Page 54 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 54
VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
Proletari din toate fărlle, uniji-vă I
IN AMERICA LATINĂ
Sosirea la Lima Plecarea din Quito
Republica Peru a primit ţile peruane venite în întîm- Sîmbătă dimineaţa, la ora rămas bun de la oficialităţile
prezente.
ANUL XXV Nr. 5 811 DUMINICĂ 16 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI sîmbătă, în mod festiv, pe pinare. 9,30 (ora locală), ora 16,30 La scara aeronavei prezi
preşedintele Consiliului de Oaspeţi şi gazde se În (ora Bucureştiului), preşedin denţiale, preşedintele Nicolae
Stat al Republicii Socialiste dreaptă apoi spre reşedinţa tele Nicolae Ceauşescu şi to Ceauşescu şi preşedintele Ro-
România, Nicolae Ceauşescu, rezervată p r e ş e d i n t e l u i varăşa Elena Ceauşescu, îm
şi pe t o v a r ă ş a Elena Nicolae Ceauşescu în timpul preună cu persoanele oficiale driguez Lara îşi string căldu
Ceauşescu, cu aceleaşi înalte vizitei sale în Peru. De-a care îi însoţesc, au părăsit ros mîinile, se felicită din
onoruri, cu aceeaşi căldură lungul drumului străbătut de Quito, plecînd spre Peru. nou cu căldură pentru rezul
ZIUA METALURGISTULUI şi preţuire cu care oaspeţii coloana de maşini, sînt ar tul capitalei ecuadoriene, pa tatele fructuoase ale întîlni-
La plecarea de pe aeropor
rilor lor.
borate steagurile celor două
români au fost înconjuraţi
de-a lungul întregii călătorii ţări. Lima, una din marile voazat festiv cu drapelele de „Lăsaţi aici prieteni buni
in America Latină. metropole ale Americii La stat ale celor două ţări, solii — a declarat preşedintele
...Ne aflăm pe aeroportul tine. cu două milioane şi ju poporului român au fost con Lara: vă doresc, domnule
preşedinte, din toată inima,
mătate de locuitori, oraş în
„Jorge Chavez", din Lima,
SiDURGPi St mm SI RĂSPUND Adunarea festivă împodobit astăzi cu steaguri care monumentele trecutului duşi de preşedintele Repu mult succes în activitatea
blicii Ecuador, general Rodri-
dumneavoastră, spre binele
se îngemănează cu edificiile
de la Gălan româneşti şi peruane. După pe verticală ale epocii mo guez Lara. Preşedintele Nicolae Ceauşescu
şi fericirea poporului român”.
un zbor de două ore şi ju
Sînt prezenţi membri ai
derne, cunoaşte astăzi atmo
prin muncă avintnţă, competentă giştii de 1a întreprinderea mătate, aeronava preziden sfera specifică evenimentelor guvernului şi înalţi funcţio îşi exprimă convingerea că
Ieri la. amiază, siderur
ţială aterizează pe aeroport.
nari de stat.
vizita sa în Ecuador a ci
politice deosebite.
Au venit aici primul mi
In timp ce sint intonate
„Victoria" Călan s-au în
Sub semnul unor senti
trunit într-o însufleţită adu nistru, generalul Edgardo mente de durabilă prietenie, imnurile de stat ale celor do mentat prietenia dintre cele
două popoare, a deschis noi
Mercado Jarrin, care, îm
şi responsabilă CHEMĂRILOR PARTIDULUI nare festivă prilejuită de tare a preşedintelui republi a început vizita preşedinte uă state. în semn de salut se şi largi perspective colaboră
preună cu şeful Casei mili
de stimă şi respect reciproc
sărbătoarea „Zilei metalur
trag 21 salve de artilerie. Cei
rii dintre cele două ţări şi
gistului“. Despre semnifica
ţia evenimentului a vorbit cii, Enrique Ibanez Burga, îl lui Nicolae Ceauşescu în Re doi preşedinţi trec în revistă popoare în folosul lor, al ca
uzei păcii şi colaborării in
reprezintă pe preşedintele
publica Peru.
compania militară de onoare
tovarăşul ing. Dumitru Alvarado, care nu s-a putut La sosirea la feşedinţa ofi aliniată pe aeroport. ternaţionale.
