Page 58 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 58
Vizita tova
Proletari din toate fările, uni{i*vă !
Nicoiae Ce
in P e r u
Convorbiri oficiale
La Palatul prezidenţial din Au fost discutate, cu acest rat, înainte de începerea con
Lima au avut loc, luni la a- prilej, probleme privind dez vorbirilor. primul ministru
miază, convorbiri intre pre voltarea relaţiilor de priete peruan.
nie şi colaborare, pe multi „Şi eu sper să realizăm o
şedintele Consiliului de Stat ple planuri, între Republica bună colaborare, în multe
ANUL XXV Nr. 5 812 MARŢI 18 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI al Republicii Socialiste Româ Socialistă România şi Repu domenii. Sîntem gata- să a-
nia, Nicoiae Ceauşeseu, şi blica Peru vem cu dumneavoastră o co
primul ministru şi ministru „Sperăm ca vizita dumnea operare largă pe multiple
al apărării al Republicii Pe voastră, domnule preşedinte, planuri" — a răspuns pre
ru, Edgardo Mercado Jarrin. să fie folositoare“ — a decla şedintele Nicoiae Ceauşeseu.
Prin acţiuni
DE ÏÂMÎNT de autoutilare Depunerea unei coroane de flori la
PETRILA. La Preparaţia Pe-
trila s-au realizat prin auto Panteonul Eroilor din capitala Republicii Peru
• ; ' S V - - - r - < > y - - > ■ : : v
: utilare in acest an. lucrări in
valoare de peste 1 milion lei.
Dintre proiectele mai valo Luni dimineaţa, preşedinte afacerilor externe, Mircea Ni- moment de reculegere îri fa
roase îl amintim pe cel al şe le Consiliului de Stat al Re colaescu ambasadorul Româ ţa monumentului.
fului de echipă vulcanizatori, publicii Socialiste România,
Octavian Olteanu, care prin niei la Lima şi alte persoa Oaspeţii români au vizitat
refolosirea covoarelor de cau Nicoiae Ceauşeseu, împreună ne oficiale. apoi Panteonul.
cu tovarăşa Elena Ceauşeseu
ciuc pentru benzi a realizat au depus o coroană de flori La sosire, o gardă militară P r e ş e d i n t e l e Nicoiae
o bandă cu o lungime de Ceauşeseu şi tovarăşa Elena
152 m, a cărei valoare este la Panteonul Eroilor din ca prezidenţială a prezentat o-
de cca 50 000 lei. De aseme pitala Republicii Peru. norul. Ceauşeseu au semnat in Car
nea, echipa de întreţinere La solemnitate au luat par P r e ş e d i n t e l e Nicoiae tea de onoare : „Aducem o-
condusă de Liviu Chiş a rea Ceauşeseu, tovarăşa Elena magiul nostru profund eroi
lizat un ventilator utilizat cu te tovarăşii Ştefan Andrei,
succes în secţia de brichetaj. secretar al C.C al P.C.R., Ceauşeseu şi celelalte per lor naţionali al Republicii
George Macovescu, ministrul soane oficiale au păstrat un -Peru".
1
Scrisoarea adresată de tovarăşul SVICOLAE CtAUSESCU
organelor şi organizaţiilor de partid, de stat, .
tuturor lucrătorilor şi specialiştilor din agricultură
Studenţi şi cadre didactice privesc cu înaltă responsabilitate transpunerea în viaţă a indicaţiilor date de conducerea su
perioară de partid şi de stat în vederea apropierii învăţămîntului de viaţă, de manca productivă, rezolvării problemelor condiţiuni a producţiei. Se
pe care le ridică activitatea practică. In fotografie: aspect din timpul desfăşurării festivităţii de deschidere a noului an uni In aceste zile hotărîtoarc
versitar la Institutul de mine Petroşani. Foto : VIRGIL ONOIU pentru strîngerca la timp şi impun, totodată, măsuri
în bune condiţiuni a recol Zile hotăritoare pe ogoarele ţării pentru strîngerea şi depozi
tarea
a
producţiei
grabnică
tei acestui an, pentru pre
telor obţinute în instruirea
La Institutul de mine Petroşani şi pregătirea cadrelor, a sar Trăiesc deopotrivă Partidului Comunist Român, seninătate în bătălia pentru ce privind irigaţiile, procu de orez, soia, tutun şl a ce
gătirea recoltei anului vii
lorlalte culturi de toamnă.
