Page 56 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 56
aamagsaw
3
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 811 @ DUMINICA 16 SEPTEMBRIE 1973
,
is^^iaportCT-Tjmii^~ '.;yjaiLiK;;r:':cr ''- cenar
T
Pe şantierul de la Chişcădaga rii“. Cu: Samy Davls jr„
Erncst Borniue, Julie A-
dams Premieră pe ţară.
LUNI 17 SEPTEMBRIE
(Urmară din pag. 1) ul, facultatea — să asigure alist-dialectică, a principiilor tru înfăptuirea principiilor ipp DUMINICA 16 SEPTEMBRIE 17.30 Curs de limba franceză.
absolvenţilor cunoştinţe teo fundamentale ale socialismu politicii externe a partidului 15 Wm 8.00 Bună dimineaţa ! Recapitulare (9);
retice şi practice care să le lui ştiinţific. Numai astfel el şi statului nostru, pentru a- ........ mm Gimnastica pentru toţi. Îs,00 Telex;
13,05 La ordinea zilei. Azi, ju
că a procesului instructiv de permită prestarea unei munci va putea găsi răspuns multi firmarea în lume a înaltelor NUMARATOAREA INVERSA Pentru sănătatea dv.: Me deţul Neamţ;
tode de depistare in can
viaţă, de producţie, de acti utile societăţii. plelor probleme pe care le idealuri ale socialismului, ale WM.. cerul mamar; 13.20 Căminul;
vitatea practică. Pentru a- Ministerul Educaţiei şi In- ridică viaţa, va putea înţele progresului social şi păcii, a- zile WB A RESTANTELOR 8.30 Cravatele roşii. „La start, 18,40 „Bine te-am găsit, şcoa
lă !“. înregistrări de la
ceasta, învăţămîntul trebuie văţămîntului, celelalte minis ge în mod just fenomenele dueîndu-şi contribuţia la lup mm şcolarii !“ — emisiune spe festivităţile de deschidere
să ţină pasul atît cu cuceri tere care au răspunderi în noi ale realităţii, va putea ta pentru făurirea pe planeta cială cu ocazia începerii a noului an de învăţă-
noului an şcolar;
mint;
rile revoluţiei tehnico-ştiin- domeniul învăţămîntului sînt milita activ pentru cauza so noastră a unei lumi mai bu 9,25 Film serial „Daktarl“; 19,00 Scena — emisiune de ac
9.50 Viaţa satului;
ţifice mondiale, ale cu cialismului şl comunismului. ne şi mai drepte. /¡ducerea „a 11.00 Emisiune în limba ma tualitate şi critică tea
noaşterii contemporane, cit chemate să acţioneze pentru Corpul didactic, catedrele Am deplina convingere că ghiară; trală;
şi cu schimbările care se pro soluţionarea rapidă a tuturor de ştiinţe sociale, organizaţii profesorii şi învăţătorii, în 12.30 De strajă patriei; 19.20 1001 de seri: „Isteţul Mo
tor Mousc“ (II);
duc neîncetat în economia şi acestor probleme în spiritul le de partid, de tineret şi pi tregul corp profesoral, toţi 13,00—10,34 Album duminical; 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna
16,35 Film serial „Arthur“. Pro
viaţa socială a României, în indicaţiilor date de plenara oniereşti din şcoli şl facultăţi elevii şi studenţii, conduceri lucrărilor este posibilă ducţie a studiourilor cine inte de termen. 1973 — an
dezvoltarea ştiinţei şi culturii C.C. al P.C.R. din iunie a.c., trebuie să cultive în rîndul le şcolilor şi facultăţilor, or matografice engleze. Epi hotărîtor.
Deschiderea noului an de
sodul IX — „Rotvena“;
noastre socialiste. Este nece asigurînd perfecţionarea în tinerei generaţii pasiunea ganizaţiile de partid, de tine 17.00 Magazin sportiv. Turul ci învăţămînt;
continuare a programelor
sar să se acţioneze cu hotărî- şcolare şi universitare, ridi revoluţionară, dragostea faţă ret şi de pionieri nu vor pre DEVA. De la sine înţeles celui din august — obţinut In clist al României — film. 20.10 Al Vl-lea Festival Inter
naţional „George Euescu“.