Bucur, directorul întreprin deplasa la aeroport datorită cială din staţiunea Chacla-
tradiţii muncitoreşti, ne si derii. Vorbitorul a subliniat unei recente intervenţii chi P r e ş e d 1 n t e l e Nicolae „Aşteptăm să vă salutăm
tuăm în primele rînduri ale cayo, la solicitarea ziarişti Ceauşescu. tovarăşa Elena în ţara noastră, domnule pre
Interviu cu tovarâţul realizările deosebite . obţi rurgicale. lor peruani, tovarăşul Nicolae
bătăliei pentru îndeplinirea Ceauşescu şi persoanele ofi şedinte" — a spus tovarăşul
ing. COSTACHE TROTUŞ nute de harnicul colectiv Generalul Edgardo Merca Ceauşescu a declarat: „Adre
exemplară a planului şi an ciale care ti însoţesc îşi iau Nicolae Ceauşescu.
membru al C.C. al P.C.R., director general adjunct al gajamentelor. de- muncitori, tehnicieni şi do Jarrin salută cu căldură, sez poporului peruan un căl
ingineri de la I.V. Călan, în
Centralei industriale siderurgice, directorul Procedînd la un succint acest an h oţărî tor pentru in numele preşedintelui Juan duros salut din partea po
bilanţ consacrat sărbătorii Velasco Alvarado, pe pre porului român, a mea perso
C. S. Hunedoara realizarea cincinalului îna nal, şi cele mai bune urări
noastre, evidenţiem în mod şedintele Nicolae Ceauşescu ;
deosebit realizarea in acest inte de termen, expri'mînd soţia sa, doamna de Merca de prosperitate şi fericire".' Semnarea Declaraţiei Solemne Comune
an a unei producţii suplimen totodată hotărîrea unanimă do, oferă tovarăşei Elena La puţin timp după sosi
Sărbătorim în acest an, partidului şi statului nostru, tare în valoare de aproape a harnicilor siderurgişti de Ceauşescu o splendidă orhi rea la Chaclacayo, preşedin
pentru a doua oară, „Ziua comuniştii, toţi siderurgiştii 120 milioane lei. Acţionînd în a spori rodnicia muncii lor. dee. tele Nicolae Ceauşescu şi to După încheierea convorbiri urarea ca între cele două ţări
metalurgistului“. Instituită in hunedoreni s-au angajat să lumina sarcinilor trasate de de a da patriei cît mai mult După intonarea imnurilor varăşa Elena Ceauşescu au lor oficiale, la Palatul Na şi popoare să se dezvolte o
baza hotărîrii conducerii su muncească cu înflăcărare, cu partid am ridicat la un nivel metal. de. stat român şi peruan şi făcut o vizită protocolară ţional din capitala Ecuadoru cît mai strînsâ colaborare.
perioare de partid şi de stat, competenţă şi dăruire pen superior indicii de utilizare Luînd cuvîntul in ca trecerea în revista a gărzii preşedintelui Juan Velasco lui, a avut Ioc, vineri, cere La rîndul său, preşedintele
această sărbătoare marchea tru îndeplinirea cincinalului a agregatelor, am îmbunătă drul adunării, tovarăşul de onoare, oaspeţilor români Alvarado şi soţiei sale, Con monia semnării — de către Lara a subliniat că Declaraţia
ză in calendarul naţional înainte de termen, pentru a David Dazăr, secretar al le sint prezentate oficialită- suelo Gonzales de Velasco. preşedintele Consiliului de Solemnă Comună este foarte
înalta .preţuire pe care Parti aduce întreaga lor contribu ţit activitatea de întreţinere Comitetului judeţean Hune Stat al Republicii Socialiste
dul Comunist Român o a- ţie la accelerarea programu şi reparaţii, aprovizionarea doara al P.C.R., vicepre România, tovarăşul Nicolae bună şi şi-a expr ¡mat convin
cordă detaşamentului munci lui economiei naţionale, Ia tehnico-materială, respecta şedinte al Comitetului exe Ceauşescu. şi preşedintele Re gerea că ea va fi tradusă în
toresc al celor ce plămădesc propăşirea patriei socialiste. rea tehnologiilor de fabrica cutiv al Consiliului popular încheierea convorbirilor publicii Ecuador, generai de viaţă spre binele ambelor po
metalul românesc, muncitori — In acest cadru de puter ţie, îmbunătăţirea calităţii judeţean, i-a felicitat căldu brigadă Guillermo Rodriguez poare.
