Page 48 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 48

ra?CT3aaass2aiiBflH3aszaa
          DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 309 © VIMERI 14 SEPTEMBRIE 1973                                                                                                                                                                              3




                                                                                                         Cuierna                    Ieri,  13  septembrie,  s-au   de,  cu  sprijinul  poeţilor  Ale­  Despre  maşinile  de  zburat  ce   la  16  iunie  19(10  (după  ve­
                                                                                                                                                                                                                         chiul  calendar  (4  iunie)  întîi
              Esenţiale acm sint... betoanele                                                                                     sfîrşitul  tragic  al  marelui  pi­  xandru  Vlahuţă  şi  Ştefan   le-a  văzut  în  Franţa  scrie;   ca  la  25  auguist  1910  să
                                                                                                                                  împlinit  60  de  ani  de  la
                                                                                                                                                                                                                          10  m.,  pe  urmă  20  m,  ş.mm.d.
                                                                                                                                                                                            „Frate  Boca!  Sînt  de  5  zile
                                                                                                                                                               Octavian  Iosif,  a  fost  reco­
                                                                                                      DEVA  :  Urmărire  la  Amster­
                                                                                                    dam  („Patria")  ;  In  umbra  vio­  onier  al  aviaţiei  româneşti  şi   mandat  lui  Spiru  Haret,  pe   la  Paris,  am  văzut  toate  ma­  zboare  la  400  m  înălţime
                                                                                                                                                                                            şinile  de  zburat,  măi  nu  vezi
                                                                                                                                                               atunci  ministrul  Instrucţiunii
                                                                                                    lenţei  („Arta“)  ;  SIMBRIA  :  Co­  mondiale  —  Aurel  Vlaicu.                                                     deasupra  Bucuireştiului,  iar
                                                                                                                                                            1
               CHIŞCĂDAGA.     Dorinţa   „numărătoarea   inversă   a   tăm  să  ne  rezolvăm  proble­  piii  căpitanului  Grant  („Mure­  Tot  în  această  lună  comemo    Publice,  care,  după  ce  a  vă­  una  cum  se  cade,  de  a  lui
                                                                                                                                                               zut  modelul  lui  Vlaicu  în
            colectivelor  de  constructori   restanţelor“  problema  nu­  mele  cît  mai  operativ,  pen­  şul") ; HUNEDOARA :   Para-  răm  20  de  ani  de  la  moartea   funcţionare,  a  declarat;  „Pen­  Farman  te  sperii  cînd  o  vezi.   în  toamna  aceiluiaşi  an  să
                                                                                                    şutiştii  („Siderurgistul")  ;  Ra­
                                                                                                                                                                                            Mulţi  fuşeri  copiază  şi  fac
            de  a  raporta  la  finele  aces­  mărul  unu  a  devenit  pen­  tru  că  —  sincer  fiind  —   portul  agentului  3G  şi  Bulevar­  compatriotului  său,  de  ace­             dar  aici  a  lui  Bleriot  e  în­  participe  Ia  manevrele  mili­
            tei  luni  recuperarea  între­  tru  noi  toţi  acoperirea  cu   căutăm  să  turnăm  zilnic   dul   Romului   („Constructorul“);   eaşi  breaslă,  Traian  Vuia.   tru mine e probant".  că  cea  mai  perfectă.  A  lui   tare,  apoi  la  mitinguri  şi  con­
                                                                                                    CALAN  :  Adio,  arme,  seriile  I
            gului volum de  restanţe pro­  necesarul  de  betoane.  Fie   mal  mult  decît  ne-am  pro­  şi  II  („11  Iunie")  ;  TELIUC  :   Veneraţia  comemorării  aces­  După  multe  discuţii,  Mi­  Latham   e   frumoasă   dar   cursuri  de  aviaţie  în  alte  lo­
            venite  în  primul  semestru   că  e  vorba  de  obiectivele  la   pus.                 Războiul   lui   Murphy   („Mine­  tor  mari  precursori  ai  avia­  nisterul  de  Război  a  angajat   scumpă.  A  lui  Santos  e  ca   calităţi  din  ţară  şi  străină­
            al  anului  îşi  găseşte  pe  zi   care  lucrăm,  fie  că  e  vor­  Această  afirmare  îşi  gă­  rul“);   PETROŞANI:   Rond   de   ţiei  moderne  ne-a  determinat   pe  Vlaicu  la  Arsenal.  Co­  peana  de  uşoară,  toate  lem­  tate,  aducînd  faimă  zborului
                                                                                                    noapte  („7  Noiembrie")  ;  Răz­
            ce  trece  un  corespondent   ba  despre  fronturile  viitoa­  seşte  acoperire  şi  în  fapte.   boiul   lui   Murphy   („Republi­  să  cercetăm  şi  să  strîngem   mandantul   Arsenalului   l-a   nele  în  aripi  sînt  numai  ca   românesc.