re pentru lichidarea oricăror carea nivelului lor ştiinţific, de patrie şi partid, devota cupeţi nici un efort pentru a că recuperarea volumului prima jumătate a lunii sep Tenis de cîmp — selec- Partea I a concertului or
tiunl înregistrate din fi
forme perimate de învăţă- dezvoltarea activităţii de cer mentul profund faţă de in asigura înfăptuirea progra considerabil de restanţe pro tembrie pe şantierul marelui nalele turneului interna chestrei simfonice a Fi
mînt, pentru eliminarea din cetare ştiinţifică în şcoli şi teresele vitale ale poporului, mului de dezvoltare a învă- venit în primul semestru al obiectiv este pecetea cea mai ţional de la Forest Ilills; larmonicii „George Enes-
cu“. In program: Concer
procesul predării a cunoştin facultăţi, asigurarea condi voinţa de a-şi însuşi şi pro ţămîntului de toate gradele, anului pe şantierul Fabricii sigură că de fapt scopul în 13.50 Imagini din Mexic — do tul pentru pian şi orches
cumentar;
ţelor învechite, depăşite, lip ţiilor pentru îmbunătăţirea mova în viaţă principiile eti pentru a face ca şcoala să de ciment şi var de la Chiş sine — ajungerea cu pianul 19.00 „Aniversarea focului“. Re tră în la minor de Schu-
mann;
site de actualitate şi eficien instruirii practice a elevilor cii şi echităţii socialiste. In răspundă în condiţii cît mai cădaga nu poate deveni rea de investiţii la zi — este rea portaj realizat la Reşiţa; 20,50 Revista literar-artistică
ţă practică. Şcoala trebuie să şi studenţilor, dotarea cores şcoli şi facultăţi, tinerii tre bune înaltelor exigenţe pe litate dacă paralel cu efortul lizabil. 19,20 1001 de seri: „Isteţul Mo Tv. ;
tor Mousc“ (I);
asigure tineretului nu numai punzătoare a atelierelor şi buie să fie educaţi în spiri care i le pun în faţă parti constructorilor nu se depun — Nu numai atit — ne spe 19.30 Telejurnal; 21.30 Roman foileton: „Vinul
o diplomă, un atestat de cu laboratoarelor şcolare. tul marilor răspunderi ce le dul şi statul, întregul nos strădanii şi din partea bene cifică interlocutorul. Echipe 20.10 Al Vl-lca Festival inter roşu“ — producţie a stu
noştinţe, cl însuşirea unei revin faţă de societate, pen tru popor, însăşi dezvoltarea ficiarului : întreprinderea pen le noastre proprii de montori naţional „Gcorge Encscu“. diourilor de televiziune
cehoslovace. Episodul IV;
Concert de muzică popu
profesiuni sau meserii concre Insuşindu-şi cuceririle şti tru apărarea şi dezvoltarea societăţii româneşti pe calea tru lianţi Deva. şi-au luat în serios misiunea. lară, susţinut de Gheor- 22.10 Orele mării, în compania
te, posibilitatea de a se inte inţei şi tehnicii moderne, do- proprietăţii socialiste, a cu socialismului şi comunismu De fapt, „obsesia" restan Cei peste 50 de lăcătuşi, elec ghe Zamfir şi formaţia soliştilor Margareta Pîsla-
sa. In pauză: filmul do
ru, Mariana Alexiu, Ma
gra japid în activitatea eco- bîndind deprinderi practice ceririlor revoluţionare ale lui. ţelor are la acest nivel mai tricieni, dulgheri, cadrele teh cumentar „Valori arhitec riana Caroll, Dida Dră-
nomico-socială, în sferele cît mai temeinice în toate poporului, pentru edificarea Cu această convingere, do nice detaşate pe şantier au turale româneşti“; gan, Olimpia Panciu şi
producţiei materiale şi spiri specialităţile şi domeniile de societăţii socialiste multilate resc să urez cadrelor didac multe implicaţii şi ca atare preluat la rîndul lor o bună 21.50 Telejurnal. Sport; Aurellan Andreescu;
activitate, tineretul nostru se solicită din plin nu numai 22.10 Film artistic: „Urmărito 22,35 24 de ore.
tuale unde se hotărăşte pro ral dezvoltate pe pămîntul tice, studenţilor şi elevilor ajutorul în sine, ci şi o doză parte din lucrări.
trebuie totodată să se forme
gresul patriei. Este necesar ca ze în spiritul celei mai îna României. spor la muncă şi învăţătură, de inteligenţă în acordarea Astea erau asigurările din
fiecare treaptă a Invăţămîn- intate concepţii despre lume Tineretul patriei noastre un an şcolar cît mai bogat în acestuia. ajun. Cu puţin timp în urmă Fotbal
realizări, multă sănătate şi
tulul — şcoala generală, lice şi viaţă — concepţia materi- trebuie să militeze activ pen- fericire ! — In sfîrşit — cu 15 zile de încheierea ediţiei ziarului
înainte de data cînd ne-am aflăm că la Chişcădaga co
propus „acoperirea" rămîneri- mandamentul a făcut o nouă JIUL A OBTÍNUT ÎN DEPLASARE UN
lor în urmă — putem răsufla analiză a muncii şi că măsu PREŢIOS REZULTAT DE EGALITATE
mai uşuraţi — ne spunea ieri, rile luate prefigurează că nu
Concursul de admitere ţie, tovarăşul Vaier David, mărătoarea inversă a restan voluţii, Jiul confirmă for — C.S.M. Reşiţa 2—0; F.C.
Pe linia ultimelor sale e-
nu fără o umbră de satisfac
ţelor se va termina la 30 sep
Constanţa — C.F.R. Cluj
directorul întreprinderii. tembrie. ma tot mai bună pare o de 5—I; Steagul roşu — Stea
ţine, şi ieri, în compania
ua I—0 ; Rapid — „U" Cra-
Ieri ni se spunea j „Nu do
în învăţămîntul superior restanţelor acumulate pînă a- rim ploile care ne-au stînje- Sportului studenţesc, a ob ■ iova I—1; Politehnica Iaşi
Aflăm astfel că volumul
cum de şantierul nr. 7 al nit altădată. Dar ţinem să ţinut un preţios rezultat de — Ilinamo 0—1 ; Sport club
T.C.I. Timişoara a fost repar precizăm că acum, prin ter egalitate; 2—2. Lupttnd cu Bacău — F.C. Argeş 2—0;
La data de 15 septembrie 1978, gic. Secţiile: turnătorie (Uzina maşini şi utilaj de prelucrare la petrolier; Facultatea de forajul tizat în „cote" echitabile şi la minarea betonării căilor de ardoare pentru a obţine „U" Cluj — A.S.A. Tg.
