Page 51 - Drumul_socialismului_1973_09

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 810 ® SIMBATA 15 SEPTEMBRIE 1973
mTssgmzrmsasfas

VIZITA TOVARÁSULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN ECUADOR

tricolorului celor două ţâri, pentru o manifestaţie vibran­
CUVlTAlU TOVARÂŞULUt NICOLAE CEAUSESGB La Universitatea placă pe care este scris nu­ tate a tineretului din Ecua­
tă, emoţionantă, de solidari­
mele şefului statului român.
dor cu tineretul român în
Aici, în incinta aulei, deca­
Centrală din Quito nul facultăţii aduce un cald lupta comună pentru marile
(Urmară din pag. 1) state care au trecut pe calea După cum aţi menţionat şi lor economico-sociale, pentru salut României socialiste, idealuri care animă astăzi ti­
dezvoltării lor economico-so- dumneavoastră, domnule ge­ a deveni pe deplin stăpîne pe conducătorului ei. In aplau­ neretul întregii lumi, idea­
tot mai bune a necesităţilor ciale independente şi au un neral de brigadă Lara, Eu­ bogăţiile lor naţionale şi a le zele calde, entuziaste ale a- luri de pace, progreş şi drep­
sale, ridicării nivelului său drum lung de parcurs pen­ ropa a adus contribuţii de folosi în concordanţă cu inte­ Vineri dimineaţa, preşedin­ rii în domeniul chimiei, rec­ sistenţei, ia cuvîntul tovară­ tate socială. Răsună ovaţii
de viaţă, material şi spiri­ tru a lichida starea de sub­ mare însemnătate la dezvol­ resele fiecărui popor. Ştim că tele Nicolae Ceauşescu şi to­ torul universităţii i-a confe­ şul Nicolae Ceauşescu. pentru preşedintele Nicolae
tual. Acţionăm pentru crea­ dezvoltare. Acordăm o aten­ tarea civilizaţiei moderne, realizarea acestor aspiraţii cere varăşa Elşna Ceauşescu au rit titlurile de membru de Plecarea de la universitate Ceauşescu şi tovarăşa Elena
onoare ale Consiliului uni­
rea formelor organizatorice ţie deosebită relaţiilor cu dar, totodată, nu putem uita eforturi susţinute dar, mai făcut o vizită la Universita­ constituie din nou un prilej Ceauşescu.
corespunzătoare de participa­ toate aceste ţări, dezvoltînd că tot din Europa au pornit presus de toate, cere unitatea tea Centrală din Quito, una versitar şi al Consiliului de
re activă a maselor populare, o largă colaborare economi­ în secolul nostru două răz­ tuturor forţelor naţionale, a dintre cele mai vechi insti­ conducere.
a întregului popor la condu­ că, tehnico-ştiinţifică, cultu­ boaie mondiale, care au pro­ tuturor celor care doresc ca tuţii de învăţămînt superior Mulţumind, preşedintele
cerea tuturor sectoarelor de rală, în vederea progresului dus mari distrugeri şi sufe­ poporul lor să fie stăpîn pe din America Latină. Nicolae Ceauşescu a rostit o Vizite ale tovarăşei Elena Ceauşescu
activitate economico-socială. mai rapid al fiecărei naţiuni. rinţe popoarelor. destinele sale, să-şi poată Studenţii universităţii, în alocuţiune.
Societatea pe care noi o Totodată, această colaborare Tocmai de aceea am acţio­ făuri viitorul aşa cum îl do­ număr impresionant, au fă­ In ropote de aplauze, asis­
înfăptuim urmăreşte asigura­ se înscrie pe planul mai larg nat şi acţionăm împreună cu reşte. cut oaspeţilor români o en­ tenţa felicită călduros pe con­ In cursul după-amiezii de Tovarăşa Elena Ceauşescu a
rea celor mai bune condiţii al luptei împotriva politicii ţările europene pentru în­ Iată, domnule preşedinte, tuziastă primire. Studenţii ducătorul statului român, pre­ joi, tovarăşa Elena Ceauşescu urat grabnică însănătoşire
de afirmare a personalităţii imperialiste de forţă şi dic­ făptuirea securităţii pe con­ unele probleme ale vieţii. in­ au părăsit pentrti un moment şedintele Nicolae Ceauşescu, a făcut, la Spitalul central doamnei Aida Leon de Rodri­
umane, de dezvoltare a de­ tat, a colonialismului, a neo- tinentul nostru. In vara a- ternaţionale, ale dezvoltării laboratoarele unde acum, pe tovarăşa Elena Ceauşescu. al asigurărilor sociale, din guez Lara, exprimîndu-şi spe j
mocraţiei socialiste, poporul colonialismului, care se mai cestui an a avut loc prima contemporane cărora noi le înaintea deschiderii anului Se produce apoi un eveni­ Quito, o vizită doamnei Aida ranţa că o va putea saluta, în
constituind factorul hotăritor manifestă sub diferite for­ fază a Conferinţei general- acordăm o atenţie deosebită. de învăţămînt, fac perioada ment emoţionant. La propu­ Leon de Rodriguez Lara, so­ scurtă vreme, în România.
