez, preşedintele între­ propiat. tatea de scopuri şi poziţii în
cca .20 la sută. Am obţinut demnitatea umană în toate co-socială şi totodată să adre­ dezvoltare. Pînă la frontiera cu Ecua­ prinderii columbiene de pe­ Cele două părţi au hotărît vederea Conferinţei Naţiuni­
rezultate şi în dezvoltarea a- domeniile de activitate. sez urări pentru o bună co­ După ce înalţii soli ai po­ dorul, aeronava românească trol. să examineze în viitorul a- lor Unite cu privire la drep­
griculturii. Agricultura noas­ Asigurăm participarea lar­ laborare între industria româ­ porului român salută încă o este însoţită de avioane cu Subliniind importanţa şi u- propiat încheierea unui plan tul mării, care va avea loo
tră este complet mecanizată gă a maselor la conducerea nească şi cea columbiană, dată, de pe scara avionului, tilitatea contactelor între ce­ de aplicare a Acordului de în 1974.
şi cooperativizată. Am obţi­ societăţii. Incepînd din între­ pentru întărirea prieteniei în­ pe cei prezenţi pe aeroportul reacţie ale forţelor armate le două ţări, cei doi şefi de colaborare culturală, care a Părţile şi-au exprimat pro­
nut anul trecut o producţie prinderi şi pînă la Marea A- tre cele două ţări şi popoare. „El Dorado" din Bogota, ae- columbiene. stat au exprimat dorinţa re­ fost semnat între cele două funda lor satisfacţie pentru
ciprocă de a le continua şi ţări în anul 1968. rodnicile convorbiri care i î
dezvolta. In cadrul convorbirilor, cei avut loc şi au constatat că
Animaţi de dorinţa de a doi preşedinţi au expus di­ vizita preşedintelui Consiliu­
Preşedintele Consiliului de statele lumii şi că relaţiile adînoi şi dezvolta raporturile recţiile principale ale politi­ lui de Stat al Republicii So­
Stat al Republicii Socialiste Conferinţă de presa cu ţările socialiste sînt me­ dintre Republica Socialistă cii externe a ţărilor lor şi cialiste România în Republi­
România, tovarăşul Nicolae nite să constituie un model România şi Republica Colum­ au procedat la un larg ca Columbia reprezintă o
Ceauşescu, a avut miercuri, nou de relaţii între ţări care bia şi de a întări contribu­ schimb de păreri asupra contribuţie deosebit de im­
o întîlnire, la reşedinţa sa construiesc o orînduire nouă. ţia lor la consolidarea păcii principalelor probleme inter­ portantă la dezvoltarea rela­
din Bogota, cu reprezentanţi In ce priveşte relaţiile şi securităţii internaţionale, naţionale actuale, constatînd ţiilor de prietenie şi colabo­
ai ziarelor centrale din Co­ schlmburile comerciale, teh­ aşeza relaţiile sociale pe o te de a obţine o dezvoltare României cu ţările în curs precum şi la dezvoltarea coo­ numeroase puncte de vedere rare dintre cele două ţări şi
lumbia, ai Radioteleviziunii, nologice, culturale etc. ? bază mai dreaptă, mai' justă, puternică, de a-şi consolida de dezvoltare, cu ţările care perării între toate statele, apropiate şi convergente. totodată la întărirea păcii şi
acţionează pentru dezvoltarea
cu corespondenţi străini acre­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: însăşi în America Latină atît dezvoltarea economico- preşedintele Nicolae Ceauşescu Cu privire la evoluţia si­ cooperării internaţionale.