            substanţial   şi   în   faptele   re  de  lucru,  acţionăm  pentru   In  cursul  zilei  de  ieri,  co­  ca")  ;  LUPENI  :  Cînd  legende­  cîteva  ■  date  din  arhive,  mai   primit  însă  cu  duşmănie,   ceruza  de  subţiri,  e  frumoa­  Asociaţia  pentru  cultura  şi
            muncitorilor  de  pe  şantierul   anihilarea  defecţiunilor  ce   respondenţii  noştri  de  la   le  mor  („Cultural")  ;  Domnului   puţin  cunoscute,  care  să  ne   după  cum  aflăm  din  scri­  să  dar  lucru  riscant.  Eu  tot   literatura   poporului   român
                                                                                                    profesor,  cu  dragoste  („Munci­
                                                                                                                                  vorbească  de  viaţa  şi  munca
            Fabricii  de  ciment  şi  var  de   se  ivesc  la  staţia  de  betoane   Chişcădaga  ne-au  anunţat   toresc") ; LONEA :   Veronica                soarea  lui  din  9  decembrie   mai  tare  mă  conving  că  a   din   Transilvania,   în   anul
            la  Chişcădaga.  Se  iau  zilnic   pentru  ca  să  reuşim  în  scurt   lapidar  :  „Turnarea  unor   („Minerul")  :  ANINOASA  :  Pri­  lor.        1909 către părinţii său:     mea  e  mai  bună  cu  mult.   1913,  şi-a  organizata  serbările
                                                                                                    zoniera  din  Caucaz  („Muncito­
                                                                                                                                    Născut  dintr-o  familie  de
            măsuri pentru concentrarea  timp să ajungem la produc-  cantităţi  cît  mai  mari  do   resc")  ;  PETRILA  :  Aventurile   ţărani,  în  anul  1882,  în  co­  „Iubiţi  Părinţi  !...  Toţi  mi­  Alesă-i  tată  un  motor  ca  o-   culturale  la  Qrăştie.  Consem­
                                                                                                                                                                                                                          năm  acest  mare  eveniment
                                                                                                    lui
                                                                                                                („Muncitoresc")
                                                                                                        Babuşcă
                                                                    .betoane  constituie  una  din   VULCAN:  Ciprian  Porumbescu,  ;   muna  Binţinţi,  de  lîngă  O-   niştrii sînt pentru maşină,  chii, „Gnom", are 7 cilindri,  pentru  că  el  coincide,  în  mod
                                                                    condiţiile  hotărîtoare  pentru   seriile  I-II  („Muncitoresc")  ;  U-   răştie,  Aurel  era  cel  mai  în                                           nefericit,  cu  moartea  lui  Au­
                                                                    intensificarea   ritmului   de   RICANI:  Războiul  subteran  („7   vîrstă  dintre  cei  8  fraţi  ai
                                                                    execuţie  pe  şantierul  fa­    Noiembrie")  ;  ORAŞTIE:  Simon   săi.  După  terminarea  şcolii                                                      rel  Vlaicu  care  tocmai  atunci
                                                                                                    Templar  intervine  („Patria")  ;
                                                                    bricii  de  ciment  şi  var.    A  fost  odată  un  poliţist  („Fla­  primare  pleacă  din  satul  na­                                                voia  să  treacă  în  zbor  Car-
                                                                    Pornind  de  la  acest  consi­  căra") ; GEOAGIU-BAI :  Nici un Joe  tal  şi  se  înscrie  la  liceul  din                                            paţii,  să  vină  în  acele  zile  la
                                                                                                                                                                                                                          Orăştie.  După  cum  confirmă
                                                                                                    Hill ; HAŢEG :
                                                                    derent,  conducerea  şantieru­  moment  de  plictiseală  („Popu-   Orăştie,  unde  a  dus  o  viaţă                                                   presa  vremii,  deşi  expunerile
                                                                    lui  şi  organizaţia  de  partid   LAR") ; BRAD :   Organizaţia  de  elev  de  gimnaziu,  a  băie­                                                    făcute  de  Delavrancea,  Sil­
                                                                    de  aici  au  întreprins  o  sea­  („Steaua   roşie")   ;   GURABAR-   ţilor  de  ţărani,  cu  mîncare                                                viu  Dragomir,  Andrei  Birsea-
                                                                                                    ZA  :  Nu-mi  place  ziua  de  luni
            forţelor  de  muncă  la  obiec­  ţia  de  turnare  pe  care   mă  de  măsuri  în  vederea   („Minerul")  ;  ILIA  :  Gentleme­  adusă  pentru  cîteva  zile  în                                               nu  şi  alţii  au  fost  pline  de
            tivele  cu  rămîneri  în  urmă,   ne-am planificat-o.   creşterii  producţiei  la  staţia   nii norocului („Lumina").  desagi.                                                                                merit  ştiinţific  şi  literar,  ser­
            pentru  o  mai  bună  aprovizi­  Alaltăieri   s^au   turnat   de betoane.                                               în  timpul  cît  a  fost  elev,                                                       bările  au  fost  dominate  „de
            onare  cu  materii  şi  materia­  peste  600  mc  de  betoane.   Urmare  acestui  fapt,  pro­                          Aurel  Vlaicu  construise  o            că a sQiiolu                                   un  cîntec  duios  de  vioare;
            le  a  locurilor  de  lucru,  pen­  Ieri,  dacă  nu  ar  fi  avut  loc   ducţia  medie  zilnică  de  be­              turbină,  uimindu-1  pe  profe­                                                         cu  surdina  pusă  pe  corzi
            tru  creşterea  productivităţii   unele  mici  dereglări,  s-ar  fi   toane  a  crescut  la  600  mc                   sorul  său  de  fizică.  De  pe                                                        care  te  mişcă,  îţi  aprinde  su­
            muncii,  rezolvarea  tuturor   turnat  mai  mult.  S-au  tur­  faţă  de  350-400  mc  cît  se   9.00 Curs de limba rusă.   acum  îşi  transformă  chilia  în                                                  fletul  şi  totuşi  te  trezeşti  cu
            aspectelor  ce  contribuie  în­  nat  doar  580  mc.  Dacă  luăm   realiza înainte.         Recapitulare (10);        care  locuia  într-un  adevărat                                                         lacrimi  în  ochi  lîngă  dulcea
            că  la  „dereglarea"  ritmuri­  în  medie  costul  unui  me­  Pentru  ca  producţia  să   9,30 O viaţă pentru o idee:   atelier,  unde  pe  diferite  poli­                                                   cîntare.  Surdina  pusese  pe
            lor  de  execuţie,  pentru  cre­  tru cub — 1 000 lei — şi da­  sporească  în  continuare  la   Aurel Vlaicu;         ţe  se  puteau  vedea  ceasor­
            area  frontului  montării  u-   că  ne  raportăm  la  planul   cel  puţin  700  mc  zilnic,  pe   10.00   Telex;      nice  de  toate  mărimile,  cleş­                                                       suflete   vestea   grozavă   a
            tilajelor aflate deja In stoc.  de  betoane  pe  septembrie   şantier  au  fost  aduse  25  noi   10.05  Al  Vl-lea  Festival  inter­  te,  chei,  rotiţe,  lumină  elec­                                     morţii  lui  Vlaicu"  şi,  mai
