Page 49 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 49
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 809 ® VINERI 14 SEPTEMBRIE 1973
&
rOTBwsmm* /m.»
Opinia publică protestează energic împotriva loviturii de stat
ilitare din Chile şi işi exprimă deplina solidaritate
Vizita delegaţiei Iii II Farfuriile ti
cu lupta dreaptă a maselor populare chiliene în It. P. impuls zburătoare
din nou in
actualitate
ULAN BATOR 13 (Ager tovarăşului J. Ţedenbal, po
pres) — La 11 septembrie, porului mongol. Intîlnirea s-a WASHINGTON 13 (Ager
Declaraţia Comitetului Central Jumjaaghiin Ţedenbal,' prim- desfăşurat într-o atmosferă pres). — După recentele rela
caldă, cordială.
secretar al C.C. al P.P.R.M.,
tări privind prezenţa -unor
In cinstea delegaţiei ro
preşedintele Consiliului de
OZN-uri pe cerul Italiei, în
Miniştri al R. P. Mongole, a mâne, Marele Hural Popular ultimele zile, „farfuriile _ zbu
oi Partidului Comunist Român primit delegaţia Marii Adu a oferit o recepţie. rătoare“ revin în actualitate,
nări Naţionale, condusă de
O
de astă dată peste ocean, în
Gheorghe Necula, vicepre
vizita
în
Continuîndu-şi
şedinte a) M.A.N. R. P. Mongolă, delegaţia par Statele Unite ale Americii.
Intr-adevăr, locuitorii dife
Cu acest prilej, tovarăşul lamentară română a vizitat,
întregul popor român a luat cunoştinţă cu a- tuie un grav atac împotriva clasei muncitoare, ţă roare şi ne exprimăm profunda solidaritate cu Jumjaaghiin Ţedenbal a timp de două zile, o serie de ritelor aşezări rurale din
dincă indignare de lovitura de stat provocată în rănimii, intelectualităţii, a tuturor forţelor progre forţele patriotice, progresiste şi democratice din transmis urări de sănătate obiective economice şi social- statul Georgia (S.U A.) par,
Chile de forţele reacţiunii, în cîrdăşie cu imperia siste patriotice din Chile şi din întreaga lume, Chile, încrederea că poporul chilian va restabili şi noi succese tovarăşului culturale din aimacul Arhan- jn ultima vreme, realmente
lismul, care a dus la înlăturarea guvernului con împotriva luptei poporului chilian pentru progres toate drepturile şi libertăţile democratice, ordinea Nicolae Ceauşescu şi popo gai. „invadaţi“ de obiecte zbură
stituţional, democratic şi progresist, expresie a economico-social, şi aduce mari prejudicii inde constituţională, va face să fie respectată voinţa sa. rului român. La rîndul său, O toare neidentificate. Rapoar
voinţei poporului chilian. pendenţei şi suveranităţii naţionale a Republicii Considerăm că nici o forţă nu va putea învin şeful delegaţiei române a La 12 septembrie, delegaţia tele poliţiei şi ale forţelor
Am aflat, de asemenea, cu profundă durere şi Chile. ge forţele progresiste, democratice din Chile, nu transmis din partea tovarăşu Marii Adunări Naţionale a aeriene americane indică
consternare de asasinarea mişelească a preşedin Comitetul Central al Partidului Comunist Ro va putea abate poporul chilian de pe calea luptei lui Nicolae Ceauşescu • urări plecat spre patrie. faptul că, încă în urmă cu
telui Salvador Allende Gossens, eminent om de mân şi întregul nostru popor îşi exprimă profun pentru o viaţă mai bună, pentru progres, pentru de sănătate şi noi succese două săptămîni, locuitori din
stat, patriot şi progresist, conducător al poporului da indignare împotriva acestui complot reacţionar, dezvoltarea sa economico-socială independentă. sudul Georgiei au semnalat
chilian prieten, militant pentru pace şi colaborare a terorii reacţionare dezlănţuite contra forţelor autorităţilor' că au văzut cîte-
între popoare. democratice, patriotice, progresiste din Chile. COMITETUL CENTRAL va „farfurii zburătoare“. De
Lovitura de stat a forţelor reacţionare consti- Cerem încetarea imediată a acestor acte de te- AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN atunci, asemenea sesizări au
Mesajul preşedintelui fost primite şi din alte locali
tăţi din Georgia, Florida şi
Alabama. In noaptea de 9 spre
Declaraţia Consiliului Central al Uniunii privind starea Uniunii lor din Savannah şi Chattam
10 septembrie, birourile şerifi
au primit informaţii, de la di
WASHINGTON 13 (Ager opinia publică americană ca
pres). — Preşedintele S.U.A., majorarea preţurilor la produ feriţi cetăţeni, din care rezultă
că aceştia au văzut, în total...
