Page 50 - Drumul_socialismului_1973_09

ß^otwa Mar: ■ , ,
D r
.
Proletari din toate tarile, uniii-vă I
Vizita tova

Nicoiae Ceauşescu

in Ecuador

Vizită protocolară

Joi după-amiază, preşedin­ Intr-o atmosferă cordială, La sosire şi la plecarea de
tele Consiliului de Stat al prietenească, au fost aborda­ la Palatul Naţional, garda
Republicii Socialiste România, te probleme privind relaţiile prezidenţială a prezentat ono­
Nicolae Ceauşescu, a făcut o de colaborare dintre cele două rul. Au fost intonate imnuri­
vizită protocolară, la Palatul ţări şi, îndeosebi, au fost a- le de stat ale celor două ţări.
Naţional, preşedintelui Repu­ nalizate căile lor de dezvol­ Atît pe traseul străbătut
ANUL XXV Nr. 5 810 SÎMBĂTĂ 15 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI blicii Ecuador, general Guil­ tare în interesul celor două pînă la Palatul Naţional, cît
lermo Rodriguez Lara. ţări şi popoare, al cauzei pă­ şi în faţa reşedinţei preziden­
La întrevederea care a a- cii şi colaborării internaţio­ ţiale, un mare număr de lo­
vut loc cu acest prilej au a- nale. Totodată, au fost dis­ cuitori ai capitalei ecuadorie-
sistat miniştrii de externe ai cutate probleme de interes re­ ne au făcut preşedintelui
Adunarea festivă celor două ţări, .George Maco- ciproc ale situaţiei internaţio­ Nicolae Ceauşescu o caldă
vescu şi Antonio Jose Lucio
URGENTE ÎN AGRICULTURĂ de la Hunedoara Paredes. nale actuale. manifestare de prietenie.

Banchet în onoarea preşedintelui
Recoltarea Însămînţatul consacrată Zilei Consiliului de Stat

cartofilor păioaselor metalurgistului
Preşedintele Republicii E- Nicolae Ceauşescu şi a tova­ cuadoriană, conferită prin
Incepînd din anul 1972, in cuador. general Guillermo Ro­ răşei Elena Ceauşescu, garda tradiţie şefilor de state, pro­
In acţiunea de recoltare a cartofilor, unele unităţi Arăturile executate pînâ acum pentru însămînţatul fiecare an, în cea de a treia driguez Lara, a oferit, joi sea­ militară prezidenţială a pre­ motori ai păcii ş' justiţiei so­
care au acţionat cu temeinicie au reuşit să termine cu' păioaselor reprezintă mai puţin de 50 la sută din su­ duminică a lunii septembrie ra, un banchet în saloanele zentat onorul Oaspeţii români ciale, militanţi consecvenţi
bine această lucrare. Cooperativele agricole din Lâpuş- prafaţa planificată, din care s-a pregătit pentru a primi se sărbătoreşte „Ziua metalur­ Palatului Naţional, în onoarea au fost întîmpinaţi de pre­ pentru convieţuire frăţească
preşedintelui Consiliului de
nic, Romos, Bretea Strei, Bretea Mureşană, Pui, Unirea, sămînţa 24,5 la sută. Unele unităţi agricole, care au gistului“ — dovadă elocventă Stat ai României. Nicolae şedintele Guillermo Rodriguez între oameni.
Lara. Apoi a urmat ceremo­
a preţuirii înalte pe care
s-a
Banchetul
Peşteana, Densuş, Boz, Lâsâu şi altele se situează prin­ folosit cu chibzuinţă mijloacele mecanizate de care dis­ partidul şi statul nostru o a- Ceauşescu, şi a tovarăşei nia prezentării preşedintelui într-o atmosferă desfăşurat
cordială,
tre unităţile de frunte la această lucrare. Sînt unităţi pun, au reuşit nu numai să pregătească, ci şi să însă- cordă muncii şi hărniciei ace­ Elena Ceauşescu. Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei prietenească.
