Page 57 - Drumul_socialismului_1973_09

4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 811 • DUMINICĂ 16 SEPTEMBRIE 1973

Vizita tovarăşuluiNicolae Ceauşescu in America

COMUNICAT COMUN Toastul preşedintelui Tovarăşa Elena Ceauşescu,

ou privire le vizita oficială in Ecuador a preşedintelui Consiliului Nicolae Ceauşescu în mijlocul specialiştilor

(Urmare din pag. 1) mit cu aceeaşi ospitalitate, cu şi lucrătorilor din industria
de Sfat ai lepulioii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu aceeaşi prietenie.
din preocupările poporului Domnule preşedinte,
ecuadorian, am simţit senti­ chimico-îarmaceutică
Preşedintele Consiliului de tice, Carlos Aguire Asanza, în curs de dezvoltare de cele politice a conflictului, pe ba­ mentele de prietenie pe care
Stat al Republicii Socialiste secretar general al Adminis­ economic avansate constituie za Rezoluţiei Consiliului de poporul dumneavoastră le nu­ In numele Consiliului de
România, Nicolae Ceauşescu, traţiei. o problemă de importanţă Securitate din 22 noiembrie treşte faţă de poporul român, Stat al Republicii Socialiste In cursul, zilei de vineri, căldură pe tovarăşa Elena
a efectuat, împreună cu to­ In cadrul convorbirilor, cei majoră. 1967. sentimente care sînt împăr­ România, al poporului ro­ tovarăşa Elena Ceauşescu a Ceauşescu.
varăşa Elena Ceauşescu, o doi preşedinţi s-au informat Cei doi şefi de stat şi-au P r e ş e d i n t e l e Nicolae tăşite, de asemenea, de po­ mân, vă înmînez cea mai făcut o vizită la laboratoarele înaintea plecării, preşedin­
vizită oficială in Republica reciproc asupra procesului exprimat satisfacţia pentru Ceauşescu şi preşedintele porul român faţă de poporul înaltă decoraţie, „Steaua Re­ industriei farmaceutice ecua- tele Consiliului de Administra­
Ecuador, între 13 şi 15 sep­ de dezvoltare economică şi dezvoltarea pozitivă a proce­ Guillermo Rodriguez Lara au dumneavoastră. publicii Socialiste România“, doriene — „Life“, cea mai ţie şi preşedintele sindicatu­
tembrie 1973, la invitaţia pre­ socială a ţărilor lor, au pur­ sului de adîncire a relaţiilor subliniat importanţa pe care Am constatat cu multă bu­ distincţie care simbolizează mare întreprindere de produ­ lui rostesc scurte cuvîntări,
şedintelui Republicii Ecua­ tat discuţii asupra posibili­ dintre statele latino-america- România şi Ecuador o acor­ cuceririle revoluţionare ale se chimico-farmaceutice din elogiind politica ţării noastre
dor, general de brigadă Guil­ tăţilor de dezvoltare a rela­ ne şi, îndeosebi, faţă de con­ dă întăririi rolului şi creşte­ curie eforturile pe care dum­ poporului român. întărirea su­ Quito. şi subliniind că vizita tovară­
lermo Rodríguez Lara. ţiilor dintre România şi E- tribuţia ţărilor Andine la a- rii eficienţei Organizaţiei Na­ neavoastră, domnule preşedin­ veranităţii sale. dorinţa sa La sosire, cît şi în tot tim­ şului Nicolae Ceauşescu şi a
In timpul şederii în Repu­ cuador şi au efectuat un cest proces. ţiunilor Unite în rezolvarea te, guvernul revoluţionar na­ de colaborare şi pace cu pul vizitei, tovarăşei Elena tovarăşei Elena Ceauşescu
blica Ecuador, înalţii oaspeţi schimb de păreri cu privire P r e ş e d i n t e l e Nicolae problemelor internaţionale, în ţionalist al dumneavoastră le toate popoarele lumii, pe care Ceauşescu i-a fost făcută o constituie un eveniment care
români au avut o întrevede­ la unele probleme interna­ Ceauşescu şi preşedintele interesul popoarelor, apăra­ faceţi pentru dezvoltarea e- o acordăm şefilor de state se bucură de o mare popu­
re cu reprezentanţi ai oame­ ţionale actuale. Guillermo Rodriguez Lara au rea principiilor dreptului in­ conomico-socială. pentru în­ caldă şi entuziastă primire.
nilor de afaceri din indus­ Cele două părţi au subli­ avut un schimb de vederi a- ternaţional, crearea unui cli­ tărirea independenţei şi su­ ca semn al preţuirii şi con­ Pe frontispiciul clădirii, cu laritate în Ecuador.
