Page 59 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 59
OEiRggfflg&: jtv* 'www. .v» «r. ţy 'R-ub!j T^r^TTO«»
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 812 © MARŢI 18 SEPTEMBRIE 1973
k*;a»syMiv.*i.2u V*
, .¿¿sau.
gţgrcaTOssass
Scrisoarea adresată de tovarăşul NICOLAE CEÂUSESCU
*
organelor şi organizaţiilor de partid,
-A. de stat,
problemele actuale ale poli tovarăşii Romulua Dragoş, re învăţămîntul superior hu
La Institutul da ticii partidului, ale con prlm-secretar al Comitetului nedorean le-a verificat In tuturor lucrătorilor şi specialiştilor din agricultură
strucţiei socialiste in ţara municipal al U.T.C., Gheor- practica de an cu an. Remar-
noastră. La înfăptuirea tutu ghe Rădulescu, director ad cînd succesele de prestigiu (Urmară din pag. 1) cit ele să fio folosite Ia în re importanţă, să fie în tărîre în vederea înfăptui
mine Petroşani ror măsurilor prevăzute de junct al C.S.H., Alexandru înregistrate de tînărul Insti treaga capacitate, să fie în cheiată în întreaga ţară pî- rii acestor sarcini de cea
tut de subingineri din Hune
Ciorogaru, director adjunct
hotărîrea Plenarei în sensul
mai mare însemnătate me
creşterii eficienţei procesului al I.C.S.H. doara de la înfiinţare şi pî- dreptate operativ acolo un nă la 10 octombrie. nite să asigure strîngerca
In această perioadă do
instruotiv-edueativ, al formă După ce tovarăşul lector nă în prezent, amploarea pe 13 iulie a.c. — impun îm de este cea mal marc ur la timp şi fără pierderi a
(Urmare din pag. 1) bunătăţirea şi asigurarea genţă, înlăturîndu-sc staţio vîrf nu există sarcină mai
rii complexe a tinerei gene Ioan Sîrbu, secretarul comi care a luat-o într-un timp bazei furajere. In această nările inutile, redueîndu-se importantă pentru specia întregii recolte, precum şl
legate de producţie. Cel pes raţii, un rol coordonator pri tetului de partid pe institut, record, vorbitorul a subliniat lumină, în scrisoare se sub totodată timpul de încărca liştii din agricultură, pen obţinerea unor producţii
rolul deosebit împlinit' de
te 260 de studenţi din cercu mordial revine organizaţiilor a reliefat semnificaţiile deo organele şi organizaţiile de liniază necesitatea ca în a- re şi descărcare a produse tru cadrele de conducere sporite In anul viitor", ara
rile ştiinţifice au rezolvat 85 de partid şi asociaţiilor stu sebite ale „Mesajului adresat partid in coordonarea şi con ceastă perioadă să fie in lor. din Ministerul Agriculturii, tă secretarul general al
de t o v a r ă ş u l Nicolae
de teme de cercetare, sub în denţilor comunişti din insti ducerea activităţii de zi cu tensificate acţiunile pen Pentru a pune baze te Industriei Alimentare şi A- partidului în scrisoarea sa.