agricole insă în care la recoltatul cartofilor munca se mînţeze suprafeţe mari de teren. De pildă, cooperativa lora care plămădesc şi prelu­ La banchet au luat parte Elena Ceauşescu a demnitari­ In cuvîntarea sa preşedin­
desfăşoară anevoios. De pildă, la C.A.P. Banpotoc, Şoi- agricolă de producţie din Deva şi-a pregătit mai bine crează metalul României so­ membrii guvernului ecuadori- lor ecuadorieni, şefilor misiu­ tele Guillermo Rodriguez Lara
an, personalităţi ale vieţii
muş, Bobilna, Bârâşti, Sîrbi şi altele, suprafeţele recol­ de jumătate din suprafaţa planificată pentru pâioase cialiste. culturale, ştiinţifice, conducă­ nilor diplomatice acreditaţi a evidenţiat că este un eveni­
la Quito, prezenţi la banchet.
In acest an, „Ziua metalur­
tate sînt sub posibilităţile de care dispun cooperativele şi a însămînţat grîu şi orz pe 50 de ha. In avans cu gistului“ are loc în condiţiile tori ai unor mari firme eco­ In timpul banchetului, cei ment unic prezenţa preşedin­
agricole respective. Aceasta pentru că nu se mobilizea­ aceste lucrări se găsesc şi cooperativele agricole din unei puternice angajări a tu­ nomice, rectori, redactori-şefi doi preşedinţi au rostit cu- telui Ceauşescu. ca primul
şef de stat din Europa orien­
ză la strînsul producţiei de cartofi toate forţele din uni­ Cristur, Strei, Foit, Mia, Bretea Mureşană şi altele. turor colectivelor de muncă al principalelor ziare din vîntări. tală, care vizitează Ecuadorul
pentru transpunerea neabătu­ Quito, conducerea municipali­ Preşedintele Ecuadorului a
tate. Cum majoritatea cooperativelor agricole şi-au pla­ Intr-o situaţie care nemulţumeşte se află coopera­ şi care „Aduce prietenia unui
tă în viaţă a prevederilor tăţii şi alte persoane oficiale. înmînat preşedintelui Nicolae
nificat ca după cartofi să însâmînţeze pâioase, este ne­ tivele agricole din Bejan, Totia şi Bărăşti, unde nu s-a Congresului al X-lea şi ale Au participat persoanele o- Ceauşescu „Marele colan al popor latin ca şi al nostru".
cesar să se întreprindă măsuri energice pentru recolta­ însămînţat nici un hectar cu pâioase. Timpul prielnic Conferinţei Naţionale ale parti­ ficiale române. Ordinului Naţional de Merit",
rea într-un timp cît mai scurt a întregii producţii de executării în bune condiţii a lucrărilor din campania de dului, din iulie 1972, pentru La sosirea preşedintelui cea mai înaltă distincţie e- (Continuare In pag. a 2-a)
cartofi şi să se depoziteze în condiţii corespunzătoare. insămînţări solicită din partea consiliilor de conducere, realizarea exemplară a sarci­
nilor din acest an, la un înalt
Unităţile agricole care nu dispun de spaţii de depozi­ a cooperatorilor şi mecanizatorilor să depună eforturi
nivel de calitate şi eficienţă
tare corespunzătoare pentru păstrarea cartofilor să susţinute. Vremea bună trebuie folosită cu maximum de economică, pentru îndeplini­ Cuvîntarea tovarăşului
treacă de urgenţă la însilozarea lor. Să se evite pier­ randament. Pentru aceasta, trebuie să se urmărească rea planului cincinal înainte
derile atit la recoltare, cît şi Ia transportarea cartofilor. felul în care tractoarele şi semânâtorile realizează nor­ de termen.