trie, comerţ şi agricultură, niat importanţa şi utilitatea supra situaţiei actuale din mat de securitate şi colabo­ veranitatea ţării. tribuţiei aduse la prietenia litere mari. erau înscrise în Luînd cuvîntul, tovarăşa
au vizitat Fabrica de textile pe care o au contactele per­ Europa. In legătură cu Con­ rare in lume. Cei doi şefi de încheiem vizita in ţara dintre popoarele noastre. In limba română cuvintele: „O- Elena Ceauşescu a exprimat
,.La internacional“, Muzeul sonale între conducătorii ce­ ferinţa pentru securitate şi stat şi-au manifestat hotărî- dumneavoastră cu cele mai acest spirit vă înmînez şi noraţi de vizită, salariaţii La­ vii mulţumiri pentru primi­
„Banco Central", Universita­ lor două ţări, la cel mai cooperare în Europa, cei doi rea de a continua şi coordo­ frumoase impresii despre ma­ dumneavoastră această înaltă boratoarelor „Life“ salută pe rea făcută, pentru cuvintele
tea Centrală, oraşul Quito, înalt nivel. preşedinţi au evidenţiat im­ na eforturile lor cu cele ale rile posibilităţi de dezvolta­ distincţie care simbolizează, doamna Ceauşescu". Pe o ma­ de caldă apreciere rostite la
Laboratoarele chimico-farma- Animaţi de dorinţa de a portanţa pe care aceasta o altor state pentru atingerea re a Republicii Ecuador. Ple­ totodată, dorinţa de prietenie re pancartă, în incinta clă­ adresa României şi a popo­
ceutice „Life", Muzeul „Com­ răspunde aspiraţiilor de pa­ are pentru dezvoltarea de- acestui scop, în conformitate căm cu convingerea că po­ şi colaborare dintre patria dirii, se putea citi, scrisă în rului ei. Totodată, a transmis
pania de Jesús" şi au depus ce şi colaborare internaţio­ sine-stătătoare a fiecărui stat, cu rezoluţia propusă de poarele român şi ecuadorian mea şi patria dumneavoas­ limba spaniolă, urarea : „Un conducerii întreprinderii, tu­
o coroană de flori la Monu­ nală ale popoarelor român şi precum şi în căutarea de so­ România şi adoptată de către vor conlucra activ atît pe tră. cald salut muncitoresc tova­ turor membrilor săi, salutul
mentul eroilor independen­ ecuadorian, precum şi de a luţii adecvate pentru consoli­ cea de-a XXVII-a sesiune a plan bilateral cît şi pe plan Vă rog să ridicaţi pahare­ răşei Elena Ceauşescu". In specialiştilor, al tuturor lucră­
ţei. lărgi şi adinei în continuare darea păcii în Europa. Adunării Generale a Organi­ internaţional, adueîndu-şi con­ le. doamnelor şi domnilor, numeroase secţii ale labora­ torilor din industria chimico-
Preşedintele Consiliului de raporturile prieteneşti exis­ zaţiei Naţiunilor Unite. tribuţia la triumful idealuri­ pentru dezvoltarea continuă a toarelor era arborat tricolorul farmaceutică a României, do­
Stat al Republicii Socialiste tente între cele două ţări, Cei doi şefi de stat au Subliniind semnificaţia lor de dreptate socială, la prieteniei şi colaborării din­ românesc. rinţa statornicirii unei cola­
România, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de convenit ca ţările lor să coo­ deosebită pe care o are vizi­ tre popoarele noastre, pentru „Salutăm in prezenţa dum­ borări fructuoase şi pe acest
a avut convorbiri cu pre­ Stat al Republicii Socialiste pereze în domeniul dezar­ ta preşedintelui Consiliului de colaborarea între popoare şi prosperitatea fericirea popo­ neavoastră, ce ne onorează în tărîm între România şi Ecua­
şedintele Republicii Ecuador, România, Nicolae Ceauşescu, mării pentru a se lua măsuri Stat al Republicii Socialiste la pacea în lume. rului prieten ecuadorian. în mod deosebit pe omul de şti­ dor. In încheiere. tovarăşa
generalul de brigadă Guil­ şi preşedintele Republicii E- menite să oprească cursa România, Nicol'ae Ceauşescu Doresc să vă mulţumesc inţă, cercetătorul experimen­ Elena Ceauşescu a spus: „Aş