lor, maiştrilor, tehnicienilor, nică manifestare a unităţii produselor şi economisirea ros pe siderurgiştii din Că Lara — a Decala raţiei So La plecarea din Palatul Na
inginerilor şi celorlalţi spe clasei muncitoare, a întregu resurselor materiale. Pe a- lan pentru rezultatele ob Vineri după-amiazS, la blicii Socialiste România, to lemne Comune româno-ecua- ţional, preşedintele Nicolae
cialişti care lucrează cu ab lui popor în jurul partidului, ceastă bază am produs şi ţinute pînă acum, subliniind Palatul National din Quito, varăşul Nicolae Ceauşescu, doriene. Ceauşescu a fost salutat cu
negaţie şi dăruire pe fron a conducerii sale, în frun furnizat suplimentar econo că acestea reflectă abnega s-au încheiat convorbirile şi preşedintele Republicii căldură de populaţia aflată
tul înaintat al industrializă te cu tovarăşul Nicolae miei naţionale în acest an ţia şi devotamentul în mun oficiale dintre preşedintele Ecuador, general de brigadă După semnare, tovarăşul
rii socialiste a patriei, al în Ceauşescu, de angajare ple 26 000 tone cocs, peste 16 000 că ale întregului colectiv, Consiliului de Stat al Repu Guillermo Rodrîgue?. Lara. Nicolae Ceauşescu adresează în faţa clădirii.
făptuirii programului trasat nară a tuturor forţelor naţiu tone fontă, 36 000 tone oţel, constituie o certitudine că
de partid pentru făurirea nii noastre socialiste, pentru 8 000 tone ţagle şi blumuri de şi în viitor se va acţiona cu
societăţii socialiste multilate înfăptuirea grandiosului pro relaminare, 30 000 tone lami maximă responsabilitate şi
ral dezvoltate în România. gram elaborat de Congresul nate finite pline. fermitate pentru transpune
Pentru prima oară, sărbă al X-lea şi Conferinţa Naţio Cel de-al treilea an al cin rea neabătută în viaţă a in Banchet oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
torirea „Zilei metalurgistu nală ale P.C.R., vă rugăm să cinalului se caracterizează în dicaţiilor preţioase date de
lui“ a coincis In mod fericit ne vorbiţi despre modul în combinatul nostru printr-o secretarul general al parti
cu memorabila vizită de lu care detaşamentul siderur- ridicare accentuată a nivelu dului nostru, tovarăşul Preşedintele Consiliului de publicîi Ecuador, generalul In timpul banchetului, des Ceauşescu a înmînal preşedin
cru făcută la Hunedoara, la giştilor hunedoreni îşi înde lui calitativ al producţiei. Nicolae Ceauşescu. cu oca Stat al Republicii Socialiste Guillermo Rodriguez Lara. făşurat într-o atmosferă cor telui Rodriguez Lara ordinul
mijlocul lunii septembrie a- plineşte îndatoririle ce-i re Au fost asimilate noi mărci zia vizitei efectuate în ur România, Nicolae Ceauşescu, La banchet au participat dială, prietenească, preşedinte „Steaua Republicii Socialiste
nul trecut, de către secreta vin pe acest an şi pe între de oţeluri cu performanţe su mă cu un an în judeţul şi tovarăşa Elena Ceauşescu membrii guvernului ecuado- le Nicolae Ceauşescu şi România“, cea mal înaltă
rul general al partidului nos gul cincinal. perioare, din care s-a produs Hunedoara. au oferit, vineri seara, în sa rian, precum şi personalităţi preşedintele Rodriguez Lara distincţie românească acordată
tru, tovarăşul N i c o 1 a e — Exprimind opinia între A urmat un bogat pro loanele Hotelului Interconti ale vieţii culturale şi ştiinţi au rostit toasturi. şefilor de state, ca semn al
Ceauşescu. Profund onoraţi gului colectiv din combinatul L. VISKI gram artistic susţinut de nental Quito din capitala fice, conducători ai unor mari In numele Consiliului de preţuirii contribuţiei aduse
de prezenţa în mijlocul nos nostru, vreau să arăt că, în formaţii artistice din oraşul firme economice, redactori- Stat a] Republicii Socialiste la prietenia dintre popoarele
tru a conducătorului -iubit al spiritul frumoaselor noastre (Continuare In pag. a 2-a] Călan. ecuadoriană, un banchet in şefi ai principalelor ziare
onoarea preşedintelui Re- ecuadoriene. România, preşedintele Nicolae român şi ecuadorian.