Să se sorteze tuberculii care corespund din punct de ma zilnică de lucru. La arat să se lucreze în schimburi „Ziua metalurgistului" a Nicolae Ceauşescu
vedere calitativ pentru sâmînţâ. prelungite. fost omagiată ieri de siderur-
giştii hunedoreni în cadrul u-
nei adunări festive ţinută , la
clubul „Siderurgistul". Au par­ Mult stimate Domnule pre­ te trăsături comune, ca ur­ a obţinut succese remarcabi­
însilozarea furajelor Recoltarea fructelor muncitori, maiştri, tehnicieni şedinte, mare a afinităţilor de origi­ le în dezvoltarea sa, în fău­
ticipat un mare număr de
şi ingineri de la Combinatul Domnilor miniştri, ne, de limbă, de cultură la­ rirea unei societăţi noi, so­
Doamnelor şi domnilor,
tină, a faptului că ele s-au
care a
cietatea socialistă,
siderurgic Hunedoara, repre­
In cooperativele agricole de producţie din judeţ In luna septembrie se culeg şi fructele din pomii zentanţi ai organelor locale Vizita pe care o întreprin­ inspirat din cuceririle ştiinţei descătuşat toate energiile
s-au însifozai pînâ acum 12 500 tone de furaje necesa­ răzleţi şi din livezile intensive. Trebuie avut grijă ca do partid şi de stat. ai orga­ dem în Republica Ecuador şi culturii europene şi univer­ creatoare ale întregului po­
prietenă, la invitaţia amabilă
por, stăpîn pe destinele pro­
sale. Fără îndoială că toate a-
re pentru hrana animalelor în anotimpul alb. Cantita­ toată producţia de poame a acestui an să fie recolta­ nizaţiilor de masă şi obşteşti, a dumneavoastră, domnule pre­ cestea au o mare însemnătate prii, hotărît să-şi făurească
cadre cu funcţii de răspunde­
tea însilozatâ este Insă mică in comparaţie cu necesa­ tă şi valorificată într-un timp cît mai scurt, în vederea şedinte, reprezintă un moment în dezvoltarea prieteniei din­ viaţa, viitorul, corespunzător
re din unele unităţi industria­
rul stabilit. Combinele de siloz şi tractoarele aprovizionării populaţiei cu fructe în stare proaspătă şi de importanţă deosebită în tre popoarele noastre, dar năzuinţelor sale.
le din judeţ cu care C.S. Hu­ relaţiile ţărilor noastre. popoarele român şi ecuado­ Ne-am Dreocunat de a dez­
cu remorci care transportă furajele tocate din cîmp să pentru semiindustrializare. Accent deosebit trebuie să nedoara întreţine relaţii de rian au şi alte momente, aş volta în ritm intens indus­
Intr-adevăr, este prima vi­
fie folosite la întreaga lor capacitate. La tocatul furaje­ depună cooperatorii din zonele pomicole din Toteşti, cooperare. însufleţită festivita­ zită pe care un şef de stat putea spune identice, in dez­ tria, agricultura, considerînd
lor ce urmează să se insilozeze este necesar să se uti­ Romoşel şi Geoagiu în ceea ce priveşte recoltarea, sor­ te a constituit un prilej de român o face în ţara dumnea­ voltarea lor naţională şi so­ că făurirea unei economii
lizeze şi tocâtorile existente în dotare. tarea şi valorificarea întregii producţii de mere. evidenţiere a rezultatelor deo­ voastră şi, după cum aţi men­ cială, au cunoscut timp în­ puternice constituie factorul
sebite pe care colectivele de ţionat, prima vizită a unui delungat asuprirea străină, esenţial pentru progresul ori­
siderurgişti din Hunedoara au dus lupte îndelungate cărui popor, pentru realiza­
le-au obţinut în acest an, un şef de stat din ţările socialis­ pentru cucerirea independen­ rea unei adevărate indepen­
prilej de puternică afirmare te europene. ţei naţionale, pentru afirma­ denţe şi suveranităţi, pentru
a ataşamentului şi dragostei Vă mulţumesc cordial, rea lor ca naţiuni indepen­ bunăstarea şi fericirea sa.