Generale a Sindicatelor din România Richard Nixon, a adresat Con sele de consum. Lupta împo 50 de OZN-uri.
gresului un nou mesaj cu pri
fie
triva inflaţiei trebuie să
vire la starea Uniunii. preocuparea noastră principală Militarii din districtul Ma
In mesaj se subliniază, în pentru restul acestui an“. dison — Georgia — care au
Oamenii muncii din ţara ţuite împotriva forţelor pro bertate şi independenţă a ţă toată energia şi hotărîrea ac căţele şi oamenii muncii din tre altele, necesitatea adoptă După ce arată că unul din investigat locul dintr-o pădg-
noastră, sindicatele, întregul gresiste şi democratice, împo rilor Americii Latine. Lovitu tul odios al forţelor reacţiu Chile, îşi exprimă- profunda rii de urgentă a unor măsuri tre cele mai importante proiec re, unde, potrivit relatărilor iţ-
popor au aflat cu profundă triva clasei muncitoare, a sin ra de stat întreprinsă de for nii şi imperialismului şi cere solidaritate internaţionalistă adecvate pentru combaterea te de lege aflate în faţa Con nor martori oculari, ar fi ate
indignare de lovitura de stat dicatelor din Chile provoacă ţele reacţiunii interne a fost încetarea terorii şi măsurilor cu Centrala Unică a Oameni creşterii preţurilor, pentru asi gresului este reforma legii co rizat un OZN, au declarat că
militară care a înlăturat gu o adîncă dezaprobare în rîn- săvîrşită in cîrdăşie cu impe cu caracter represiv dezlănţui lor Muncii din Chile, cu cla gurarea în cantităţi suficiente merţului din 1973, propusă de obiectul respectiv s-a dovedit
vernul legal, constituţional al dul oamenilor muncii, al în rialismul, care nu au încetat te contra clasei muncitoare, a sa muncitoare chiliană, care a combustibilului folosit la în Administraţie, mesajul ajunge a fi un dispozitiv umplut cu un
Frontului Unităţii Populare tregului nostru popor. Toate nici o clipă să comploteze sindicatelor, a forţelor demo se opune complotului forţelor călzitul casnic şi în transpor la concluzia că „tranzacţiile lichid luminiscent, folosit ade
din Chile, ales pe cale demo acestea constituie o încercare împotriva Guvernului Unităţii cratice, patriotice şi progre reacţionare şi antidemocrati turi, a energiei electrice în in comerciale trebuie să fie echi sea do automobilişti pentru
cratică de poporul chilian, brutală a reacţiunii, a impe Populare, pentru a opri îna siste din Chile. Exprimăm în ce, cerînd cu toată hotărîrea dustrie. Pledînd pentru măsuri tabile pentru toate ţările“. marcarea extremităţilor auto
încercînd astfel să oprească rialismului de a opri procesul intarea Republicii Chile pe crederea că procesul revolu să fie restabilite drepturile urgente de combatere a cri Totodată, proiectul de lege a- vehiculelor.
