Page 47 - Drumul_socialismului_1973_09

¿52£k\VI'- a 'jyj¿fSX^Wü¿SXi Z5Z^^^Eim«iCHAm^s!aaMm^zEBHug^öLEf-maiiM3yESSiä3B$m63^csÄj$^aMWSö5Bm^-. : jaiumzatiEZi33iBma2iSB 3$EggHKiSa3KL£3Í@a^CC2S5a¡3aEO$i5a!ia«Z?ar5a5Ba
aezsÄBEiae
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 309 ® VINERI 14 SEPTEMBRIE 1973

Esenţiale acn sint... betnanele Cwternâ> împlinit 60 de ani de la de, cu sprijinul poeţilor Ale­ Despre maşinile de zburat ce la 10 iunie 1900 (după ve­
Ieri, 13 septembrie, s-au
chiul calendar 4 iunie) întîi
le-a văzut în Franţa scrie:
xandru Vlahuţă şi Ştefan
10 m., pe urmă 20 m, ş.a.m.d.
„Frate Boca! Sînt de 5 zile
Octavian Iosif, a fost reco­
sfîrşitul tragic al marelui pi­
DEVA : Urmărire la Amster­
dam („Patria“) ; In umbra vio­ onier al aviaţiei româneşti şi mandat lui Spiru Haret, pe la Paris, am văzut toate ma­ ca la 25 august 1910 să
şinile de zburat, măi nu vezi
zboare la 400 m înălţime
lenţei („Arta“) ; SIMERIA : Co­ mondiale — Aurel Vlaicu. atunci ministrul Instrucţiunii deasupra Bucutreştiului, iar
1
CHIŞCĂDAGA. Dorinţa „numărătoarea inversă a tăm să «ne rezolvăm proble­ piii căpitanului Grant („Mure­ Tot în această lună comemo Publice, care, după ce a vă­ una cum se cade, de a lui
şul“) ; HUNEDOARA :
Para-
colectivelor de constructori restanţelor“ problema nu­ mele cît mai operativ, pen­ şutiştii („Siderurgistul") ; Ra­ răm 20 de ani de Ia moartea zut modelul lui Vlaicu în Farman te sperii cînd o vezi. în toamna aceluiaşi an să
de a raporta la finele aces­ mărul unu a devenit pen­ tru că — sincer fiind — portul agentului 3G şi Bulevar­ compatriotului său, de ace­ funcţionare, a declarat: „Pen­ Mulţi fuşeri copiază şi fac participe Ia manevrele mili­
tei luni recuperarea între­ tru noi toţi acoperirea cu căutăm să turnăm zilnic dul Romului („Constructorul“); eaşi breaslă, Traian Vuia. tru mine e probant". dar aici a lui Bleriot e în­ tare, apoi la mitinguri şi con­
gului volum de restanţe pro­ necesarul de betoane. Fie mai mult decît ne-am pro­ CĂLAN : Adio, arme, seriile I Veneraţia comemorării aces­ După multe discuţii, Mi­ că cea mai perfectă. A lui cursuri de aviaţie în alte lo­
şi II („11 Iunie“) ; TELIUC :
frumoasă
e
Latham
dar
venite în primul semestru că e vorba de obiectivele la pus. Războiul lui Murphy („Mine­ tor mari precursori ai avia­ nisterul de Război a angajat scumpă. A lui Santos e ca calităţi din ţară şi străină­
dc
rul“);
Rond
PETROŞANI:
al anului îşi găseşte pe zi care lucrăm, fie că e vor­ Această afirmare îşi gă­ noapte („7 Noiembrie“) ; Răz­ ţiei moderne ne-a determinat pe Vlaicu la Arsenal. Co­ peana de uşoară, toate lem­ tate, aducînd faimă zborului
ce trece un corespondent ba despre fronturile viitoa­ seşte acoperire şi în fapte. boiul lui Murphy („Republi­ să cercetăm şi să strîngem mandantul Arsenalului l-a nele în aripi sînt numai ca românesc.