              —  Toate  aceste  măsuri   rezultă  că  reuşim  să  ne  în­  autobasculante  dintre  care   naţional   „George  Enescu“.   trică  în  perete  şi  sonerie  fă­                                              departe,  continuă  revista  „Co-
            vizează  acelaşi  scop  —  ne   scriem  în  planul  ce  ni  l-am   enumerăm  şi  cîteva  capaci­  Selecţiuni   din   Concertul   cută  de  el.  Din  această  vre­                                            sinzeana",  „măreţ  a  fost  con­
                                                                                                                                                                                                                                             defilarea
                                                                                                                                                                                                                          ductul
                                                                                                                                                                                                                                  etnografic,
                                                                                                        de  cvartete  româneşti  şi
            spune   tovarăşul   Octavian   propus  pentru  această  lună   tăţi  de  10-12  tone,  pentru   din   recitalul   pianistului   me  —  un  fost  coleg  de  gim­  dar   directorul   Arsenalului   osia  stă  şi  se  învîrteşte  mo­  comunelor  deschise  prin  mîn-
            Ienăşescu,  numit  de  către   —  pe  care  o  considerăm  de   îmbunătăţirea  transportului   Phllippe  Entrcmont  (Fran­  naziu  îl  descrie  astfel:  „Vlai­  are  un  fecior  care  încă  face   torul.  E  lucrat  tot  din  oţel   dru  bondariu  de  călăreţi,  ur­
            Comitetul   judeţean   de   vîrf în activitatea noastră.  agregatelor   la   staţia   de    ţa) ;                     cu  era  un  tînăr  foarte  blind,   un  aeroplan,  al  lui  însă  nu  a   ca  briciu...  Acesta  cum  îl   maţi  de  fiecare  comună  cu
            partid  de  a  fi  coordona­  —  In  condiţiile  acestea   betoane  şi  la  punctele  de   11.05   Istoria  filmului  sonor.  O   modest,  care  se  avea  cu  toţi   fost  primit  să  lucreze  în  Ar­  pui  în  aeroplan  cum  se  ridi­  căluşerii  ei  şi  cu  flăcăii,  fe­
            tor  al  muncii  de  la  Chişcă­  şantierul  nr.  7  se  simte  des­  lucru“.               ţară  nouă  pe  harta  filmu­  bine.  Vacanţele  le  petrecea   senal  şi  de  aceea  i  ciudă  te­  că...  Pe  Vuia  l-am  căutat,  lu­
                                                                                                        lui: Japonia;
            daga  :  înscrierea  la  30  sep­  congestionat  ?  —  am  adre­  Iată  ce  înseamnă  ziua  a                          la  Binţinţi,  meşteşugind  tot   ribil  pe  mine.  Cînd  m-am   cră  foarte  mult  dar  cu  dure­  tele,  bărbaţii  şi  bătrînii  sa­
            tembrie  în  nivelele  planifi­  sat  în  acelaşi  timp  între­  17-a  înainte  de  data  finală   12,40  Municipalitatea  răspunde   timpul  liber  împreună  cu  fra­  dus  întii  în  Arsenal...  m-a   re  văd  că  nu  prea  are  spri­  tului,  dar  înduioşătoare  de
                                                                                                        bucureşteanului;
            cate  ale  planului  de  investi­  barea   tovarăşului   Vasile   a  recuperării  tuturor  rărnî-                      tele  său  Ion  într-o  şură  din   primit  foarte  prost  măcar  că   jin  şi  lucră  bietul  la  un  mo­  tot  a  fost  trecerea  comunei
            ţii.  Nu  o  să  dau  acum  a-   Şandor, şeful şantierului.  nerilor în urmă.           13.00 Telejurnal;              curte,  unde  era  instalat  un   avea  procură.  Cînd  mă  am   tor  nou  de  rupe...  Totuşi  tre­  Binţinţi,  satul  lui  Vlaicu,  ca­
                                                                                                                                                                                                                          re  venea  cu  steagul  înfăşu­
            mănunte. Cert este că în      —  Desigur. Dar noi cău­                C. ILIESCU        10,00—17,00 Teleşcoală:        mic  atelier..."  încă  de  pe  a-   dus  a  2  oră  la  el  să  comand   buie  să  aibă  omul  şi  no­
                                                                                                        —   Calculatorul   electronic   tunci  spunea  unui  prieten,                                                     rat  şi  încins  în  fundă  nea­
                                                                                                          —  transmisiune  de  la                               aluminium  iar  m-a  primit   roc !...“                   gră,  urmîndu-1  oamenii  din
                                                                                                          Centrul   de   organizare   văzînd  nişte  copii  jucîndu-se   prost..."             Intorcindu-se  de  la  Paris
                                                                                                          şi   cibernetică   în   con­  cu  un  zmeu:  „Măi  Dane,                                                        sat  cu  fruntea-n  pămînt.  Nu­
                                                                                                          strucţii.                                               Directorul  Arsenalului  tot   se  pune  pe  lucru  cu  elan  şi   mai  aici,  în  oraş,  aflaseră
                                                                                                        — Antologie şcolară:   Pe  vezi  tu  balaurul  acela  de   timpul  a  căutat  să  împiedice   mai  mare.  Face  sforţări  de
                                                                                                          drumuri  de  munte  cu   hîrtie,  cu  care  se  joacă  aco­  lucrările,  în  schimb  munci­  necrezut  pentru  ca  totul  să   zguduitoarea  veste  că  altfel
                                                                                                                                                                                                                          nici nu plecau de acasă".
                                                                                                                                   lo  copiii  aceia,  e  maşină  de
                                                                                                          Calistrat Hogaş;
                   Preocupare responsabilă                                                          17.30 Curs de limba engleză.   zburat,  numai  că  în  locul  a-   torii,  fn  scurtă  vreme,  l-au   fie gata în primăvară.  Nu  ne  putem  abţine  de  a
                                                                                                                                                                                               Iată  ce  scrie  la  20  februa­
                                                                                                        Recapitulare (10);         ţei  trebuie  să  fie  motor,  ca­  îndrăgit  şi  i-au  acordat  tot   rie  1910  către  Boca:  „Frate   nu  consemna  precizarea  că
                                                                                                    18.00 Telex;                   re  să-l  tragă  după  el,  apoi  o   sprijinul.          Romulus!  Şi  eu  sînt  foarte   dacă  aviaţia  mondială  are
             pentru pregătirea noului an                                                            18.05 Tragerea Loto;           cîrmă  şi  gata  maşina  de  zbu­  toarea  carte  poştală  :  „Frate!   ocupat  cu  gîndacul  meu,  măi   azi  mai  bine  de  o  jumătate
                                                                                                                                                                 Lui  Boca  îi  trimite  urmă­
                                                                                                                                   rat".