tor, secretarul general al
cinilor ce revin cadrelor di
Lucrătorilor
viticultu
din
dactice şi studenţilor în spi
ritul documentelor Conferinţei eniofia debutului tovarăşul Nicoiae Ceauşeseu, efectuarea Ia timp şi in bu rarea materialelor protec ră şi industria alimentară,
toare împotriva brumelor şi
specialiştilor,
scrisoarea
se
ne condiţiuni a lucrărilor
a adresat o scrisoare or
Debutul universitar 1973— Clement Negruţ, prim secre Naţionale, Plenarei Comi ganelor şi organizaţiilor de agricole, scrisoarea adresea eventualelor îngheţuri. Le cretarului general le adre
1974 din centrul bazinului tar al Comitetului municipal tetului Central al partidului partid, de stat, tuturor lu ză mecanizatorilor îndem gumicultorii sînt chemaţi să sează chemarea de a-şi mo
carbonifer al Văii Jiului — Petroşani al P.C.R., preşedin din iunie a.c. „Conducerea de an şcolar crătorilor şi specialiştilor nul de a folosi la maximum asigure însămînţarea şi biliza forţele şi de a utili
Petroşani — a avut loc, ieri, tele Comitetului executiv al institutului, comitetul de * din agricultură. capacitatea mijloacelor me plantarea întregii suprafe za cu maximum de randa
în atmosfera angajantă, cre Consiliului popular munici partid, decanatele — a spus Există o zi la mijlocul lui Chcmînd ţăranii coopera canice prin organizarea lu ţe prevăzute cu legume de ment mijloacele necesare
ată de înălţătoarele idei, de pal. Au fost prezenţi de a- vorbitorul — ţinînd cont de septembrie cînd copii şi pă tori, mecanizatorii, lucrăto crului în două schimburi şi primă apariţie in primă pentru recoltarea, preluarea
preţioasele îndemnuri ale me semenea, tovarăşii ing:, Ion răspunderea ce le revine pe rinţi trăiesc deopotrivă ma rii din întreprinderile agri în schimburi prelungite, vara anului viitor. şi valorificarea superioară a
sajului pe care secretarul ge Mineu, adjunct al ministrului linia traducerii în viaţă a di rea emoţie a deschiderii a- cole de stat, specialiştii, pe prin menţinerea întregului In scopul asigurării bunei întregii producţii de stru
neral al partidului, tovarăşul minelor, petrolului şi geolo rectivelor partidului au luat nului şcolar. Am spus copii, elevi şi studenţi, salariaţii parc de maşini şi tractoare aprovizionări a populaţiei guri. In toate podgoriile,
Nicoiae Ceauşeseu, l-a adre giei, director general al Cen o serie de măsuri menite să dar gîndul s-a îndreptat atît din întreprinderi şi institu in stare de funcţionare, în — fabricile de conserve, culesul trebuie să se facă
sat cadrelor didactice şi tine tralei cărbunelui Petroşani, contribuie la progresul per spre cel care acum păşeşte ţii, militari, pe toţi comu lăturarea operativă a de centrele de industrializare în cel mai scurt timp po
retului studios din ţara noas Dinu Chirculescu, activist al manent al învăţămîntului, la pentru întîia dată în zgomo niştii, oamenii muncii să-şi fecţiunilor ce survin în tim trebuie să lucreze Ia în sibil, să nu se risipească
tră cu prilejul noului an de Comitetului executiv al Con- înfăptuirea practică a dezide toasa familie a grădiniţei sau mobilizeze larg forţele, să pul exploatării. treaga capacitate, in trei nici un ciorchine.