substanţial şi în faptele re de lucru, acţionăm pentru In cursul zilei de ieri, co­ ca“) ; LUPENI : Cînd legende­ cîteva ■ date din arhive, mai primit insă cu duşmănie, ceruza de subţiri, e frumoa­ Asociaţia pentru cultura şi
muncitorilor de pe şantierul anihilarea defecţiunilor ce respondenţii noştri de la le mor („Cultural“) ; Domnului puţin cunoscute, care să ne după cum aflăm din scri­ să dar lucru riscant. Eu tot literatura poporului român
profesor, cu dragoste („Munci­
Fabricii de ciment şi var de se ivesc la staţia de betoane Chişcădaga ne-au anunţat toresc“) ; LONEA : Veronica vorbească de viaţa şi munca soarea lui din 9 decembrie mai tare mă conving că a din Transilvania, în anul
la Chişcădaga. Se iau zilnic pentru ca să reuşim în scurt lapidar : „Turnarea unor („Minerul“) : ANINOASA : Pri­ lor. 1909 către părinţii său: mea e mai bună cu mult. 1913, şi-a organizat- serbările
zoniera din Caucaz („Muncito­
Născut dintr-o familie de
măsuri pentru concentrarea timp să ajungem la produc­ cantităţi cît mai mari dc resc“) ; PETRILA : Aventurile ţărani, în anul 1882, în co­ „Iubiţi Părinţi !... Toţi mi­ Alesă-i tată un motor ca o- culturale la Orăştie. Consem­
.betoane constituie una din lui Babuşcă („Muncitoresc“) ; muna Binţinţi, de lîngă O- niştrii sînt pentru maşină, chii, „Gnom", are 7 cilindri, năm acest mare eveniment
pentru că el coincide, în mod
VULCAN: Ciprian Porumbescu,
condiţiile hotărîtoare pentru seriile I-II („Muncitoresc“) ; U- răştie, Aurel era cel mai în nefericit, cu moartea lui Au­
intensificarea ritmului de RICANI: Războiul subteran („7 vîrstă dintre cei 8 fraţi ai
execuţie pe şantierul fa­ Noiembrie“) ; ORĂŞTIE: Simon săi. După terminarea şcolii rel Vlaicu care tocmai atunci
(„Patria“) ;
Templar intervine
voia să treacă în zbor Car-
SSSF Pornind de la acest consi­ căra“) ; GEOAGIU-BAl : Nici un Joe primare pleacă din satul na­ SS de ai de la marţea paţii, să vină in acele zile la
bricii de ciment şi var.
A fost odată un poliţist („Fla­
tal şi se înscrie la liceul din
Orăştie. După cum confirmă
Ilill ; HAŢEG :
derent, conducerea şantieru­
Organizaţia
LAR“) ; BRAD :
lui şi organizaţia de partid moment de plictiseală („Popu- Orăştie, unde a dus o viaţă presa vremii, deşi expunerile
de elev de gimnaziu, a băie­
făcute de Delavrancea, Sil­
de aici au întreprins o sea­ („Steaua roşie“) ; GURABAR- ţilor de ţărani, cu mîncare viu Dragomir, Andrei Bîrsea-
ZA : Nu-mi place ziua de luni
forţelor de muncă la obiec­ ţia de turnare pe care mă de măsuri în vederea („Minerul“) ; ILIA : Gentleme­ adusă pentru cîteva zile în nu şi alţii au fost pline de
tivele cu rămîneri în urmă, ne-am planificat-o. creşterii producţiei la staţia nii norocului („Lumina“). desagi. merit ştiinţific şi literar, ser­
pentru o mai bună aprovizi­ Alaltăieri s-au turnat de betoane. In timpul cît a fost elev, tragică a şoimului de la
onare cu materii şi materia­ peste 600 mc de betoane. Urmare acestui fapt, pro­ Aurel Vlaicu construise o bările au fost dominate „de
le a locurilor de lucru, pen­ Ieri, dacă nu ar fi avut loc ducţia medie zilnică de be­ turbină, uimindu-1 pe profe­ un cîntec duios de vioare;
tru creşterea productivităţii unele mici dereglări, s-ar fi toane a crescut la 600 mc sorul său de fizică. De pe cu surdina pusă pe corzi
muncii, rezolvarea tuturor turnat mai mult. S-au tur­ faţă de 350-400 mc cît se 9,00 Curs de limba rusă. acum îşi transformă chilia în care te mişcă, îţi aprinde su­
fletul şi totuşi te trezeşti cu
aspectelor ce contribuie în­ nat doar 580 mc. Dacă luăm realiza înainte. Recapitulare (10); care locuia într-un adevărat lacrimi în ochi lîngă dulcea
că la „dereglarea" ritmuri­ în medie costul unui me­ Pentru ca producţia să 9,30 O viaţă pentru o idee: atelier, unde pe diferite poli­ cîntare. Surdina pusese pe
lor de execuţie, pentru cre­ tru cub — 1 000 lei — şi da­ sporească în continuare la Aurel Vlaicu; nice de toate mărimile, cleş­ Binţinţi—Aurel Aici
ţe se puteau vedea ceasor­
area frontului montării u- că ne raportăm la planul cel puţin 700 mc zilnic, pe 10.00 Telex; suflete vestea grozavă a