Oamenii muncii din agri
drumarea atentă şl plină de tut. In acest sens se impune Ceauşescu cadrelor didactice, zi, în drumul ascendent par tru strîngerca, transportul, meinice viitoarei recolte în pelor, Uniunii Naţionale a cultură, comuniştii, întregul
elevilor şi studenţilor, orga
grijă a cadrelor didactice". îmbunătăţirea activităţii şi nizaţiilor de partid, de tine curs. depozitarea şi însilozarea scopul obţinerii unei pro Cooperativelor Agricole de popor sînt hotărîţi să răs
— In toamna acestui an creşterea rolului conducător ret şi pionieri, cu prilejul Intr-o atmosferă de vi tuturor resurselor furajere ducţii mari în anul viitor, Producţie, pentru specialiştii pundă prin fapte che
de la judc(e şi de Ia comu
vom avea sarcini deosebite al organizaţiilor de partid, deschiderii anului şcolar şi brant entuziasm, momentul din unităţile agricole. Ţi- specialiştilor li se adre ne, ca soluţionarea operati mării adresate de tova
— arăta în cuvîntul său şe fiecare organizaţie, fiecare universitar 1973—1974“, prof. inaugurării anului universi nînd seama de timpul fa sează chemarea de a par vă, la faţa locului, a tutu răşul Nicolae Ceauşescu,
vorabil şi de necesitatea e-
ful de lucrări ing. Iile Ro- comunist din învăţămînt univ. dr. ing. Anton Saimac, tar hunedorean a fost mar conomisirii nutreţurilor de ticipa nemijlocit la lucrări ror problemelor din cam prin intensificarea eforturi
le agricole de sezon, asigu-
tunjeanu, preşedintele Consi trebuind să fie un mi prorectorul Institutului de cat de adoptarea unei tele pozitate, unităţile agricole pania de toamnă. Prezenţa lor pentru succesul deplin
liului U.A.S.C. Pe lîngă pre litant activ pentru Înfăptuirea sublngineri din Hunedoara, a grame adresată Comitetului sînt chemate să ia înăspri rînd intensificarea ritmului permanentă acolo unde se al campaniei agricole do
de execuţie a arăturilor,
gătirea teoretică şi practică politicii partidului, pentru rostit tradiţionalul cuvînt de Central al Partidului Comu pentru prelungirea perioa transportul şi încorporarea hotărăşte soarta recoltei, toamnă, cu convingerea că
care trebuie să se realizeze mobilizarea tuturor cadrelor deschidere. A fost un nou nist Român, tovarăşului dei de păşunat a animale în sol a întregii cantităţi indicaţii concrete şi control îndeplinind aceste sarcini
la cel mai înalt nivel, vom fi didactice şi a studenţilor la prilej de trecere în revistă a NICOLAE CEAUŞESCU, se lor. de îngrăşăminte naturale, riguros — iată ce se cere de excepţională însemnăta
solicitaţi şi la unele acţiuni înfăptuirea sarcinilor ce le drumului ascendent şi acce cretar general al P.C.R., în Succesul campaniei de efectuarea lucrărilor de con fiecărui specialist, fiecărui te asigură încheierea cu
obşteşti în special legate de revin. Organizaţia de partid, lerat parcurs de institutul care se arăta, printre altele i recoltare este strîns legat de diţionare şi verificare a se cadru de conducere. bune rezultate a acestui an
strtngerea recoltei. Aceste asociaţia studenţilor să se hunedorean în cei numai trei „Intr-o unanimitate deplină funcţionarea fără cusur a minţelor. In scrisoare se „îmi exprim convingerea hotărîtor pentru înfăptuirea
acţiuni le vom desfăşura ocupe mai mult de activita ani de la înfiinţare. Dacă noi ne-am însuşit obiectivele transportului. In această subliniază necesitatea ca că toate organele şi organi cincinalului înainte de ter
printr-un efort suplimentar tea studenţilor, de situaţia toamna anului 1970 găsea in şi indicaţiile cuprinse în do direcţie, scrisoarea cuprinde perioada de însămînţare a zaţiile de partid, consiliile men, pentru continua în
la care sîntem chemaţi să lor la învăţătură, să între stitutul din Hunedoara cu cumentele recentei plenare a indicaţii privind coordona populare, toţi specialiştii şi florire a patriei şi creşte
contribuim cu întreaga noas prindă acţiuni menite să du numai două amfiteatre şi re C.C. al P.C.R. cu privire Ia rea, folosirea eficientă şi di griului să fie stabilită dife lucrătorii din agricultură,
că ia întărirea disciplinei şi
tră putere de muncă. Refe- a ordinii In institut. lativ puţine săli de clasă şi cerinţele actuale şi de per rijarea tuturor mijloacelor renţiat pe zone şi ca aceas comuniştii, toţi oamenii rea bunăstării întregului
rinduamă la activitatea asoci laboratoare, anul universitar spectivă ale învăţămîntului de transport în aşa fel în- tă acţiune, de cea mai ma- muncii vor acţiona cu ho- popor.
aţiei studenţilor comunişti, închei cu urarea de a ob trecut a marcat darea In fo superior, tehnic şi de specia
va trebui să facem să creas ţine In acest an pe care II losinţă, în noul corp de clă litate şi sîniem convinşi că
că rolul reprezentanţilor stu — —
denţilor In consilii, pentru —----------------------- ------------------------- ---- ----- ---------- --------------- '
a-şi duce la îndeplinire
mandatul încredinţat de or In schimbul 1 trebuie si se obţină doar o treime
ganizaţia noastră".