                                                                                                    18.15 Cunoaşteţi legile 7                                   Aici  merge  lucrul  fest  dar   atîta  lucră  de  rupe.  Bani   de  secol,  aviaţia  noastră  are
                                                                                                                                    După  terminarea  studiilor                              pentru  motor  abia  i-am  tri­  aceeaşi  vîrstă  cu  ea.  Printre
                                                                                                    18.30 Publicitate;             la  Budapesta  şi  München,  tî-   tot  cu  pericol,  nu  sînt  sigur   mis  în  săptămîna  trecută   pionierii   aviaţiei   mondiale
                        de                           învăţăminte politic                            18,35  La  volan  —  emisiune  pen­  nărul  inginer  se  angajează  la   pe  nimica  căci  aceştia  se   aşa  că  abia  în  două  luni  îmi   se  găsesc  nume  româneşti
                                                                                                        tru conducătorii auto;     uzina  de  automobile  „Oppel"   schimbă  iute.  Acum  o  duc  bi­  soseşte motorul".  cu  preponderenţă  mare  ca
                                                                                                    18,50 Tcleconfcrinţă de presă;  din  Russelsheim,  unde  pen­  ne  de  nu  s-ar  răzbuna  însă   Intre  timp  vede  şi  pe  pi­  Traian  Vuia,  care,  la  18  mar­
                 {Urmare din pag. 1)    Aş  vrea  să  subliniez  că  la   pările  uteciştilor,  activează   19.20   1001 de seri: „Păţaniile lui   tru  prima  oară  ridică  pro­  duşmanii  Peste  două  săptă-   lotul  francez  Osmant,  la  3   tie  1906,  a  executat  la  Mon-
                                        ridicarea  calităţii  instruirii   în organizaţie.              Lambsy" (VI);              blema  construirii  aeroplanu­  mîni  plec  la  Paris  după  mo­  mai  1910,  la  zborurile  de­  tesson  primul  zbor  din  lume
            anii  1971—1973  peste  3  500   propagandiştilor  au  adus  o   Cabinetul  de  partid  a  a-   19.30   Telejurnal. Cincinalul îna­  lui  cu  motor.  Afacerea  fiind   tor...  La  oficiri  li-i  cam  ciudă   monstrative  de  la  Bucureşti   cu  un  avion  cu  motor,  Aurel
            de  membri  de  partid  nou   contribuţie  preţioasă  mem­  sigurat  lectori  pentru  in­   inte  de  termen.  1973  —  an   privită  ca  nerentabilă  de  că­  pe  mine  că  nu  le  spun  cum   cu  un  aeroplan  Farman  pe   Vlaicu,  constructorul  primu­
            primiţi  au  urmat  şi  absolvit   bri  ai  biroului  Comitetului   struirea  propagandiştilor  or­  hotărîtor;        tre  uzină,  Vlaicu  nu  ajunge   fac toate..."           care  com,parîndu-l  cu  gînda­  lui  tip  de  avion  românesc,
            cursurile  de  2  ani  de  studi­  judeţean  de  partid,  lectorii   ganizaţiei  U.T.C.  De  aseme­  20.00  „Metalul  şi  mătasea".  Din   la  înţelegere  cu  ei  şi  se  re­  Motorul  însă  costa  12  000   cul   lui  scrie   următoarele:   Henri  Coandă,  aviatorul  ca­
                                                                                                        lirica latino-americană;
            ere  a  Statutului.  Dealtfel,   comitetului  judeţean,  pre­  nea,  în  cadrul  corpului  de                         întoarce  la  Binţinţi  unde  ta­  lei  de  care  Vlaicu  nu  dispu­  „Frate  Romulus  I...  Asta  ma­  re  a  conceput  principiul  mo­
            în  afară  de  învăţămînt,  cu   cum  şi  cadrg  didactice  de   lectori  —  revăzut  şi  comple­  20.20  Al  Vl-lea  Festival  Inter­  tăl  său,  ţăran  cu  familie  grea,   nea,  abia  după  lungi  tergi­  şină  (aeroplanul  lui  A.  V.   torului  şi  al  aeroplanului  cu
                                                                                                                       Enescu".
                                                                                                                „George
                                                                                                        naţional
            noii  membri  de  partid  au   la  Academia  „Ştefan  Gheor-   tat  —  al  comitetului  muni­  In  program:  Maurice  Ra-   îşi  dă  în  ipotecă  la  Banca   versări  şi  intervenţii  reuşeş­  —  n.n.)  are  să  bată  şi  pe   reacţie,  le-a  realizat  şi  a  zbu­
                                                                                                                                   „Albina“
                                                                                                                                            din  Sibiu ultimele
            loc   întîlniri   periodice   la   ghiu“,  care  au  răspuns  cu   cipal  de  partid,  s-au  stabi­  vel   —   Concertul   pentru   rămăşiţe  de pămînt ce   mai  te să obţină aceşti bani.  Farman  de-1  sminteşte...  Să   rat  primul  în  lume,  în  anul
                                                                                                        mîna  stîngă  pentru  pian
            combinat, I.C.S.H., întreprin­  multă  solicitudine  invitaţiei   lit  un  număr  de  lectori  care   şl   orchestră.   Interpretea­  avea,  cu  nestrămutată  con­  La  11  ianuarie  1910,  în   vi  cînd  zboară  că  altfel  te   1910,  cu  un  avion  propulsat
            derea  minieră,  în  cadrul   de  a  expune  în  faţa  propa­  vor  sprijini  în  continuare,   ză   Filarmonica   „Moldova"   vingere  în  succesul  -fiului   drum  spre  Paris  scrie:  „Fra­  împuşc".    cu reacţie.
            cărora  li  se  fac  expuneri  şi   gandiştilor   noştri   despre   împreună  cu  colectivul  ca­  din Iaşi;          său. Astfel reuşeşte   să  con­  te  I  Mă  oprii  la  München  la   In  sfîrşit,  la  29  mai  1910   Astăzi,  cu  prilejul  come­
            se  dezbat  probleme  ale  vie­  confruntările  de  idei  în  lu­  binetului  de  ştiinţe  sociale,   20,45  Drumuri  în  istorie:  Dimi-           bere,  mîine  plec  la  Paris.   reuşeşte  să  monteze  motorul.   morării  lor,  sîntem  cuprinşi
            ţii  de  partid,  de  educaţie   mea  contemporană  şi  meto­  învăţămîntul politic al U.T.C.   trie   Cantemir:   „Descriptio   struiască  un  planor cu  care  Acuş   zburăm.   Nemţii   nu   Astfel  aeroplanul  Aurel  Vlai­  de  o  autentică  mindrie  naţio­
            partinică.                  dele  sociologice  de  cercetare       •¿r                      Moldaviae";               face  zboruri  de  antrenament   zboară,  nici  nu  se  prea  in­  cu  I  este  gata  şi  constructo­  nală,  ştiind  că  ei  au  înari­
                                        a  fenomenelor  social-politi-   In  municipiul  Hunedoara,   21.00 Prim plan: Dina Cocea;                                                           rul  îşi  efectuează  primele   pat  cu  zborurile  lor  viaţa,
              —  Alte pregătiri...      ce.                         pregătirea  noului  an  de  în­                               pe  păşunea  de  lîngă  sat. Con­  teresează..."                                        cultura,  ştiinţa  şi  faima  ţă­
              —  Comitetul municipal de   —  Urmează  să  se  deschi­  văţămînt  politic  s-a  făcut   21.30  Pagini  de  umor:  Aventuri   comitent  termină  şi  planul   Cu  această  ocazie,  la  18.   antrenamente   de   zbor   pe   rii noastre.