S-a publicat un comunicat pri „23 August“); deformări plastice cald; mecanica agricolă; Facul sondelor şl exploatarea zăcă alţi constructori. Astfel, T.C.I. acces din incinta fabricii, ’vom măcar un punct, elevii lui Mureş 2—0.
vind organizarea unui nou con şi tratamente termice (Uzina „23 tatea de construcţii. Secţia căi mintelor de petrol şi gaze. Sec Ţraian Ivănescu au reuşit
curs de admitere în învăţămîn August“); metalurgia metalelor ferate, drumuri şi poduri. ţia: forajul sondelor şl exploa Cluj a preluat 7 milioane lei, putea lucra - şi pe timp plo să-şi satisfacă numeroşii Etapa viitoare (30 sep
tul superior, între 20 şl 21 sep neferoase (Centrala industrială Subingineri — cursuri de zi : tarea zăcămintelor de petrol şi I.C.C.F. Timişoara — 4 mili ios la nivelul unei zile cu
tembrie. de aluminiu Slatina); Facultatea Facultatea de mecanică. Secţia gaze. oane, I.R.E. Deva — 1,2 mi săi suporteri. Pentru Jiul a tembrie) i Jiul — Rapid:
In legătură cu aceasta, se pre de transporturi. Secţiile; auto tehnologia prelucrării la rece; Subingineri — cursuri de zl : soare — aprovizionarea ritmi marcat Niţu şi Mulţescu iar C.F.R. Cluj — Steagul roşu;
zintă în continuare lista facultă mobile; material rulant (U.M.M.R. Facultatea de construcţii. Secţii Facultatea de maşini şi utilaj lioane, Grupul de şantiere F.C. Argeş — Sportul stu
ţilor şi secţiilor la care se orga Griviţa). le: construcţii civile şi industria petrolier. Secţiile: maşini şi u- construcţii forestiere Deva că a punctelor de lucru fiind pentru Sportul studenţesc
nizează concurs de admitere. le; instalaţii pentru construcţii. tilaj petrochimic; electromecani încă 4 milioane, iar Energo- de pe acum asigurată“. I. Constantin de două ori. denţesc ; A.S.A. Tg. Mureş
INSTITUTUL DE SUBINGINERI Subingineri — cursuri serale : că petrolieră; Facultatea de fo Iată şi celelalte rezultate — U.T.A.; „U“ Craiova —
INSTITUTUL POLITEHNIC PITEŞTI Facultatea de mecanică. Secţii rajul sondelor şi exploatarea ză construcţia două milioane lei.
DIN BUCUREŞTI le: tehnologia prelucrării la rece cămintelor de petrol şi gaze. Ritmul constant, superior ILIE COJOCARI) înregistrate în etapa de ieri F. C. Constanţa ; Dinamo
Subingineri — cursuri de zi : (Uzina mecanică Cugir); tehno Secţia forajul sondelor şi ex a campionatului naţional de — Politehnica Timişoara ;
Ingineri — cursuri do zi: Fa secţiile: tehnologia prelucrării logia prelucrării la rece (Umo ploatarea zăcămintelor de petrol fotbal divizia A : C.S.M. Reşiţa — „U“ Cluj ;
cultatea de electrotehnică. Sec la rece; automobile. Satu Mare); utilaj pentru indus şi gaze.
ţia electrotehnică; Facultatea de Subingineri — cursuri serale : tria materialelor de construcţii Subingineri — cursuri serale : F.C, Petrolul — Politeh Steaua — Petrolul ; Politeh
energetică. Secţiile ejectroener-- secţiile : tehnologia prelucrării la (întreprinderea de prefabricate Facultatea de maşini şi utilaj nica Timişoara 0—0 ; U.T.A. nica Iaşi — S.C, Bacău.
getică; termoenergetică; hidro rece; automobile. Oradea); Facultatea de electro petrolier. Secţia maşini şi utilaj De ce tnsămtifţările şi recoltatul
energetică; Facultatea de electro tehnică. Secţia: eleetroenergeti- petrochimic.
nică şi telecomunicaţii. Secţiile: INSTITUTUL POLITEHNIC câ (I.R.E. Cluj); Facultatea de
electronică aplicată; radiotehnl- DIN TIMIŞOARA construcţii. Secţia: construcţii ci INSTITUTUL AGRONOMIC
că; ţeiefonte-telegrafie; Faculta vile şi industriale. DIN BUCUREŞTI cartofilor „încep de mior ‘
tea de automatică- Secţiile; au Ingineri — cursuri de zi : Fa Mi
tomatică; calculatoare; Faculta cultatea de mecanică. Secţiile: INSTITUTUL DE SUBINGINERI Ingineri — cursuri de zl i Fa
tea de tehnologia construcţiilor tehnologia construcţiilor de ma BAIA MARE cultatea de îmbunătăţiri funcia mwmmx
de maşini. Secţiile: tehnologia şini; maşini termice; material re. Secţia îmbunătăţiri funciare. (Urmare din pag, t) te acţiuni ? — interlocutorul
construcţiilor de maşini; maşini- rulant; maşini hidraulice şi Subingineri — cursuri de zl : Subingineri — cursuri de zi : ne-a răspuns că ; „îneepînd
unelte; Facultatea de mecanică. pneumatice; tehnologia sudării; Secţia mine. Facultatea de îmbunătăţiri fun Vlnd Moskvic! 408, stare ex Vînd maşini tricotat nr. 6/70
Secţiile: maşini termice; utilaj Facultatea de mecanică agricolă. Subingineri — cursuri serale : ciare. Secţia îmbunătăţiri fun de mîine (15 septembrie, a.e. cepţională, vizibil zilnic orele şi 9/30. Hunedoara, Peştlşu
chimic; maşini hidraulice şi Secţia; mecanică agricolă; Facul Secţiile: mine; metalurgia me ciare. lui şi la C.A.P, Beriu, dar ti — n.n.) se va trece la semă 17—19, parcare Rusca, Hune Mare, 241.
pneumatice; mecanică fină; Fa tatea de construcţii. Secţiile: talelor neferoase (C.I.M.N.K. Baia doara.