tilajelor aflate deja în stoc. de betoane pe septembrie şantier au fost aduse 25 noi 10.05 Al Vl-lea Festival inter­ te, chei, rotiţe, lumină elec­ O O morţii lui Vlaicu" şi, mai
— Toate aceste măsuri rezultă că reuşim să ne în­ autobasculante dintre care naţional „George Enescu“. trică în perete şi sonerie fă­ departe, continuă revista „Co-
Concertul
din
Seiecţiuni
vizează acelaşi scop — ne scriem în planul ce ni l-am enumerăm şi cîteva capaci­ de cvartete româneşti şi cută de el. Din această vre­ sînzeana“, „măreţ a fost con­
spune tovarăşul Octavian propus pentru această lună tăţi de 10-12 tone, pentru din recitalul pianistului me — un fost coleg de gim­ ductul etnografic, defilarea
lenăşescu, numit de către — pe care o considerăm de îmbunătăţirea transportului Philippe Entremont (Fran­ naziu îl descrie astfel: „Vlai­ dar directorul Arsenalului osia stă şi se învîrteşte mo­ comunelor deschise prin mîn-
Comitetul judeţean de vîrf în activitatea noastră. agregatelor la staţia de ţa) ; cu era un tînăr foarte blînd, are un fecior care încă face torul. E lucrat tot din oţel dru bondariu de călăreţi, ur­
ca briciu... Acesta cum îl
partid de a fi coordona­ — In condiţiile acestea betoane şi la punctele de 11.05 Istoria filmului sonor. O modest, care se avea cu toţi un aeroplan, ai lui însă nu a pui în aeroplan cum se ridi­ maţi de fiecare comună cu
căluşerii ei şi cu flăcăii, fe­
fost primit să lucreze în Ar­
tor al muncii de la Chişcă­ şantierul nr. 7 se simte des­ lucru“. ţară nouă pe harta filmu­ bine. Vacanţele le petrecea senal şi dc aceea i ciudă te­ că... Pe Vuia l-am căutat, lu­
lui: Japonia;
daga : înscrierea la 30 sep­ congestionat ? — am adre­ Iată ce înseamnă ziua a la Binţinţi, meşteşugind tot ribil pe mine. Cînd m-am cră foarte mult dar cu dure­ tele, bărbaţii şi bătrînii sa­
tembrie în nivelele planifi­ sat în acelaşi timp între­ 17-a înainte de data finală 12,10 Municipalitatea răspunde timpul liber împreună cu fra­ dus întîi în Arsenal... m-a re văd că nu prea are spri­ tului, dar înduioşătoare de
bucurcşteanului;
cate ale planului de investi­ barea tovarăşului Vasile a recuperării tuturor rămî- 13.00 Telejurnal; tele său Ion într-o şură din primit foarte prost măcar că jin şi lucră bietul la un mo­ tot a fost trecerea comunei
ţii. Nu o să dau acum a- Şandor, şeful şantierului. nerilor în urmă. curte, unde era instalat un avea procură. Cînd mă am tor nou de rupe... Totuşi tre­ Binţinţi, satul lui Vlaicu, ca­
mănunte. Cert este că în — Desigur. Dar noi cău­ C. ILIESCU 10,00—17,00 Teleşcoală: mic atelier...“ încă de pc a- re venea cu steagul înfăşu­
— Calculatorul electronic dus a 2 oră la el să comand buie să aibă omul şi no­ rat şi încins în fundă nea­
— transmisiune de la tunci spunea unui prieten, aluminium iar m-a primit roc !...“ gră, urmîndu-1 oamenii din
Centrul de organizare văzînd nişte copii jucîndu-se prost..." Intorcindu-se de la Paris
şi cibernetică în con­ cu un zmeu : „Măi Dane, sat cu fruntea-n pămînt. Nu­
strucţii. Directorul Arsenalului tot se pune pe lucru cu elan şi
— Antologie şcolară: Pe vezi tu balaurul acela de timpul a căutat să împiedice mai maro. Face sforţări de mai aici, în oraş, aflaseră
drumuri de munte cu hîrtie, cu care se joacă aco­ lucrările, în schimb munci­ necrezut pentru ca totul să zguduitoarea veste că altfel
nici nu plecau de acasă".
lo copiii aceia, e maşină de
Calistrat Hogaş;
Preocupate responsabilă 17.30 Curs de limba engleză. zburat, numai că în locul a- torii, fn scurtă vreme, l-au fie gata în primăvară. Nu ne putem abţine de a
Recapitulare (10); ţei trebuie să fie motor, ca­ îndrăgit şi i-au acordat tot Iată ce scrie la 20 februa­ nu consemna precizarea că
re să-l tragă după el, apoi o sprijinul. rie 1910 către Boca: „Frate
18.00 Telex; Romulus! Şi eu sînt foarte dacă aviaţia mondială are
pentru pregătirea noului an 18.05 Tragerea Loto; cîrmă şi gata maşina de zbu­ toarea carte poştală : „Frate! ocupat cu gindacul meu, măi azi mai bine de o jumătate
Lui Boca îi trimite urmă­
rat".