In pagina a lil-a neţărmurite faţă de Partidul domnule, preşedinte, pentru dente şi Qibere. Industria românească pro­
Comunist Român, de secreta­ urările de bun venit, pen­ duce astăzi âe 25 de ori mai
rul său general, tovarăşul tru primirea ospitalieră pe In decursul istoriei sale, mult decît în anii dinaintea
UN AN DE LA VIZITA TOVARĂŞULUI Nicolae Ceauşescu, un prilej care ne-aţi rezervat-o. De poporul român a făcut faţă celui de-al doilea război
multor greutăţi, a suferit se­
de deplină angajare pentru asemenea, doresc să mul­
NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL HU­ realizarea exemplară a sarci­ ţumesc populaţiei capitalei cole întregi asuprirea străi­ mondial. Am dezvoltat pu­
ternic industria metalurgică,
NEDOARA nilor de plan şi a angajamen­ patriei dumneavoastră pentru nă, a dus lupte grele pentru energia electrică, electronica,
telor asumate în marea în­ manifestările de prietenie şi apărarea fiinţei sale naţio­ construcţiile de maşini, pro­
© Preocupări permanente pentru îmbu­ trecere socialistă de realiza­ simpatie ţaţă de noi In toa­ nale şi, poate, tocmai dato­ ducem o întreagă gamă de
te acestea, noi vedem expre­
nătăţirea substanţială a aprovizionării popu­ re a cincinalului Înainte de sia sentimentelor de prietenie rită acestor împrejurări deo­ maşini şi utilaje de înaltă
sebite naţiunea română s-a
Activitate rodnică la deschiderea laţiei din Valea Jiului termen. faţă de poporul român, dorin­ dezvoltat în mod viguros, s-a tehnicitate, ne preocupăm în
La adunarea festivă, a luat
mod susţinut de dezvoltarea
ţa de a dezvolta colaborarea
parte tovarăşul loachim Mo- multilaterală dintre ţările şi afirmat cu o identitate pro­ intensă a industriei producă­
prie în rîndul naţiunilor lu­
ÎN CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
noilor orizonturi miniere ga, membru al C.C. al P.C.R., popoarele noastre mii. toare de bunuri de consum.
prim-secretar al Comitetului
Succese mari am obţinut
© Locul specialiştilor şi preşedinţilor din
judeţean Hunedoara al P.C.R., La rîndul meu, doresc să Am cucerit independenţa şi în modernizarea agricul­
Creşterea de la an la an a extracţie a cărbunelui. Acest cooperativele agricole este în cîmp, acolo unde preşedinte al Comitetului exe­ vă adresez, domnule preşedin­ naţională cu aproape 100 de turii, complet cooperativizată,
ani în urmă, dar dominaţia
roducţiei de cărbune la mi- lucru — care trebuie să stea se hotărăşte soarta recoltei! cutiv al Consiliului popular te, în numele Consiliului de monopolurilor străine impe­ ceea ce dă posibilitatea de
ele din Valea Jiului impu- şi în continuare în atenţia judeţean. Stat, al guvernului, al popo­ a asigura aprovizionarea în
Vorbind despre semnificaţia
e ca o necesitate obiectivă conducerilor tehnice de la „Zilei metalurgistului“, tova­ rului român şi al meu per­ rialiste a făcut ca această in­ bune condiţiuni a poporului
;alizarea în timp optim a lu- unităţi — va permite ca sonal, un salut călduros prie­ dependenţă să nu fie depli­ şi creează chiar şi unele dis­
rărilor de deschideri şi procesul de producţie să răşul ing. Costache Trotuş, tenesc şi cele mai bune urări nă. Abia cu 29 de ani în ur­ ponibilităţi de export.
regătiri. RăspunZînd cu în- se desfăşoare normal, aprovi­ --------------- ^ membru al C.C. al P.C.R., di­ de fericire şi prosperitate po­ mă, cînd poporul român, u- Am acordat şi acordăm o
ifleţire la chemarea secre- zionarea locurilor de muncă rector general adjunct al Cen­ porului prieten ecuadorian. nindu-şi toate forţele sale, a mare atenţie dezvoltării în-
irului general al partidului, să se facă ritmic. tralei industriale siderurgice Am venit în ţara dumnea­ răsturnat dictatura fascistă, văţămîntului, ştiinţei, cultu­
Tvarăşul Nicolae Ceauşescu, S-a observat în ultimul 55^- ' Bucureşti, director al Combi­ voastră şi în alte ţări ale A- şi-a luat soarta în propriile rii, factori primordiali pen­
natului siderurgic Hunedoara,
dresată constructorilor, de a timp o concentrare a lucrări­ mericii Latine animaţi de sen­ mîini, a pus capăt pentru tru progresul societăţii noas­
■ansforma lunile august şi lor de investiţii în anumite a făcut o trecere în revistă timente de prietenie şi soli­ totdeauna dominaţiei străine tre socialiste, ai oricărei so­
a realizărilor prestigioase pe
»pifemforie în perioade de blocuri şi orizonturi, impuse daritate. de dorinţa de a ex­ şi a păşit pe calea dezvoltă­ cietăţi.