al tuturor succeselor şi trans­ me, al luptei pentru a pune europene. Considerăm că e- Avem deplină încredere în de practică, adunîndu-se în nerea prof. dr. ing. Wence- ţia preşedintelui Ecuadorului, In continuare, în onoarea
formărilor sociale din ţara capăt acestei politici, pentru xistă toate condiţiile pentru triumful idealurilor de drep­ faţa clădirii şi de-a lungul siav Vazconez, decanul Fa­ care este suferindă. tovarăşei Elena Ceauşescu a
noastră. respectarea dreptului fiecărui încheierea cu succes a aces­ tate socială, de libertate na­ culoarelor pentru a ovaţiona Doamna Aida Leon de Ro­ fost oferit un ceai, în saloa­
Cunoaştem, domnule pre­ popor de a-şi alege calea tei conferinţe care va con­ ţională, de colaborare egală pe preşedintele primului stat cultăţii de inginerie, se păs­ driguez Lara a urat bun venit nele Palatului prezidenţial.
şedinte Rodriguez Rara, şi dezvoltării corespunzător vo­ stitui un eveniment de im­ între naţiunile lumii. socialist care face o vizită în trează un moment de recu­ în Ecuador tovarăşei Elena Au luat parte soţiile mem­
salutăm eforturile pe care inţei sale, fără nici un ames­ portanţă istorică nu numai legere pentru victimele lovi­ Ceauşescu şi şi-a exprimat brilor guvernului.
poporul ecuadorian, guvernul tec din afară. pentru Europa, ci şi pentru Stimate domnule preşedinte Ecuador, pe conducătorul turii de stat militare din La întoarcerea spre reşe­
României socialiste, Nicolae
dumneavoastră le fac In ve­ Susţinem activ mişcările întreaga lume. Rodziguez Lara, este o mare sa­ Chile. regretul că starea sănătăţii dinţă, au fost vizitate cîteva
nu i-a permis să fie prezentă
derea dezvoltării economico- de eliberare naţională din ţă­ Apreciem că trebuie făcu­ tisfacţie pentru mine faptul că Ceauşescu. Din rîndul stu­ In sală răsună lozinci ex- pitoreşti cartiere ale capitalei
sociale a ţării, a întăririi in­ rile care sînt încă sub domi­ te eforturi susţinute pentru în cursul convorbirilor pe care denţilor răsună îndelung u- primînd solidaritatea cu lupta la aeroport, pentru a întîm- ecuadoriene.
dependenţei şi suveranităţii naţia străină, avem deplină aplicarea rezoluţiei Consiliu­ le-am avut cu dumneavoastră rări de bun venit, urări pen­ poporului chilian. Lozincile pina pe oaspeţii români.
6ale. încredere că popoarele care lui de Securitate şi soluţio­ am ajuns la concluzii comune tru România socialistă, pen­ sînt reluate apoi de masele
Din experienţă proprie luptă pentru libertate şi in­ narea, pe această bază, a cu privire la extinderea cola­ tru conducătorul ei. Pe pan­ de studenţi, care umplu pînă
borării economice, tehnico-şti- carte ridicate de studenţi se
ştim că dacă veţi uni toate dependenţă, pentru dezvolta­ conflictului din Orientul Mij­ puteau citi cuvintele : „Bun la refuz curtea interioară a La templul-muzeu
eforturile şi veţi persevera rea lor economico-socială, lociu. inţlfice şi culturale între ţă­ venit conducătorului Româ­ universităţii Intr-o atmosfe­
rile noastre, ceea ce cores­
pe acest drum, poporul dum­ pentru a ocupa un loo demn România consideră că este ră vibrantă, de solidaritate
neavoastră harnic, entuziast în lume, vor obţine victoria. necesar să se depună efor­ punde pe deplin intereselor niei s o c i a l i s t e , Nicolae militantă, sînt intonate im­ „Compania de Jesus“
are un viitor minunat în fa­ In spiritul coexistenţei paş­ turi susţinute din partea tu­ celor două popoare, cauzei Ceauşescu", „Trăiască unita­ nuri revoluţionare, se scan­
ţa sa. nice, dezvoltăm, de aseme­ turor popoarelor pentru a se generale a colaborării inter­ tea tineretului din România dează lozinci pentru unita­
naţionale, a progresului social.