18.15 Cunoaşteţi legile 7 atîta lucră de rupe. Bani de secol, aviaţia noastră are
Aici merge lucrul fest dar
După terminarea studiilor tot cu pericol, nu sînt sigur pentru motor abia i-am tri­ aceeaşi vîrstă cu ea. Printre
18.30 Publicitate;
de învăţămint politic 18,35 La volan — emisiune pen­ la Budapesta şi München, tî- pe nimica căci aceştia se mis în săptămîna trecută pionierii aviaţiei mondiale
nărul inginer se angajează la
se găsesc nume româneşti
aşa că abia în două luni îmi
tru conducătorii auto;
schimbă iute. Acum o duc bi­
din Russelsheim, unde pen­
Traian Vuia, care, la 18 mar­
18,50 Tcleconferinţă de presă; uzina de automobile „Oppel" ne de nu s-ar răzbuna însă soseşte motorul". cu preponderenţă mare ca
Intre timp vede şi pe pi­
(Urmare din pag. 1) Aş vrea să subliniez că la pările uteeiştilor, activează 19.20 1001 de seri: „Păţaniile lui tru prima oară ridică pro­ duşmanii Peste două săptă- lotul francez Osmant, la 3 tie 1906, a executat la Mon-
ridicarea calităţii instruirii în organizaţie. Lambsy“ (VI); blema construirii aeroplanu­ mîni plec la Paris după mo­ tesson primul zbor din lume
anii 1971—1973 peste 3 500 propagandiştilor au adus o Cabinetul de partid a a- 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna­ lui cu motor. Afacerea fiind tor... La oficiri li-i cam ciudă mai 1910, la zborurile de­ cu un avion cu motor, Aurel
monstrative de la Bucureşti
de membri de partid nou contribuţie preţioasă mem­ sigurat lectori pentru in­ inte de termen. 1973 — an privită ca nerentabilă de că­ pe mine că nu le spun cum cu un aeroplan Farman pe Vlaicu, constructorul primu­
primiţi au urmat şi absolvit bri ai biroului Comitetului struirea propagandiştilor or­ hotărâtor; tre uzină, Vlaicu nu ajunge fac toate..." care comparîndu-1 cu gînda- lui tip de avion românesc,
cursurile de 2 ani de studi­ judeţean de partid, lectorii ganizaţiei U.T.C. De aseme­ 20.00 „Metalul şi mătasea“. Din la înţelegere cu ei şi se re­ Motorul însă costa 12 000 cul lui scrie următoarele: Henri Coandă, aviatorul ca­
ere a Statutului. Dealtfel, comitetului judeţean, pre­ nea, în cadrul corpului de lirica latlno-americană; întoarce la Binţinţi unde ta­ lei de care Vlaicu nu dispu­ „Frate Romulus !... Asta ma­ re a conceput principiul mo­
în afară de învăţămînt, cu cum şi cadrg didactice de lectori —• revăzut şi comple­ 20.20 Al Vl-lea Festival inter­ tăl său, ţăran cu familie grea, nea, abia după lungi tergi­ şină (aeroplanul lui A. V. torului şi al aeroplanului cu
naţional
Enescu“.
„George
noii membri de partid au la Academia „Ştefan Gheor- tat — al comitetului muni­ In program: Mauricc Ra- îşi dă în ipotecă la Banca versări şi intervenţii reuşeş­ — n.n.) are să bată şi pe reacţie, le-a realizat şi a zbu­
loc întîlniri periodice la ghiu“, care au răspuns cu cipal de partid, s-au stabi­ vel — Concertul pentru „Albina" din Sibiu ultimele te să obţină aceşti bani. Farman de-1 sminteşte... Să rat primul în lume, în anul
combinat, I.C.S.H., întreprin­ multă solicitudine invitaţiei lit un număr de lectori care mîna stingă pentru pian rămăşiţe de pămînt ce mai La 11 ianuarie 1910, în vi cînd zboară că altfel te 1910, cu un avion propulsat
şl
Interpretea­
orchestră.
derea minieră, în cadrul de a expune în faţa propa­ vor sprijini în continuare, ză Filarmonica „Moldova“ avea, cu nestrămutată con­ drum spre Paris scrie: „Fra­ împuşc". cu reacţie.
cărora li se fac expuneri şi gandiştilor noştri despre împreună cu colectivul ca­ din Iaşi; vingere în succesul -fiului te ! Mă oprii la München la In sfîrşit, la 29 mai 1910 Astăzi, cu prilejul come­
său. Astfel reuşeşte să con­
se dezbat probleme ale vie­ confruntările de idei în lu­ binetului de ştiinţe sociale, 20,45 Drumuri în Istorie: Dimi- bere, mîine plec la Paris. reuşeşte să monteze motorul. morării lor, sîntem cuprinşi
ţii de partid, de educaţie mea contemporană şi meto­ învăţămîntul politic al U.T.C. trie Cantemir: „Descriptio struiască un planor cu care Acuş zburăm. Nemţii nu Astfel aeroplanul Aurel Vlai­ de o autentică mîndrie naţio­
partinică. dele sociologice de cercetare ■¿r Moldaviae“; face zboruri de antrenament zboară, nici nu se prea in­ cu I este gata şi constructo­ nală, ştiind că ei au înari­
— Alte pregătiri... a fenomenelor social-politi- In municipiul Hunedoara, 21.00 Prim plan: Dina Cocea; pe păşunea de lîngă sat. Con­ teresează..." rul îşi efectuează primele pat cu zborurile lor viaţa,
ce. pregătirea noului an de în- antrenamente de zbor pe cultura, ştiinţa şi faima ţă­
— Comitetul municipal de — Urmează să se deschi­ văţămînt politic s-a făcut 21.30 Pagini de umor: Aventuri comitent termină şi planul Cu această ocazie, la 18. rii noastre.