— Am ascultat cu emoţie
mesajul pe care secretarul
general al partidului, tova im producţia normală a mm schimb ?
răşul Nicolae Ceauşescu, ni
l-a adresat la acest început
de an universitar — a spus Sarcinile majore care stau ...Fiind o oră tîrzie, du schimbul III şi mulţi sala acum în această hală ? —
în cuvîntul său studentul a- in faţa colectivelor munci pă 3,00, încă de la poarta riaţi sînt plecaţi în conce l-am întrebat pe unul din
nului I al facultăţii de mi toreşti hunedorene, ca şi a întreprinderii am avut pri diu de odihnă — au în muncitori.
ne, Nicolae Gloddanu. Am lejul să facem cunoştinţă cercat să ne explice cei 4 — Patru... adică trei I
înţeles încă o dată ce sarci celor din întreaga ţară, cu un mod defectuos In ca muncitori prezenţi în sec — De ce v-aţi corectat ?
decurgînd din obiectivul
nă de seamă îi revine Invă- central al actualei etape de re gîndesc unii salariaţi să ţie. In loc de răspuns, inter
ţămîntulul pentru a ţine pa construcţie — realizarea folosească timpul de lucru. La care noi adăugăm că locutorul nostru ne-a arătat
sul cu cuceririle tehnico-şti- cincinalului Înainte de ter In camera portarului l-am ar fi foarte bine ca odihna o bancă pitită după nişte
inţifice mondiale, cu muta I men —r nu pot da loc nici seînduri, pe care unul din
ţiile ce au loc în viaţa eco meseriaşi... visa că e har
nomică a ţării noastre. Am unui fel de „destindere" în ţi nic I 11 cheamă Roland Ve-
folosirea utilajelor şi maşi
înţeles ce ni se cere nouă, nilor din dotare. Evident, Beviza fiecărui colectiv de muncă reş. Bineînţeles, aici s-ar
tinerilor de azi, care trebuie putea vorbi mult şi despre
să ne pregătim în aşa fel ca în acest context, se impune rolul colectivului în preve
mîine să fim specialiştii de imperios creşterea indicelui nirea sau înlăturarea indis
care economia ţării are ne de utilizare a fondului de MASNLE, UTILAJELE, ciplinei. Dar, treeînd mai
voie. 1 timp disponibil al maşini- departe, pînă să ajungem
Conf. dr. ing. Dumitru Fo- lor-unelte, atingerea cotelor noi în cea de-a doua hală
dor, preşedintele comitetului maxime în această direcţie, a secţiei mecanice, de-acoio
sindicatului din institut, vor pentru sporirea numărului TIPUL UE LUCRU - a izbucnit un „zumzet"
bind despre cerinţele noului de produse şi, implicit, ief frumos de strunguri şi freze
an universitar, a insistat asu tinirea lor. In scopul reali puse în funcţiune.
pra necesităţii modernizării zării acestor cerinţe. In E drept, nu peste tot am
programelor analitice prin majoritatea unităţilor eco LA COTE MAXIMALE întîlnit maşinile stînd, dar
repartizarea mai judicioasă a nomice din judeţ au fost parcă, totuşi, sînt prea mul
fondului de ore şl înlătura întreprinse măsuri de ge te aspectele enumerate. Şi
rea paralelismelor dintre dis neralizare a schimbului II asta se datorează în bună
Flori ţl TÎmbete, nerăbdare şl bucurie, uniforme proaspete şl chipuri vesele. Toate şl-au dat
cipline. mina Iert, la deschiderea noului an şcolar, la Liceul din Ilaţcî;, unde, alături de elevi şl cadro şi extinderea schimbului III, parte, după părerea noastră,
Studentul Aron Poantă, din didactice, numeroşi părinţi au ţinut să fie prezenţi la această plină de semnificaţii sărbătoare. simultan eu folosirea şi ă găsit dormind — concertînd« să se facă numai în con lipsei de personal tehnic şi
anul V al facultăţii de elec _______________ ______________________________________ _________________ Foto : VIKGIL ONOIU altor căi I înlăturarea stag de fapt, cu... titularul pos cediu, nu şi la... serviciu! de conducere care să coor