învăţămînt. Aflat şub sem silului U.A.S.C.R., Petre Con ratului învăţămînt-cercetare-, in cea mai plină c|e gînd.uri facă totul pentru desfăşura Oamenii muncii din agri schimburi, iar această acţi La acţiunea de recoltare a
nul unor indicaţii de partid, stantin, miner şef de brigadă, producţie. Astfel, planurile de a şcolii generale cît şi la rea cu succes a lucrărilor cultură, reţeaua comercială une să fie extinsă şi în u- fructelor sînt chemaţi să
clare şi atent chibzuite, con Erou al Muncii Socialiste, învăţămînt au fost revizuite „veteranii“ claselor mari, maţ agricole de toamnă — ac de desfacere, lucrătorii din nităţile agricole mari pro participe, alături de lucră
ducătoare.
ferite de Hotărîrea Plenarei activişti de partid şi de stat, şi puse de acord cu cerinţe „filozofi" în felul lor, mai ţiune patriotică de cea mai industria de conserve sînt torii din agricultură, şi ele
C.C. al P.C.R. din 18-19 iunie cadre didactice din învâţă- le pregătirii multilaterale a plini de mistere adolescenti mare însemnătate, cauză a chemaţi să-şi concentreze e- Pe agenda urgenţelor ac vii şcolilor de la sate. De
a.c. şi amplificate de orien rnîntul superior, conducători studenţilor S-a stabilit in a- ne. Pe mulţi ¡-am întîlnit dis- întregului popor, a întregii forturile pentru recoltarea tualei perioade a muncilor asemenea, trebuie intensifi
tările recentului mesaj, indi de întreprinderi şl instituţii, cest fel, o proporţie mai ra de-dimineaţă pe străzile mul naţiuni — secretarul gene şi valorificarea întregii pro agricole se înscrie cu n cată livrarea producţiei la
caţii menite să dea noi va studenţi. ţională între activităţile te tisecularului oraş Deva cu ral indică în scrisoarea sa ducţii de legume, livrarea menţiune specială organiza fondul de stat, achiziţiona
lenţe pregătirii viitorilor spe Deschizînd adunarea fes- oretice şi cele practice, s-a braţele încărcate de florile obiectivele şi sarcinile care legumelor la fondul de stat. rea temeinică a acţiunii de rea unor cantităţi sporite
cialişti, debutul universitar 'tivă, prof. dr. ing. Ilie Con- făcut o eşalonare mai judi recunoştinţei pentru educato stau în faţa oamenilor mun organizarea eşalonată a re recoltare, sortare, transport de fructe de Ia gospodăriile
de la Petroşani coincide cu stantinescu, prorector al In cioasă a proiectelor de an şi rii, învăţătorii. profesorii, cii de pe ogoare, principa coltatului în raport cu ce şi depozitare a întregii pro populaţiei.
împlinirea a 25 de ani de la stitutului de mine din Petro a practicii în producţie. Au maiştrii-instructori care cu lele măsuri menite să asi rinţele pentru fondul pieţei ducţii de cartofi, înlăturîn- Dezvoltarea sectorului zo
înfiinţarea Institutului de mi şani, a subliniat climatul ge fost îmbunătăţite programele răbdare şi responsabilitate îi gure strîngerea la timp şi şi capacitatea de industria du-se orice pierderi. Se im otehnic, creşterea producţiei
ne din acest bazin carboni neros, cu adînci semnifica pentru fiecare disciplină în pregătesc pentru a deveni oa fără pierderi a întregii re lizare a fabricilor de con pune, totodată, asigurarea de carne şi lapte — sarcini
de cea mai mare însemnă
fer, pepinieră de cadre va ţii politice, în care se inaugu parte. Caracteristic acestor meni d-> nădejde. Pe , bo colte, însămînţarea la .un serve, respeclîndu-se rigu cartofilor pentru sămînţă. tate stabilite de şedinţa co
realizarea fondului de stat.