Ca prieteni ai poporului nea, relaţiile cu ţările capi­ pune capăt cursei înarmări­ Deoarece doamna Aida Leon şi Ecuador în lupte comună tea şi solidaritatea dintre po­ După solemnitatea depune­ gue Marin se apropie de pre­
dumneavoastră, Si urăm din taliste dezvoltate, conside- lor, pentru care se cheltuiesc de Rodriguez Lara, datorită pentru pace şi progres so­ porul român, ecuadorian şi rii unei coroane de flori la şedintele Nicolae Ceauşescu
toată inima să obţină succe­ rînd că aceasta corespunde în acest an peste 200 miliar­ unor împrejurări independen­ cial r. celelalte popoare ale Ameri­ Monumentul eroilor indepen­ oferindu-i un mare tablou ca­
se tot mal mari în dezvolta­ intereselor dezvoltării gene­ de dolari, să se treacă la în­ te de voinţa sa, nu se găseşte P r e ş e d i n t e l e Nicolae cii Latine, a tineretului din denţei, preşedintele Nicolae re îi înfăţişează pe conducă­
rea sa economico-socială, în rale a fiecărei ţări, cauzei făptuirea de măsuri concre­ printre noi, v-aş ruga să-i Ceauşescu şi tovarăşa Elena întreaga lume, în lupta co­ Ceauşescu şi tovarăşa Elena torul României „Sînt un pic­
consolidarea independenţei, colaborării şl păcii in lume. te de dezarmare, în primul transmiteţi omagiile noastre Ceauşescu sînt întîmpinaţi de mună împotriva imperialis­ Ceauşescu au vizitat templul- tor sărac, modest, spune el —
pentru bunăstarea şi ferici­ Punem la baza relaţiilor rînd la dezarmarea nuclea­ şi cele mai bune urări de să­ feciorul universităţii, Edmun- mului, pentru idealurile no­ muzeu „Compania de Jesus“. dar am vrut să vă inmînez
rea sa. Internaţionale principiile ega­ ră. Aceasta corespunde inte­ nătate. do Rivadeneira, de secreta­ bile ale progresului, demo­ Oaspeţii români primesc un mic dar care să exprime
Stimate domnule preşedin­ lităţii, neamestecului In tre­ reselor fiecărei naţiuni, inte­ Vă mulţumesc, domnule rul general al consiliului craţiei şi echităţii sociale. ample explicaţii despre acest toate sentimentele ce l£ nu­
reselor tuturor popoarelor,
te, preocupîndu-ne perma­ burile interne, avantajului întregii umanităţi. preşedinte, pentru înalta de­ profesoral, Adriano Rosales, Din mulţime, se aud în lim­ monument de mare valoare tresc faţă de dumneav, ‘stsă,
nent de dezvoltarea patriei reciproc. de membri ai consiliului, ba română cuvintele : „Tră­ artistică. Preşedintele Nicolae faţă de tot ceea ce duţi.nea-
noastre, acţionăm, totodată, Este o mare satisfacţie In soluţionarea problemelor coraţie „Marele Colan al Ordi­ profesori şi reprezentanţi ai iască Ceauşescu, trăiască Ceauşescu adresează cuvinte voastră reprezentaţi astăzi
pentru extinderea colaborării pentru noi să putem constata internaţionale care preocupă nului Naţional de Merit", studenţimii. România F. de înaltă apreciere pentru a- pentru mine şi pentru lume“.
cu toate ţările lumii, fără astăzi că aceste principii, pe astăzi omenirea, în aşezarea pe care mi l-aţi înmînat as­ Adresîndu-se solilor po­ In aclamaţiile mulţimii, de ceastă mare operă de artă. P r e ş e d i n t e l e Nicolae
deosebire de orînduire so­ care România le-a afirmat relaţiilor dintre state pe noi tăzi. Văd în aceasta o apre­ porului român, rectorul pe terasa universităţii, ia cu­ La părăsirea templului-mu- Ceauşescu mulţumeşte căldu­
cială. mulţi ani de-a rîndul, s-au principii, un rol de mare im­ ciere atît a activităţii mgle, prof. dr. Edmundo Rivade­ vîntul tovarăşul Nicolae zeu asistăm la un moment de ros tînărului şi entuziastului
cît şi a poporului meu, care
Pornim de la consideren­ impus cu putere pe plan in­ portanţă revine Organizaţiei acţionează cu toate forţele neira, le-a adresat un căldu­ Ceauşescu. o impresionantă sensibilitate. pictor, îi strînge mîna, se fo­
tul că în lumea de astăzi, a ternaţional, sînt recunosoute Naţiunilor Unite şi altor or­ pentru prietenia cu toate po­ ros ouvint de salut. In continuare, în cadrul Tînărul pictor Antonio Enri- tografiază alături de el.