mersul impetuos înainte al revoluţionar din Chile, de a calea transformărilor înnoi ţionar din Chile, ca întreaga şi libertăţile democratice, or mei şi a toxicomaniei, mesajul mintit se referă la necesitatea Un locuitor din Orchard Hill
Republicii Chile pe calea pro zădărnici eforturile eroice pe toare, a dezvoltării sale inde luptă a popoarelor pentru li dinea constituţională prezidenţial reclamă totodată extinderii clauzei naţiunii ce — Georgia — a declarat ră
gresului material şi social. care oamenii muncii le-au de pendente. S-a dovedit încă o, bertate şi dreptate socială, In aceste momente grele de îmbunătăţirea substanţială a lei mai favorizate şi la alte a observat un mic glob auriu,
Am aflat cu adîncă mîhni- pus sub Guvernul Unităţii dată că imperialismul consti pentru independenţă naţiona încercare pentru oamenii învăţămîntului. De asemenea, ţări. de mărimea unui ou, coborînd
re despre asasinarea preşedin Populare pentru tranformări tuie o ameninţare permanen lă şi viaţă mai bună, nu va muncii şi poporul din Repu în mesaj se preconizează re Pe de allă parte, preşedinte din cer. înconjurat de un nor
telui Salvador Allende Gos democratice, pentru consoli tă împotriva libertăţii popoa putea fi oprit pe calea lovi blica Chile, ne exprimăm de înnoirea programului construc le a afirmat că se va opune ini de fum, el s-a sfărîmat la con
sens, ales de masele popu darea independenţei economi relor, a aspiraţiilor lor de turilor de stat. a crimelor şi plina convingere că nici o ţiei de locuinţe şi elaborarea ţiativelor Congresului privind tactul cu Pămîntul. Analiza
lare, fiu curajos şi devotat ce şi suveranităţii naţionale a emancipare naţională şi socia represiunilor, că masele popu forţă nu va putea abate pe unor programe privind sistema o nouă reducere a bugetului probelor de pămînt nu a dus
al poporului chilian, eminent patriei, trecerea bogăţiilor ţă lă. lare îşi vor impune în cele oamenii muncii din Chile do tizarea oraşelor americane. apărării, calificînd, în acelaşi la descoperirea, rămăşiţelor o-
om de stat, patriot şi progre rii în stăpînirea poporului, a- Consiliul Central al Uniunii din urmă voinţa. pe calea luptei pentru făuri In mesajul său, preşedintele timp, drept „inaceptabilâ redu biectului, dar,' lucru ciudat,
sist, militant pentru cauza sigurarea unui viitor fericit po Generale a Sindicatelor din Uniunea Generală a Sindi rea unei vieţi mai bune, pen Nixon a reamintit că peste 50 cerea efectivelor forţelor ar temperatura în interiorul orifi-
democraţiei şi progresului, a porului cilian, constituie un a- România, în numele celor catelor din România, care în tru d-ezvoltai-ea economică şi de proiecte de legi şi propu mate cu 156 000 de oameni, a- ciului format de obiect era de
neri ale Administraţiei, supu
colaborării între popoare ş* tentat împotriva libertăţii şi in se Congresului, îşi aşteaptă de probată de Senat“. aproximativ 140 grade Celsius.
pentru pace. dependenţei poporului chilian, peste Cinci milioane de mem treţine relaţii strînse de prie socială, liberă şi independen mult timp soluţionarea. „Nici
Prigoana şi teroarea dezlăn o lovitură dată luptei pentru li bri de sindicat, condamnă cu tenie şi colaborare cu sindi- tă, pentru progres şi pace.
o problemă — a spus preşedin
tele — nu preocupă mai mult
Examen de admitere
Declaraţii şi demonstraţii de protest Regionala de Căi Ferate Timişoara ţine examen
Cadran de admitere în data de 22. IX. 1973 la Grupul şcolar
mpotriwa loviturii de stat militare din Chile ALGER. — Coresponden de calificare C.F.R. Timişoara, strada C. Rădulescu,
. ,
nr. 1, pentru :
w
*'* B .... ,' ^ T»* vw tr. -. ... . . . . . . . _ tul Agerpres, Mircea S. Io- 1. Cursul de specializare postliceală de picher
“* ' 1 '*■ ‘**1. T - ' T**; '*** /•»„ .fcv -r . . V* W •*> Uf» *•» «*/ «f* -v* Mts •*.*, .»* —■ nescu, transmite: In timpul
r n
vizitei făcute în Algeria, la linii, cu o durată de 10 luni, care va funcţiona la
Lovitura de stat provocată Guvernul italian condamnă în propriile lor privilegii. Pre Partidului Socialist, precum nezuela au participat la un invitaţia guvernului acestei Grupul şcolar C.F.R. Bucureşti.