tromecanică minieră, a subli nărilor accidentale, impri tului de pază ! — pe Iosif Pentru că, pe cei 4 inter doneze ş' controleze activi
niat condiţiile deosebite pe Inauguraţi acum noi succese dire, a alte 4 amfiteatre şi marea unui ritm normal de Ilieş, care lucrează la ram locutori — Comei Dalcoş, tatea schimbului III. Pe tot
care institutul petroşănean le la învăţătură In pregătirea săli de laborator, iar înce- eforturile noastre, unite cu lucru utilajelor, asigurarea pa de descărcare a unită Alexandru Dobre, A. Giu- traseul n-am întîlnit nici
ale colegilor şi ale tuturor
oferă pregătirii specialiştilor, de specialitate şi politică, în pind de ieri, alte 15 labora asistenţei tehnice la nivelul ţii. Fără îndoială, este im bega şi Zoltan Bende — cel puţin un maistru sau
precum şi impulsul pe care viaţă, multă sănătate şl fe toare noi, dotate cu apara compatrioţilor noştri, se vor tuturor schimburilor ş.a. posibil să nu existe ceva i-am găsit... conversînd, în un tehnician prezent în
l-au dat învăţămîntului do ricire. tură şi instalaţii moderne, finaliza în ceea ce se aşteap Dar, de la cunoaşterea „te util „de făcut“ în curtea tr-un colţ al secţiei. Insă mijlocul muncitorilor Să
tă de la noi — pregătirea te
cumentele Plenarei din iunie şi-au deschis porţile. Tot în meinică şi multilaterală de oretică“ a acestor principii mare a întreprinderii, în si maşinile lor nu „conver fie „concediile“ unicuL tţV6-
ca şi prezentul mesaj al se Intr-o atmosferă de entuzi acest an intră în producţie cadre, capabile să stăpîneas- simple de eficienţă, pînă la tuaţia că la rampă s-a for sau" I - tiv ? Credem că o analiză
cretarului general al partidu asm şi deplină adeziune la hala tehnologică destinată, în că şi să dezvolte neîncetat concretizarea lor în secţiile mat un gol de activitate. Aproape identică a fost a activităţii pe timp de
lui. politica înţeleaptă a partidu- cea mai mare parte, micro- ştiinţa , şi tehnica modernă, de producţie se dovedeşte a La secţia sculărie, 6 şi imaginea din prima hală noapte, din partea factorilor
lui şi statului nostru, partici
In încheierea festivităţii de panţii la festivitatea debutu producţiei şi activităţii de în interesul dezvoltării eco fi, uneori, un drum lung şi strunguri şi 2 freze nu a secţiei mecanice, unde de conducere, s-ar solda la
la I.M. Petroşani a luat cu lui universitar au adresat o cercetare pe bază de contract. nomiei noastre româneşti, anevoios. Iată clteva argu funcţionau din cauză că mai multe maşini de alezat, I.U.M. Petroşani cu „desco
vîntul tovarăşul loachlm telegramă Comitetului Cen Alături de cei peste 1 000 de triumfului deplin al progre mente la această ultimă i- n-avea cine să le mînuias- de găurit, morteze şi rabo- perirea“ unor importante
Moga. După ce a adresat ca tral al partidului, personal studenţi hunedoreni, au par sului în toate ramurile de dee, culese cu ocazia unui Că. teze nu funcţionau datorită resurse interne de snorire a
drelor didactice şl studenţi t o v a r ă ş u l u i NICOLAE ticipat ieri, ia inaugurarea a- activitate". recent raid de noapte efec — Nu există forţă de lipsei de meseriaşi. producţiei şi eficienţei !
lor salutul călduros al Co CEAUŞESCU, în care se nului universitar cele 30 ca tuat la întreprinderea de muncă suficientă pentru — Cîţi oameni lucrează MARIN NEGOIŢA
mitetului judeţean de partid spune, printre altele : dre didactice cu funcţie de ILEANA LASCU utilaj minier Petroşani.