în epoca de piatră;
partid a acordat, în pregă­ dă şi învăţămîntul politic cu răspundere în marea 21,55 Teleglob: Peru; modelului viitorului aparat şi 1/1910 l-a vizitat şi pe Tra­ cîmpul Cotrocenilor (lingă ..... -Om
cu
ridieîndu-se
Bucureşti),
tirea noului an de învăţă- al U.T.C. Cum sprijină ca­ majoritate a organizaţiilor 22.15 24 dc ore. I pleacă cu el la Bucureşti un- ian Vuia care trăia la Paris. el în aer pentru prima oară NICOLAE WARDEGGER
mînt, o atenţie deosebită binetul de partid pregătirea de partid. S-au luat, de a-
instruirii propagandiştilor temeinică a noului an în a- semenea, în marile între­
(care conduc cursuri la ora­ cest sistem de învăţămînt ? prinderi şi şcoli unele mă­
şe). Instruirea a avut loc în — Organizaţiile de partid suri pentru reactualizarea
perioada 27 august — 12 au acordat organizaţiilor şi completarea materialului
septembrie, în 8 şedinţe, U.T.C. ajutor în selecţio­ documentar din dotarea ca­ Campania agricolă de toamnă
după programul de lucru şi narea de propagandişti, binetelor de ştiinţe sociale,
a constat din expuneri, dez­ membri de partid aproape pentru a se putea trece la
bateri metodice, schimburi pentru totalitatea învăţămîn- întocmirea bibliografiei şi a
de experienţă legate de tului politic al tineretului. tematicilor pentru dezbate­ A A
formele şi metodele folosi­ Se înţelege că aceştia sînt rile şi consultaţiile ce se
te în conducerea cursurilor. tineri care cunosc preocu­ vor organiza aici. THKilU I KJUMTUB » PMfflOB Grijă deosebită
Două întrebări şi răspunsurile (Urmare din pag. 1) cerinţă acută este ca toate întîrziată a cantităţilor de calităţii seminţelor
semănătorile să fie introdu­ seminţe repartizate cooperati­ * »
Particularităţile organizatorice ale noului învăţămînt într-o organizaţie sau de cursuri se face însămînţarea şi pre­ se în lucru, astfel îneît să se velor agricole, cît şi de ad­
an de învăţămînt de partid — mai ales in­ pe mai multe organizaţii, sînt însă excepţii, gătirea terenului, neadmiţînd realizeze viteza zilnică pla­ ministrarea în sol cu maximă (Urmare din pag. 1)
cluderea a 4-6 teme în ordinea de zi. a adu­ pentru că, de regulă, cursurile sînt consti­ nici o concesie în privinţa nificată la însămînţări. Deşi operativitate a tuturor stocu­
nărilor generale — au suscitat unele preci­ tuite pe profilul activităţii fiecărei organi­ calităţii lucrărilor. timpul este favorabil, se con­ rilor de îngrăşăminte organi­ te de laborator. Printre cooperativele agricole unde se im­
zări. De exemplu, s-a pus întrebarea : Sînt zaţii de partid. Analiza stadiului lucrărilor stată că tractoarele ies cu ce şi minerale. Fireşte, o gri­ pune obligatoriu recondiţionarea amintim pe cele din Gu-
organizaţii de bază în care s-au constituit O altă întrebare : Dacă avem organizaţii agricole de toamnă evidenţia­ întîrziere în cîmp şi încetea­ jă deosebită se impune la re­ rasada, Mărtineşti, Geoagiu, Burjuc, Hărău, Orăştie. Uni­
două forme de învăţămînt. Cum se proce­ de bază mari, cu 60-100 de membri, în cazul ză existenţa unor restanţe a- ză lucrul devreme, fiind a- coltat. Deşi după cartofi ur­ rea, Vaidei, Boşorod, Simeria şi altele, fiecare avînd cîte
dează cînd organizaţia de bază dezbate în temelor incluse în ordinea de zi a adunări­ preciabile la recoltări, îndeo­ fectat randamentul stabilit mează să însămînţeze păioa- 1-5 loturi de seminţe (griu şi orz) necorespunzător selec­
adunarea generală cele 4-6 teme ? lor se constituie grupe de studiu sau dezba­ sebi la cartofi, pregătirea te­ pe fiecare utilaj. Recuperarea se, în cooperativele agricole ţionate.