în Chile de forţele reacţiunii modul cel mai ferm violenţa şedintele Allende, a spus Olof şi a centralelor sindicale. Pe marş de protest împotriva lo ţări, pentru a participa la Se primesc absolvenţi ai liceului de cultură ge
în cîrdăşie cu imperialismul, în viaţa politică. Palme, beneficiind de spriji ste 12 000 de manifestanţi, viturii militare care a dus la cea de-a zecea ediţie, jubi nerală în vîrstă de 18-43 ani.
care a dus la înlăturarea gu Şeful statului mexican, nul popular, a încercat să-şi purtînd în fruntea lor un răsturnarea guvernului con liară, a Tîrgului internaţional 2. Cursul de calificare de gradul II. Şef echipă-
de la Alger, Nicolae Agachi,
vernului constituţional, de Luis Echeveria, şi-a exprimat elibereze ţara de exploatatorii portret al lui Salvador Al stituţional al preşedintelui ministrul industriei metalur picher linii, cu durata de 12 luni, care va funcţiona
mocratic şi progresist, la asa profundul regret faţă de lovi străini şi să realizeze o revo lende, au demonstrat în tă Allende. gice, a avut convorbiri cu
sinarea mişelească a preşedin tura militară organizată împo luţie socială paşnică Nu tre cere pe străzile capitalei ita La Buenos Aires, peste ministrul algerian al comer la Timişoara.
telui Salvador Allende, a triva guvernului constituţional buie să acceptăm ca Republi liene, în memoria preşedin 20 000 de tineri şi-au expri ţului, Layachi Yaker, cu Se primesc absolvenţi ai şcolilor profesionale cu
stîrnit noi proteste din partea al preşedintelui Allende. El a ca Chile să fie înăbuşită în telui chilian, în sprijinul po mat, în faţa clădirii Congre ministrul industriei şi ener profil mecanic şi construcţii şi cu pregătire medie, în
unor guverne, organizaţii po exprimat solidaritatea guver tăcere“. Primul ministru sue porului acestei ţări. „Allen sului argentinian, sprijinul giei, Belaid Abdessalem, şi vîrstă de 18-43 ani.
litice, forţe democratice din nului şi poporului mexican cu dez a lansat un apel către de — o idee care nu moare“ faţă de Guvernul Unităţii cu o serie de conducători ai
diferite ţări ale lumii. poporul chilian, precum şi întreaga opinie publică inter — era scris pe o uriaşă pan Populare. Un grup de de societăţilor naţionale alge La ambele cursuri, recrutările se fac pentru sec
C.C, al P.C.U.S. a dat pu speranţa că acesta va reuşi naţională, cerîndu-i să reac cartă purtată de demon monstranţi s-au îndreptat riene care întreţin legături ţiile : L. 1. Caransebeş, L. 2. Lugoj, L. 3., L. 4. Timişoa
blicităţii o declaraţie în care să regăsească calea democra ţioneze în mod viguros împo stranţi. In cadrul manifesta spre Ambasada chiliană, un de cooperare cu întreprin ra, L. 5. Deva, L.6. Reşiţa, L. 7., L. 8. Arad, L.9. Alba
de au exprimat sentimentele
condamnă cu hotărire acţiu tică şi paşnică pe care şi-a triva loviturii reacţionare. ţiei, au luat cuvîntul lideri de solidaritate ale poporului derile româneşti de comerţ lulia. Candidaţii trebuie să aibă domiciliul stabil pe o
nile forţelor reacţionare din ales-o în urmă cu trei ani. O ai partidelor participante, a- argentinian faţă de Guver exterior. Au fost abordate,
Chile, încălcarea normelor Fidel Castro, primul minis In numeroase capitale ale firmînd solidaritatea poporu nul Unităţii Populare. cu acest prilej, probleme rază de maximum 60 lem de sediul secţiilor respec
constituţionale, actele de re tru al Guvernului Revoluţio lumii, au avut loc mari de lui italian cu poporul chilian Se anunţă că în Cuba, Me privind evoluţia relaţiilor e- tive.
presiune împotriva partidelor nar al Cubei, aflat într-o vi monstraţii, organizate în şi lansînd un apel la unitate xic, Venezuela şi Republica conomice bilaterale, remar- Examenul de admitere va consta din o probă scri
şi organizaţiilor progresiste. zită oficială la Hanoi, a con semn de protest faţă de lo contra uneltirilor imperialis Dominicană a fost decretat cîndu-se dorinţa ambelor să şi orală la matematică şi fizică pentru cursul post-
C.C. al P.C.U.S., exprimînd damnat energic lovitura de vitura de stat militară din mului. doliu în memoria preşedinte părţi de a dezvolta schimbu
Chile.