impetuoasei revoluţii tehnico- ca singurele în stare să asi­ ganisme internaţionale. poarele, pentru o lume mai Intr-un cadru solemn, şe­ Facultăţii de ştiinţe economice
ştiinţifice, a progresului mul­ gure o colaborare multilate­ Viaţa demonstrează că în dreaptă, pentru progres so­ fului statului român, tova­ ave loc un alt moment emoţio­
tilateral, popoarele trebuie rală şi o pace trainică în lumea de astăzi soluţionarea cial, o expresie a relaţiilor răşului Nicolae Ceauşescu, i nant : inaugurarea, în semn
să conlucreze strîns Intre ele lume. marilor probleme internaţio­ de colaborare şi prietenie din­ s-a decernat titlul de doctor de stimă, respect pentru per­ Depunerea
pentru a-şi asigura o dezvol­ Trăim Intr-o lume în plină nale nu se poate face decît tre poporul român şi poporul Honoris Causa al Universi­
tare rapidă. Considerăm că transformare, de mari schim­ cu participarea tuturor state­ ecuadorian. tăţii centrale din Ecuador, sonalitatea şefului statului
fiecare popor trebuie să par­ bări în viaţa internaţională. lor. Mai mult ca oricînd, con­ înalt titlu ştiinţific, conferit român, contribuţia sa perso­ de coroane
ticipe activ la diviziunea in­ Cursul destinderii care a în­ siderăm că ţările mici şi mij­ Fie ca relaţiile de prietenie nală la cauza păcii, destin­
ternaţională a muncii, la ceput deschide perspective locii trebuie să participe tot şi colaborare dintre popoare­ la solicitarea conducerii Fa­ derii şi colaborării interna­
schimbul de valori materiale pentru dezvoltarea unor re­ mai activ la soluţionarea pro­ le noastre să se dezvolte ne­ cultăţii de ştiinţe economice ţionale, a aulei căreia i s-a In semn de omagiu adus La ceremonie au participat
şl culturale, că fiecare popor laţii noi între toate naţiuni­ blemelor care le interesează, contenit, ca naţiunile noastre din cadrul universităţii. atribuit numele „Preşedintele luptei pentru libertate şi in­ persoanele oficiale care îl în­
îşi aduce contribuţia sa la le lumii, pentru o lume a tuturor problemelor funda­ să obţină succese tot mai mari Nicolae Ceauşescu“. dependenţă a poporului e- soţesc pe şeful statului nos­
dezvoltarea civilizaţiei uma­ dreaptă, pentru o lume a mentale ale dezvoltării vieţii pe calea dezvoltării economi­ A luat cuvîntul rectorul Decanul facultăţii, Fausto cuadorian, preşedintele Con­ tru în vizita în ţările Ame­
ne universale. păcii. internaţionale. Numai astfel co-sociale, a independenţei şi universităţii ecuadoriene. Guerrero, omagiind persona­ siliului de Stat al Republicii ricii Latine.
Ca ţară socialistă, acordăm Am salutat cu multă satis­ se poate asigura dezvoltarea fericirii lor I Subliniind importanţa acti­ litatea eminentului om de Socialiste România, tovarăşul O gardă militară a prezen­
o atenţie mare relaţiilor cu facţie acordurile de la Paris continuă a destinderii, solu­ Vă rog să ridicaţi paharul vităţii pe tărîm ştiinţific a stat român, invită pe tova­ Nicolae Ceauşescu, a depus tat onorul, întreaga ceremo­
toate ţările socialiste, afir­ şi încetarea războiului din ţionarea problemelor în con­ pentru prosperitatea şi ferici­ tovarăşei Elena Ceauşescu, răşul Nicolae Ceauşescu să vineri dimineaţa o coroană nie desfăşurîndu-se în acor­
mării în lume a unor relaţii Vietnam, precum şi înceta­ cordanţă cu interesele tutu­ rea poporului prieten ecuado­ activitate consacrată cercetă­ dezvelească placa acoperită de flori la Monumentul eroi­
noi, care să constituie pro­ rea bombardamentelor în ror popoarelor, ale progresu­ rian, de faldurile îngemănate ale lor independenţei. durile unui marş solemn.
totipul relaţiilor de deplină Cambodgia. Ne exprimăm lui şi civilizaţiei mondiale. In sănătatea domnului pre­
egalitate şi colaborare în ve­ speranţa că aceste acorduri Cunoaştem şi ne exprimăm şedinte şi. deşi nu este pre­
tru conducătorii auto; 18.30
derea progresului fiecărei vor fi realizate, că se va solidaritatea deplină cu preo­ zentă, şi a doamnei Aida, DUMINICA, 16 SEPTEMBRIE Arta plastică; 18,45 Teleconfe-
naţiuni, a omenirii în gene­ realiza o pace trainică în în­ cupările ţărilor Americii La­ In sănătatea dumneavoastră, 8.00 Bună dimineaţa 1 ; 8,30 Săptămina viitoare la televiziune rinţă de presă; 19,15 Publicita-
ral. Există în lume zeci de treaga Indochină. tine. în vederea dezvoltării a tuturor ! Cravatele roşii; 9,25 Film se­ i te; 19,20 1001 de seri. Isteţul
• • H te i
rial: Daktarl; 9,50 Viaţa satu­ Motor-Mouse (V); 19,30. „ Tele­
lui; 11,00 Emisiune în limba
jurnal. Cincinalul înainte de
Banchet in onoarea preşedintelui Consiliului de Stat maghiară; 12,30 De strajă pa T Tv. (reluare); 10,45 Publicitate; goriu; 20,05 Teleobiectiv,;.20,20 20.00 Cîntecul săptămînii. Hora
termen. 1973 — an hotărîtor ;
10,50 Film artistic: Bumbaraş
Telecinemateca.