Cabinetul judeţean de partid a răspuns în terile au loc în plenul comuniştilor ? renului şi semănat. Pînă a- intîrzierilor şi imprimarea u- din zona Haţeg şi Orăştie, Deoarece ne aflăm în perioada de desfăşurare intensă
felul următor celor care au solicitat preci­ Aceste teme se dezbat în adunarea gene­ cum, arăturile pentru însă- nui ritm susţinut la arături, acţiunea de recoltare este în- a semănatului, este foarte important ca recondiţionarea
zări suplimentare în acest sens : Temele cu­ rală, cu participarea tuturor comuniştilor, mînţări s-au făcut pe mai pregătirea terenului şi semă­ tîrziată. stocurilor respinse la puritate să fie urgent încheiată, ast­
prinse în ordinea de zi a adunărilor genera­ ca şi alte probleme care se înscriu pe ordi­ puţin de 50 la sută din su­ nat obligă conducerile S.M.A. Printr-o bună organizare a fel îneît în timpul cel mai scurt posibil să fie reanalizate
le înlocuiesc, desigur, dezbaterile ideologice nea de zi. Important este ca dezbaterile să prafeţele planificate. Intre şi secţiilor de mecanizare să muncii şi folosirea întregului noi probe de laborator pentru a li se putea emite buletin
trimestriale de pînă acum. Deci ele trebuie fie temeinic pregătite, să suscite interes. această lucrare şi pregătirea organizeze lucrul în schim­ potenţial de care dispun u- roşu de calitate. Cu nimic nu trebuie ignorată nici opera­
astfel stabilite îneît să poată da posibilitatea Desfăşurarea învăţămîntului de partid va terenului s-a creat un deca­ buri prelungite şi utilajele nităţile agricole este posibil ţiunea de tratare a seminţelor înainte de semănat, de
tuturor membrilor organizaţiei de bază la o da posibilitatea să se tragă o seamă de con­ laj de peste 15 procente, ceea să fie grupate pentru a le su­ ca recolta acestei toamne să aceasta depinzînd ferirea culturilor de atacul bolilor şl dă­
dezbatere vie, cu o cît mai largă participare. cluzii despre modul cel mai optim de orga­ ce impune măsuri energice în praveghea mai uşor. Urgen­ fie strînsă fără pierderi, iar unătorilor. Este o datorie elementară a conducerilor C.A.P.
Asemenea cazuri, cu mai multe forme de nizare a acestor dezbateri. şi cadrelor tehnice ca la însămînţat să folosească numai
vederea asigurării unui front tarea însămînţărilor este con­ insămînţările să se efectueze seminţe de calitate, creînd astfel premise favorabile ob­
larg de lucru la semănat. O diţionată şi de preluarea ne- la timp şi de calitate. ţinerii unor producţii sporite de cereale păioase la hectar.
Prin vasta şi variata sa ternic sector al cooperaţiei In actualul cincinal, coo­ producţie proprie. Sute de
reţea de unităţi de desfa­ de consum. Pe cei 48894 mp peraţia de consum din ju­ unităţi de croitorie, încăl­
cere a mărfurilor, de ali­ suprafaţă comercială, ea deţul Hunedoara a pus la ţăminte, prestări în con­
mentaţie publică, turism, cuprinde 412 unităţi cu a- punct un însemnat program strucţii, de reparare şi în­
producţie-prestări, servicii mănuntul şi 137 unităţi de de dezvoltare a reţelei tu­ treţinere a aparatelor de
şi achiziţii, cooperaţia de alimentaţie publică prin ca­ ristice. Prin modernizarea uz casnic — ca să cităm iureşul Deva are nevóse sie aportul total primul rînd conducerile sec­
consum din judeţul Hune­ re pune la dispoziţie întrea­ şi lărgirea unităţilor de la doar cîteva din vasta gamă ţiei şi asociaţiei să tragă
doara s-a înrădăcinat a- ga gamă de produse şi pre­ Podele (Brad), Haţeg, A. a prestaţiilor — vin în concluziile necesare. Lor le
dînc în viaţa şi activitatea parate, mărfuri industriale, Vlaicu, Vaţa-Băi etc. şi prin sprijinul cetăţenilor cu ser­ al noilor săi jucători, dar şi de o conduceri revine sarcina să pună lu­
populaţie săteşti şi a ora­ cărţi etc., necesare popu­ construirea altor noi, numă­ vicii prompte şi de calita­ crurile la punct. Mureşul
1
şelor Orăştie şi Haţeg. Prin laţiei săteşti. In magazinele rul locurilor de cazare va te. La Dobra, Ilia, Pui, prin Deva, prin tradiţie, a trăit
eforturile de dezvoltare şi acesteia întîlnim atît de­ creşte considerabil, iar de­ concentrarea unui volum completă, competentă in partea secţiei de fotbal pe activitatea neobositului
modernizare, ea a crescut servirea clasică cît şi for­ servirea se va ridica la co­ mai mare de mijloace şi ing. Cepănaru. Toată stima