★
sentimentele comuniştilor so stat militară din Chile, cali Peste 60 000 de persoane au Numeroase colective de oa lui Salvador Allende. rile comerciale şi coopera liceal picheri şi la matematică şi specialitate pentru
vietici, ale tuturor oamenilor ficată ca o „agresiune a for participat miercuri, la Paris, meni ai muncii din Marea Primul ministru al Canadei, rea economică şi tehnico- cursul de gradul II şefi echipă.
sovietici, afirmă solidaritatea ţelor reacţionare“. El şi-a ex la o amplă manifestaţie de Britanic şi-au exprimat „pro Elliott Trudeau, a deplîns fap ştiinlifică dintre România şi După absolvirea cursului, absolvenţii vor fi înca
cu Partidul Comunist din primat speranţa că acest act solidaritate cu poporul chi testul şi indignarea" faţă de tul că preşedintele Allende a Algeria.
Chile, cu Partidul socialist, condamnabil nu va putea în- lovitura militară de stat din fost răsturnat prin forţă. „Sal draţi în producţie, conform condiţiilor de stagii pre
cu celelalte partide ale Uni frînge mişcarea revoluţionară lian, organizată de partidele Chile, precum şi „solidarita vador Allende, a spus el, a PNOM PENH. — Forţele văzute în Ord. nr. 55/341/1973 M.T.Tc.
tăţii Populare, cu toţi oame care se extinde în America comunist şi socialist, Confe tea cu poporul chilian". In iniţiat în cursul mandatului patriotice populare khmere înscrierile se fac pînă în ziua de 18 septembrie
deraţia Franceză şi Demo
nii muncii din Chile, care,\în Latină. cratică a Oamenilor Muncii capitală şi în multe alte loca său reforme valabile". au continuat, în noaptea de a.c. la secţiile L. de mai sus, în baza următoarelor ac
ciuda loviturilor reacţiunii, •TÎr (C.F.D.T.) şi Confederaţia Ge lităţi din ţară au avut loc Ministrul canadian de ex miercuri şi în cursul dimi
rămîn fideli luptei pentru in Primul ministru danez, An- nerală a Muncii (C.G.T.). terne, Mitchell Sharp, şi-a ex neţii zilei de joi, să se a- te : certificat de naştere original şi copie, actul de
dependenţă, democraţie şi ker Joergensen, a declarat că Printre manifestanţi se aflau sau sînt programate pentru primat speranţa că „într-un propie de Pnom Penh, in studii original şi copie, adeverinţă de sănătate elibe
zilele următoare mari de
progres social, acelor idealuri „regretă profund faptul că e- Georges Marchais, secretarul monstraţii de protest şi soli viitor apropiat, regimul demo formează agenţia United rată de circumscripţia medicală de care aparţine,
J
nobile, pentru care au mili forturile preşedintelui Allen general al P.C.F., şi Fran- daritate. La Birmingham, de cratic va putea fi restaurat Press International. Au fost certificat cazier judiciar.
tat cu curaj Salvador Allen de de a stabili un regim so cois Mitterand, secretar ge monstranţii purtau pancarte .în Republica Chile“. semnalate ciocniri între pa
de, Guvernul Unităţii Popu cialist pe baze democratice neral al P.S. Francez. La pe care scria : „Anglia tre trioţi şi forţele lonnoliste la Informaţii suplimentare se pot primi la secţiile L,
lare, oamenii muncii din Chile. au fost zdrobite de forţele sfîrşitul manifestaţiei s-a dat Deputaţii argentinieni au a- 11 kilometri de capitală. Pe cît şi la Divizia Linii C.F.R. Timişoara, telefon 14950
conservatoare". buie- să condamne zdrobirea probat, în unanimitate, o de de altă parte, se informează
O ■Jr citire unei moţiuni comune democraţiei în Chile". Pen claraţie în care proclamă so că centrul de telecomunica interior 570.
Intr-un comunicat difuzat la Guvernul suedez, precum şi a Partidului Comunist Fran tru duminică este anunţată lidaritatea guvernului argen ţii de la Kambaul, Ia 14 (290)
Roma se arată că guvernul toate partidele politice din a- cez şi Partidului Socialist o mare demonstraţie la Lon tinian cu Guvernul Unităţii kilometri vest de Pnom
italian, aflînd cu profund re ceastă ţară au condamnat în Francez, care condamnă „lo dra. Populare Declaraţia deplînge Penh, a fost supus unui tir
gret că guvernul constituţio mod unanim lovitura de stat vitura de stat a liderilor mi La Washington, oîteva sute oprirea procesului istoric chi de artilerie din partea pa
nal din Chile a fost răsturnat militară din Chile. Primul litari de dreapta" şi care de studenţi americani scan- lian spre libertate şi progres, trioţilor.