-■î
Toastul preşedintelui Toastul preşedintelui
CftMPÂM AGRICOLĂ DE TOAMNĂ ■ :r .l'MînbYi f-r*
Mîine dimineaţă, porţile rat de partid direcţionează Nicolae Ceauşescu Lara
La arături şi mint ale ţării vor purta, îm tului nostru. In acest sens se
plenar dezvoltarea învăţămin-
tuturor instituţiilor de învăţă-
brăcată in verdeaţă şi fiori,
urmăreşte continuu îmbună
tradiţionala inscripţie „Bine tăţirea condiţiilor didactico- Domnule preşedinte, tre toate popoarele lumii, fă Mulţumind pentru preţioa şi sincere, care se rasfrînge în
aţi venit !“ Ea se va adresa, materiale necesare moderni Doamnelor şi domnilor, ră deosebire de orînduire so sele aprecieri pe care pre colaborarea concretă pentru
şedintele Ceauşescu a bine
realizarea dezvoltării spre ca
Vizita noastră în ţara dum
cială.
pregătirea terenului dură, tuturor celor ce, în- ducativ, generalizarea învă- neavoastră se apropie de nate o serie de acorduri şi voit să le facă în legătură cu re aspirăm.
zării procesului instructiv-e-
cu întreg mesajul ei de căl
Au fost, de asemenea, sem
sfîrşit. Deşi scurtă, apreciez
patria sa, cu istoria şi cul
Spiritul colaborării în pro
ţămintului de 10 ani şi în
tr-un fel sau altul, păşesc în
miez de septembrie spre lu perspectivă a celui liceal, a- că a fost deosebit de rodnică. convenţii cu privire la cola tura ei, cu poporul şi guver cesul nostru de dezvoltare,
mea nemărginită a cunoaşte sigurînd ponderea liceelor de In cursul convorbirilor cu borarea economică, tehnico- nul său, preşedintele Ecuado aşa cum bine aţi spus, se ra
rului a spus. între altele :
tifică în acordurile pe care le
dumneavoastră, am pus ba
ştiinţifică şi culturală. S-au
specialitate,
dezvoltarea
Să se folosească cu eficientă rii. De la micii căutători ai văţămîntului preşcolar, im- in- zele unei colaborări multilate pus, astfel, aş putea spune, In numele guvernului for vom încheia şi al căror con
lumii, în şorţuleţe albastre şi
rale în multe domenii de ac bazele juridice ale unei cola ţelor armate pe care îl repre ţinut îl vom aduce la cunoş
tivitate dintre ţările noastre. borări îndelungate. In ce ne zint şi al poporului Ecuado tinţa poporului nostru.
fiecare oră de lucru! In după-amiaza acestei zile priveşte, sîntem ferm hotă- rului, primesc cu profundă şedinte. prea distinsă doam
Mulţumesc, domnule pre
am semnat Declaraţia Comu
gratitudine înalta decoraţie
rîţi să facem totul pentru &
nă, dumneavoastră şi cu mi da viaţă tuturor înţelegerilor „Steaua Republicii Socialiste nă Ceauşescu. pentru acest
Se spune ca ziua bună se cunoaşte de dimineaţă. Dar ne. care înscrie principiile de şi a extinde pe toate planuri România", pe care Consiliul moment cordial şi prietenesc ;
ca să faci constatarea respectivă presupune că trebuie să j M/7/?e, noul an de învăţă mint \ bază ale relaţiilor de colabo le colaborarea dintre ţările de Stat a hotărît să mi-o a- mulţumesc stimaţilor mem
te scoli de dimineaţă. Acest lucru însă îl fac în aceste zile rare dintre ţările noastre, vo noastre. corde şi a cărei semnificaţie bri ai delegaţiei dumneavoas
fierbinţi Ia figurat — pentru că la propriu au cam început inţa noastră comună, a po In cursul acestor două zi originală şi actuală constă în tră şi doresc să păstraţi cele
să se răcească, semn că toamna îşi intră în drepturi — j îşi deschide, cu generozitate, j poarelor noastre de a acţiona le, am putut cunoaşte unele obligaţia modernă de a uni mai bune impresii despre pa
mecanizatorii şi cooperatorii care participă la acţiunea de pentru o lume mai dreaptă, popoarele lumii cu senti tria noastră şi despre popo
însămînţare a păi.oaselor. Se lucrează zi-lumină, în unele pentru colaborare şi pace în (Conlinuare în pag. a 4-a) mentul prieteniei adevărate rul nostru.