loroase care a dat industriei rează noul an de învăţămînt programe sînt problemele de boci". părinţii îi mai întrebau înalt nivel agrotehnic a cul ros graficele zilnice de re mună a C.C. al P.C.R.,
miniere, de-a lungul unui şi a dat ruvîntul tovarăşului actualitate, legarea cunoştin încă grijulii dacă ştiu cum să turilor de toamnă, realiza O lucrare urgentă este şi
sfert de veac de existenţă, Clement Negruţ care a citit ţelor de cerinţele imediate treacă stopul sau dacă n-au rea planului de livrări Ia coltare şi livrare. Pentru a- recoltarea florii-soarelui, ca a Consiliului Suprem al
peste 3 900 de ingineri şi Mesajul adresat de tovarăşul ale producţiei Cursurile uni uitat drumul spre casă. Cei fondul de stat şi executa cest sector, în care produ re trebuie practic încheiată Dezvoltării Economice şi
subingineri. Această presti Nicoiae Ceauşeseu cadrelor versitare au fost modernizate mari se bucurau sincer de rea lucrărilor pregătitoare sele au o mare perisabilita în următoarele 8-10 zile, Sociale şi a Consiliu
gioasă instituţie de învăţă- didactice, elevilor şi studen şi puse de acord cu cerinţele clipa revederii, stabileau noi ale producţiei anului 1974. te şi se depreciază datorită punîndu-se accentul în pa lui de Miniştri din
mint tehnic superior, care ţilor, organizaţiilor de partid, procesului de perfecţionare a prietenii. Pe toţi îi aşteptau Acum, cînd fiecare clipă, intemperiilor, se impune a- ralel pe depozitarea şi con (Continuare in pag. a 2-a)
servarea in cele mai bune
dispune de un complex mo de tineret şi pionieri cu pri conţinutului învăţămîntului, sălile de clasă, laboratoarele, fiecare ceas au o mare în- plicarea regulilor agrotehni
dern de pregătire şi .instru lejul deschiderii anului şco cu nivelul dezvoltării ştiinţei cabinetele, atelierele, mai bi
ire, cu amfiteatre şi săli de lar şi universitar 1973—1974. şi tehnicii contemporane. In ne dotate ca orieînd. pregăti
cursuri spaţioase, cu peste 30 A fost un moment solemn ultimul an au fost tipărite te din timp pentru a fi cît
de laboratoare şi numeroase în care cadrele didactice şi 25 de titluri de cursuri, cu mai utile în noul an şcolar.
ţ legeri de probleme, lucrări Oriunde te-ai fi îndreptat,
îijloace de informare şi do studenţii au urmărit cu viu
de laborator şi îndrumătoare la liceele . Decebal“, pedago
interes orientările date de
cumentare, a primit, ieri, cei secretarul general al partidu în care au fost cuprinse cele gic sau numărul 2, şcolile ge Duminică, pe ogoare, s-a lucrat
peste 1 000 de studenţi, a- nerale ori complexul şcolar
vînd asigurate condiţii opti lui, sarcinile învăţămîntului mai recente cuceriri ale şti din Dealul Paiului, totul a-
me pentru desfăşurarea pro din actuala etapă, cînd lega inţei şi tehnicii miniere, atît
cesului instructiv-educativ la rea organică a procesului in pe plan intern cit şi extern. ducea a sărbătoare. cu spor la recoltări şi însămînţări
un nivel calitativ superior. structiv de viaţă şi produc Cercetarea ştiinţifică studen In această zi, grupul şco
La festivitatea inaugurării ţie, de activitatea practică ţească — şcoala a cercetări lar energetic, locul unde se
noului an universitar au luat devine coordonată principală. lor de mîine — a înregistrat pregătesc cadre de nădejde
pentru ramura energetică, cu
parte tovarăşii Ioachim Moga. Luînd cuvîntul, profesorul un proces de axare pe teme pondere deosebit de impor- ■ Bilanţul activităţii pe ogoare in ziua de duminică :
prim-secretar al Comitetului universitar emerit Aron Popa, s-au arat 450 ha, s-a pregătit terenul pe 750 ha şi s-au in- Ca Intr-o zi de lucru
judeţean de partid, preşedin rectorul Institutului de mine LUCIA LICIU M. BODEA sâminţat peste 500 ha cu griu şi orz.