şl al Consiliului popular ju bază în institut ca şi cele
deţean, după ce a arătat sar „Analiza profundă şi preţi 50 de cadre asociate.
cinile de majoră importanţă oasele dumneavoastră indica Incepînd de anul trecut,
puse în faţa învăţămîntului ţii cu privire la creşterea e- institutul hunedorean şi-a di Trăiesc deepstrivă (Urmare din pag. 1)
de Plenara C.C. al P.C.R. din Îicienţei economice in ex versificat şi profilul, ajun-
iunie a.c., precum şi de me ploatările miniere din bazi gînd la cinci secţii distincte:
sajul tovarăşului Nicolae nul nostru carbonifer, făcute prelucrări plastice şi trata- emoţia debutului Fanfara a venit... i-a pri La cantinei® constructorilor
Ceauşescu adresat la acest cu ocazia vizitei în Valea tamente termice, furnale şi mit pe elevi. Profesorii şcolii
început de an şcolar şl uni Jiului din toamna anului tre oţelării, electromecanică me la fel.
cut, constituie pentru frontul talurgică, tehnologie carbo- Ne gîndlm la ce anume au
versitar, vorbitorul a spus: chimică şi procese pirogene, de an şcolar simţit constructorii, ieri, eînd
,,0 coordonată esenţială a nostru de cercetare ştiinţifi construcţii civile şi indus pentru cîteva clipe s-au oprit Când se vor pregăti conservele pentru iarnă 1
dezvoltării învăţămîntului în că un program concret de triale. (Urmare din pag. 1) din lucru şi au asistat la fes-
general, a celui superior teh muncă, menit să contribuie Studenţilor le stau la dis
nic în special, o reprezintă operativ şi eficient Ia rezol poziţie două cămine şi o can
varea unor probleme majore
integrarea acestuia cu cerce ale industriei miniere. In a- tină modern utilate, confor 1
O bună gospodină se gîn-
tarea şl producţia, cale de cest sens, fiecare colectiv de tabile. Organizarea anului u- tantă în industria judeţului, Festivitatea pe. deşte din timp să-şi umple lipsa responsabilei Ana Ma- Ne-am pus atunci citev'
fremăta de sute de glasuri.
ciu, ne-am întreţinut cu fe
angajare nemijlocită a şcolii cercetare din cadrul institu niversitar început ieri s-a fă Este cunoscut faptul că, de cămara cu de toate. Cu cît meile de la bucătărie. întrebări, care însă au rl r
superioare în viaţa economi tului nostru se angajează ca cut şi la Hunedoara ca în anul trecut, aici funcţionează lucrări va avea mai multe strînse mas fără răspuns, dacă şe-
că, ştiinţifică şi culturală a întreaga ţară, dealtfel, în — Noi nu punem nimic ful, adică tovarăşul Dumi
societăţii. Direcţiile funda în noul an universitar să lumina Hotărîrii Plenarei şi un liceu energetic, expre din toamnă, cu atît îi va fi pentru iarnă — ni s-a spus. tru Nicolae, administrato
mai uşor iarna să pregăteas Magazia noastră a fost inun
mentale ale integrării au fost contribuie Ia rezolvarea cel C.C. al P.C.R. din 18—19 iu sie elocventă a grijii cu oare neterminate? rul grupului de cantine al
jalonate cu claritate în Ho- puţin a unei probleme de nie 1973 cu privire la dez partidul şi statul nostru ac că mîncarea. Acum e mo dată şi are nevoie de unele trustului, era în concediu...
ţionează pentru dezvoltarea
tărirea Plenarei C.C. al P.C.R. mare actualitate pe care o voltarea şi perfecţionarea în- şi perfecţionarea continuă a mentul potrivit pentru a- reparaţii. Nu putem ţine Cum e posibil ca la o
provizionarea cămărilor cu mai nimic în ea.