îrf pe şantiere şi minerii de urgentarea lucrărilor de care destoinicul colectiv de plora împreună căile dezvol­ rii economico-sociale cu ade­ Tot ceea ce înfăptuim In
bţin zi de zi succese de pregătiri din zonele respecti­ siderurgişti hunedoreni le-a tării prieteniei şi colaborării vărat libere şi independente. România este destinat omu­
obţinut în acest an, a afirmat
restigiu. Brigăzile de la ve. Ritmuri bune s-au înre­ totodată ataşamentul fierbin- multilaterale dintre popoarele 30 de ani nu reprezintă o pe­ lui, satisfacerii în condiţii
regătiri din cadrul tuturor gistrat la deschiderea orizon­ noastre. rioadă lungă în istorie, dar
îctoarelor minelor au asigu- tului 425 al minei Paroşeni, (Continuare in pag. a 3-a) Intr-adevăr, poporul român în aceşti ani poporul român (Continuar« In pag. a 2-a) ,
ît ca planul lunii august să •la lucrările de amenajare a şi poporul ecuadorian au mul­
e depăşit cu 4,5 la sută. orizontului 420 de la mina
ipt ce a permis ca planul Vulcan sau la deschiderea
erioadei scurse din acest an, blocului VI de la mina Uri-
i zi, să fie întrecut cu 1,1 cani. Trebuie să amintim aici /
i sută. că la mina Uricani, prin Să-nilori ţi sub soarele generos al României de azil
Conducerile minelor au in- concentrarea lucrărilor de
stat în mod prioritar pen- deschideri la orizontul 400, cuminţi, voinţă călită în fletul plin de-aşteptări,. de
zimbet
-u corelarea optimă a sta- din zona puţului vest, se ur­ Miez de septembrie ! Vu­ lor. Se şi adună în tradiţie de soare de munte şi visuri cu­ nădejdi şi de vise.
in
soare
demnă
iilor fizice la lucrările de măreşte punerea în funcţiu- iet, murmur, zumzet nou ce
nu l-au avut celelalte zile. amfiteatrul cu policandre de rate şi multe, multe... Fluxul tinereţii lor spo­
eschideri, cu nivelurile care C. DUMITRU ÎNCEP ŞCOLILE... castani de la „Decebal", in Pe feţele lor stă scrisă reşte de-acum cintul vie-
•ebuiau atinse pe linia sar- Din blocuri, din casele bătătura cea veche cu no­ virsta de aur ţesută din ţii-n oraş, in librării, in bi­
inilor zilnice ale planului de (Continuare in pag. a 3-a) străzilor vechi; din satele uă şi strălucită haină a fire de zimbet senin, din blioteci, în săli de specta­
de pe malul bătrinului Mu­ „Preparandiei" de dascăli, urzeală de candoare şi vreri, col, In baze sportive şi, îna­
reş ; din tabere, de la mare in curte la „Groza", la din optimism şi perseve­ inte de toate, in şcoli, în a-
şi munte; din locuri cu „Gojdu", la Viile noi, în renţă — drapate-n bună- teliere, în laboratoare şi-n
16 SI P TEK 81 i S taine şi vis ; din toate punc­ Ceangăi, sub cetate şi-n rii decente. şi-n simţul măsu­ clasele ce-i aşteaptă.
cuviinţă
ale
tele
cardinale
grădiniţele
toate
care
NUMARAÎOAREA INVERSA către mîine, VIN ELEVII ! lui azi mici fac din joc în scăpărări cei lată-i cu mape şi genţi Fiţi bineveniţi în clasele
de
zile A RESTANTELOR se revarsă din din trenuri noi, lumi7iă spre marele orizont ce-nchid în ele valenţe mul­ elor şi dragi elevi noastre; lice­ şi
voastre,
ai
cvartalele
Izvorăsc
şcolilor
tiple şi noi.