lermo Rodriguez Lara, care cuador, Guillermo Rodriguez înarmărilor ; în special tre­ — prima vizită a unui şef încă o dată pentru primirea sănătatea dumneavoastră, tat ce îşi leagă numele de dori să adresez tuturor femei-'
s-au desfăşurat într-o atmo­ Lara, au semnat o Declaraţie buie luate măsuri pentru în­ de stat român în Ecuador — şi ospitalitatea cu care am domnule preşedinte, şi, cu succesele ştiinţei chimice ro­ lor din această întreprindere,
sferă de cordialitate şi înţe­ solemnă comună. făptuirea dezarmării nuclea­ cele două părţi au apreciat fost înconjuraţi în tot tîmpul regretul că doamna Aida de mâneşti, pe soţia eminentului care mi-au făcut o primire
legere reciprocă. In timpul vizitei, au fost, re. In acelaşi timp, au rele­ în mod deosebit importanţa şederii noastre în ţara dum­ Rodriguez Lara nu este pre­ om politic şi conducător de atît de emoţionantă, salutul
De asemenea, au avut loc de asemenea, semnate: vat importanţa pe care o are contactelor personale şi a neavoastră, ceea ce a făcut zentă, vă rog să-i transmiteţi stat Nicolae Ceauşescu“ — au prietenesc al femeilor din
discuţii între membri ai sui­ 1. Acordul de cooperare e- Tratatul de la Tlatelolco, schimbului de păreri dintre să ne simţim ca în patria fost cuvintele cu care pre­ România, care, alături de în­
tei oficiale române şi mem­ conomică, industrială şi teh­ prin care America Latină factorii de răspundere ai ce­ noastră. Aşteptăm, domnule omagiile noastre şi cele mai tregul popor român. îşi do-.,
bri ai guvernului ecuadorian, nică între guvernul Republi­ este declarată zonă denu- lor două ţări pentru dezvol­ preşedinte, ca, împreună cu bune urări de sănătate din şedintele Consiliului de Admi­ resc şi militează pentru unii,«
şefi ai unor instituţii de cii Socialiste România şi gu­ clearizată. Cei doi preşedinţi tarea colaborării bilaterale, doamna Aida Rodriguez, să partea noastră. nistraţie al Laboratoarelor
stat. La aceste întrevederi au vernul Republicii Ecuador. consideră, în acelaşi timp, că pentru întărirea încrederii, daţi curs invitaţiei ce v-am „Life“ dr. Miguel Salvadore, viitor de pace autentică, pen­
participat, din partea româ­ ar fi de mare importanţă stimei şi respectului reciproc adresat-o şi să vizitaţi Româ­ In sănătatea dumneavoas­ a înlimpinat pe tovarăşa tru fericirea lor, a familiilor
nă : Ion Păţan, vicepreşedin­ 2. Acordul comercial între transformarea Balcanilor în­ dintre poporul român şi po­ nia. Vă asigur că veţi fi pri- tră, doamnelor şi domnilor. Elena Ceauşescu. lor, a generaţiilor viitoare".
te al Consiliului de Miniştri, guvernul Republicii Socialis­ tr-o zonă a păcii şi bunei porul ecuadorian. In sala de consiliu se face La plecare tovarăşa Elena
ministrul comerţului exterior, te România şi guvernul Re­ înţelegeri, fără arme nu­ Preşedintele Consiliului de un scurt expozeu asupra ac­ Ceauşescu a semnat în car­
Ştefan Andrei, secretar al publicii Ecuador. cleare. Stat al Republicii Socialiste Primiri la tivităţii întreprinderii, însoţit tea de onoare a întreprinderii.
Comitetului Central al Parti­ 3. Acordul de colaborare Cei doi preşedinţi au salu­ România a transmis pre­ de proiecţii. Tot în cursul zilei de vineri,
dului Comunist Român, Geor- culturală între guvernul Re­ tat cu satisfacţie încheierea şedintelui Republicii Ecuador, Sînt vizitate apoi laboratoa­ tovarăşa Elena Ceauşescu a
ge Macovescu, ministrul afa­ publicii Socialiste România Acordului cu privire la înce­ guvernului şi poporului ecua­ rele. unde tovarăşa Elena făcut o vizită la Muzeul de
cerilor externe, Bujor Almă- şi guvernul Republicii Ecua­ tarea războiului şi restabili­ dorian, călduroase mulţumiri Nicolae C e a u ş e s c u Ceauşescu se întreţine îndea­ arheologie şi artă medievală
şan, ministrul minelor, pe­ dor. rea păcii în Vietnam, pre­ pentru primirea deosebit de proape cu specialişti şi mun­ din Quito.