din iunie. Ele vizează utiliza impune procesul de produc văţămintului în Republica învăţămîntului românesc, pen tivitatea de... inaugurare * produse, pentru prepararea — De plouat, mai plouă cantină aşa mare, care a-
rea mai eficientă a cadrelor ţie ce se desfăşoară în ex Socialistă România. In acest tru orientarea sa spre viaţă, provizionează în . timpul
didactice în activitatea de ploatările miniere din Valea sens, un loc primordial l-a spre producţie, pentru pregă şcolii. conservelor şi murăturilor. în magazie ? (Constatare fă iernii alte cîteva mai mici
cercetare ştiinţifică şl în ve Jiului. In acest nou început constituit preocuparea pen Nu oameni ca zidarii Tu- Dacă gospodinele se gîn cută cu ocazia unui raid — Brad. Orăştie. Geoagiu,
derea soluţionării unor pro de an universitar, corpul di tru integrarea concretă cu tirea viitoarelor cadre ce vor dor Polifronie şi Gheorghe desc la asta din timp pen anterior — n.n.). Haţeg — să nu se fi pus
bleme de mare importanţă dactic şl studenţii Institutu producţia şi cercetarea, prin deservi modernele agregate Cirbea, ca dulgherii Mihai tru familiile lor, să vedem — Nu, că ceva reparaţii pînă la această oră nici o
tehnică sau economică ale lui de mine din Petroşani ne creşterea numărului de ore energetice.. Menrich şi Ioan Voci trebu ce fac gospodarii unor s-au făcut. Dar şi-aşa noi conservă ? Dacă administra
producţiei ; atragerea în In- angajăm faţă de conducerea de laborator şi seminarii, de In cuvîntul său, directorul ie întrebaţi de rămînerea cantine, care servesc masa nu facem conserve pentru torul e în concediu de ce nu
văţămînt în calitate de ca partidului nostru, faţă de activităţi practice, în raport şcolii, tovarăşul Gheorghe în urmă. Ziua a 13-a a numă la sute de oameni. Am vizi iarnă. Aducem de la Deva, se ocupă altcineva de pre
dre didactice asociate a unor dumneavoastră personal, iu cu cele pur teoretice. S-a ur Rusu, urînd bun venit celor rătoarei inverse trebuie să tat cîteva cantine ale con de la cantina trustului, o da ocupările pentru iarnă ? In
specialişti din producţie, cer bite tovarăşe secretar gene mărit, de asemenea, renunţa pentru care „şcoala consti vizeze conducerea I.C.S. Hu structorilor, urmărind în tă la 2-3 săptămîni, tot ce atari condiţii, mai putem
cetare şi proiectare, din apa rai, să ne înzecim eforturile rea la specializarea excesivă, tuie o a doua familie“ arăta nedoara I primul rînd ce s-a pus pî ne trebuie. vorbi de varietatea şi diver
ratul de partid şi de stat; pentru a îndeplini cu cinste vizîndu-se crearea unui ori atenţia cu care întregul corp N.R. Am reţinut că, dacă nă acum în „cămară“. La Deva, am vizitat mo sitatea meniurilor pregătite
participarea studenţilor la şi răspundere sarcinile majo zont larg şi dinamic viito profesoral, maiştrii-instruc- A trecut de jumătatea lui derna cantină a Trustului pentru constructori în peri
activitatea direct productivă re ce ne revin în opera de rilor specialişti. tori îi înconjoară pe toţi ele beneficiarul va ajuta con septembrie, timpul s-a răcit de construcţii. Am întrebat oada următoare ?
ca să poată îndeplini imediat dezvoltare multilaterală a so Mesajul întreprinderilor ca vii, modul în care sînt cău structorul, elevii se pot mu binişor şi în curînd va că întîi de responsabil, apoi de Ar fi bine ca Întrebările
ta în noul grup cel mai tîr-
după intrarea în producţie cietăţii socialiste în scumpa re colaborează cu institutul, tate căi noi pentru o mai te ziu In... 13 zile. dea bruma. Unele legume pregătirile pentru iarnă. acestea să şi le pună şi to
sarcinile profesionale ce le noastră patrie — Republica beneficiarele directe ale meinică şl eficientă instruire Este şi scopul major al dă şi zarzavaturi încep să se Răspunsul a fost scurt: varăşii din administraţia
revin ; participarea studen Socialistă România". zestrei de specialişti pe care a lor în clasă, în laborator rii în folosinţă a obiectivu rărească, dar în cămările — Şeful e în concediu, trustului de construcţii şi,
ţilor în mai mare măsură la acesta o formează, a fost a- şi poligonul de practică. A- lui ! Pentru realizarea pla cantinelor vizitate n-am gă vine zilele astea, poate chiar totodată, să răspundă prin
activitatea de proiectare şi dus de Alexandru Cioroga ceastă instruire continuă în sit pus nimic pentru iarnă. azi. In lipsa dumnealui, măsuri neîntîrziate.
cercetare în vederea realiză ru, director adjunct al între unităţile I.E.C. Deva sau în nului de investiţii... pentru La cantina şantierului nr n-am pregătit nimic pentru
rii de lucrări solicitate de La Institutul prinderii de construcţii side alte unităţi identice din ţară. binele viitorilor noştri me 4 Brad al T.C. Deva, în iarnă. MIA VOICU
producţie; orientarea pro rurgice Hunedoara, iar cu Intr-o atmosferă de puter seriaşi.