cooperative chiar şl noaptea pentru...
porţile \
...RECUPERAREA RESTANŢELOR
La C.A.P. Ţebea, unitate pentru însămînţat sînt numai M E S A J U L
pe care am vizitat-o în seâra 7 ha. Mecanizatorii noştri BINE AŢI VENIT !
zilei de 14 septembrie a.c., .Gheorghe Damian, Vasile Po
lucrul în cîmp, la aratul şi pa şi Ioan Muntean ne-au a-
discuitul terenului pentru pă- sigurat că în 2-3 zile vor crea adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cadrelor didactice, elevilor
ioase, nu a contenit pînă suficient front de lucru pen
noaptea tirziu. „Se va munci tru semănători. In ceea ce
— ne spunea inginerul şef al priveşte însămînţatul, vrem cu fundiţe, de la bobocii bunătăţirea pregătirii munci- i şi studenţilor, organizaţiilor de partid, de tineret şi pionieri,
unităţii, Ioan Suciu — pînă ca duminică această lucrare care aşteaptă cu emoţie să torilor calificaţi prin şcolile >
dincoio de miezul nopţii. Vrem să se desfăşoare din plin". E răsfoiască prima filă a abe profesionale, tehnice, de ţ
să recuperăm restanţele la un fapt lăudabil că mecani cedarului şi pină la studenţi, maiştri şi ucenicie Ia Io- l cu prilejul deschiderii anului şcolar şi universitar 1973-1974
pregătitul terenului. Pînă a- zatorii din această unitate la cei ce în amfiteatre şi pe cui de muncă, dezvoltarea i
s-au angajat să lucreze ziua
cum avem arate pentru pă- platformele industriale se pre invăţămîntului superior şi )
şi noaptea pentru a pregăti gătesc să devină conducăto Dragi tovarăşi şi prieteni, partidul, societatea noastră tit şi instruit tineretul, de ni
ioase aproximativ 40 ha din mai repede terenul destinat rii de mîine ai proceselor de amplasarea institutelor pe \ le pun în faţa învăţămîntu- velul cunoştinţelor sale ştiin răm o mare înflorire a cer
marile platforme de cerce
planul de 90, dar pregătite păioaselor. tare şi producţie, creşterea \ lui în scopul formării şi pre cetării ştiinţifice, a întregii
producţie, păstrătorii tradi Deschiderea anului şcolar ţifice şi profesionale, de edu culturi socialiste ; aceasta im
ţiilor culturale, luminătorii eficienţei invăţămîntului, a \ şi universitar constituie un gătirii cadrelor necesare e- carea şi formarea sa politico- pune pregătirea unul mare
ZIUA SE DISCUIE, IAR NOAPTEA SE ARĂ generaţiilor viitoare, fiecă conţinutului şi caracterului \ eveniment de seamă atît pen conomiei, ştiinţei şl culturii, morală sănătoasă. Ne propu număr de intelectuali cu un
ruia îi este adresat acest a- său aplicativ-formativ. tru cadrele didactice, cît şi al instruirii şi educării tine nem să dezvoltăm o industrie larg orizont de cunoaştere, c\i
In acţiunea de pregătire a ducere din această cooperati tît de românesc, ospitalier şi Un scurt bilanţ al dezvol s pentru milioanele şi milioa relor generaţii în spiritul modernă, de înaltă tehnicita o mare capacitate creatoare.