                                                                                                                                                                                                     Cotrocenilor
                                                                                                                                                                                             cîmpul
                                                                                                                                                                                                                  (lîngă
                                                                                                        în epoca de piatră;
            partid  a  acordat,  în  pregă­  dă  şi  învăţămîntul  politic   cu   răspundere   în  marea   21,55 Teleglob: Peru;  modelului  viitorului  aparat  şi   1/1910  l-a  vizitat  şi  pe  Tra­  Bucureşti),   ridieîndu-se   cu        - n
            tirea  noului  an  de  învăţă-   al  U.T.C.  Cum  sprijină  ca­  majoritate  a  organizaţiilor   22.15 24 de ore.      pleacă cu el la Bucureşti un-  ian Vuia care trăia la Paris.  el în aer pentru prima oară       NICOLAE WARDEGGER
            mînt,  o  atenţie  deosebită   binetul  de  partid  pregătirea   de  partid.  S-au  luat,  de  a-
            instruirii   propagandiştilor   temeinică  a  noului  an  în  a-   semenea,  în  marile  între­
            (care  conduc  cursuri  la  ora­  cest sistem de învăţămînt ?  prinderi  şi  şcoli  unele  mă­
            şe).  Instruirea  a  avut  loc  în   —  Organizaţiile  de  partid   suri  pentru  reactualizarea
            perioada 27 august —   12   au   acordat   organizaţiilor   şi  completarea  materialului
            septembrie,  în  8  şedinţe,   U.T.C.  ajutor  în  selecţio­  documentar  din  dotarea  ca­               Campania agricolă de toamnă
            după  programul  de  lucru  şi   narea   de   propagandişti,   binetelor  de  ştiinţe  sociale,
            a  constat  din  expuneri,  dez­  membri  de  partid  aproape   pentru  a  se  putea  trece  la
            bateri  metodice,  schimburi   pentru  totalitatea  învăţămîn-   întocmirea  bibliografiei  şi  a
            de   experienţă   legate   de   tului  politic  al  tineretului.   tematicilor  pentru  dezbate­
            formele  şi  metodele  folosi­  Se  înţelege  că  aceştia  sînt   rile  şi  consultaţiile  ce  se
            te în conducerea cursurilor.  tineri care cunosc preocu­  vor organiza aici.                 TIMtlWî K Î1S1ÎH 1 MIMSflR                                                                       Grijă deosebită
                     Două întrebări şi răspunsurile                                                      (Urmare din pag. 1)      cerinţă  acută  este  ca  toate   întîrziată  a  cantităţilor  de    calităţii seminţelor
                                                                                                                                  semănătorile  să  fie  introdu­  seminţe  repartizate  cooperati­
             Particularităţile  organizatorice  ale  noului   învăţămînt  într-o  organizaţie  sau  de  cursuri   se  face  însămînţarea  şi  pre­  se  în  lucru,  astfel  îneît  să  se   velor  agricole,  cît  şi  de  ad­
           an  de  învăţămînt  de  partid  —  mai  ales  in­  pe  mai  multe  organizaţii,  sînt  insă  excepţii,   gătirea  terenului,  neadmiţînd   realizeze  viteza  zilnică  pla­  ministrarea  în  sol  cu  maximă   (Urmare din pag. 1)
           cluderea  a  4-6  teme  în  ordinea  de  zi.  a  adu­  pentru  că,  de  regulă,  cursurile  sînt  consti­  nici  o  concesie  în  privinţa   nificată  la  însămînţări.  Deşi   operativitate  a  tuturor  stocu­
           nărilor  generale  —  au  suscitat  unele  preci­  tuite  pe  profilul  activităţii  fiecărei  organi­  calităţii lucrărilor.  timpul  este  favorabil,  se  con­  rilor  de  îngrăşăminte  organi­  te de laborator. Printre cooperativele agricole unde se im­
           zări.  De  exemplu,  s-a  pus  întrebarea  :  Sînt   zaţii de partid.                     Analiza  stadiului  lucrărilor   stată  că  tractoarele  ies  cu   ce  şi  minerale.  Fireşte,  o  gri­  pune obligatoriu recondiţionarea amintim pe cele din Gu-
           organizaţii  de  bază  în  care  s-au  constituit   O  altă  întrebare  :  Dacă  avem  organizaţii   agricole  de  toamnă  evidenţia­  întîrziere  în  cimp  şi  încetea­  jă  deosebită  se  impune  la  re­  rasada, Mărtineşti, Geoagiu, Burjuc, Hărău, Orăştie. Uni­
           două  forme  de  învăţămînt.  Cum  se  proce­  de  bază  mari,  cu  60-100  de  membri,  în  cazul   ză  existenţa  unor  restanţe  a-   ză  lucrul  devreme,  fiind  a-   coltat.  Deşi  după  cartofi  ur­  rea, Vaidei, Boşorod, Simeria şi altele, fiecare avînd cîte
           dează  cînd  organizaţia  de  bază  dezbate  în   temelor  incluse  în  ordinea  de  zi  a  adunări­  preciabile  la  recoltări,  îndeo­  fectat   randamentul   stabilit   mează  să  însămînţeze  păioa-   1-5 loturi de seminţe (grîu şi orz) necorespunzător selec­
           adunarea generală cele 4-6 teme ?          lor  se  constituie  grupe  de  studiu  sau  dezba­  sebi  la  cartofi,  pregătirea  te­  pe  fiecare  utilaj.  Recuperarea   se,  în  cooperativele  agricole   ţionate.