trolului şi geologiei, Mircea 4. Protocolul de colaborare cum şi semnarea Acordului cordială ce i-a fost rezervată citori. interesîndu-se de pro­ Directorul muzeului. Her-
’Maliţa, consilier al preşedin­ şi cooperare în domeniul pe­ privind restabilirea păcii şi în timpul vizitei în Ecuador. Vineri seara, * tovarăşul mului şi păcii din întreaga cesul de fabricaţie, de modul nand Crespo, dă ample expli­
telui Consiliului de Stat, Du­ trolier. realizarea înţelegerii naţio­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae Nicolae Ceauşescu, secretar lume, caţii despre exponate, obice­
mitru Moianu, ambasadorul In cursul convorbirilor, s-a nale în Laos şi au exprimat Ceauşescu şi tovarăşa Elena general al Partidului Comu­ O de organizare a producţiei. iurile şi tradiţiile legate de
Republicii Socialiste Româ­ procedat la un larg şi util totodată speranţa că aceste Ceauşescu au invitat pe pre­ nist Român, preşedintele Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Sîntem peste tot martorii folosirea lor
nia în Republica Ecuador. schimb de păreri asupra acorduri vor crea condiţiile şedintele Republicii Ecuador, Consiliului de Stat al Repu­ secretar general al Partidu­ unor manifestaţii spontane de Tovarăşa Elena Ceauşescu
Din partea ecuadoriană au principalelor probleme inter­ necesare instaurării unei păci generalul de brigadă Guiller­ blicii Socialiste România, lui Comunist Român, pre­ simpatie, de caldă prietenie, exprimă cuvinte de frumoasă
participat: dr. Antonio Jose naţionale actuale de interes durabile în această regiune. mo Rodriguez Lara, şi pe l-a primit la reşedinţa sa şedintele Consiliului de apreciere conducerii muzeului,
Lucio Paredes, ministrul re­ comun, constatîndu-se cu sa­ Examinînd situaţia din O- doamna de Rodriguez, să fa­ din Quito pe Pedro Antonio Stat al Republicii Socialiste pentru poporul român Nume­ urează specialiştilor săi succe­
laţiilor externe, dr. Francis­ tisfacţie existenţa a nume­ rientul Apropiat, cei doi pre­ că o vizită oficială în Româ­ Saad, secretar general al Co­ România, a primit, vineri, roase lucrătoare îşi întrerup se în activitatea lor consacra­
co Rosales Ramos, ministrul roase puncte de vedere apro­ şedinţi şi-au exprimat îngri­ nia. mitetului Central al Partidu­ 14 septembrie, delegaţia Cen­ pentru o clipă munca, acla­ tă punerii în valoare a artei
industriei, comerţului exte­ piate şi coincidente. jorarea faţă de starea de Invitaţia a fost acceptată lui Comunist din Ecuador. tralei oamenilor muncii din mă puternic. înconjoară cu şi tradiţiilor ecuadoriene.
rior şi integrării, Gustavo Cele două părţi consideră tensiune existentă în această cu plăcere. Data vizitei ur­ In numele Comitetului Ecuador (CET), condusă de
Jarin Ampudia. ministrul re­ că reducerea şi lichidarea de­ zonă, subliniind totodată ne­ mează să fie stabilită ulte­ Central al Partidului, al tu­ Beker Sanchez, preşedintele
surselor naturale şi energe- calajelor care separă ţările cesitatea găsirii unei soluţii rior, pe cale diplomatică. turor comuniştilor din Ecua­ Centralei.
dor, tovarăşul Pedro Antonio In numele conducerii cen- , C o n c e r t
Saad a transmis un salut tralei, al tuturor oamenilor
călduros tovarăşului Nicolae muncii ecuadorieni, Beker Vineri la amiază, preşedinte­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Conferinţa de presa certitudinea că vizita şefului Sanchez a adresat tovarăşu­ varăşa Elena Ceauşescu - au şi tovarăşa Elena Ceauşescu
Ceauşescu şi §i-a exprimat
le Nicolae Ceauşescu şi to­
lui Nicolae « Ceauşescu un
au avut cuvinte de aprecie­
statului român în Ecuador
că vizita sa în Ecuador are
va da un impuls puternic călduros salut şi a sublinia! asistat, într-unul din .saloa­ re asupra gingăşiei cu 6âre
relaţiilor dintre cele două o foarte mare semnificaţie nele Ministerului Relaţiilor micuţa artistă a interpretat
Vineri seara, preşedintele numai prin resursele proprii. tră. de cei care au răspunde­ colaborarea pe principiul ega­ partide şi popoare. şi importanţă, fiind şi prima Externe, la un concert de cunoscutul vals „Valurile
Consiliului de Stat al Repu­ Aş dori să-l întreb pe dom­ rea în domeniile industrial, lităţii, echităţii şi avantajului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu vizită a unui şef de stat so­ muzică de cameră, oferit de Dunării şi cîntecu! „Inimă,
blicii Socialiste România, to­ nul preşedinte care sînt posi­ agricol, economic, in raport reciproc cu toate ţările lumii a transmis comuniştilor cialist în această ţară. o formaţie orchestrală con­ nu fi de piatră“, precum şt
varăşul Nicolae Ceauşescu, a bilităţile concrete ale cola­ cu procesul de dezvoltare a fără deosebire de orînduire ecuadorieni un salut frăţesc Mulţumind. t o v a r ă ş u l dusă de Edgar Palacios, di­ asupra vioiciunii cu care a
ţinut o conferinţă de presă la borării directe a României economiei dumneavoastră. socială. împreună cu cele mai bune Nicolae Ceauşescu a trans­ rector ai Conservatorului de recitat în continuare versuri
Quito cu ziarişti ecuadorieni cu ţara noastră. Enrique Proano (ziarul „El Edmundo Batallas (Televi­ urări de succes. Preşedinte­ mis un cald salut oamenilor pe lîngă Universitatea Loja, din Mihat Emlnescu.