ditaţi în capitala Columbiei. In cursul vizitei pe care o preocuparea pentru o mai socială, cît şi independenţa şi lor economico-socială inde­ şi preşedintele Misael Pas­ tuaţiei din Asia de sud-est, P r e ş e d i n t e l e Nicolae
efectuăm în Columbia, am a- bună dreptate socială animă suveranitatea. Am impresii pendentă, le-am acordat şi le trana Borrero au semnat o cei doi preşedinţi au salutat Ceauşescu a exprimat vii
Conferinţa de presă a fost vut convorbiri deosebit de astăzi toate popoarele, toate deosebite despre entuziasmul acordăm o atenţie deosebită, Declaraţie solemnă comună. cu satisfacţie încheierea A-
deschisă de Ion Cârje, direc­ bune cu preşedintele Pastra- forţele înaintate. şi ospitalitatea poporului co­ Cei doi preşedinţi au con­ cordului privind încetarea mulţumiri preşedintelui Re­
tor general adjunct al Ager- întreţinem relaţii largi de publicii Columbia, dr. Misael
na, iar miniştrii şi specialiş­ Jorge Palomino (Radio „Ca- lumbian şi aş dori să exprim colaborare cu toate aceste statat cu satisfacţie dezvolta­ războiului şi restabilirea pă­ Pastrana Borrero, guvernului
pres, şeful grupului de zia­ tii care mă însoţesc au avut racol“): sentimentele poporului român ţări. Ele au caracter ' şi de rea favorabilă a relaţiilor cii în Vietnam, precum şi şi poporului columbian pen­
rişti români care îl însoţesc convorbiri cu miniştrii co- Domnule preşedinte, dum­ de prietenie şi colaborare ou întrajutorare reciprocă în româno-columbiene, eviden­ semnarea Acordului privind tru călduroasa şi cordiala
pe conducătorul statului ro­ lumbieni, cu diferite compa­ neavoastră nu consideraţi că, poporul columbian. lupta pentru afirmarea inde­ ţiind, totodată, existenţa de restabilirea păcii şi realiza­ primire care i-a fost rezer­
mân în vizita sa pe conti­ nii şi cu specialişti din Co­ prin moartea preşedintelui Julio Gonzales (ziarul „El pendenţei şi suveranităţii fie­ noi posibilităţi pentru lărgi­ rea înţelegerii naţionale în vată lui, precum şi membri­
nentul latino-american. lumbia. Am ajuns la o serie Allende, sistemul socialist în Siglo") : căruia, de luptă împotriva rea şi diversificarea colabo­ Laos, ceea ce constituie un lor delegaţiei sale.
In continuare, tovarăşul de înţelegeri cu privire la America Latină a suferit o Care sînt relaţiile actuale colonialismului, neocolonialis- rării lor în toate domeniile. fapt de o deosebită impor­ Preşedintele Consiliului de
Nicolae Ceauşescu a răspuns dezvoltarea colaborării eco­ grea lovitură ? ale României, ţară socialistă, mului, a politicii imperialiste Ei au menţionat că deschi­ tanţă pentru dezvoltarea u- Stat al Republicii Socialiste
la întrebările puse de zia­ nomice, tehnico-ştiinţifice şi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: cu Uniunea Sovietică şi Sta­ de forţă şi dictat, pentru derea de misiuni diplomatice nei politici de pace şi cola­ România, Nicolae Ceauşescu,
rişti. culturale dintre ţările noas­ Lovitura de stat reacţiona­ tele Unite ? dreptul popoarelor de a fi pe în capitalele celor două ţări borare în această zonă, care şi tovarăşa Elena Ceauşescu
Guillermo Trifoin (Agenţia tre, îndeosebi se vor semna ră din Chile şi asasinarea Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: deplin stăpîne pe destinele a contribuit şi va contribui să permită popoarelor indo- au adresat o invitaţie pre­
de presă E.F.E.) : unele acorduri de colaborare preşedintelui Allende consti­ Avem relaţii bune şi de lor, de a-şi putea organiza la o mai bună cunoaştere, chineze să-şi hotărască libe­ şedintelui Republicii Colum­
tuie fără nici o îndoială o
la găsirea de noi posibilităţi
re calea dezvoltării lor poli­
Domnule preşedinte, în A- în domeniul cercetărilor şi grea lovitură pentru dezvol­ vecinătate cu Uniunea Sovie­ viaţa corespunzător voinţei menite să ducă la dezvolta­ tice, economice şi sociale, bia şi doamnei Pastrana Bor­
merica Latină au loc frec­ exploatării petroliere, în do­ tarea nouă, socialistă, în Chi­ tică în toate domeniile de ac­ proprii, fără nici un amestec rea relaţiilor bilaterale pe conform aspiraţiilor lor legi­ rero pentru a efectua o vizi­
vente lovituri de stat. Din meniul minier, în domeniul le, mai cu seamă că se ex­ tivitate, atît în domeniile e- din afară. Facem totul pentru toate planurile. time, fără nici un fel de a- tă oficială în România.