             Cabinetul  judeţean  de  partid  a  răspuns  în   terile au loc în plenul comuniştilor ?  renului  şi  semănat.  Pînă  a-   întîrzierilor  şi  imprimarea  u-   din  zona  Haţeg  şi  Orăştie,   Deoarece  ne  aflăm  în  perioada  de  desfăşurare  intensă
           felul  următor  celor  care  au  solicitat  preci­  Aceste  teme  se  dezbat  în  adunarea  gene­  cum,  arăturile  pentru  însă-   nui  ritm  susţinut  la  arături,   acţiunea  de  recoltare  este  în-   a  semănatului,  este  foarte  important  ca  recondiţionarea
           zări  suplimentare  în  acest  sens  :  Temele  cu­  rală,  cu  participarea  tuturor  comuniştilor,   mînţări  s-au  făcut  pe  mai   pregătirea  terenului  şi  semă­  tîrziată.   stocurilor  respinse  la  puritate  să  fie  urgent  încheiată,  ast­
           prinse  în  ordinea  de  zi  a  adunărilor  genera­  ca  şi  alte  probleme  care  se  înscriu  pe  ordi­  puţin  de  50  la  sută  din  su­  nat  obligă  conducerile  S.M.A.   Printr-o  bună  organizare  a   fel  îneît  în  timpul  cel  mai  scurt  posibil  să  fie  reanalizate
           le  înlocuiesc,  desigur,  dezbaterile  ideologice   nea  de  zi.  Important  este  ca  dezbaterile  să   prafeţele   planificate.   Intre   şi  secţiilor  de  mecanizare  să   muncii  şi  folosirea  întregului   noi  probe  de  laborator  pentru  a  li  se  putea  emite  buletin
           trimestriale  de  pînă  acum.  Deci  ele  trebuie   fie temeinic pregătite, să suscite interes.  această  lucrare  şi  pregătirea   organizeze  lucrul  în  schim­  potenţial  de  care  dispun  u-   roşu  de  calitate.  Cu  nimic  nu  trebuie  ignorată  nici  opera­
           astfel  stabilite  îneît  să  poată  da  posibilitatea   Desfăşurarea  învăţămîntului  de  partid  va   terenului  s-a  creat  un  deca­  buri  prelungite  şi  utilajele   nităţile  agricole  este  posibil   ţiunea  de  tratare  a  seminţelor  înainte  de  semănat,  de
           tuturor  membrilor  organizaţiei  de  bază  la  o   da  posibilitatea  să  se  tragă  o  seamă  de  con­  laj  de  peste  15  procente,  ceea   să  fie  grupate  pentru  a  le  su­  ca  recolta  acestei  toamne  să   aceasta  depinzînd  ferirea  culturilor  de  atacul  bolilor  şi  dă­
           dezbatere  vie,  cu  o  cît  mai  largă  participare.   cluzii  despre  modul  cel  mai  optim  de  orga­  ce  impune  măsuri  energice  în   praveghea  mai  uşor.  Urgen­  fie  strînsă  fără  pierderi,  iar   unătorilor.  Este  o  datorie  elementară  a  conducerilor  C.A.P.
           Asemenea cazuri, cu mai multe forme de     nizare a acestor dezbateri.                   vederea  asigurării  unui  front   tarea  însămînţărilor  este  con­  insămînţările  să  se  efectueze   şi  cadrelor  tehnice  ca  la  însămînţat  să  folosească  numai
                                                                                                                                                                                                seminţe  de  calitate,  creînd  astfel  premise  favorabile  ob­
                                                                                                    larg de lucru la semănat. O   diţionată şi de preluarea ne-  la timp şi de calitate.        ţinerii unor producţii sporite de cereale păioase la hectar.
              Prin  vasta  şi  variata  sa   ternic  sector  al  cooperaţiei   In  actualul  cincinal,  coo­  producţie  proprie.  Sute  de
             reţea  de  unităţi  de  desfa­  de  consum.  Pe  cei  48894  mp   peraţia  de  consum  din  ju­  unităţi  de  croitorie,  încăl­
             cere  a  mărfurilor,  de  ali­  suprafaţă   comercială,   ea   deţul  Hunedoara  a  pus  la   ţăminte,  prestări  în  con­
             mentaţie   publică,   turism,   cupi-inde  412  unităţi  cu  a-   punct  un  însemnat  program   strucţii,  de  reparare  şi  în­
             producţie-prestări,   servicii   mănuntul  şi  137  unităţi  de   de  dezvoltare  a  reţelei  tu­  treţinere  a  aparatelor  de
             şi  achiziţii,  cooperaţia  de   alimentaţie  publică  prin  ca­  ristice.  Prin  modernizarea   uz  casnic  —  ca  să  cităm                                                                                  primul  rînd  conducerile  sec­
             consum  din  judeţul  Hune­  re  pune  la  dispoziţie  întrea­  şi  lărgirea  unităţilor  de  la   doar  cîteva  din  vasta  gamă   Iureşul Deva are nerole de aportad fetal                                   ţiei  şi  asociaţiei  să  tragă
             doara  s-a  înrădăcinat  a-   ga  gamă  de  produse  şi  pre­  Podele  (Brad),  Haţeg,  A.   a  prestaţiilor  —  vin  in                                                                                       concluziile  necesare.  Lor  le
             dînc  în  viaţa  şi  activitatea   parate,  mărfuri  industriale,   Vlaicu,  Vaţa-Băi  etc.  şi  prin   sprijinul  cetăţenilor  cu  ser­  al noilor săi jucători, dar şi de o conducere                        revine  sarcina  să  pună  lu­
                    1
             populaţie   săteşti  şi  a  ora­  cărţi  etc.,  necesare  popu­  construirea  altor  noi,  numă­  vicii  prompte  şi  de  calita­                                                                              crurile   la   punct.   Mureşul
                                                                                                                                                                                                                            Deva,  prin  tradiţie,  a  trăit
             şelor  Orăştie  şi  Haţeg.  Prin   laţiei  săteşti.  In  magazinele   rul  locurilor  de  cazare  va   te.  La  Dobra,  Ilia,  Pui,  prin                                                                      pe   activitatea   neobositului
             eforturile  de  dezvoltare  şi   acesteia  întîlnim  atît  de­  creşte  considerabil,  iar  de­  concentrarea   unui   volum   completă, competentă din partea secţiei de fota!                                ing.  Cepănaru.  Toată  stima
             modernizare,  ea  a  crescut   servirea clasică cît şi for­  servirea se va ridica la co­  mai  mare  de  mijloace  şi                                                                                         şi  consideraţiunca  pentru  pa­
             şi  s-a  diversificat  într-atît                                                     meseriaşi,  s-au  pus  bazele                                                                                             siunea  şi  dăruirea  cu  care
             incit  astăzi  poate  satisface,                                                     unor  unităţi  temeinic  dez­    Trei  deplasări  ale  Mure­  să-mi  exprim  nemulţumirea   vărată  familie  care  dominau   lucrează  în  interesul  acestei
             la  nivelul  înaltelor  exigenţe,                                                    voltate,   organizate   după   şului  Deva  au  coincis  cu  tot   personală  nu  atît  pentru  re­  activitatea   echipei   noastre.   echipe.  Dar,  oricît  de  capa­
             întreaga  complexitate  a  ne­                                                      principiile   producţiei   mo­   atîtea  înfrîngeri  la  zero  (un   zultatele  înregistrate,  cît  mai   Repet,  nemulţumirea,  în  pri­  bil  şi  angajai  ar  fi,  un  om
             voilor  de  consum  şi  servi­  Cooperaţia de consum -                               derne.  Numai  la  unităţile   3-0  şi  două  2-0),  ceea  ce  a   ales  pentru  comportarea  ne­  mul  rînd,  mi-o  manifest  fa­  singur  nu  poate  rezolva  to­
             cii.  Peste  42  la  sută  din                                                       de  producţie  din  Dobra,  ca­  născut  în  rîndul  suporterilor   satisfăcătoare   a   jucătorilor   ţă  de  aceşti  patru  jucători   tul.  Considerăm  că  sprijinul
             populaţia  judeţului  nostru                                                         re  realizează  mobilier  co­  fireasca  nedumerire  ;  cum  o   în  teren,  îndeosebi  în  jocu­  noi,  de  la  care  aşteptam  mai   celorlalţi  membri  ai  secţiei
             îşi  procură  cele  necesare                                                         mercial,  scaune  pliante  pen­  echipă,  întărită  cu  3-4  jucă­  rile  din  deplasare.  Se  ştie  că   mult,  aşteptam  ceea  ce  ştiu   ar  trebui  să  fio  mai  prezent.