de o lovitură de stat şi că în ministru al Suediei, Olof Pal proclamă că Guvernul Uni dînd „Viva Chile“, au mani menţionînd că „numai popoa A N U N Ţ
cursul tragicelor evenimente me, a declarat: „Ales de că tăţii Populare „a respectat, festat în faţa Casei Albe, în rele aflate în exerciţiul de MOSCOVA. — O expedi
care s-au produs la Santiago tre popor, preşedintele Allen apărat şi dezvoltat democra semn de protest faţă de lo plin al instituţiilor lor sînt ţie ştiinţifică sovietică a întreprinderea de industrializare
preşedintele Salvador Allende de reprezenta un pericol pen ţia în Chile“. vitura de stat militară din stăpînele propriului destin". plecat, la bordul navei „Că
şi-a găsit moartea, îşi expri tru toţi cei care erau ostili O manifestaţie similară a Chile. Declaraţia exprimă regretul pitan Kondratiev“, spre cer
mă profunda tristeţe pentru unor reforme sociale paşnice avut loc la Roma, la chema La Caracas, peste 5 000 de Argentinei faţă de evenimen cul polar, pentru a pune ba a laptelui Hunedoara-Simeria
dispariţia preşedintelui chilian. şi care doreau să-şi conserve rea Partidului Comunist, a studenţi şi muncitori din Ve- tele din Chile. zele unei noi staţii în derivă
în zona insulei Wranghel. ANGAJEAZĂ IMEDIAT
Este pentru a treia oară
cînd oamenii de ştiinţă so pentru fabricile : SIMERIA
— mecanici auto
vietici efectuează asemenea
Evoluţia situaţiei din Chile expediţii. — sudori autogeni-electric
ANKARA. — Consiliul — zidari
Securităţii Naţionale al Tur PETROŞANI-LIVEZENI
SANTIAGO DE CHILE 13 biective ale poliţiei au fost tenţă din sudul capitalei. In levă că lideri ai Unităţii tura de stat. Joi la amiază, dei, întrunit la Ankara, a — paznici
(Agerpres). — Agenţiile inter atacate de susţinători ai Gu cursul după-amiezii, agenţia Populare depun eforturi sus restricţiile de circulaţie au hotărît organizarea, în luna
naţionale de presă citind de vernului Unităţii Populare. United Press International re ţinute pentru organizarea re fost ridicate la Santiago de octombrie, a alegerilor ge — fochişti cazane stabile
claraţiile unor martori ocu Lupte puternice între forţele, lata despre izbucnirea unor zistenţei armate. Aceeaşi a- Chile, dar' numai pentru două nerale, în condiţii normale. — electricieni întreţinere
lari, precum şi diverse alte armate şi muncitori au avut puternice schimburi de focuri genţie semnalează o. mişcare ore şi jumătate. Unităţi ale Legea marţială urmează 'să — zidari-zugravi
surse din capitala chiliana loc pentru ocuparea unor edi în apropierea Ministerului A- de rezistenţă împotriva. jun armatei, tancuri şi maşini expire la 26 septembrie, pe
anunţă că rezistenţa populară ficii şi întreprinderi impor părării şi a Palatului prezi tei militare în cadrul celei blindate continuă să patruleze întregul teritoriu al Turciei. Condiţii de angajare şi salarizare conform Leqii
împotriva juntei militare con tante din capitala chiliană, denţial, De asemenea, s-a a- de-a cincea divizii a armatei în centrul oraşului. Sediul a- nr. 12/1971.
tinuă, atît la Santiago de Chi cum ar fi Institutul politeh nunţat că avioane militare chiliene. genţiei Prensa Latina din ca TEHERAN. — In provin Informaţii suplimentare, la sediul fabricilor, tele
le, cît şi în alte regiuni. Sînt nic şi Fabrica „Sumâr". De survolau capitala. Posturile clandestine de ra pitala chiliană a fost incen cia Gilian din nordul Ira fon int. 7, int. 8, int. 9 Simeria şi 1824 - 1823 Pe-
semnalate, în special, lupte asemenea, potrivit unui pur Concomitent, agenţiile de dio care emit de pe terito diat. A fost introdusă o stric nului, 20 de state au fost troşani.