tele Comitetului' executiv al Petroşani, a făcut o amplă ■ S-au transportat în cimp îngrăşăminte şi s-au fertili Duminică dimineaţa, pe proape 750 tone de fîn,
Consiliului popular judeţean, trecere în revistă a rezulta (Continuare in pag. o 2-a) (Continuare în pag. o 2-a) ogoarele consiliului interco- trifoi, lucernă, borceag, mo
zat peste 100 ha.
■ S-a strins recolta de legume şi cartofi de pe mai mult operatist Călan erau pre hor, paie S-au realizat pes
de 40 ha, sfecla de zahăr de pe 15 ha şi s-au transportat zenţi la lucru un însemnat te 200 tone de siloz din cele
număr de cooperatori şi
260 tone produse. mecanizatori. Principalele e- 300 tone planificate.
In cooperativele agricole
Festivitatea pe... tone nutreţuri şi s-au transportat 527 tone fin. forturi în această zi au fost de producţie din raza ora
B S-au recoltat furaje de pe 66 ha, s-au însilozat 360
concentrate la efectuarea a-
şului Călan — Strei, Batiz,
B La lucrările amintite au participat 520 mecanizatori şi
îl PADIM A III-A peste 2 200 cooperatori. răturilor pentru insămînţă- Sîncrai, Nădăştia de Sus,
lucrări neterminate? rile de toamnă, la semăna Nădăştia de Jos, Strei-Să-
cel, Streisîngeorgiu, Valea
tul orzului şi griului, trans
Baze temeinice producţiei viitoare portul furajelor din cîmp Sîngeorgiului — s-a lucrat,
Ieri, la ora 9 şi 30 de mi maistrul principal Iile An- nli, cînd ne-am propus recu şi depozitarea lor In condi de asemenea, duminică, din
nute — după un an de aştep ghel, de la lotul 2 al şantie perarea restanţelor. de pâioase ţii cît mai bune şi la alte
tare — elevii Şcolii profesio rului 2 al I.C.S.H. Era fru De fapt greutăţile şantie »»Oii lucrări. plin. Tractoristul. Dorel So-
nale din Simeria s-au adunat mos ca în loc de grămezi de relor de la I.C.S. Hunedoara In toate cooperativele agri plin cu 10 tractoare, din In C.A.P. Boşorod, de ceanu a transportat, cu o
în curtea Grupului şcolar al pămînt, moloz etc. să ofe se cunosc ! Obiective, în par cole din raza de activitate a care 4 la arat, 3 la discuit şi exemplu, tractoriştii Lazăr remorcă, sfeclă de zahăr la
I.M.M.R. pentru a sărbători rim viitorilor meseriaşi... te, subiective altfel, ele n-ar S.M.A. Geoagiu, duminică cite unul la semănat, admi Tămăşoi şi Izidor Crăciu- gara din Simeria. Alţi trac
începerea noului an şcolar flori. N-am putut. Avem gre fi trebuit să nu vizeze acelaşi mecanizatorii au lucrat cu nistrat îngrăşăminte chimice torişti ca Dumitru Cioroga-