cultatea de mecanică agricolă. construcţii hidrotehnice; căi fe Mare). INSTITUTUL AGRONOMIC ni ta tea nu şi-a procurat din natul orzului pe cele 40 do
Secţia mecanică agricolă; Facul rate, drumuri şi poduri; îmbu DIN TIMIŞOARA timp seminţele necesare. Din hectare planificate (din care Vlnd Fiat 850, rulat 62 ooo km. Pierdut carnet de asigurări
tatea de chimie industrială. Sec nătăţiri funciare; construcţii ci INSTITUTUL POLITEHNIC această cauză, vom trece la sînt pregătite însă numai 24 Telefon 11312, Hunedoara sau sociale nr. 4S8/354, pe numele
ţiile: tehnologia substanţelor an vile şi industriale. GALAŢI Ingineri — cursuri de zl: Fa de ha I), precum şi la recol 13894 Deva. Simúlese Iovan, Sîntămăria-
organice; tehnologia silicaţilor şi Subingineri — cursuri de zi : cultatea de zootehnie. Secţia însămînţâri numai de mîine
compuşilor oxidici; tehnologia Facultatea de electrotehnică. Ingineri — cursuri de zi : Fa zootehnie. (15 septembrie a.c. — n.n,). tatul ‘cartofilor de pe 40 de Vlnd motocicletă, ataş, E.M. Orlea. II declar nul.
carbochimlcă şi procese piroge- Secţia electroenergetică; Facul cultatea de industrie alimentară Era posibil să insămînţăm hectare. Culturii griului îi 72, piese rezervă. Orăştie, Uni
ne; Facultatea de metalurgie. tatea de mecanică. Secţia: teh şi tehnica pescuitului. Secţia in UNIVERSITATEA DIN rii, 19. Pierdut legitimaţia nr. 510,
Secţiile: elaborarea fontei şt o- nologia prelucrării la rece; Fa dustrii alimentare. BUCUREŞTI mai devreme griul, dar lu sînt destinate 120 ha, dar pa
ţelului; turnătorie de fontă, oţel cultatea de construcţii. Secţiile: Cursuri de zi. Facultatea de crarea va începe numai săp tul germinativ s-a pregătit pe Vlnd casă cu grădină. Hă- eliberată de I.C.R.A. Deva. O
şi neferoase; defonnărl plastice construcţii civile şi industriale; INSTITUTUL DE CONSTRUCŢII fizică, Secţia fizică. tămâna viitoare, deoarece u- numai 12 ha". Referitor la rău, nr. 234. declar nulă.
şi tratamente termice ale meta îmbunătăţiri funciare. BUCUREŞTI
lelor; metalurgia metalelor ne Subingineri — cursuri serale : UNIVERSITATEA nitatea nu are buletin roşu lucrările ce se efectuau în
feroase; Facultatea de construc Facultatea de electrotehnică. Subingineri — cursuri de zl : DIN BRAŞOV pentru sămînţă. Primele pro unitate, preşedintele ne spu
ţii aerospaţiale. Secţiile: aerona Secţia electroenergetică (I.R.E. Facultatea de construcţii. Secţia '"Ingineri cursuri de zl: Fa nea că doar mecanizatorii
ve! ^sjgipme de propulsie iiista-. Timişoara); Facultatea de meca construcţii civile şi industriale; cultatea de mecanică. Secţiile : be s-au trimis din stocuri ne
laţii’ de bord; Facultatea de nică. Secţia; tehnologia prelucră Facultatea de instalaţii pentru automobile şi tractoare; electro condiţionate şi au fost res sînt angrenaţi în muncă ; Ion
transporturi. Secţiile: material rii la rece (Uzina mecanică Ti construcţii. Secţia instalaţii pen mecanică; mecanică agricolă; Fa Ciorîţă şi Ion Petreuş — la Ü9LHJ La 18 septembrie 1973
rulant; tehnica transporturilor mişoara); Facultatea de construc tru construcţii; Facultatea de cultatea de tehnologia construc pinse de laborator. Acum tre discuit, Alexandru Rusu şi
feroviare; telecomenzi feroviare, ţii. Secţia: construcţii civile şi maşini şi utilaj pentru construc ţiilor de maşini. Secţiile: tehno buie să aşteptăm rezultatul
Ion Turdăşan — la arat şi
automobile şi tractoare. industriale; Facultatea de chimie ţii. Secţia maşini şi utilaj pen logia construcţiilor de maşini; probelor condiţionate. Avram Ivănescu la recoltat mm TRAGERE [010
Subingineri — cursuri de zi : industrială. Secţia: tehnologia maşini-unelte; maşini şi utilaje
Facultatea de electrotehnică. Sec chimică organică (Fabrica Azur tru construcţii; Facultatea de de prelucrare la cald. — Cum staţi cu pregătirea
hidrotehnică. Secţiile: construcţii
ţia electrotehnică; Facultatea de — Timişoara). hidrotehnice; tehnică edilitară; Subingineri — cursuri de zi : şi fertilizarea terenului ? trifoi de sămînţă cu combi
energetică. Secţiile: electroener- Facultatea de căi ferate, dru Facultatea de tehnologia construc na „Gloria“. — 0 nouă formulă tehnică —
getică; termoenergetică; Faculta INSTITUTUL DE SUBINGINERI muri şi poduri. Secţiile: con ţiilor de maşini. Secţia: tehno — La C.A.P. Beriu este asi Deoarece timpul este înain
tea de electronică şi telecomunica REŞIŢA strucţii şi întreţinere feroviară; logia prelucrării la rece. gurat front de lucru pentru
ţii. Secţiile: electronică aplicată; Subingineri — cursuri de zi : drumuri şi poduri; cadastru fun semănători pe 68 de hectare tat, este o cerinţă imperioasă
telefonie-telegrafie; Facultatea de secţiile: tehnologia construcţiilor ciar. Subingineri — cursuri serale : ca la cooperativele agrieole Se acordă cîştiguri fixe în numerar în valoare
electronică şi telecomunicaţii. de maşini grele; tehnologia su Facultatea de tehnologia con şi mai avem alte 60 eliberate, din Beriu şi Căstău să fie de cîte 100 000 lei, 25 000 lei şi 5 000 lei.