şi s-a diversificat într-atît meseriaşi, s-au pus bazele şi consideraţiunea pentru pa­
siunea şi dăruirea cu care
îneît astăzi poate satisface, unor unităţi temeinic dez­ Trei deplasări ale Mure­ să-mi exprim nemulţumirea vărată familie care dominau lucrează în interesul acestei
la nivelul înaltelor exigenţe, voltate, organizate după şului Deva au coincis cu tot personală nu atît pentru re­ activitatea echipei noastre. echipe. Dar, oricît de capa­
întreaga complexitate a ne­ principiile producţiei mo­ atîtea înfrîngeri la zero (un zultatele înregistrate, cît mai Repet, nemulţumirea, în pri­ bil şi angajat ar fi, un om
voilor de consum şi servi­ Cooperaţia ie consum - derne. Numai la unităţile 3-0 şi două 2-0), ceea ce a ales pentru comportarea ne­ mul rînd, mi-o manifest fa­ singur nu poate rezolva to­
cii. Peste 42 la sută din de producţie din Dobra, ca­ născut în rîndul suporterilor satisfăcătoare a jucătorilor ţă de aceşti patru jucători tul. Considerăm că sprijinul
populaţia judeţului nostru re realizează mobilier co­ fireasca nedumerire : cum o în teren, îndeosebi în jocu­ noi, de la care aşteptam mai celorlalţi membri ai secţiei
îşi procură cele necesare mercial, scaune pliante pen­ echipă, întărită cu 3-4 jucă­ rile din deplasare. Se ştie că mult, aşteptam ceea ce ştiu ar trebui să fio mai prezent.
consumului imediat sau tru export, confecţii meta­ tori de valoare verificată, ca­ secţia şi asociaţia au făcut că pot, că sînt capabili. Ar Pentru că probleme sînt : e-
mărfuri de folosinţă înde­ prezenta activa lice şi ambalaj pentru ma- pabilă pe teren propriu de eforturi deosebite pentru în­ fi trebuit să fie mai recu­ chipa nu are un grup de
lungată, îşi satisface nevoi­ şinile-unelte destinate ex­ rezultate bune, nu reuşeşte tărirea echipei. Şi am reuşit noscători faţă de eforturile simpatizanţi, starea ei mate­
le de servicii de tot felul portului (în cooperare cu în deplasare să înscrie go­ să legitimăm la Mureşul cîţi- care s-au făcut pentru adu­ rială este destul de precară,
prin reţeaua magazinelor şi U.M. Cugir) spre exemplu, luri ? ! ? Nimeni, în mod nor­ va jucători bine cotaţi, pe cerea lor aici. unitatea de spirit a echipei
unităţilor cooperaţiei de volumul lucrărilor executa­ mal, nu emitea pretenţii e- activitatea cărora contam — Şi nu e nimic de făcut? lasă de dorit şi multe altele.
consum. în viata judeţului te a însumat în anul tre­ xagerate, dar totuşi se spera foarte mult, pe care i-am Aveţi doar o secţie de fot­ In curînd va avea loc şedin­
văzut şi i-am aşteptat ca ei
In satele, comunele, zone­ cut peste 4 milioane lei. în rezultate cît de cît onora­ să fie primii ee vor conduce bal, care trebuie să ia mă­ ţa de alegeri a secţiei. A-
bile, înfrîngeri la limită sau
le turistice şi locurile de Cooperativele din Haţeg şi egaluri. Se ştie că lupta în echipa spre evoluţii şi rezul­ suri, să discute cu jucăto­ cesta ar trebui să fie punc­
agrement ale judeţului, mar­ Orăştie au înfiinţat ateliere divizia B e grea, mai solici­ rii, să vadă ce e de făcut şi tul de plecare în construi­
de tîmplărie, frizerie, tini-
să le ceară să-şi facă dato­
ca cooperaţiei de consum tantă, dar nu înseamnă că tate bune. Iată însă că în ria. rea unei adevărate secţii de
este întâlnită pretutindeni, mele cele mai modeme: te şi mai înalte de exigen­ chigerie şi cojocărie, exe- această realitate să fie privi­ nici unul dintre meciurile fotbal, care să cuprindă
—
Vedeţi dumneavoastră,
stă înscrisă pe impunătoa­ autoservirea şi servirea pe ţă. cutînd produse de calitate, tă ca o fatalitate, cu resem­ jucate n-am beneficiat de a- cu secţia noastră e aceeaşi membri de fapt, nu numai o-
rele magazine cu etaj, su- bază de comandă prealabilă, Astăzi, numele „coopera­ cerute şi apreciate. Sînt narea de a cîştiga acasă şi a portul total al celor patru. veche problemă : secţia se norifici, oameni pasionaţi,
permagazine, pe diverse u- extinsă îndeosebi la mobilă. ţie de consum" este insufi­ prevăzute, de asemenea, noi pierde afară. Ba merg bine Şchiopu şi cu reduce la preşedintele său, dar şi cu posibilităţi de acţi­
nităţi specializate de des­ Iubitorilor de drumeţii cît cient şi poate că nu e prea secţii de prestări' servicii, Iată de ce am invitat Ia Cojocaru şi nu merg Szucs ing. Dumitru Cepănaru, pen­ une în sprijinul echipei.