terenului pentru însămînţatul vă agricolă. Preşedintele u- cald „bun venit 1“ Valenţe tării invăţămîntului hunedo- l nele de tineri din patria înaltelor idealuri ale socia te, la nivelul celor mai avan Toate acestea demonstrează
griului depun eforturi stăru nităţii, Gheorghe Groza, ne-a le bogăţiei lui au fost pre rean ne-ar releva o reţea 1 noastră ce studiază în învă- lismului şi comunismului. sate cuceriri ale tehnicii că învăţămîntul nostru de
itoare şi mecanizatorii de la informat că mecanizatorii gătite cu grijă, prin ani, în şcolară densă, cu peste 230 ţămîntul de toate gradele în- Plenara Comitetului Central mondiale: aceasta cere un toate gradele trebuie astfel
C.A.P. Mesteacăn. In seara Ioan Achim şi Traian Orb, cursul acestei veri, de către unităţi preşcolare, cu peste \ suşindu-şi minunatele comori al Partidului Comunist Ro tineret înarmat cu tot ceea organizat şi îndrumat încit
zilei de 14 septembrie am gă ziua lucrează la discuit şi ad toţi cei ce răspund de bu 14 000 copii de vîrstă preşco- ţ ale ştiinţei, pregătindu-se să mân din 18-19 iunie a.c. a) ce se realizează mai avansat să corespundă în modul cel
sit în cîmp, deşi ceasul tre ministrează îngrăşăminte chi nul mers al invăţămîntului Iară, aproape 500 şcoli ge- i contribuie din plin la- edifi trasat direcţiile dezvoltării în în gindirea şi practica ştiin mai direct cerinţelor concre
cuse cu mult de ora 20, nu mice pe suprafeţele destinate românesc, avind drept că carea societăţii socialiste mul continuare a şcolii româneşti, ţifică şi tehnică contempora te, actuale şi de perspectivă,
numai mecanizatori ci şi însămînţării păioaselor, iar lăuză de preţ documentele nerale cuprinzînd întregul ti- / tilateral dezvoltate pe pă- perfecţionării învăţâmintului nă. Ţintim să realizăm o a- ale dezvoltării societăţii ro
membri ai consiliului de con noaptea ară. programatice ale Congresu neret de vîrstă şcolară, 27 J mîntul României. Cu acest de toate gradele corespunză gricultură cu un grad ridicat
lui al X-lea al P.C.R., ale licee, dintre care 10 de spe- 1 prilej, doresc să salut cordial tor cerinţelor noii etape is de mecanizare şi chimizare, mâneşti, imperativelor prac
DE CE INSĂMINŢĂRILE ŞI RECOLTATUL Conferinţei Naţionale a întregul corp profesoral, pe torice în care a păşit societa capabilă să asigure producţii ticii construirii socialismului
partidului, Hotărîrea Plena cialitate, 12 şcoli profesiona- \ tea noastră. şi comunismului în România.
CARTOFILOR „ÎNCEP DE MÎINE“ ? rei C.C. al P.C.R. din 18-19 le, tehnice şi de maiştri care ţ toţi studenţii şi elevii patriei Realizarea amplului pro agricole înalte şi stabile; Sarcina principală a învă-
şi să le urez un an şcolar
iunie 1973 cu privire la dez dau anual ţării peste 5 000 ţ rodnic, deplin succes în acti gram elaborat de Congresul pentru aceasta este nevoie de ţămîntului în actuala etapă
— Noi, mecanizatorii, avem — Ce s-a realizat din pre voltarea şi perfecţionarea în- cadre temeinic pregătite în trebuie să fie legarea organi-
de însămînţat la cooperativa vederi ? vâţămîntului în Republica So de muncitori calificaţi. ţ vitatea' lor. al X-lea al partidului depin toate domeniile agrozootehni
agricolă din Beriu 260 hecta — La cooperativa agricolă cialistă România. \ Cunoaşteţi sarcinile mari, de într-o măsură hotărîtoare
re cu grîu şi 70 de hectare cu din Orăştioara de Jos s-a ter Luminosul program elabo- (Continuare in pag. a 3-a) de înaltă răspundere pe care de modul în care este pregă cii moderne. Dorim să asigu- (Continuare in pag. a 3-a) ,
orz, iar la C.A.P. Orăştioara minat însămînţatul orzului, . J
de Jos sînt rezervate acestor iar duminică (16 septembrie NICOLAE CEAUŞESCU
culturi 120 hectare — rie-a de a.c.) se va declanşa şi semă
clarat şeful secţiei de meca natul griului. Puteam începe
nizare care serveşte cele două mai devreme semănatul orzu-
cooperative agricole, Ion Sa-
moilescu. (Continuare in pag. a 3-a) CADRAN POLITIC făcut recepţia definitivă ţi CANTOANE Şl LOCUINŢE tribuirea rolurilor şi au să petreacă minunate cli procesul de producţie cit
avut discuţii utile privind
unui nou bloc cu 60 de PENTRU SILVICULTORI pe în mijlocul unor locuri şl în viaţa de organizaţie.