Secţiile: electronică aplicată; te- dării; electrotehnică. Subingineri — cursuri serale : strucţiilor de maşini. Secţia de îngrăşăminte, la Beriu am
lefonie-telegrafic; Facultatea de Subingineri — cursuri serale : Facultatea de construcţii. Secţia formări plastice şi tratamente mobilizate toate forţele la Se efectuează 6 extrageri care totalizează 52
mecanică. Secţiile: utilaj chimic; secţiile: tehnologia sudării; de construcţii civile şi industriale ; termice (Uzina Tractorul Bra administrat pe 98 ha — chi strîngerea recoltei de cartofi,
utilaj pentru industria materia formări plastice şi tratamente Facultatea de maşini şi utilaje şov); Facultatea de Industriali mice şi pe 40 ha — organice. iar tractoarele să lucreze din numere.
termice (C.S. Reşiţa); turnătorie
lelor de construcţii; mecanică pentru construcţii. Secţia maşini zarea lemnului. Secţiile; utiiaj La Orăştioara de Jos s-au a- Se cîştigă cu 3 numere din 20 şi din 24 extrase.
fină; Facultatea de tehnologia (U.C.M. Reşiţa). şi utilaj pentru construcţii. pentru industrializarea lemnului plicat îngrăşăminte chimice plin la Insămînţări. Tărăgă
construcţiilor de maşini. Secţia (C.E.I.L. Piteşti) ; utilaj pen narea de la o zi la alta a MIINE ESTE ULTIMA Zl DE VINZARE A BILETE
tehnologia prelucrării la rece; INSTITUTUL POLITEHNIC INSTITUTUL DE MINE tru industrializarea lemnului pe 40 ha şi organice pe 6 ha. acestor acţiuni nu poate de-
Facultatea de metalurgie. Secţii IAŞI PETROŞANI (G.U.P.U.P.S. Sibiu); Facultatea In legătură cu fertilizarea, ar LOR PENTRU ACEASTĂ TRAGERE.
le: turnarea metalelor feroase de silvicultură şi exploatarea cît să influenţeze negativ (302)
şi neferoase; deformări plastice Ingineri — cursuri de zi : Fa Subingineri — cursuri de zi : pădurilor. Secţiile: construcţii fi de urgentat împrăştierea soarta producţiei agricole.
şi tratamente termice; Faculta cultatea de mecanică. Secţiile : Facultatea de mine. Secţia mine; civile şi industriale; instalaţii îngrăşămintelor organice pe
maşini termice; mecanica agri
tea de transporturi. Secţia au colă; Facultatea de construcţii. Facultatea de electromecanică pentru construcţii. 16 ha la C.A.P. Beriu, unde
tomobile. minieră. Secţia electromecanică
Subingineri — cursuri serale : Secţia căi ferate, drumuri şi po minieră. UNIVERSITATEA DIN să putem pregăti terenul pen
duri; Facultatea de hidrotehnică.
Facultatea de electrotehnică. Sec Secţiile: îmbunătăţiri funciare; CLUJ tru însămînţâri.
ţia electrotehnică (Uzina de maşini construcţii hidrotehnice; Facul INSTITUTUL DE SUBINGINERI
electrice Bucureşti); Facultatea HUNEDOARA Cursuri de zi, Facultatea de — Azi (14 septembrie a.c.
tatea de chimie. Secţia tehno
ac energetică. Secţiile: electro- logie chimică textilă. fizică. Secţia fizică. — n.n.) la ce lucrări folosiţi
energelică (I.D.E.B.); termoener Subingineri — cursuri de zi : Subingineri — cursuri de zi : Subingineri — cursuri serale : tractoarele ?
getică (întreprinderea electrocen- Facultatea de construcţii. Secţii Secţia furnale şi oţelării. Secţia tehnologie chimică anor
trale Bucureşti); Facultatea de le; construcţii civile şi indus Subingineri — cursuri serale : ganică (Combinatul de îngrăşă — Tractoriştii Ion Murgoi,
electronică şi telecomunicaţii. triale; drumuri şi poduri; Fa Secţiile: furnale şi oţelării; de minte azotoase Tg. Mureş). Ion Trosan, Ion Polgar şi
Secţiile: electronică aplicată cultatea de hidrotehnică. Secţia: formări plastice şi tratamente
(I.I.R.U.C.); telefonie-telegrafie îmbunătăţiri funciare. termice; tehnologia carbochimi- UNIVERSITATEA DIN Ion Simileana sînt la arat,
. (Teioconstiucţia Bucureşti); Fa Subingineri — cursuri serale : că Şi procese pirogene (C.S. Hu CRAIQVA Ion Firidon la împrăştiat în
nedoara).
cultatea de mecaniaă. Secţiile: Facultatea de electrotehnică. grăşăminte chimice, eu am
utila.) chimic (din institut şi de Secţia: electroenergetică; Facul Ingineri — cursuri de zi: Fa Cronica săptămînii rii înaintea fiecăruia dintre ve
la Combinatul chimic Făgăraş); tatea de mecanică. Secţiile: teh institutul de petrol, cultatea de electrotehnică. Sec lucrat la transportul îngrăşă hiculele aflate în coloană, sub
utilaj pentru industria materia nologia prelucrării la rece; uti GAZE ŞI GEOLOGIE ţiile: electrotehnică; automatică. mintelor (avînd un tractorist Deşi circulaţia rutieră a cunoscut o oarecare scădere şi în formă de bucle.