             consumului   imediat   sau                                                           tru  export,  confecţii  meta­  tori  de  valoare  verificată,  ca­  secţia  şi  asociaţia  au  făcut   că  pot,  că  sînt  capabili.  Ar   Pentru  că  probleme  sînt  :  e-
             mărfuri  de  folosinţă  înde­            prezenţi activa                             lice  şi  ambalaj  pentru  ma-   pabilă  pe  teren  propriu  de   eforturi  deosebite  pentru  în­  fi  trebuit  să  fie  mai  recu­  chipa  nu  are  un  grup  de
             lungată,  îşi  satisface  nevoi­                                                     şinile-unelte  destinate  ex­   rezultate  bune,  nu  reuşeşte   tărirea  echipei.  Şi  am  reuşit   noscători  faţă  de  eforturile   simpatizanţi,  starea  ei  mate­
             le  de  servicii  de  tot  felul                                                     portului  (în  cooperare  cu   în  deplasare  să  înscrie  go­  să  legitimăm  la  Mureşul  cîţi-   care  s-au  făcut  pentru  adu­  rială  este  destul  do  precară,
             prin  reţeaua  magazinelor  şi                                                       U.M.  Cugir)  spre  exemplu,   luri  ?  !  ?  Nimeni,  în  mod nor­  va  jucători  bine  cotaţi,  pe   cerea lor aici.    unitatea  de  spirit  a  echipei
             unităţilor   cooperaţiei   de                                                       volumul  lucrărilor  executa­   mal,  nu  emitea  pretenţii  e-   activitatea   cărora   contam   —  Şi  nu  e  nimic  de  făcut?   lasă  de  dorit  şi  multe  altele.
             consum.                                in viaţa judeţului                            te  a  însumat  în  anul  tre­  xagerate,  dar  totuşi  se  spera   foarte  mult,  pe  care  i-am   Aveţi  doar  o  secţie  de  fot­  In  curînd  va  avea  loc  şedin­
                                                                                                                                 în  rezultate  cît  de  cît  onora­
                                                                                                                                                                văzut  şi  i-am  aşteptat  ca  ei
               In  satele,  comunele,  zone­                                                      cut  peste  4  milioane  lei.   bile,  înfrîngeri  la  limită  sau   să  fie  primii  ce  vor  conduce   bal,  care  trebuie  să  ia  mă­  ţa  de  alegeri  a  secţiei.  A-
                                                                                                                                                                                              suri,  să  discute  cu  jucăto­
             le  turistice  şi  locurile  de                                                      Cooperativele  din  Haţeg  şi   egaluri.  Se  ştie  că  lupta  în   echipa  spre  evoluţii  şi  rezul­  rii,  să  vadă  ce  e  de  făcut  şi   cesta  ar  trebui  să  fie  punc­
                                                                                                  Orăştie  au  înfiinţat  ateliere
             agrement ale judeţului, mar­                                                         de  tîmplărie,  frizerie,  tini-   divizia  B  e  grea,  mai  solici­  tate  bune.  Iată  însă  că  în   să  le  ceară  să-şi  facă  dato­  tul  de  plecare  în  construi­
             ca  cooperaţiei  de  consum                                                          chigerie  şi  cojocărie,  exe-   tantă,  dar  nu  înseamnă  că   nici  unul  dintre  meciurile   ria.                     rea  unei  adevărate  secţii  de
             este  întâlnită  pretutindeni,   mele   cele   mai   modeme:   te  şi  mai  înalte  de  exigen­  cutînd  produse  de  calitate,   această  realitate  să  fie  privi­  jucate  n-am  beneficiat  de  a-   —   Vedeţi  dumneavoastră,   fotbal,   care   să   cuprindă
             stă  înscrisă  pe  impunătoa­  autoservirea  şi  servirea  pe   ţă.                  cerute   şi   apreciate.  Sînt   tă  ca  o  fatalitate,  cu  resem­  portul  total  al  celor  patru.   cu  secţia  noastră  e  aceeaşi   membri  de  fapt,  nu  numai  o-
             rele  magazine  cu  etaj,  su-   bază  de  comandă  prealabilă,   Astăzi,  numele  „coopera­  prevăzute,  de  asemenea,  noi   narea  de  a  cîştiga  acasă  şi  a   Ba  merg  bine  Şchiopu  şi  cu   veche  problemă  :  secţia  se   norifici,   oameni   pasionaţi,
             permagazine,  pe  diverse  u-   extinsă îndeosebi la mobilă.  ţie  de  consum"  este  insufi­  secţii  de  prestări'  servicii,   pierde afară.    Cojocaru  şi  nu  merg  Szucs   reduce  la  preşedintele  său,   dar  şi  cu  posibilităţi  de  acţi­
              nităţi  specializate  de  des­  Iubitorilor  de  drumeţii  cît   cient  şi  poate  că  nu  e  prea   o  fabrică  de  gheaţă  la  Ilia   Iată  de  ce  am  invitat  Ia   cu  Szilagy,  ba  invers,  ba  nu­  ing.  Dumitru  Cepănaru,  pen­  une în sprijinul echipei.