şi corespondenţi ai presei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu : Comercio"): ziunea Ecuador): le României a reafirmat că muncii ecuadorieni, urări de care şi-a făcut studiile la Adresînd felicitări condu­
străine acreditaţi la Quito. Aş vrea să vă întreb, dom­ Astăzi, în America Latină vizita sa va duce la dez­ succes în realizarea unităţii Bucureşti. cătorului orchestrei, pre­
La conferinţa de presă au Intr-adevăr, în actuala epo­ nule preşedinte, dacă Româ­ se ţine seama de doctrina voltarea relaţiilor dintre cele de acţiune a tuturor celnr La încheierea concertului, şedintele Consiliului de Stat
asistat tovarăşul Ion Păţan, că a avîntului impetuos al nia ar servi drept punte pen­ pluralismului ideologic. Ce două partide şi popoare. ce muncesc, a maselor largi în semn de omaqîu pentru l-a invitat, împreună cu în­
vicepreşedinte al Consiliului ştiinţei şi tehnicii, progresul beneficii ar putea să aducă In cursul convorbirii a populare în vederea consoli­ înalţii oaspeţi, pentru treaga sa formaţie orchestra­
fiecărui popor presupune atît tru o destindere între Repu­
de Miniştri, ministrul comer­ blica Populară Chineză şi U- continentului american şi lu­ fost exprimată dorinţa de a dării independenţei şi suve­ ţara în rare s-a format ca lă, în România.
ţului exterior, Ştefan Andrei, folosirea bogăţiilor naţionale niunea Sovietică ? mii în general? dezvolta si întări relaţiile ranităţii, dezvoltării econo­ muzician, conducătorul for­ După concert, ministrul
secretar al Comitetului Cen­ în c-ît mai bune condiţiuni, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu : Tovarăşul Nicolae Ceauşescu : cordiale dintre cele două mico-sociale, întăririi solida­ maţiei orchestrale a rugat relaţiilor externe al Ecuado­
tral al P.C.R., George Maco­ cît şi o largă colaborare in­ Uniunea Sovietică are rela­ Dezvoltarea colaborării in­ partide, în interesul dezvol­ rităţii pe scară naţională si să se îngăduie fetiţei sale. rului, Antonio Jose Luclo
vescu, ministrul afacerilor ex­ ternaţională, deoarece numai ţii diplomatice directe ternaţionale dintre toate po­ tării generale a legăturilor internaţională. care a învăţat de la tatăl Paredes, şi soţia sa au oferit
:
terne, Bujor Almăşan, minis­ aşa se poate asigura un pro­ cu China şi pro­ poarele, fără deosebire de o- Intîlnirea a decurs într-o său l mba română, să inter­ un dejun în cinstea preşedin­
trul minelor, petrolului şi gres rapid în toate domeniile. blemele dezvoltării colaboră­ rînduire socială, aşa cum am româno-ecuadoriene, al cau­ atmosferă de cordialitate şi preteze două cîntece româ­ telui Nicolae Ceauşescu si
geologiei, Mircea Maliţa, con­ In ce priveşte relaţiile de co­ rii dintre cele două ţări se menţionat deja, constituie o zei democraţiei, socialis­ prietenie. neşti. a tovarăşei Elena Ceauşescu.
silier al preşedintelui Consi­ laborare ale României cu E- tratează direct, aşa cum pro- - necesitate pentru progresul
liului de Stat, Dumitru Moia­ cuadorul, avem în vedere co­ cedează şi România atît în
nu, ambasadorul României la laborarea în domeniile petro­ raporturile ei cu ţările socia­ fiecărui popor. Deci şi po­ Reuniune de lucru cu reprezentanţi ai vieţii
poarele Americii Latine, care
Quito. lier, minier, în agronomie, în liste, cît şi cu celelalte ţări au de soluţionat multe pro­
Conferinţa de presă a fost valorificarea superioară a ale lumii. bleme pe calea dezvoltării
deschisă de Ion Cârje, direc­ resurselor naturale, indus­ Nelson Villagomos (ziarul lor economico-sociale, a drep­ economice şi ai cercurilor de afaceri
tor general adjunct al Ager- trializarea lor, care constitu­ „Expresso“): tăţii sociale, a întăririi inde­
pres, şeful grupului de zia­ ie un factor esenţial pentru Domnule preşedinte, o în­ pendenţei şi suveranităţii lor,
dezvoltarea economico-socială
rişti români care îl însoţesc trebare în legătură cu situa­ trebuie să găseasdă calea Vineri la amiază, preşedin­ şul Nicolae Ceauşescu a făcut tarea generală a relaţiilor e- româno-ecuadoriene in dome­
pe şeful statului român în independentă a oricărei ţări, ţia din Chile. Care este păre­ pentru o colaborare activă tele Consiliului de Stat al o amănunţită expunere asu­ conomice promovate de ţara niile economic, tehnico-ştiin-
vizita sa pe continentul lati- .progresul agriculturii, o cola­ rea dumneavoastră în legătu­ României tovarăşul Nicolae pra posibilităţilor pe care le noastră, menţionînd relaţiile ţific, cultural, al pregătirii
no-american. In continuare, borare în domeniul tehnico- între ele. fără a face o pro­ Ceauşescu. a avut Ia ministe­ oferă economia românească României cu ţările socialiste, cadrelor şi al asistenţei teh­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ştiinţific, în formarea cadre­ ră cu căderea guvernului lui blemă din faptul că într-o rul de externe ecuadorian o pentru dezvoltarea cooperării cu ţările în curs de dezvolta­ nice.