BUCUREŞTI
lelor de construcţii (G.U.P.U.P.S. lai chimic (Combinatul petrochi Subingineri — cursuri serale : plecat în concediu), iar Petru săptămîna care se încheie astăzi, au fost înregistrate totuşi clte- Dintre nenumăratele aspecte
Bucureşti şi Fabrica de geamuri mic Borzeşti); utilaj pentru in Ingineri — cursuri de zi : Fa Facultatea de electrotehnică. Sec va accidente cu urmări grave, în urma cărora trei persoane au periculoase înregistrate în ju
Buzău); mecanică fină (I.O.R.); dustria materialelor de construc ţiile; electrotehnică; electroener Dur şi Ilie Dănilă sînt la în- deţul Hunedoara, accidente cu
Facultatea de mecanică agrico ţii (G.U.P.U.P.S. Suceava); in cultatea de geologie tehnică. getică (I.R.E. Craiova); lerrpo- silozarea furajelor. Tot din suferit fracturi ale membrelor inferioare şi alte vătămări. Tot consecinţe grave, datorate în
odată 18 autovehicule au fost avariate prin coliziuni şi răstur
Secţia inginori geologică şi geo
lă. Secţia: industrializarea lem dustrializarea lemnului (C.E.I.L. fizică. energetieă (C.E.T. - Rovinari); secţie, Petru Paraschivu şi nări, devenind improprii pentru circulaţie. călcării mai cu seamă a regu
nului (C.I.L. Pipera); Facultatea Suceava); Facultatea de chimie construcţii civile şi industriale ; lii de asigurare, redăm unul
Se constată că la baza accidentelor se menţine nercspecta-
do tehnologia construcţiilor de industrială. Secţiile; tehnologia Subingineri — cursuri serale : Aurel Arghitan pregătesc te rca regulilor de circulaţie privind viteza, depăşirile şi priorita petrecut recent la Orăştie.
maşini. Secţia’ tehnologia prelu chimică organică; tehnologia chi Facultatea de tehnologia şi chi Facultatea de chimie. Secţia teh renul pentru grîu la C.A.P. tea, neatenţia şi chiar consumul de alcool. Motociclistul Mazilu Ioan,
crării la reoe (F.M.U.A.B.); Fa mică organică (Combinatul pe mizarea petrolului şi gazelor. nologie chimică anorganică Orăştioara de Jos Sînt încă persoane care folosesc drumurile publice în cali din localitate, circula cu vite
cultatea de chimie industrială. trochimic Borzeşti); Facultatea Secţia tehnologia şi chimizarea (Combinatul chimjc Craiova). tate de conducători de vehicule, fie ei biciclişti, căruţaşi şi şo ză spre Sebeş. La ieşirea din
Secţiile: tehnologia chimică an de construcţii. Secţiile: construc petrolului şi gazelor (Grupul in In legătură cu stadiul lu feri, după ce au consumat bău turi alcoolice. oraş avea în faţa sa mal mul
organică (din institut, de la ţii civile şi industriale; instalaţii dustrial petrochimic Piteşti), Cursuri de zi. Facultatea de crărilor agricole de sezon — Merită să atenţionăm conducătorii do autovehicule că în zo te autovehicule, în depăşirea
Combinatul chimic Făgăraş şi pentru construcţii. Chimie. Secţia fizică. însămînţâri şi moltări — am nele de lucrări în partea carosabilă sînt foarte multe situaţii cărora s-a angajat. Viteza şi
Km. Vîlcea); tehnologie chimică INSTITUTUL DE PETROL de spargere a geamurilor parbriz, datorită nerespectărl! indicatoa ncasigurarea lui, precum şi
organică (din inr.tUut şi Combi INSTITUTUL POLITEHNIC PLOIEŞTI UNIVERSITATEA DIN avut un dialog şi cu tovară relor rutiere de reducere a vitezei. faptul că unul dintre autove
hicule executa viraj spre stin
natul chimic Făgăraş); tehnolo CLUJ IAŞI şul Ilie Turdăsan. preşedinte gă au determinat coliziunea
gia eh'mică a macrormiccuielor Ingineri — cursuri de zi : Fa le C.A.P. Căstău, La întreba lanul unui autoturism, cu atît lor, ad’că a motocicletei 46-
(Grupul industrial petrochimic Ingineri — cursuri de z! : Fa cultatea de maşini şi utilaj pe Cursuri de zi. Facultatea de Interferenţa mai mult cu cît se circula pe
Piteşti); Facultatea de metalur cultatea de mecanică. Seul,iile : trolier. Secţia maşini şl utilaj fizică. Secţia fizică. rea : cum se desfăşoară aces timp de noapte. IID-5407 şi autocamionului 21-
IID-2583.
Despre felul cum trebuie Din accident a rezultat vă
folosite benzile de circulaţie, tămarea corporală gravă a mo-
cum se circulă pe drumurile Mai scumpi la tărîţe... tociclistului şi a soţiei, care
cu mai multe benzi în acelaşi era pe motocicletă.
sens am mai relatat în rubrica ...şl mai ieftini Ia mălai se spu O clipă de neatenţie şl o de
noastră. ne din bâtrîni atunci cind se păşire riscantă au generat un
şi de această dală trecerea încearcă unele lucruri riscante. accident, în urma căruia două
ne. noul n ite, porţile ră o prealabilă asigurare a ge ţlnînd autobazei 1 Deva care persoane au scăpat totuşi, ca
de pe o bandă pe cealaltă fă
Aşa s-a petrecut şi cu autoca
mionul cu ur. 21-HD-30I, apar-
prin minune, cu viaţă.