Cocoşatul
de
trlel; 13,00 Album duminical;
(I); 12,00 Telejurnal; 17,30 Curs
18,35 Film serial: Arthur; 17,00 de limba germană. Recapitu­ la Notre Dame, Cu Maureen tinereţii; 20,05 Reflector; 20,25
O’Hara, Charles Laughton, sir
Magazin sportiv; 18,50 Imagini lare (11); 18,00 Telex; 18,05 Cedric Hardwich; 22,20 24 de Film artistic: „Pe jos, pe cal
(Urmare din pag. 1) tapa aspră de creştere spre dezvoltării Ecuadorului, pre­ marele ajutor pe care 11 a- din Mexic; 19,00 „Aniversarea Cum vorbim; 18,20 Publicitate; ore; 22,40 Fotbal: Chimia Rîm- şi cu maşina". O producţie a
focului“.
a
la
studiourilor
realizat
cinematografice
Reportaj
împlinire. şedintele Guillermo Rodriguez cordă strălucitului său soţ. Reşiţa; 19,20 1001 de seri. Păţa­ 18,25 Melodii populare; 18,40 nlcu Vîlcea — Glentoran Bel- franceze; 22,00 Muzică popu­
Timp şl anotimp în agricultu­
Subliniind că multe puncte, P o p o r u l dumneavoastră, Lara a spus: pe lîngă în­ Dumneavoastră, domnule niile lui Lambsy (VII); 19,30 ră; 18,55 Biruit-au gîndul. Dă­ fast (Cupa cupelor). Selecţiuni lară cu Ioana Crăciun; 22,15
înregistrate de la Rîmnlcu Vîl­
în special originea latină, u- domnule preşedinte Ceauşescu, făptuirea revoluţiei noastre, preşedinte, luptător măreţ, Telejurnal. şl Săptămina politică tători de şcoli şl datini: Gheor­ cea. 24 de ore.
în
internă
internaţională
ghe Lazăr; 19,20 1001 de seri:
nesc cele două popoare, vor­ merită respectul tuturor po­ asigurăm evoluţia spre pro­ om care vine din sufletul po­ Imagini; 20,10 Al Vl-lea Festi­ Isteţul Motor-Mouse (II); 19,30 JOI, 20 SEPTEMBRIE SIMBATA, 22 SEPTEMBRIE
bitorul a spus în continuare: poarelor lumii, pentru că a gres a ţării, dezvoltînd rela­ porului său, credincios pro­ val Internaţional „George E- Telejurnal. Cincinalul înainte
pe noi, românii şi eeaudorie- dat exemplul celei mai fer­ ţii frăţeşti de prietenie şi co- priilor sale convingeri, care nescu". Concert de muzică de termen. 1973 — an hotărî- 9.00 Curs de limba engleză. 9,00 A fost Odată ca nicioda­
populară susţinut de Gheorghe
20,00 Al
tor;
Vl-lea Festival
nii, ne uneşte credinţa noas­ me independenţe de stat şi iaborare cu toate statele de a făcut un cult din abnegaţie Zamfir şl formaţia sa; 21,40 Internaţional „George Enescu“. Recapitulare (11); 9,30 Curs de tă... Povestirile piticului Bom-
bo (II); 9,30 O viaţă pentru o
tră în prietenia cu toate po­ a stabilit relaţii cu ţări cu pe planetă. şi inteligenţă pentru a-şi ser­ Film artistic: Urmăritorii; 22,50 Concertul, de închidere susţi­ limba germană. Recapitulare idee (reluare). Constantin Mi-
(12); 10,00 Telex; 10,05 Teleci­
poarele cu care putem discu­ diverse orientări ideologice, Şi acum, cu profundă satis­ vi compatrioţii, vreau să vă Telejurnal; Sport. nut de orchestra simfonică a nemateca (reluare): „Cocoşatul culescu; 10,00 Telex; 10,05 Ore­
ta, fără teamă de Influenţe încercînd să găsească coinci­ facţie, omagiem femela româ­ exprim felicitările noastre LUNI, 17 SEPTEMBRIE Radloteleviziunii. Dirijor: Iosif de la Notre Dame"; 12,05 Tele­ le mării — emisiune muzical-
jurnal; 16,00—17.00 Teleşcoală;
Conta. Solist: Yehudl Menuhin;
coregrafică (reluare); 10,30 Ro­
psihologice, pe deplin ataşaţi denţe creatoare şi elemente nă, exponentă a unei mari pentru sarcina pe care o în­ 17,30 Curs de limba franceză. 22,15 24 de ore; 17,30 Emisiune în limba ma­ man-foileton. Verişoara Beţie.
Reluarea părţii a IlI-a; 11,10
Recapitulare (9); 18,00 Telex;
independenţei fiecăruia, cu favorabile dezvoltării recipro­ ţări europene, reprezentată depliniţi cu strălucire, pe a- 18.05 La ordinea zilei. Azi, ju­ ghiară; 18,30 Telex; 18,35 Din Muzică populară cu Ioana Cră­
dorinţa de colaborare recipro­ ce, menţinîndu-se departe de de doamna Elena Ceauşescu, cest drum plin de succese, deţul Neamţ; 18,20 Căminul ; MIERCURI, 19 SEPTEMBRIE ţările socialiste; 18,45 Universi­ ciun; 11,25 Selecţiuni din Albu­
tatea Tv.; 19,20 1001 de seri. Is­
că în domeniul promovărilor zonele în care s-ar fi putut demna soţie a preşedintelui care creează legături şi ra­ 18,40 Bine te-am găsit, şcoa­ 9,00 Teleşcoală; 10,00 Telex ; teţul Motor-Mouse (IV); 19,30 mul duminical; 12,00 Telejur­
creatoare şi constructive, de­ produce conflicte şi prejude­ Republicii Socialiste România, porturi efective cu ţările pe lă ! ; 19,00 Scena; 19,20 1001 de 10,05 Municipalitatea răspunde Telejurnal. Cincinalul înainte nal; 16,00 Telex; 16,05 Caleidos­
cultural-artistic; 10,25 A-
cop
Isteţul Motor-Mouse (I);
seri.