apartamente, ce ;prmează procedeele noi de con pitoreşti ale Judeţului
In cadrul Instruirii pro strucţie a păpuşilor. Toa nostru.
pagandiştilor In vederea să fie dat în; ţolosinţă, Din fonduri proprii, In DELA te acestea sînt destinate, VREMEA
deschiderii noului an de Peste cîteva iile' aici se spectoratul silvic jude de către păpuşarii elevi
în pagina a lll-a invăţămint politic, orga va mai recepţiona un bloc ţean a ridicat in roşu în clasa a Vil-a B de la PREDAREA Pentru 24 ore
cu 80 de apartamente.
nizată de către comitetul
construcţiile pentru două
orăşenesc de partid, **75. cantoane silvice la Roş- Liceul Călan, perfecţio ALBUMULUI-ŞTAFETA Vreme frumoasă, dar
nării artei care le-a adus
Haţeg s-a desfăşurat un MAŞINI PENTRU cani şi două locuinţe pen multe bucurii, aflăm de „TINERETUL rece noaptea şl diminea
cadran politic In cadrul COVASNA tru Ocolul silvic Haţeg. O ZI la îndrumătoarea lor, Şl PRODUCŢIA“ ţa. Cerul va fi mai mult
Unităţile
inspectoratului
Pe şantierul de la Chiscădaga ADUCEREA căruia au fost prezentate Răspunzând imperative au realizat pînă acum a- prof. Lucia Olteanu. senin. Vînt slab din est.
evenimente
principalele
internaţionale din această lor majore pe care actua proâpe întregul volum de IN DRUMEJIE Sîmbătă, la sediul comi Temperatura minimă va
fi cuprinsă între l şi 4
„LA ZI“ A LUCRĂRILOR ESTE POSIBILĂ perioadă. Expunerea şi la etapă le pune in faţa investiţii planificat pe a- tetului U.T.C. al între
discuţiile au avut ca o- agriculturii, Autobaza de nul in curs. prinderii de construcţii si grade, Iar cea maximă
liiectlv vizita preşedintelui transporturi auto Deva a Ieri, din Iniţiativa comi derurgice din Hunedoara, între 19 şi 21 de grade.
Consiliului de Stat al dislocat în judeţul Covas- MICII PĂPUŞARI LA tetului U.T.C. al Fabricii reprezentanţii tinerilor din Dimineaţa, posibil brumă
R o m â n i e i , tovarăşul na un parc auto, format de industrie locală Hune combinatul liunedorean au
din autotractoare cu şa şi
Nicolae Ceauşescu, în ţări autotrenuri, de peste 100 IN PREGĂTIRE doara, Un grup de tineri predat albumul - ştafetă Pentru următoarele
— fete şi băieţi — au ple
„Tineretul
şi
ale Americii Latine, pre
producţia“
15 S E M £ M 8 A li cum şi situaţia din Chile. tone capacitate. Prin a- ţă i-au găsit pe micit pă cat pentru două zile In tate industrială. La C.S.H., două zile
Ultimele zile de vacan
colegilor din această uni
excursie
tr-o
cabana
la
cest sprijin substanţial, a-
NUMÂ8AT0AREÂ INVERSA UN NOU BLOC CU 60 gricultorii Covasnei vor puşari din Călan Intr-o Gura Zlata. Acţiunea a albumul a fost îmbogăţit
fost organizată cu spriji
reuşi să-şi rezolve In bu excursie de studiu, orga ALTA nul biroului de turism cu noi imagini, ce repre Vremea se menţine fru
zile A RESTANTELOR DE APARTAMENTE ne condiţii sarcinile de nizată la camping Strei. pentru tineret. zintă aspecte din activita moasă, dar rece diminea
strîngerea şi depozitarea
Aici, ei au selecţionat pie
tea celor mai buni ute-
ţa şi noaptea. Cerul va fi
Ieri, în microraionul 15 recoltei de toamnă fără sele pentru repertoriul a- In această perioadă, ci cişti, cocsari, furnalişti, o- variabil, mai mult senin.
din municipiul Deva, s-a pierderi. cestul an, au făcut dls- V vor avea plăcuta ocazie ţelari şi laminatori, in Vînt slab din est.
j&bti i< .Lit „rtw».