nerat un accident grav. Este
vorba de motoristul Deheleanu
la data de 10 septembrie a.c.,
Liviu care s-a angajat in viraj a fost dirijat tocmai la Jid- Recunoştinţa
spre stingă la o intersecţie din vei pentru un transport de
Deva, de pe banda de lingă marfă. promovării
(Urmare din pag. 1) 14 000 mp in prezent, cu- văţămintului preşcolar în a te aici in cadrul întreprinde dem, organizaţiile de partid şi bordura. El nu a semnalizat Autovehiculul prezenta însă
prinzînd două amfiteatre, săli ceeaşi unitate educativă a în rilor, loturilor şcolare şi mi- de tineret au un rol esenţial, reglomentar şi nici nu s-a asi uzură accentuată la anvelope şi Autobuzul cu nr. de înmatri
de lectură, pesta 30 labora văţămîntului nostru, s-a por crofermelor, în valoare de de îndrumare şi coordonare a gurat dacă există vreun auto era de neînţeles cum a mai culare 31-HD-1511 se apropiase
An de an, învâţăminţului toare ş.a. Concomitent a cres nit cu paşi siguri la extinde peste un milion lei, vorbesc activităţii de zi cu zi, de con vehicul în spatele său astfel că fost folosit în astfel de condi de Haţeg, cînd cel de la vo
a fost lovit tot de o motoretă
i-au fost alocate fonduri spo cut şi spaţiul destinat cămi rea şi perfecţionarea acestuia sugestiv despre potenţialul ducere efectivă a procesului care în acel moment se afla ţii cu atît mai mult cu cît se lan, şoferul Drăgan Dumitru,
deplasa pe o distanţă aprecia
rite, destinate îmbunătăţirii nelor şi cantinei studenţeşti Nevoia pregătirii pentru via de muncă al elevilor, despre de învăţămînt spre împlinirile cam la acelaşi nivel şi în a- bilă. se hotărî să coboare, rămînînd
să continue cursa un coleg de
continue a condiţiilor didacti- — de la 1 600 mp în 1948 la ţă a unui tineret sănătos şi necesitatea îndrumării lor in cerute de avîntul continuu al celaşi sens de mers dar pe Din fericire, autocamionul al său, recent promovat pe
cealaltă bandă. In urma colizi
co-maţeriale. Doar în acest aproape 14 000 mp acum. Tot bine dezvoltat a făcut ca măsură tot mai mare spre în societăţii noastre socialiste, unii Deheleanu Liviu a suferit condus dc Marin Emilian a autobuz.
Fiind însă oprit pentru con
an vor fi date în folosinţă a- odată, pentru studiu şi docu sportului, mişcării în aer liber deletniciri direct productive. In pragul unui nou an de fracturarea gambei stingi, fiind reuşit să vină pină îij apropie trol, Goia Ioan, fiindcă aşa se
proape 100 săli de clasă din internat în spital pentru îngri rea localităţii Spini, loc unde numeşte cei promovat, pără
mentare, în cadrul institutu să i se acorde un cadru or In institutele de învăţă invăţămînt, sfaturile tovarăşu jiri medicale. Ulterior s-a s-a produs explozia uneia din seşte autovehiculul şi aleargă
investiţii şi contribuţia băneas lui se află o bibliotecă boga ganizatoric adecvat. mînt superior ale judeţului lui Nicolae Ceauşescu, secre stabilit că victima se afla şi tre anvelope şi astfel autoca după colegul său, încercînd să
că a locuitorilor, spaţii pen tă, cu peste 150 000 volume, Contactele largi internaţio nostru studenţii au fost an tarul general al partidului, a- sub Influenţa alcoolului, o al mionul-a intrat în şanţul dru se sustragă verificării.
mului. Spre norocul celor din
tă încălcare a regulamentului
intr-un
suflet
amîndol
Vin
tru 15 ateliere şcolare, labo cărţi şi reviste de specialita nale, amplul schimb mondial grenaţi direct în procesul de dresate de la tribuna celei de circulaţie, iar celălalt moto cabină, autocamionul nu s-a la agentul de circulaţie şi pri
ratoare şi cabinete. Prin ex te, cu săli de cursuri spaţioa de idei, perspectiva lărgirii producţie prin practica efec de-a IX-a Conferinţe a Uniu rist, Palade Mihai, cu care se răsturnat, denivelarea fiind mi mul se prezintă cum că ar fi
că. Totuşi cîteva lăzi cu sti
tinderea unităţilor preşcolare se, cu numeroase mijloace de dialogurilor ds pe mapamond tuată în general prin angaja nii Asociaţiilor Studenţilor Co lovise nu poseda permis de cle de vin au fost distruse şi condus autobuzul chiar titula
conducere pentru motoretă.
rul,
Drăgan
Dumitru.
adică
existente şi prin înfiinţarea a informare şi documentare. La impun cunoaşterea de către re pe platformele industriale, munişti din România, trebuie Accidentul a fost deci con autocamionul a fost avariat, Dar, ascultînd pentru co fu
prejudiciul depăşind cu mult
încă 30 de grădiniţe, anul Institutul de subingineri din tlnăra generaţie a cel puţin iar activitatea de cercetare să devină pentru întreg tine secinţa nerespectării mai mul preţul unor anvelope noi şi, de sese oprit, respectiv pentru o
tor
reguli
circulaţie din
de
şcolar care începe mîine cu Hunedoara, a cărui primă două limbi străine. E motivul ştiinţifică a fost axată pe o retul studios al ţării îndrumar partea conducătorilor de moto ce să n-o spunem, se putea în- depăşire neregulamentară, care
dealtfel fusese mobilul contro
prinde gn număr de 1 800 de promoţie a păşit in această pentru care Hotârîrea Plena tematică cu caracter aplicativ, de preţ, călăuză luminoasă a retă, ambii din Deva. timpla şl mal rău, cu victime lului, şi că urma să-l fie sus
omeneşti.
copii în plus faţă de anal tre vară spre magistralele indus rei C.C. al P.C.R. a prevăzut in funcţie de necesitatea so muncii de fiecare zi ; pendat permisul de conducere,
revine asupra declaraţiei sale
cut. triale ale ţârii, doar in anul introducerea studiului limbi luţionării unor probleme ivite „...doresc să mă adresez Din neatenţie Depăşirea în lanţ anterioare, spunînd că de fapt
Numai în Hunedoara spre universitqr trecut au fost date lor străine experimental încă la locurile de muncă. vouă... cu îndemnul de a în celălalt condusese.