violente în suburbiile capita tător de cuvînt al juntei mi presă informează despre ex riul chilian relatează că, în tă cenzură asupra presei şi a afectate de inundaţiile pro
lei chiliene, unde sînt ampla litare, citat de Agenţia Fran tinderea rezistenţei în inte perioada care a trecut de la celorlalte mijloace de infor vocate de ploi torenţiale ne (296)
sate numeroase obiective in ce Presse, au avut loc lupte riorul ţării. In noaptea de 12 instaurarea juntei militare, mare, fiind autorizate să apa întrerupte. Cantitatea mare
dustriale şi unde muncitorii, în jurul sediilor Ministerului spre 13 septembrie, potrivit s-au înregistrat peste 1000 de ră doar două ziare, între ca de apă venită din munţi a
care s-au blocat în uzine, o- Muncii şi Băncii Centrale. A- agenţiei ANSA, au avut loc morţi. Muncitorii care opun re „Mercurio“ (cu o orientare pricinuit pierderi mari a-
pun o dirză rezistenţă trupe genţia Associated Press rela lupte violente în aproape toa rezistenţă autorităţilor ilegale de extremă dreaptă). griculturii, provocînd tot Infreprinderea pentru lianfi Deva
lor. Acestea, potrivit agenţii ta că, în cursul dimineţii de te regiunile chiliene. Informa sînt împuşcaţi de militari, du Totodată, agenţia UPI re odată panică. Au fost, de
lor de presă, întrebuinţează joi. au fost auzite numeroase ţii care circulă în cercurile pă ce sînt capturaţi — relevă latează despre noi arestări în asemenea, avariate drumu
elicoptere, avioane cu reacţie, schimburi de focuri în dife diplomatice sud-americane de agenţia Prensa Latina. Junta rîndul militanţilor partidelor rile din zonă. RECRUTEAZĂ
tancuri şi tunuri de calibru rite zone ale capitalei. De la Londra, citate de agenţia militară a lansat un avertis Unităţii Populare. tineri cu stagiui militar satisfăcut, absolvenţi a 7-8 cla
greu pentru a înfrînge rezis altfel, postul de radio al ar France Presse, relevă că, în ment sever împotriva tuturor In cursul nopţii de miercuri LONDRA. — Potrivit unor se, pentru a fi şcolarizaţi prin cursuri de scurtă dura
tenţa muncitorilor, sprijiniţi matei, transmiţînd din San sudul ţării, ar fi în curs de acelora care se opun noului spre joi, junta a instaurat, un cifre oficiale date publicită tă în meseriile de :
tiago de Chile şi captat la organizare o rezistenţă ar regim, menţionînd că aceştia cabinet ministerial militar ţii la Londra, în ultimele 12
de studenţi. Buenos Aires, a recunoscut, mată împotriva juntei mili vor fi executaţi după o ju Potrivit agenţiei AP. genera luni preturile cu ridicata la - lăcătuşi mecanici
Pe de altă parte, în diferi potrivit agenţiei France Pres tare, sub conducerea fostului decată sumară In toate pro lul Augusto Pinoehet a fost materiile prime industriale - vulcanizatori
te puncte ale oraşului sînt se, că unităţi ale aviaţiei şi compndant-şef al armatei, ge vinciile, prefecţii numiţi de desemnat, joi. preşedinte al şi combustibili au crescut - sudori
auzite explozii şi împuşcături. forţelor terestre au interve neralul Carlos Prats. De ase guvernul Unităţii Populare au juntei. cu 37 la sută în Marea Bri- informaţii suplimentare se pot obţine la
menea. agenţia Prensa Lati fost arestaţi. Sînt menţinute, Joi seara. Parlamentul chi tanie, paralel cu majorarea sediu
Agenţia United Press Interna nit, în aceeaşi dimineaţă, îm na, citind informaţiile unor în acelaşi timp, măsurile de lian a fost dizolvat, iar man cu 41 la sută. în aceeaşi pe întreprinderii din Deva, sîr. Horea, nr 42 telefon
tional relata că mai multe o- potriva punctelor de rezis corespondenţi argentinieni, re urgenţă introduse după lovi datele deputaţilor anulate. rioadă, a preturilor la pro 11101-12399.
dusele alimentare.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, sbr. Dr. Petru Groza, nr. 35. (Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori). 12 317 fcnJiess. soorti float-ill I P Opta