şi
autobuze, inundă străzile şi al cunoaşterii ce-i aşteaptă Multora le-au înflorit voi, flori omeneşti, ce-aţi
pe toţi.
curg, curg năvalnic spre versuri multiple-n caiete, li intrat întîia oară, gravi şi
Grăbesc într-una spre ve­
şcolile oraşului de la poa­ s-a limpezit un noian de sfioşi, în clasele I — toţi
De ce este stopată „febra lele vechii de cetăţi. se revar­ tre cu spre centrele torţe lu­ a- integrale îmbrăcat funcţii. Mulţi cîţi grăbiţi, izvoarele de lu
de
suflet
şi
septem­
17
la
prinse,
de
elevi
hotărîţi
Convoi
brie,
uni­
spre
şi-au
să spre dealul cu şcoli. Să-l mină şi ţel. în privire şi-n su­ formele şi se revarsă impe­ mină şi omenie ale ţării!
Ei
au
să
„Dealul
Să
să-nvăţaţi,
punerii în funcţiune? numim plantăm cu tinereţii" sim­ şi flet mireasmă de cîmp, tuos într-un exuberant şu­ munciţi creşteţi, să-nŢloriţi sub
voi de tinereţe.
şi
brazi,
să-l
bol al permanenţelor in e- scinteieri din apa de mare, Vin, vin necontenit cu o- soarele generos al României
Calitatea, precizia sint două dintre atributele cu valoare de lan. Să-l plantăm şi cu crimpeie de doruri aprinse, chiisn seîntei, cu obrazu-n de azi!
ALAN. In lista obiective- ceea batem încă pasul pe calificative profesionale ce caracterizează lucrările executate de mesteceni ca să-i primească poiene-nverzite şi stînci de roşu surîs, cu destine-n vo­
de investiţii restante, loc cu unele lucrări. către strungarul loan Arsu, de la I.C. Orăştle. cu braţele albe ca sufletul ambiţii, irizări de destina inţe, cu pasul uşor şi cu su- Prof. DUMITRU SUSAN
trala termoelectrică de la — Din cîte ştiu eu — ne
-eprinderea „Victoria“ Că- spune şeful de echipă Ga-
are considerabile state briel Gros — s-au făcut de­
. vechime. încă de la mersuri pentru ca aceste r
şitul anului trecut ! piese să ne fie furnizate cît IN DEZBATEREA PRINOS UNEI minulul cultural din Pui, mabilitate al acestora, o VREMEA
!are era situaţia ieri — mai repede. 'Dar rezultatul a- „LUMEA DE IA SĂRBĂTORI a prezentat în faţa a nu­ seric de cooperative agri­
d ne-am aflat în mijlocul cestor demersuri nu se vede: O SAPTAMINÂ LA ALTA" GRUPELOR SINDICALE meroşi cooperatori un bo­ cole şi-au procurat utila­ Pentru 24 ore
jele de care au nevoie.
gat şi variat program ar­
structorilor de la I.C.S. nu-s rezolvate soluţiile pri­ In holul clubului minier Cele 28 grupe sindicale Recent, lăcătuşul loan tistic compus din cîntece Printre ele amintim coo­
Vreme frumoasă şi re­
nedoara, însărcinaţi cu pu- vind montarea lagărului ra- din Petrila, club care cu­ de la mina Dilja au luat A. Valda, din cadrul sec­ populare şl de muzică u- perativele agricole din Lă- lativ călduroasă ziua şl
ţiei U.C.C. a Combinatu­
ea în funcţiune a acestui dial de La carcasa de înaltă noaşte îndeosebi după- în dezbatere în aceste lui siderurgic Hunedoara, şoară, monologuri mult puşnic, Dobra, lila, Geoa­ rece noaptea. Vînt slab,
spectatori.