Salvador Allende şi dacă a-
răspuns la întrebările puse lor, care, după cum cunoaş­ ceasta ar însemna că singura ţară există o orînduire socia­ reuniune cu un grup de re­ dintre România şi Ecuador. re. cu ţările capitaliste avan­ In cadrul reuniunii de lu­
de ziarişti. teţi, constituie pînă la urmă cale pentru a ajunge la o lă sau alta. prezentanţi ai vieţii economi­ In cuvîntul său, tovarăşul sate. relevînd diversele for­ cru. au luat cuvîntul repre­
Problema orînduirii sociale
Jaime Bejaran (agenţia Re- factorul hotărîtor al oricărui revoluţie ar fi lupta armată. aparţine fiecărui popor şi ce şi ai cercurilor de afaceri Nicolae Ceauşescu a subliniat me de cooperare promovate zentanţi ai vieţii economice
progres.
uter): Tovarăşul Nicolae Ceauşescu : trebuie să pornim de la res­ din Ecuador. Din partea ro­ direcţiile de dezvoltare a e- de România între care reali­ şi cercuriloi de afaceri din
Gonzale Perez (secretar na­
Aţi semnat de puţin timp ţional pentru informaţii): Am expus deja poziţia pectarea dreptului fiecăruia mână a participat tovarăşul conomiei româneşti, preci- zarea de societăţi mixte. De Ecuador care şi-au exprimat
asemenea şeful statului ro­
Declaraţia comună cu pre­ Domnule preşedinte, dum­ României, sau mai bine zis Ion Păţan. zînd îndeosebi dezvoltarea mân a menţionat că. în cadrul satisfacţia faţă de cursul as­
şedintele Republicii Ecuador, neavoastră afirmaţi în cadrul poziţia Partidului Comunist de a-ş'i alege calea dezvoltă­ Participanţii ecuadorieni — într-un ritm intens a indus­ cendent al relaţiilor economi­
prin care ambele ţări îşi a- întîlnirii cu reprezentanţii Ca­ Român în legătură cu eveni­ rii aşa cum o doreşte, fără oameni de afaceri din secto­ triei şi mai cu seamă a ace­ relaţiilor sale de colaborare, ce şi comerciale dintre Româ­
sumă răspunderea să apere merei de Comerţ că România mentul din Chile, într-o de­ nici un amestec din afară. rul privat delegaţii oficiale lor ramuri care, pe plan România acordă asistenţă teh­ nia şi Ecuador.
mondial, înregistrează nivelul nică în acele domenii în care
bogăţiile naţionale şi în mod a angajat în acest an 250 000 claraţie specială. Sigur că Deci. peste deosebirile de ale unor municipii şi perso­ ţara noastră are experienţă. La încheierea reuniunii,
special drepturile la resurse­ de noi muncitori calificaţi. formele sau acţiunile de felul nal de specialitate din mi­ cel mai înalt. Tovarăşul Sîntem dispuşi — a subliniat preşedintele Consiliului mu­
le maritime în cadrul juris­ celor ce au avut loc în Chi­ orînduiri sociale, de concepţii nisterul industriei şi comer­ Nicolae Ceauşescu a relevat tovarăşul Nicolae Ceauşescu nicipal, Pujili. din provincia
dicţiei şi dreptului interna­ Aţi putea să ne spuneţi căror le nu pot fi aprobate de ni­ asupra unor probleme sau ţului, precum şi din Ministe­ că România realizează o lar­ — să participăm activ la co­ Cotopaxi Bolivar Leon Lara,
rul Relaţiilor Externe —au fă­
gă cooperare cu o seamă de
ţional. Aceasta ar însemna sectoare de producţie li se a- meni şi după cîte cunosc a- altora, inclusiv de concepţii cut o expunere şi au prezentat ţări, avînd în vedere că, în laborarea internaţională pe a înmînat, în semn de înaltă
că guvernul dumneavoastră cordă importanţă mai mare proape totalitatea guvernelor filozofice, popoarele trebuie preţuire preşedintelui Nicolae
simpatizează cu teza celor 200 pentru calificarea muncitori­ lumii au primit cu îngrijora­ să colaboreze între ele atît un memorandum preşedinte­ condiţiile actuale ale revolu­ principiile egalităţii în drep­ Ceauşescu, un pergament prin
turi, respectului reciproc, ne­
lui Nicolae Ceauşescu. privind ţiei tehnico-ştiinţifice, nici o
mile marine ? lor şi care ar fi recomanda­ re şi dezaprobare ceea ce se posibilităţile de dezvoltare a ţară, şi în special o ţară mi­ amestecului în treburile inter­ care membrii Consiliului mu­
nicipal pe care îl condftce îşi
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu : rea dumneavoastră pentru ca îniîmplă acolo. Noi sperăm pentru dezvoltarea lor, cît şi cooperării dintre România şi că, nu poate produce întrea­ ne. exprimă satisfacţia faţă de
ţara noastră să atingă dez­
Intr-adevăr, am semnat cu voltarea dorită în sectorul că poporul chilian va reuşi pentru a-şi asigura indepen­ Ecuador, în diferite sectoare ga gamă de mărfuri. In con­ In încheiere preşedintele bunul mers al relaţiilor de
puţin timp înainte împreună industrial, pe baza calificării să restabilească respectarea denţa, pentru cauza păcii în de activitate. tinuare, tovarăşul Nicolae Nicolae Ceauşescu s-a referit
cu preşedintele Rodriguez muncitorilor ecuadorieni ? constituţiei şi să-şi asigure lume. In cadrul reuniunii, tovară­ Ceauşescu a prezentat orien­ la perspectivele colaborării cooperare dintre România şi
Ecuador.