şi mai ales pentru a... asista utăţi. Nu-i toată treaba pusă scop : la 17 septembrie — Cronici, spor la efectuarea arături şi balotat lucernă. Tractoriş nescu au semănat orz pe
conform unui angajament lu lor, discuit, fertilizat, semă tii Corne] Beca Ion Buda, 6 ha, iar Petrică Tomotaş ru (Strei-Săcel), Vasile Ji-
at de conducerea întreprin nat, recoltatul mecanic al Gligor Trif, Ioniţă Olaru, şi Ladislau Rozoti au arat escu şi Ioan Vcdă (Batiz)
PE ŞANTIERELE DE INVESTIŢII derii — grupul şcolar de la rezultate, trifoiului, însilozat furaje sau Gheorghe Zapodeanu — să a- şi discuit. Pînă acum, în a- au semănat griu şi orz,
I.M.M.R. trebuia dat în folo la transportul recoltei de ceastă cooperativă s-au se Cornel Podaru (Valea Sîn
sinţă, cu săli de clasă, cu sfeclă din cimp. Cîteva as mintim doar cîteva nume —
5 8 y T S M a ft i E curte, cu laboratoare... pecte sînt cît se poate de merită toată lauda pentru mănat cu orz 36 ha, cu grîu georgiului), Toader Bărbuţă
13 clasamente semnificative. conştiinciozitatea cu care-şi 34 ha, s-au recoltat cartofii şi Eugen Lăzărescu (Strei-
NUM AR ATO AREA INVERSA ILIE COJOCARU Re ogoarele cooperatorilor de pe aproape 20 ha, s-au
din Geoagiu s-a lucrat din (Continuare in pag. a 2-a) transportat şl depozitat a- (Continuare tn pag. a 2-a)
zile A RESTANTELOR (Continuare in pag. a 2-a)
la modul în care constructorii la punct... dar dacă festivi OLIMPIADA ZIDARILOR Păclişa, formaţiile Casei patriotică la transportul primit oţelăriile combina Hunedoara vor efectua
tive
social-culturale
de cultură din Haţeg au
de la I.C.S. Hunedoara şl-au tatea de inaugurare a grupu susţinut cel de-al 30-lea mobilierului şi amenaja tului, pînă în prezent, din zilnic circa 3 ore de blocuri de locuit. şl
La Hunedoara s-a des
realizat angajamentul. lui a avut loc, ne obligă ca făşurat faza judeţeană a spectacol prezentat anul rea claselor, laboratoare partea harnicului colectiv. muncă voluntar-patrioti-
lor, a camerei pionieri
Şl totul s-a realizat prin
că la obiectivele ce le are
Ne-am aflat printre ei. cel mai tîrziu la finele aces Olimpiadei zidarilor, acţi acesta. Un mare număr lor (Şcoala generală nr. DELA acţiuni asemănătoare... în execuţie şantierul nr. VREMEA
de ţărani cooperatori şi
une de amploare organi
amenajarea
9),
terenului
construcţii
4
După ce s-a pătruns în tei săptămîni să fim şi noi zată de către Comitetul salariaţi la spitalul din de sport şi a pistei apli LOCUINJE PENTRU I.C.S.H. civile al Pentru 24 ore
gata.