apreciate
de
giu, Rapoltu Mare, Totia,
zile unele probleme lega­
amiezcle o animaţie deo­
ca urmare a unul înde­
ectiv ? presiune a turbinei, lipseşte sebită, se află un panou te de respectarea norme­ lung şi perseverent stu­ Şi-au dat concursul so­ Romos şi altele. pînă la potrivit, din sud-
- Astăzi luorăm la insta- tacogeneratorul de la excita- întitulat „Lumea de la o lor departamentale de diu, a realizat o inovaţie liştii de muzică populară vest. Temperatura minimă
a de ungere, la probele tor, motoraşul pentru siste­ săptămînă la alta“. In protecţia muncii. Un ac­ intitulată : „Cheie dublă şi uşoară Doru Ncgruţiu, LOCAL NOU va fi cuprinsă între 3 şi
Elvira şi Letiţla Daj, Vc-
[duetelor de alimentare a mul de reglaj al turbinei etc. centrul Iul — harta lumii, cent deosebit se pune pe de comandă la maşina de turia Dobrel, Gaşpar Fery, PENTRU GRĂDINIŢĂ 6 grade, Iar cea maximă
anului şi la montarea Nu sint piese mari, dar fără iar în părţi sint afişate necesitatea respectării dis­ şarjare", pusă deja In a- Dorina Viorel, Nasta Da­ între 16 şi 20 grade.
imagini şl comentarii de­
plicare cu multă eficienţă.
In satul Berlu, cei 30 de
npelor de alimentare cu ele nu putem urgenta pune­ cupate din ziare şi publi­ ciplinei în producţie, ca Această inovaţie este un vila, micuţa Daniela Io­ copii preşcolari, care frec-
nici, soliştii instrumentişti
i. Aşa se explică prezenţa rea In funcţiune a centralei. caţii despre evenimentele principal factor în gene­ prinos al muncii comunis­ Ionici Leonu la acordeon j ventează grădiniţa din lo­ Pentru următoarele
ieste 30 de instalatori şi 9 — Ultimul angajament luat cele mai semnificative ca­ rarea accidentelor de tului Valda, pe care-1 a- şi baterie, Gaşpar Zoii, calitate, îşi vor relua Joa­
duce sărbătorii „Zilei me­
ătuşl — ne-a precizat to- se referă la ziua de 30 sep­ re au Ioc în viaţa Inter­ muncă. talurgistului". chitarist. ca şl lecţiile într-un nou două zile
■ăşul loan Ghilea, şeful tembrie, cînd centrala va naţională, cu trimiteri la DOUA NOI CREŞE UTILAJE PENTRU / local. Este vorba de o Vremea se menţine re­
zona geografică unde au
ului nr. 3 din cadrul şan- funcţiona. Constructorii de loc acestea. FORMAJIA „STREIUL" PREPARAREA FURAJELOR clădire, cu 3 încăperi con­ lativ călduroasă ziua şi
■ului 3 al I.C.S. Hunedoa- la Energomontaj Cluj au In prezent, panoul con­ La Hunedoara s-au ter­ LA ŞEREL fortabile şi curte pentru rece noaptea. Cerul va fi
Treaba ar merge bine da- ajuns deja cu linia de curent semnează, prin imagini şi minat lucrările la două In vederea asigurării de joacă, reamenajată în a- schimbător. Vintui va su­
desfăşurarea
curînd,
clnslea
vizi­
De
n-am avea unele greutăţi, pînă aproape de centrală, texte, tovarăşului Nicolae noi creşe. Aici vor fi găz­ fruntaşilor în în producţie condiţii cît mal bune pen­ cest scop prin grija Con­ fla slab din vest. Tempe­
tru
prepararea
tei
furajelor,
ne-au sosit încă de La nu ? Ceauşescu în America La­ duiţi în curlnd 140 de co­ din C.A.P. Şerel, formaţia respectiv în scopul ridi­ siliului popular al comu­ ratura — staţionară Izo­
I.M. Reşiţa furniturile ILIE COJOCARU tină. pil din cartierul „1 Mal“. muzicală „Streiul“, a ci- cării gradului di consu- nei Beriu. lat, va cădea brumă.
itru turbină: valvele, e-
trSVentilele etc. Şi de a- ^ (Confmuare în pag. a 3*a)