acest punct de vedere cum industrializării lemnului, în perimenta o cale proprie de conomic, politic, cît şi în dezvoltarea relaţiilor de co­ Preşedintele Consiliului de mestec din afară. Preşedintele Columbiei va
interpretaţi dumneavoastră domeniul agriculturii şi în trecere spre socialism. Fără lupta pentru o lume mai laborare şi solidaritate cu a- Stat al Republicii Socialiste Cei doi preşedinţi şi-au ex­ considera favorabil această
sinuciderea preşedintelui Al- domeniul industriei de texti­ îndoială că popoarele îşi pot dreaptă, pentru pace interna­ ceste state. România a exprimat simpa­ primat îngrijorarea faţă de invitaţie, în spiritul priete­
lende ? le. Toate acestea vor crea o pune multe întrebări, cred ţională, aşa cum avem relaţii Gerardo Jerez (Secretaria­ tia sa pentru realizările do- menţinerea situaţiei de încor­ niei care caracterizează rela­
ţiile dintre cele două ţări,
bază largă de extindere a co­
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: laborării multilaterale între că vor trage şi multe învă­ bune cu toate ţările socia­ tul de presă al Preşedinţiei bîndite de Republica Colum­ dare în Orientul Apropiat, data acesteia urmînd a fi fi­
Am aflat cu multă îngrijo­ ţăminte privind necesitatea liste. Republicii): bia în modernizarea econo- care reprezintă o ameninţare xată pe cale diplomatică.
rare despre lovitura de stat popoarele noastre, avanta­ unirii tuturor forţelor pro­ In ce priveşte relaţiile Ce înseamnă pentru dom­
reacţionară din Chile. Cu joasă şi pentru poporul co­ gresiste şi naţionale, a tutu­ României cu Statele Unite, nul preşedinte al României,
multă durere am aflat de a- lumbian şi pentru România, ror celor care doresc ca bo­ ele s-au dezvoltat mult în ul­ politica ţărilor din aşa-numi-
întemeiată pe egalitate, res­
sasinarea mişelească a pre­ găţiile naţionale să se afle timii ani şi considerăm că ta lume a treia, pentru că
pect şi avantaj reciproc şi,
şedintelui Republicii Chile, desigur, neamestec în trebu­ în mîna poporului propriu, în spiritul coexistenţei paşni­ ele nu fac parte nici din ca­ Vizita la Medellin
Salvador Allende, eminent ca poporul să poată să-şi a- ce, acţionînd în spiritul de­ pitalism, nici din socialism ?
om politic, patriot chilian, rile interne. sigure o dezvoltare liberă şi plinei egalităţi, respectului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu:
luptător pentru pace şi co­ Orlando Pion (ziarul „Re­ independentă. independenţei şi suveranită­ Este o problemă care ar Aşa cum s-a anunţat, pre­ locul lor pe conducătorul u- statului român a fost puter­
laborare intre popoare. publica") : Gabriel Guticrez (ziarul ţii, neamestecului în trebu­ necesita o discuţie lungă, şedintele Nicolae Ceauşescu a nei ţări prietene. nic aplaudată.
Considerăm această lovitu­ Ce deosebire aţi găsit dum­ „El Tiempo"): rile interne şi avantajului re­ pentru că ţările din aşa-zisa făcut miercuri, împreună cu Primul popas al oaspeţilor Cel de-al doilea punct in­
ră de stat ca un atentat îm­ neavoastră între ceea ce este Aş dori să vă întreb, care ciproc, există perspective de lume a treia sînt toate ţări tovarăşa Elena Ceauşescu, o români la Medellin este A- clus în programul vizitei la
potriva libertăţii şi indepen­ muncitor sau proletar în ţă­ este părerea dumneavoastră, a dezvolta aceste relaţii de în curs de dezvoltare, şi-au vizită de o jumătate de zi în sociaţia Naţională a Industria­ Medellin este Compania Co­
denţei naţionale a poporului rile socialiste şi în lumea oc­ domnule preşedinte, despre colaborare atît cu Statele U- cucerit independenţa după oraşul Medellin, principalul şilor Columbieni (ADNI). Pre­ lumbiană de Ţesături „Colte­
chilian, ca o lovitură dată cidentală ? Columbia, despre dezvoltarea nite, cît şi cu alte ţări capi­ cel de-al doilea război mon­ centru industrial al ţării şi şedintele Nicolae Ceauşescu, jer“, întreprindere modernă,
luptei de eliberare, de dezvol­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: acestei ţări şi despre oame­ taliste dezvoltate. dial. Intre acestea se află şi capitala provinciei Antioquia. tovarăşa Elena Ceauşescu, ce­ cu un randament ridicat şi
tare independentă a ţărilor Cred că şi dumneavoastră nii săi ? Rodrigo Jaramillo (Agenţia unele ţări socialiste. Multe Pe aeroportul Playa Herrc- lelalte persoane oficiale ro­ un sistem modern de orga­
Americii Latine. Ne expri­ cunoaşteţi că în România, ca Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: de presă Inter Press Service) : din acestea afirmă şi înfăp­ ra al oraşului, solii poporului mâne sînt întîmpinaţi de pre­ nizare a producţiei.