i
„incintă" — pe trei sferturi O părere de constructor ! judeţean al U.T.C. în scopul localitate au aplaudat e- cative (Şcoala generală SIDERURGIŞTI Acţiunea este organizată
voluţia orchestrei conduse
ridicării gradului de cu
nr. 8), aranjarea dalelor
Vreme frumoasă şi căl
asfaltată — cu destule greu Tovarăşul inginer Gheorghe noştinţe profesionale şi de prof. Carol Slovik, ca de beton (şcolile generale de consiliul municipal ti duroasă ziua şi rece noap
tăţi de... intrare, elevii —■ vi Zudor — directorul I.M.M.R. practice a tinerelor cadre re a acompaniat grupul nr. 6 şi 8), amenajarea la O ZI De la începutul anului neret muncitoresc şi co tea. Temperatura minimă
mitetele U.T.C. ale între
vocal „Mărţişorul“ şi pe
boratoarelor şi a ateliere
itori meseriaşi — au spus : Simeria — care patronează calificate. Au participat 5 soliştii Aurelia Dărăbanţ, lor (şcolile generale nr. şi pînă in prezent. Com prinderilor şi instituţiilor va oscila între 4 şi 7 gra
binatul siderurgic Hune
echipe reprczentînd şan
„E bine şi aşa. Avem cel mai această şcoală — ne spunea tierele T.C.H. şi I.C.S.H. Florica Ursu, Angela Sa- 7, 10 şi Ghelar). doara a pus la dispoziţia hunedorene. de, iar cea maximă între
20 şi 24 de grade. Vint
propriilor salariaţi 44$ de
nou grup şcolar din judeţ. că „micile amănunte“ se vor In urma desfăşurării pro l)ău, Marla Părastie, Ana apartamente. Un număr STAJIE DE slab din vest. Dimineaţa
Mihăi-
Ştefoni,
Marinela
belor, practică şi teoretică,
Dacă nu-i chiar gata... o să rezolva Intr-o lună. pc primele 3 locuri s-au iescu, Viorel Grozoni şl FEROVIARII IN ACJ1UNE de 984 de tineri nefami- TRANSFORMARE ceaţă locală.
dăm şi noi o mină de ajutor Revenim pe şantier. Găsim clasat echipele şantierului Gheorghe Luţă. Momente LA liştl au fost cazaţi în că
In zilele de 13, 14 şi 15
constructorului". 4 al I.C.S.H., şantierului 1 le tiesele au aparţinut septembrie a.c., peste 300 minele muncitoreşti, con La Vulcan a intrat In Pentru următoarele
că decantoarele de apă nu Deva al T.C.H. şi grupu lui Pantelimon Sas. struite din fondurile com funcţiune o nouă staţie două zile
■Trecînd pe celălalt plan sînt gata, că la bucătăria gru lui de şantiere Valea Jiu de salariaţi din cadrul U- binatului. de transformare de 110/
această festivitate, unde chiar pului şcolar... de-abia se şle- lui aparţinînd T.C.H. HĂRNICIE zinei de transporturi fe 15/6 kV In acest fel se Vreme uşor instabilă şl
roviare. a C.S. Hunedoa
fanfara Simerici a ţinut să fuiau pervazurile, că în sfîr- CEL DE-AL 30-LEA ra au participat Ia acţivni IN SPRIJINUL asigură în totalitate ne favorabilă ploilor slabe şi
voile de energie electrică
480 pionieri din Hune
fie prezentă, intrăm in restan şit mobilierul pentru dormi SPECTACOL doara au efectuat, în săp- de muncă patriotică, sol ALTA CONSTRUCTORILOR ale oraşului unde au in averselor de ploaie. Tem
peratura minimă va osci
date cu curăţenia locuri
ţele... serioase ale I.C.S.H. toare, laboratoare, săli de cla Simbătă seara, în sala tămîna care a precedat lor de muncă, strîngerea Incepînd de azi cîte 30 trat în funcţiune în ulti la între 5 şi 8 grade. Iar
mii ani numeroase obiec
— Am făcut ce am putut să de-abia o să vină. Şi asta căminului cultural din prima zi de şcoală, 1 800 .fierului vechi etc. Peste de tineri din organizaţiile tive industriale, s-au dat cea maximă între 20 şl 26
de grade. Vînt slab din
de ore de muncă voluntar
400 tone de fier vechi au
să ne Înscriem In termenul acum, in ce-a de-a 13-a zi U.T.C. ale municipiului în folosinţă zeci de obiec vest’ şi nord-vest.
planificat — ne-a »pus de lucru pînă la sfîrşitul Ki-