facere, hanuri, restaurante şi celor care ne vizitează devreme ca cei în drept să o fabrică de gheaţă la Ilia redacţie pe antrenorul LA- cu Szilagy, ba invers, ba nu­ tru că ceilalţi membri nu Jucătorilor noi li se cere
mai cîte unul. Sînt, de ace­
cu o capacitate de 6 tone
a căror arhitectură cuprin­ judeţul, cooperaţia de con­ găsească o formulă nouă gheaţă în 24 ore etc. Mer- DISLAU VLAD, adresindu-i ea, foarte nemulţumit de ac­ prea activează. Şi de aici să nu aştepte supraveghere şi
de armonios urbanul şi ru­ sum le pune la dispoziţie, prin care să exprime între­ rugămintea de a-şi exprima tivitatea lor, de lipsa lor de pleacă toate greutăţile, de dădâcire în ordonarea vieţii
ralul, ce îmbie drumeţul, în locurile cele mai pito­ gul conţinut al activităţii gînd pe linia utilizării cît părerile şi constatările sale orice natură. Să ne compa­ lor sportive şi extrasportive.
prin ambianţa oferită şi ca­ reşti de pe Valea Mureşu­ economice pe care o desfă­ mai complete şi complexe asupra evoluţiei echipei în angajament total în lupta pe răm puţin cu Victoria Că­ Sini doar sportivi, oameni
litatea serviciilor, la un po­ lui, din zonele Orăştiei şi şoară. Pentru că unităţile a resurselor locale, la co­ primele etape ale diviziei B. teren. Venirea lor aici a mai rei şi Industria sîrmei C. capabili şi cultivaţi în spirit
sportiv, apţi să-şi pună or­
operativa din Haţeg (Silvaş)
pas plăcut. ale Ţării Haţegului, sau pe cooperaţiei de consum în­ a intrat în funcţiune un Nu îngrijorarea, nu gîndui dat naştere la alte implicaţii, Furzii, şi ele echipe promo­ dine în viaţa personală. Li se
de ordin moral, în sinul e-
Nu este nici o exagerare arterele de intensă circula­ trunesc, sub firma lor, o centru de semiindustrializa- că perspectiva Mureşului ar chipei, ceea ce a făcut ca în vate. Nu pot spune că dis­ cere să dea ceea ce ştiu, să
cînd spunem că în reţeaua ţie, unităţi de alimentaţie puternică bază de produc­ re pentru conserve din le­ fi sumbră din cauza acestor general, în deplasări, să se pun de loturi mai valoroase răsplătească eforturile făcu­
cooperaţiei de consum în- publică, cofetării, hanuri — ţie, cuprinsă printr-o reţea gume destinate propriilor u- înfrîngeri ne-au determinat manifeste această slabă acti­ ca al nostru, dar au o at­ te pentru ei. să confirme în­
tîlnim nu rareori unităţi de locuri de neuitat pentru po­ largă de prestări de servi­ nităţi, urmînd ca un alt a- să provocăm această discuţie, vitate a echipei. mosferă de echipă exempla­ crederea şi dragostea cu ca­
desfacere şi deservire mo­ pas şi agrement. In medie, cii industriale şi unităţi de semenea centru să ia fiiniă ci numai dorinţa şi credinţa Pot spune, cu regret, că ră, o conducere unită, omo­ re au fost primiţi la Deva
del. la nivelul celor mai e- ia 30—35 km există cîte o producţie propriu-zise. Pe anul acesta la Densuş în că cele spuse de antrenor nu mai sîntem aceeaşi echi­ genă, echilibrată, şi sînt în­ (e adevărat, cam exagerată
xigente cerinţe de servire a unitate de acest gen, turiş­ această cale, fondul de mar­ raza de activitate a acele­ vor avea darul să clarifice pă de anul trecut, care se conjurate de grupuri de sim­ din partea unora), să joace
populaţiei. tilor asigurîndu-li-se aici o fă care se desface prin co­ iaşi cooperative. pentru suporteri unele ches­ zbătea şi se lupta în teren patizanţi dăruiţi. Rezultatele fotbal pentru a obţine rezul­
Reţeaua de desfacere a deservire completă şi civili­ operaţie se îmbogăţeşte cu tiuni şi nedumeriri legate de pînă la epuizare, că nu mai lor se văd. tate bune. Pe care le aştep­
mărfurilor este cel mai pu­ zată, spaţii de parcare etc. un volum important din V. PANA comportarea echipei. avem acea omogenitate, acea © tăm cît mai curînd.
Din cele spuse de antreno­
. — De la început doreso unitate şi acel spirit de ade­ rul Vlad este necesar ca în y. STANCIU