Lara Declaraţia comună so­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu : dezvoltarea democratică, în­
lemnă prin care se exprimă Intr-adevăr, în ultimii ani tărirea independenţei şi su­
dorinţa noastră comună, a po­ veranităţii sale. Este greu de
porului român şi a celui ecua­ intră în producţia industrială tras de aici concluzii cu pri­
circa 250 000 de noi munci­
dorian, de a dezvolta colabora­ tori. Acest lucru este posibil vire la căile de desfăşurare a Evoluţia situaţiei din Chile
rea Şi relaţiile de prietenie, datorită eforturilor pe care luptei pentru independenţă,
de a acţiona pentru o ^ largă pentru progres social. Forme­
colaborare economică şi te.i- le face poporul român pen­ le luptei corespund întotdea­ SANTIAGO DE CHILE 15 laţiei să-şi procure arme. Pe agenţiei Inter Press Service, putea lua diferite forme, in­
nico-ştiinţifică, corespunză­ tru dezvoltarea industriei, una anumitor condiţii, rapor­ (Agerpres). — Simbătă, în de altă parte, agenţia Fran­ forţele armate au lansat din clusiv lupta armată de gde- le rapide se înmulţesc. For­
toare intereselor popoarelor transporturilor şi a celorlalte tului de forţe şi aşa mai de­ cea de-a cincea zi de la lo­ ce Presse informează că sînt nou un violent atac împotri­ rilla şi încetarea lucrului în ţele armate au întreprins
vaste operaţiuni de „curăţi­
noastre şi de a ne aduce sectoare de activitate, inclu­ parte. Esenţială este, după vitura de stat prin care a in curs de constituire impor­ va acestor zone, folosind ar­ uzine şi în întreprinderi. „Pu­ re", încercînd să elimine ori­
contribuţia la o lume mai siv agricultura. Am menţio­ părerea mea. călăuzirea uni­ fost înlăturat guvernul con­ tante reţele ale rezistenţei tileria grea şi aviaţia. tem paraliza economia ţării,
dreaptă, mai bună, care să a- nat şi astăzi că avem un sis­ tăţii tuturor forţelor naţiona­ stituţional al Unităţii Popu­ populare în diferite regiuni Ştiri provenite din provin­ au declarat aceste surse, aşa ce opoziţie armată în uzine,
sedii ale partidelor politice
sigure o pace trainică. Ne-am tem de şcoli profesionale, de le — şi pentru America La­ lare, agenţiile internaţionale din interiorul ţării şi la San­ cie informează, de asemenea, cum au făcut-o şi cercurile de stînga, universităţi şi edi­
pronunţat întotdeauna pentru licee tehnice care asigură ca­ tină, problema unităţii tutu­ de presă au continuat să in­ tiago de Chile, sub condu­ că la Los Andes şi Las Cue­ de dreapta în timpul celor ficii publice.