             facere,  hanuri,  restaurante   şi  celor  care  ne  vizitează   devreme  ca  cei  în  drept  să                    redacţie  pe  antrenorul  LA-   mai  cîte  unul.  Sînt,  de  ace­  tru  că  ceilalţi  membri  nu   Jucătorilor  noi  li  se  cere
                                                                                                  cu  o  capacitate  de  6  tone
             a  căror  arhitectură  cuprin­  judeţul,  cooperaţia  de  con­  găsească  o  formulă  nouă   gheaţă  în  24  ore  etc.  Mer-   DISLAU  VLAD,  adresîndu-i   ea,  foarte  nemulţumit  de  ac­  prea  activează.  Şi  de  aici   să  nu  aştepte  supraveghere  şi
             de  armonios  urbanul  şi  ru­  sum  le  pune  la  dispoziţie,   prin  care  să  exprime  între­  gînd  pe  linia  utilizării  cît   rugămintea  de  a-şi  exprima   tivitatea  lor,  de  lipsa  lor  de   pleacă  toate  greutăţile,  de   dădâcire  în  ordonarea  vieţii
             ralul,  ce  îmbie  drumeţul,   în  locurile  cele  mai  pito­  gul  conţinut  al  activităţii   mai  complete  şi  complexe   părerile  şi  constatările  sale                   orice  natură.  Să  ne  compa­  lor  sportive  şi  extrasportive.
             prin  ambianţa  oferită  şi  ca­  reşti  de  pe  Valea  Mureşu­  economice  pe  care  o  desfă­                      asupra  evoluţiei  echipei  în   angajament  total  în  lupta  pe   răm  puţin  cu  Victoria  Că­  Sînt  doar  sportivi,  oameni
             litatea  serviciilor,  la  un  po­  lui,  din  zonele  Orăştiei  şi   şoară.  Pentru  că  unităţile   a  resurselor  locale,  la  co­  primele  etape  ale  diviziei  B.   teren.  Venirea  lor  aici  a  mai   rei  şi  Industria  sîrmei  C.   capabili  şi  cultivaţi  în  spirit
                                                                                                                                                                                                                            sportiv,  apţi  să-şi  pună  or­
                                                                                                                                                                dat  naştere  la  alte  implicaţii,
                                                                                                  operativa  din  Haţeg  (Silvaş)
             pas plăcut.                 ale  Ţării  Haţegului,  sau  pe   cooperaţiei  de  consum  în­  a  intrat  în  funcţiune  un   Nu  îngrijorarea,  nu  gîndul   de  ordin  moral,  în  sînul  e-   Turzii,  şi  ele  echipe  promo­  dine  în  viaţa  personală.  Li  se
               Nu  este  nici  o  exagerare   arterele  de  intensă  circula­  trunesc,  sub  firma  lor,  o   centru  de  semiindustrializa-   că  perspectiva  Mureşului  ar   chipei,  ceea  ce  a  făcut  ca  în   vate.  Nu  pot  spune  că  dis­  cere  să  dea  ceea  ce  ştiu,  să
             cînd  spunem  că  în  reţeaua   ţie,  unităţi  de  alimentaţie   puternică  bază  de  produc­  re  pentru  conserve  din  le­  fi  sumbră  din  cauza  acestor   general,  în  deplasări,  să  se   pun  de  loturi  mai  valoroase   răsplătească  eforturile  făcu­
             cooperaţiei  de  consum  în-   publică,  cofetării,  hanuri  —   ţie,  cuprinsă  printr-o  reţea   gume  destinate  propriilor  u-   înfrîngeri  ne-au  determinat   manifeste  această  slabă  acti­  ca  al  nostru,  dar  au  o  at­  te  pentru  ei.  să  confirme  în­
             tîlnim  nu  rareori  unităţi  de   locuri  de  neuitat  pentru  po­  largă  de  prestări  de  servi­  nităţi,  urmînd  ca  un  alt  a-   să  provocăm  această  discuţie,   vitate a echipei.  mosferă  de  echipă  exempla­  crederea  şi  dragostea  cu  ca­
                                                                      cii  industriale  şi  unităţi  de
             desfacere  şi  deservire  mo­  pas  şi  agrement.  In  medie,   producţie  propriu-zise.  Pe   semenea  centru  să  ia  fiinţă   ci  numai  dorinţa  şi  credinţa   Pot  spune,  cu  regret,  că   ră,  o  conducere  unită,  omo­  re  au  fost  primiţi  la  Deva
             del,  la  nivelul  celor  mai  e-   la  30—35  km  există  cîte  o   această  cale,  fondul  de  mar­  anul  acesta  la  Densuş  în   că  cele  spuse  de  antrenor   nu  mai  sîntem  aceeaşi  echi­  genă,  echilibrată,  şi  sînt  în­  (e  adevărat,  cam  exagerată
             xigente  cerinţe  de  servire  a   unitate  de  acest  gen,  turiş­                  raza  de  activitate  a  acele­  vor  avea  darul  să  clarifice   pă  de  anul  trecut,  care  se   conjurate  de  grupuri  de  sim­  din  partea  unora),  să  joace
             populaţiei.                  tilor  asigurîndu-li-se  aici  o   fă  care  se  desface  prin  co­  iaşi cooperative.  pentru  suporteri  unele  ches­  zbătea  şi  se  lupta  în  teren   patizanţi  dăruiţi.  Rezultatele   fotbal  pentru  a  obţine  rezul­
                   Reţeaua de desfacere a   deservire  completă  şi  civili­  operaţie  se  îmbogăţeşte  cu                       tiuni  şi  nedumeriri  legate  de   pînă  Ia  epuizare,  că  nu  mai   lor se văd.        tate  bune.  Pe  care  le  aştep­
                mărfurilor este cel mai pu­  zată, spaţii de parcare etc.  un volum important din                  V. PANA        comportarea echipei.          avem  acea  omogenitate,  acea   Din  cele  spuse  de  antreno­  tăm cît mai curînd.
                                                                                                                                                                                                           O
                                                                                                                                  . — De la început doreso      unitate şi acel spirit de ade­  rul Vlad este necesar ca în           ÎJ. STANCIU
   43   44   45   46   47   48   49   50   51   52   53