bucureşteanului; 10,25 Publici­
parte de orice intenţie de a căţi, invidie sau izolare. femeia mindră prin condiţia care le-aţi vizitat. Ca dovadă 19,30 Telejurnal. Cincinalul îna­ tate: 10,30 Telecinemateca pentru de termen. 1973 — an hotărî- vanpremieră; 16,30 Emisiune in
sa de mamă, de soţie şi de
Sentimentu de egalitate,
1
tor; 20,00 Cîntecul săptămînii.
interveni în treburile interne domnule preşedinte Ceauşescu, membru dinamic al unei so­ a acestui lucru, statul pe ca­ inte de termen. 1973 — an ho­ tineret (reluare): Poveste sîn- Hora tinereţii; 20,05 Publicita­ limba germană; 18.15 Ritm. ti­
nereţe, dans. Emisiune reali­
tăritor. Deschiderea noului an
ale celuilalt stat ori de a e- este comun pe toate latitudi­ cietăţi de un exemplar pro­ re ÎI reprezint în numele for­ de învăţămînt; 20,00 Al Vl-lea geroasă; 11,50 Popas folcloric te; 20,10 Seară pentru tineret; zată la Botoşani; 19,00 Săptă-
la poalele Ceahlăului (reluare);
Xercita vreo constrîngere. nile pămîntului, specific tutu­ gres. Ea însăşi este protago­ ţelor armate ale ţării mele şi Festival Internaţional „George 12.00 Telejurnal; 17,30 Curs de 22.15 24 de ore. mîna Crucii roşii; 19,15 Publi­
citate; 19,20 1001 de seri. Iste­
Pulsul Istoriei dumneavoas­ ror fiinţelor umane, cu excep­ nista destinului femeii con­ ale revoluţiei naţionaliste e- F.nescu". Partea I a concertu­ limba rusă. Recapitulare (10) ; VINERI, 21 SEPTEMBRIE ţul Motor-Mouse (VI); 19,30 Te­
lui Orchestrei simfonice a Fi­
18.00 Telex; 18,05 Tragerea Pro-
tră, mai ales în ultimii 25 de ţia acelora care, în exercita­ temporane, căreia nu-1 este cuadoriene, doresc să vă în- larmonicii „George Enescu". noexpres; 18,15 Steaua polară; 9.00 Curs de limba franceză. lejurnal. Cincinalul înainte de
ani, a făcut ca dezvoltarea rea neînfrintă a unor privile­ închis drumul spre ştiinţă, mînez „Marele colan al Or­ Dirijor Georges Pretre. Solist 18,35 Reporterii noştri la fes­ Recapitulare (10); 9,30 Curs de termen. 1973 — an hotărîtor ;
20.00 Cîntecul săptămînii. Hora
Valentin Gheorghiu; 20,40 Re­
dumneavoastră economică, in­ gii nefaste, devin agresivi şi artă sau politică ; o admirăm dinului Naţional de Merit“, vista llterar-artlsticâ Tv.; 21,20 tival. Gong final; 18,50 Dialog. limba rusă. (Recapitulare (11); tinereţii; 20,05 52 de iniţiative
Dimitrie Cantemir şl afirma­
dustrială, agricolă, minieră, luptă împotriva acelora care pentru respectabila sa condi­ care se acordă şefilor de sta­ Roman-foileton: Vinul roşu rea conştiinţei de sine a po­ 10.00 Telex; 10,05 Muzică popu­ în 52 de săptămîni; 20,15 Te’e-
lară; 10,15 Teleobiectiv; 10,30
enciclopedia; 20,55 Publicitate ;
Travelling. Magazin bilunar de
financiară, de cercetare teh­ proclamă progresul economic ţie de doctor şi inginer în te, cea mai înaltă decoraţie (IV); 22.00 Orele mării; 22,24 porului român; 19,15 Publicita­ cultură cinematografică (relua­ 21.00 Film serial Mannlx; 21.50
24 de ore.
te; 19,20 1001 de seri. Isteţul
nico-ştiinţifică să fie mai a- şi cultural al majorităţii, în chimie, care a adus eminente pe care o oferim promotorilor Motor-Mouse (III); 19,30 Tele­ re); 12,00 Telejurnal: 16,00—17,00 De la Dunăre la... Gange. Re­
cital de muzică uşoară indiană
vânsată decît dezvoltarea mod inuman înlăturată de la servicii cercetării In această păcii din lume, exponenţilor MARJI, 18 SEPTEMBRIE jurnal. Cincinalul înainte de Teleşcoală; 17.30 Curs de limba susţinut de Narghita; 22,30 Te­
termen. 1973 — an hotăritor ;
noastră. Dar atît o naţiune, bunurile existente. înaltă disciplină din partea justiţiei sociale, militanţilor 9.00 Teleşcoală; 10,00 Telex; 20.00 Cîntecu] săptămînil. Hora engleză. Recapitulare (11); 18,00 lejurnal. Sport; 22,50 Cîntece
Telex; 18 05 Tragerea Loto ;
cît şi cealaltă au încă de După ce s-a referit la ca­ sa ; aplaudăm activitatea con­ consecvenţi pentru convieţui­ 10.05 Revista literar-artlstlcă tinereţii. Muzica — George Gri- 18.15 La volan — emisiune pen- populare şi romanţe cu Ion
Luican.
parcurs un drum lung în e- racteristicile specifice ale sacrată în folosul societăţii şi rea frăţească a speciei umane.