dreptul popoarelor de a fi pe lificarea în raport cu necesi­ ror forţelor naţionale este formeze despre rezistenţa cerea unor lideri ai partide­ vas se desfăşoară, în conti­ trei ani de guvernare a Uni­ Un comunicat difuzat de
deplin stăpîne pe bogăţiile tăţile economiei noastre. Fo­ problema numărul unu — populară împotriva reacţiu- lor membre ale Frontului nuare. ciocniri între militari tăţii Populare. Vom face ast­ postul de radio naţional, a-
naţionale şi de a le folosi co­ losim în acelaşi timp şi for­ pentru a asigura progresul nii. O adevărată. „bătălie a Unităţii Populare. şi susţinătorii Guvernului U- fel imposibilă viaţa celor ca­ flat sub controlul armatei, a-
respunzător intereselor pro­ mele de calificare direct în economico-social, întărirea in­ undelor“ se duce, potrivit a- In capitală, forţele milita­ nităţii Populare. Un comuni­ re au preluat puterea prin nunţă ci „toţi cei care se
prii şi totodată pentru o co­ producţie şi de organizare a dependenţei şi suveranităţii genţiei France Presse, între re continuă să atace cu vio­ cat al juntei militare a re­ forţă". vor opune cu arma în mînă
laborare între toate naţiunile şcolarizării prin cursuţJ sera­ naţionale. posturile de radio clandesti­ lenţă punctele de rezistenţă cunoscut, sîmbătă, o tentati­ Junta militară continuă să acţiunii militarilor, vor fi îm­
lumii. România consideră că le. Mi-ar fi greu să enumăr Ermel de la Cruz (ziarul ne de pe teritoriul ţării şi organizate în' diferite clădiri vă de atac împotriva insta­ refuze confirmarea oricăror puşcaţi pe loc". In cadrul a-
în ceea ce priveşte apele te­ ramurile spre care se în­ „El Telegraf o") : reţeaua oficială controlată de şi edificii publice. In cursul laţiilor unui regiment din lo­ cifre în legătură cu victimele cestor acţiuni, au căzut vic­
ritoriale, ele sînt, de aseme­ dreaptă aceşti muncitori. Ei Domnule preşedinte, Româ­ armată In emisiuni captate nopţii de 14 spre 15 septem­ calitatea Valparaiso şi o altă înregistrate în urma loviturii time mii de patrioţi chilieni,
nea. o parte a integrităţii te­ sînt în industria constructoa­ nia aparţine Comunităţii E- în Argentina, în apropierea brie, schimburi intense de tentativă împotriva instala­ militare de stat, dar potrivit în vreme ce numeroşi alţii
ritoriale, şi este deci dreptul re de maşini, petrochimie, conomice Europene. Nu ar graniţei cu Chile, posturile focuri au fost auzite în apro­ ţiilor regimentului de la agenţiei France Presse. care au fost arestaţi In legătura
fiecărui popor de a stabili siderurgie şi în toate ramu­ putea avea relaţii cu Pactul de radio ale sprijinitorilor pierea Palatului Prezidenţial Puente Alto, localitate si­ citează ştiri din Santiago, cu aceasta, agenţia France
cum să fie mai bine folosita rile care se dezvoltă propor­ Andin, cît şi cu pactul mari­ Guvernului Unităţii Populare „La Moneda", precum şi în tuată la 50 de kilometri sud- numărul acestora ar fi de Presse anunţă că două mari
în interesul dezvoltării sale. ţional. Oricare ţară care trece lor puteri economice ? subliniază că organizaţii ale alte puncte ale oraşului. est de Santiago de Chile. Ar­ 5 000, cărora li se adaugă un stadioane din Santiago de
Jose Fclix Silva (director la dezvoltarea industriei, a- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu : muncitorilor şi grupuri de Luptele cele mai grele, rele­ mata a intervenit, în aceeaşi număr încă nedeterminat de Hiile au fost rechiziţionate,
?’ S -olii de ştiinţe ale infor­ griculturii, trebuie să pună, Nu aparţinem Pieţei co­ militari continuă să reziste vă agenţiile de presă, con­ zi, împotriva unor puncte de răniţi. fiind transformate în locuri
mării a Universităţii Centra­ aşa cum am discutat dealtfel mune, dar avem relaţii de împotriva puciştilor. Simbătă tinuă să se desfăşoare în ju­ rezistenţă din localitatea In ţară a fost instituit un de detenţie.
le din Quito): şi astăzi. pe primul plan largă colaborare c'-onomică dimineaţa, un post de radio rul fabricilor din centura Chilian. adevărat val de teroare îm­ „In încercarea ei de a pă=
Domnule preşedinte, consi­ pregătirea cadrelor necesare cu toate ţările din Piaţa co­ clandestin a reuşit să emită, industrială a capitalei ţării Referitor la rezistenţa potriva poporului chilian.
derăm că în epoca noastră nu pentru acele domenii pe care mună. Avem. de asemenea, potrivit agenţiei France Pres­ şi în aşa-numitele „pobla­ populară faţă de noul regim, tra puterea, junta militară
este posibil ca popoarele să ie are în vedere să le dez­ relaţii de colaborare şi do­ se. pe aceeaşi lungime de ciones" (aglomerări muncito­ agenţia France Presse — ci­ Represiunea militară, scrie provoacă un număr de vic­
trăiască izolate şi ca ţările volte. Deci, necesităţile Ecu­ rim să le extindem cu ţările undă cu postul de radio al reşti din apropierea uzinelor). tind surse ale Unităţii Popu­ agenţia France Presse, conti­ time fără precedent", scrie
In curs de dezvoltare să a- adorului pot fi stabilite nu­ din Pactul Andin. Poziţia juntei militare, cerînd popu- Sîmbătă dimineaţa, potrivit lare — relevă că aceasta ar nuă cu violenţă, iar execuţii­ agenţia Prensa Latina.
jungă la un deplin progres mai de guvernul dumneavoas­ României este de a extinde