Se înnoptase de-a binelea şl
Goia
Fiindcă
mirosea
Ioan
exemplu, îşi deschid porţile o în folosinţă un cămin mo din învăţămîntul preşcolar, în Programul educaţional ela văţa şi iar a învăţa, de a vă traficul rutier se rărise sipiţi- Depăşirea autovehiculelor In puternic a băuturi alcoolice, i
şcoală cu 24 de săli de cla dern cu 300 de locuri şi o clasa a ll-a şi din clasa a borat de partid angajează însuşi tot ceea ce a făurit tor. Acestea erau condiţiile în cumbă respectarea cu stricteţe se foloseşte fiola aicooloscop
conţină, a fost terminat un Vl-a introducerea celei de a mai valoros omenirea pină in care conducătorul autoturismu a mal multor reguli de circu şl aceasta confirmă că se afla
să pentru învăţămîntul gene nou corp de clădire cu amfi doua limbi străine. Este viza toate instituţiile de învăţă lui cu nr. de înmatriculare l- laţie pentru a se efectua în sub influenţa alcoolului. Aces
ral obligatoriu de 10 ani, 12 teatre şi laboratoare modern tă, de asemenea, perfecţiona mînt intr-o amplă activitate prezent, toate cuceririle ştiin SB-4017, Schutz Ioan din Deva condiţii de siguranţă. Printre ta era colegul căruia i se În
acestea o putem enumera pe
săli de clase pentru învăţă utilate. rea metodelor de predare a de formare a conştiinţei socia ţei şi tehnicii, ştiinţa cea mai se apropia dinspre Călan spre cea de asigurare, care poate credinţase autobuzul de că'ă-
domiciliu. Neatent şi mai ales,
mîntul liceal de specialitate, Noul an şcolar începe în acestora. liste, prin acţiuni de educare înaintată despre lume — ma distras de discuţiile care se fi considerată şi cea mai im tori şi cum s-a şi înVmplat
dealtfel se si angajase în de
două grădiniţe cu 240 locuri, condiţiile aplicării amplului Un spaţiu larg se acordă, poiitico-ideologică, patriotică terialismul dialectic şi istoric purtau în autoturism, a lovit portantă obligaţie a conducă păşiri uericuloase.
torului auto. Asigurarea celui
două ateliere şcolare ş.a. si cetăţenească, ateist ştiinţi — de a nu uita nici un mo pe Ilagi Ioan din Călan care în care efectuează depăşirea este Sancţiunile ou fost pe măsu
program de dezvoltare şi per în continuare, în invăţămintul fică, în spiritul normelor eticii acel moment circula regula ra faptelor. Dar ce încredere
învăţămîntul superior hune- fecţionare a învăţămîntului, e- de toate gradele, apropierii şi echităţii socialiste, prin op ment că sînveţi fii ai poporu mentar pe partea stîngă în necesară pentru fiecare schim prezintă astfel de şoferi pen
de
mers şl
poziţiei
bare a
dorean are create aceleaşi laborat dc către Plenara Co lui de nevoile vieţii, integrării timizarea modului de predare lui care v-a născut, care vă sensul Iui de mers. Lovitura a pentru fiecare autovehicul ca tru transportul de persoane
foarte
puternică
fost
cauzîn-
largi premise ale desfăşură mitetului Central al Partidu cu cercetarea şi producţia. In într-un sistem deschis, apro creşte, că atit astăzi cit şi du-i victimei fracturi şi lezi re este depăşit chiar şi cînd ne-o poate spune conducerea
autobazei Hunedoara, deoarece
rii optime a tuturor activită lui Comunist Român, destinat anul şcolar trecut, în cele piat de viaţă, a ştiinţelor so mîine aveţi obligaţia de a fa uni multiple. manevra se execută pe o dis cei doi sînt salariaţii Secţiei
tanţă mai lungă, la depăşirea
In timpul cercetărilor, con
ţilor. La Institutul de mine din progresului rapid al şcolii ro peste 350 ateliere şcolare din ciale. ce totul pentru n vă dovedi ducătorul autoturismului nu a în lanţ. transport auto din Haţeg. sub
ordonată autobazei amintite.
Petroşani, spre exemplu, spa mâneşti, în concordanţă cu liceele şi şcolile generale hu- că sînteţi demni fii ai po putut face nici un fel de pre Accentuăm asupra acestui
cizări privind modul cum s-a
ţiul de învăţămînt a crescut cerinţele dezvoltării econpmi- nedorene s-a desfăşurat o bo In împlinirea tuturor acestor porului, de a servi poporul in produs accidentul. Se înţelege fapt deoarece manevra rie de Serviciu! circulaţia
de la 1 200 mp în 1948, la co-sociale n ţării. gată activitate productivă. O- coordonate esenţiale ale în cît de neatent era Schutz păşire în lent este ade'“.a pe din cadrul Inspectoratului
riculoasă si din această cauză
data înfiinţării, la peste Urmărindu-se includerea în- biectele şi produsele realiza- văţămîntului românesc mo- orice împrejurări !" Ioan in timp ce se afla la vo- recomandăm efectuarea trece- judeţean de interne
V.