ţii mondiale, reprezintă, de fapt, suma de vir­
tuţi ale unui personaj colectiv i poporul înar­
F i l m mat pentru a-şi apăra independenţa, libertatea
şi integritatea teritorială.
Dacă „Bătălia de pe Neretva“ — impresio­
nantă epopee filmică despre un episod decisiv
tăţilor timpului, dar şi unul dintre cei mai sen­ curînd la Editura Eminescu. al luptei antifasciste — fusese edificatoare pen­
Editorial© sibili apărători ai clasicilor (Caragiale, Emi­ <§ O lectură de aleasă ţinută documentară \ 'alterapără tru această concepţie estetică, „Valter apără
—■■■■— .. -ii... ..»■ mmai.iiM nescu etc.). După zece ani de la moartea lui şi artistică ne prilejuieşte „Jurnalul italian" Sarajevo", un film semnat de talentatul regi­
Caragiale, iată ce scria Blaga : „Cum luptase, semnat de Al. Bălăci. zor Hajrudin Kravavac, întăreşte convingerea
LUCIAN BLAGA: cum hulit de unii, neluat In serios de alţii, pus © Literatura memorialistică are tradiţii de noastră că şcoala cinematografică iugoslavă
la o parte de toţi oamenii influenţi, în fine tot valoare la noi. O încercare de a le perpetua la este fidelă acestei concepţii ori de cîte ori
ajunsese. Cum odată celebru, tot nimeni nu aceleaşi cote înalte o reprezintă şi însemnările Sarajevo frecventează tema inepuizabilă a rezistenţei.
lua cuvîntul lui în seamă". O adeziune plină de călătorie ale lui Teodor Mazilu reunite în Evocînd figura lui Vladimir Perie, cunoscut
de preamărire scriitoricească. In cetatea poe­ volumul „Este corida o luptă cu moartea 7“ a- în rezistenţa iugoslavă sub numele conspirativ
Ceasornicul ţilor români, un loc aparte, în conştiinţa lui părut la Editura Eminescu. de Valter, Hajrudin Kravavac omagiază un
Blaga îl ocupă poeţii Bacovia, Barbu, Arghezi. Cinematografia iugoslavă ne-a obişnuit să destin de luptător exemplar, reînvie pe ecran o
In 1926, Blaga era deja un poet recunoscut ca Spectacole trateze tema războiului cu gravitate, neferin- figură legendară, inseparabil legată de istoria
valoare, de aici şi siguranţa în apărarea unor du-se de un ton patetic de bună factură. Dar contemporană a poporului iugoslav.
de nisip condeie elevate, contemporane lui, care deşi ceea ce este caracteristic, în primul rînd, pen­ Cadrul povestirii — care respectă adevărul
© Azi, la Brănişca, Teatrul de estradă din
contestate şi-au făcut loc în cîmpul poeziei ro­ I Deva prezintă spectacolul .,Sus cortina Ia ce- tru filmele de război iugoslave, e îndreptarea istoric în limitele permise de morfologia fil­
mâneşti dintre cele două războaie mondiale. unui fascicol de lumină mitică asupra persona­ mului — este pitorescul Sarajevo, devenit spre
Poetul pledează pentru măreţia măsurii, pen­ : tate“. Acelaşi spectacol va fi susţinut mîine pe jelor, învăluirea lor cu ceţurile poleite ale le­ sfîrşitul anului 1944 un important centru mili­
1
Colecţia „Restituiri" a Editurii „Dacia“, în- tru rotunjimea plastică, dar şi pentru infinitul j scena căminului cultural din Sîntandrei. gendei şi aureolarea lor cu nimbul eroismului. tar şi informaţional al trupelor hitleriste. In
grijită de profesorul clujean Mircea Zaciu, ne extejf de esenţă muzicală (in „Revolta fondului @ Azi, la Petroşani şi mîine la Hunedoara, La o privire mai atentă, gama de personaje a decorul superb al oraşului — straniu amalgam
onorează cu un foarte preţios volum de arti­ nostru nelatin“ şi „Echivalenţa culturilor"). j Teatrul muzical din Braşov în colaborare cu operelor cinematografice iugoslave, inspirate din de oriental şi meridional — se declanşează con­
cole ale lui Lucian Blaga, reunite sub un titlu Articolele publicate de poet în ziarele de f solistul Janos Koos şi pianistul Auth Ede din istoria dramatică a celei de-a doua conflagra- flictul dintre trupele naziste (vrînd să ducă la
metaforic — „Ceasornicul de nisip“. provincie (Cluj, Turda, Arad, Timişoara) sînt I Republica Populară Ungară, prezintă un concert îndeplinire „Planul Läufer“) şi rezistenţă, ur­
Volumul, de care s-a ocupat Mircea Popa, semnul unei vieţi provinciale agitate, în care | de muzică uşoară mărind dejucarea acestor planuri.