iectelor şi lucrărilor de di vinte de mulţumire pentru nic entuziasm s-a dat citire
plomă spre rezolvarea unor de subingineri condiţiile de studiu şi viaţă mesajului adresat de tovară
probleme concrete ale pro create, au adresat studenţii şul Nicolae Ceauşescu, secre
ducţiei ; efectuarea unor acti Mircea Mihai, maistru lami- tarul general al partidului,
vităţi de cercetare pe plat Hunedoara nator la laminorul de sîr- cadrelor didactice, elevilor şi D u m i n i c o p e o g o o r e
forme industriale, in institu mă al C.S.H., Rodica Ne studenţilor, organizaţiilor de
te de cercetări şl proiectări. grea, studentă anul I, şi a- partid, de tineret şi pionieri,
In această direcţie trebuie ca Ieri dimineaţa, piaţa Enes- sistent Gheorghe Popovj- cu prilejul deschiderii anului
centrala cărbunelui să solici cu din municipiul Hunedoa secretar al Consiliului Aso şcolar şi universitar. Acesta respective se datoreşte reţi
te mai mult conlucrarea cu ra devenise un forum entu ciaţiei Studenţilor Comunişti evidenţiază sarcinile mari, de Baze temeinice producţiei viitoare de păioase nerilor de care dau dovadă Ca înlr-o zi de lucru
Institutul de mine. Trebuie ziast şi vesel a sute şi sute din institut. înaltă răspundere ce stau în conducerile C.A P. şi cadrele
să fie şi în continuare o de studenţi. Veniseră din In încheiere, tovarăşul La- faţa învăţămîntului, sarcini (Urmare din pag. 1) grîu la C.A.P. Romoşei. Tot tehnice din Cigmău, Pişchinţi (Urmare din pag. 1)
aici, erau prezenţi : la tăvă
colaborare permanentă cu timp, cu emoţie şi bucurie, la zăr David a adus salutul reieşite din vastul program lugii Petru Paraschiv, la şi din alte unităţi în ceea ce
specialiştii din unităţile deschiderea anului universi Comitetului judeţean de trasat de Congresul al X-lea, iac datoria. De asemenea, in arat Iosif Pleşa, iar la dis priveşte declanşarea semăna
productive de cercetare şi tar 1973—1974. Printre cei partid, al Consiliului popular din hotărîrile Plenarei C.C. ginerul şef al C.A.P. din Au tului cu toate forţele. Sîngeorgiu) au arat şi dis
proiectare, Să se constituie peste o mie de studenţi ai judeţean, al oamenilor mun al P.C.R. din 18-19 iunie a.c., rel Vlaicu, Ioan Făgădaru, cuit Marin Haţegan şi Ion O- cuit.
colective mixte de cercetare, tinărului institut, 400 sînt cii hunedoreni care, de la care au indicat direcţiile dez îşi exprima mulţumirea pen prea. La C.A.P. Vaidei am O activitate susţinută s-a De remarcat că şefii sec
consemnat aportul lui Cornel
locurile lor de muncă şi-au
alcătuite din cadre didactice, „boboci". O cifră record, pen îndreptat cu toţii, pentru câ voltării în continuare a învă- tru aportul tractoriştilor Ni Mihai — la semănat, Ion întîlnit duminică şi pe o- ţiilor S.M.A. din Batiz —
specialişti din producţie şi tru un institut care cu trei teva clipe, gîndurile spre cei ţămîntului de toate gradele colae Săndescu, Silviu Bîrlu- Stroie şi Adrian Negru — la goarele cooperatorilor din Petru Stînea şi din Strei-
studenţi. ani în urmă abia îşi des ce au păşit ieri într-un nou corespunzător cerinţelor noii ţiu, Ionel Iosif, Sabin To- discuit, Mihai Leontin, Cor Banpotoc. Sub supravegherea sîngeorgiu — Toader Costea,
inginerului şef Maria Moga
îmbunătăţirea continuă a chidea porţile, cu numai 150 an de învăţămînt, de studiu etape istorice în care a păşit caci, Traian Macarie, Aurel nel Dragotă şi Ion Lazăr — s-au aflat de dimineaţă în
conţinutului ideologic al în- de studenţi. şi pregătire multilaterală, societatea noastră De răs Ciuceanu, Gheorghe Suciu şi ia arat. Pe ogoarele coopera şi a preşedintelui Nicolae mijlocul mecanizatorilor, a-
văţămîntului — a spus in Spre orele 10, tot acest şu pentru muncă şi pentru via punderea cu care se va ac Vaier Bota la efectuarea lu tivelor agricole din Romos, Benţa, tractoristul Ion Pes- jutîndu-i să înceapă cît mai
continuare tovarăşul Ioachim voi de tinereţe se revărsa, cu ţă. ţiona pentru transpunerea crărilor cu care sînt con Pişchinţi şi Cigmău s-a lu caru, împreună cu coopera repede lucrul şi să se des
Moga — este şi trebuie să hotărîrea împlinirilor, spre Referindu-se la semnifica lor în practică au vorbit ca fruntaţi. Duminică, ei au fost crat cu cîte 3-6 tractoare la torii Sabin Pavel şi Emilian făşoare cît mai bine.