măm solidaritatea cu forţele şi în alte ţări socialiste, mun­ Am vizitat, de fapt, numai Domnule preşedinte, Româ­ tuiesc, dealtfel, măsuri de român sînt salutaţi cu cordi­ şedintele ADNI, Luis Prieto
progresiste, cu poporul chi­ citorii sînt stăpîni pe mijloa­ două oraşe din Columbia — nia, care a adoptat o politică dezvoltare socialistă a ţărilor alitate de guvernatorul pro­ Ocambu, care, urîndu-le bun In continuarea vizitei, gu­
lian şi sîntem convinşi că el cele de producţie şi, deci, Bogota şi, astăzi, Medellin, internaţională foarte inde­ lor. Ca atare, nu s-ar putea vinciei Antioquia, Ignacio Be- venit, îi invită în salonul de vernatorul provinciei Antio­
va reuşi să restabilească or­ stăpîni pe produsul social şi unul din centrele industriale pendentă în ultimii ani, în spune că ele se află între tancurt Campuzano, de alte onoare. In alocuţiunea pe ca­ quia şi soţia sa au oferit la
dinea constituţională, ordinea naţional şi este asigurată o ale Columbiei. Am avut, în­ mod deosebit în relaţiile sale socialism şi capitalism. Sînt oficialităţi locale. Se intonea­ re o rosteşte, preşedintele A- „Club Campestre" un prinz
democratică, să facă să fie repartiţie echitabilă în raport să, multe convorbiri şi am cu ţările socialiste, ce atitu­ ţări cu diverse orînduiri so­ în onoarea înalţilor oaspeţi
respectată voinţa sa demo­ cu contribuţia şi cu munca rămas cu părerea că se de­ dine şi-a asumat faţă de ţă­ ciale, care luptă pentru dez­ ză imnurile celor două ţări. sociaţiei Naţionale a Industria­ români. In timpul prînzului,
cratică. fiecăruia la dezvoltarea so­ pun eforturi susţinute pentru rile din lumea a treia, în voltarea lor economică şi so­ Preşedintele Nicolae Ceauşescu şilor Columbieni dă expresie care a decurs într-o ambian­
Rodrigo Jaramillo (Agenţia cietăţii. dezvoltarea economico-socială special faţă de ţările din cială independentă, pentru a primeşte onorurile gărzii mi­ satisfacţiei şi mîndriei pentru ţă cordială, au luat cuvîntul
de presă Inter Press Service): In ţările capitaliste, ştiţi a ţării, pentru un avînt mai grupul celor nealiniate ? lichida formele de domina­ litare aliniate pe aeroport. cinstea deosebită făcută prin guvernatorul Ignacio Betancurt
Domnule p r e ş e d i n t e bine că proprietatea este pe puternic al industriei, al a- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: ţie, colonialism, neocolonia­ Numeroşi cetăţeni aflaţi în această vizită.
Ceauşescu, aţi fi atît de a- bază capitalistă şi repartiţia, griculturii. Consider că po­ Aş dori, în primul rînd, să lism şi care îşi unesc efortu­ Campuzano şi preşedintele
mahil să rezumaţi acordurile ca atare. Dealtfel, în întrea­ porul columbian depune e- menţionez că România des­ rile pentru a asigura inde­ incinta şi pe terasele aero­ A luat apoi cuvîntul pre­ Nicolae Ceauşescu.
la care aţi ajuns cu guver­ ga lume, clasa muncitoare forturi susţinute pe această făşoară o activitate indepen­ pendenţa, bunăstarea şi feri­ gării îşi exprimă prin aplau­ şedintele Nicolae Ceauşescu, In cursul după-amiezii, oas­
nul columbian în legătură cu este preocupată tocmai de a cale, are perspective minuna- dentă în relaţiile cu toate cirea propriilor lor popoare. ze bucuria de a-1 avea în mij- Expunerea conducătorului peţii s-au înapoiat la Bogota.