cuprinde, în speţă, articolele de filozofie a cul­ marile probleme ale culturii, ale ştiinţei erau © Teatrul de stat Timişoara, secţia maghia- Motorul conflictului şi pilonul centrai al în­
turii, probleme de ideologie culturală, probleme puse cu mult aplomb. Lucian Blaga, această | ră, prezintă, luni 17 septembrie la Deva şi tregii arhitecturi acţionale este Valter. condu­
de artă, articole umanistice, comentarii la a- „lebădă mută“ a poeziei noastre, a pledat prin- 1 marţi, 18 septembrie, la Hunedoara, piesa cătorul acţiunii guerilla, necunoscut nici chiar
dresa operelor clasicilor noştri sau a poeţilor tr-un uimitor lirism pentru lumina unei noi j „Adam şi Eva" de Aurel Baranga. de cei mai apropiaţi colaboratori ai săi. Aceas­
Ion Barbu, .George Bacovia, Tudor Arghezi, lumi, pentru un romantism al viitorului : „E © Marţi, la Vulcan, Filarmonica de Stat tă circumstanţă specifică a eroismului ineognit
note polemice ia adresa criticii literare din pretutindeni un dor după o lume mai bună, S Oltenia prezintă spectacolul „Canţoneta şi ope- permite lui Kravavac să abordeze, în afara u-
deceniul al treilea, pamflete etc., toate risipite mai frumoasă". | reia". nui plan factologic dinamizat de momente dra­
în ziarele transilvănene din perioada de pînă Prof. ANA POP SlRBU j © Luni, la Petroşani şi marţi la Petrila şi matice, un registru psihologic, registru în care
I Lonea, Casa de cultură a sindicatelor în cola-
la cel de-al doilea război mondial. Marele poet j borare cu ansamblul „Haţegana“, cu soliştii notele determinante ale caracterelor reliefează
al luminii se dovedise a fi, şi în aceste articole © I Maria Ciobanu şi Ion Dolănescu şi prezentaio- adevăratele sentimente, atenuînd sau anihilînd
programatice, ca şi, în poezia sa, un apărător I rii Nicu Constantin şi Alexandru Lulescu oferă chiar convenţia din raporturile umane. Portre­
al idealului de umanitate, al poeziei populare. © Rezervîndu-ne aceleaşi plăcute surprize I un plăcut spectacol folcloric. tul lui Valter se conturează, deci, în condiţiile
Poetul „Nebănuitelor trepte“ a luminat cu spirituale izvorîte din temerare aventuri ale extraordinarului, alimentat de tensiunea electri­
condeiul său adîncul tulburător al poeziei minţii, Mircea Maliţa ne oferă prin interme­ Pentru melomani zată a situaţiei limită.
populare, optînd, în aceste articole, pentru cu­ diul Editurii „Dacia“ al treilea volum al ci­
legerile etnografice, pentru cunoaşterea poeziei clului de eseuri „Aurul cenuşiu“. Una dintre publicaţiile discografice de succes Meritul incontestabil al filmului este acela că
populare româneşti în întreaga lunrte, prin tra­ © Nostalgice pagini de literatură pentru toa­ * sigur în rîndul amatorilor de muzică populară nu cedează (deşi ar avea prilejul) seducţiei
duceri serioase în limbile de circulaţie pentru te virstele regăsim în cartea lui Ionel Teodo- o constituie discul Măriei Pater: „12 cîntece spectaculosului, axîndu-şî interesul, cu sobri­
demna ei rostire. Cîntecele populare, poezia roanu, „Pagini cu copii şi adolescenţi", apăru­ I de nuntă de pe Valea Someşului“. Cucereşte, etate şi eficienţă, pe impunerea ideii că eroii
populară sînt parte din fiinţa noastră româ­ tă la Editura „Cartea românească“ şi îngrijită de la această nouă înregistrare, autenticitatea re­ nu sînt nişte apariţii solitare, ci chintesente ale
nească, ele trebuie ferite de clişee şi de auto- Dinu Pillat. dării muzicale a unor stăvechi momente ale
matisme, încredinţate poporului, aşa cum sînt, Umorul spumos cu care Valentin Silvestru ritualului nunţii, veselia şi profunzimea tutu- acelei voinţe colective care îi iscă şi care le
proaspete, autentice, eterne. ne-a obişnuit, duminică de duminică, la emisi­ I ror pieselor interpretate, multe dintre ele stri- alimentează faptele de excepţie din izvorul
„Ceasornicul de nisip" ni-1 atestă pe Lucian unea „Unda veselă“, a prins şi consistenţa j gâturi de originală factură folclorică, specifice etern al puterii celor mulţi.
Blaga ca pe un publicist cu un deosebit simţ scriiturii. Mărturia ? Volumul de schiţe umo­ I zonei din care au fost culese.
critic, un analist, un observator atent al reali­ ristice „De ce rîdeau gepizii...“, apărut de 1................................................ ....................................... AL COVACI