fie o problemă a întregului sala mare a casei de cultu ţiile excepţionale ale Hotărî- dre didactice. reprezentanţi prezenţi la arat, discuit şi arat şi pregătit teren. Trufaş, au însămînţat 8 ha Bilanţul de duminică în
corp didactic, a organizaţii ră, locul inaugurării anului rii Plenarei C.C. al P.C.R. ai întreprinderii patronatoare, transportul sfeclei de zahăr. Din dialogul purtat cu di cu grîu. Aurel Oprea a dis cooperativele din raza ora
lor do partid. O deosebită a- universitar. din 18-19 iunie a.c. privind elevi şi părinţi, Inţelegînd semnificaţia deo rectorul S.M.A. Geoagiu, ing. cuit 10 ha, Oliviu Luca a şului Cătan consemnează:
tenţie trebuie să se acorde La deschidere au luat par dezvoltarea şcolii româneşti, In cadrul aceleiaşi festivi sebită a folosirii din plin a arat 3 ha, iar Alexandru Lu 19 ha arături, 20 ha discuiri,
perfecţionării predării ştiinţe te tovarăşii Lnzăr David, se la valoarea inestimabilă a tăţi, organizaţiei de tineret timpului favorabil, nu s-au Virgil Tudan. am reţinut că, ca şi cooperatorii Ionel Bog 31 ha semănate cu grîu, 10
lor sociale, creşterii rolului cretar al Comitetului jude Mesajului transmis de tova din cadrul Grupului şcolar e- lăsat mai prejos nici meca pînă ieri, s-au pregătit peste dan şi Dorel Lăcustă au lu ha semănate cu orz. 10 tone
lor educativ, astfel îneît stu ţean de partid, vicepreşedin răşul Nicolae Ceauşescu, vor nergetic Deva i-a fost decer nizatorii de M C.A.P. Vaidei. 490 ha pentru însjynînţări. crat la transportul sfeclei de de porumb furajer însiloza-
denţii să-şi însuşească temei te al Comitetului executiv al bitorul s-a oprit pe larg asu nată Diploma de onoare a Ronios, Romoşei şi Cigmău. Din suprafaţa amintită, nu zahăr. Recoltatul şi transpor te, 13 tor.e de fîn transpor
nic concepţia ştiinţifică de Consiliului popular judeţean, pra perspectivelor pe care a- C.C. al U.T.C. pentru rezul Contribuţia tractoristului A- tul sfeclei a constituit lucra tat şi depozitat, 300 tone de
spre lume şi viaţă — materi Eugen Avram, secretar al Co ccr.t? măsuri ie deschid în tatele bune obţinute în acţi lexaridru Toader s-a concre s-au însămînţat însă decît rea la care şi-au concentrat, gunoi de grajd dus pe tar
alismul dialectic si istoric —, mitetului municipal Hune văţămîntului nostru, asupra unile de muncă voluntar-pa- tizat în creşterea la 25 ha a 150 ha. Decalajul inexplicabil duminică, eforturile coopera- • lalele ce urmează să fie a-
să cunoască şi să înţeleagă doara al P.C.R., precum şl tradiţiilor de valoare pe ca- triotică. suprafeţei însămînţate cu de mare creat între lucrările torii din Şoimuş. rate şi însâmîntate.