Page 6 - Drumul_socialismului_1973_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 799 ® DUMINICĂ 2 SEPTEMBRIE 1973

VIZITA TOVARĂŞULUI

NICOLAE CEAUŞESCU IN CUBA

n t a r e a t o v a r ă ş u l u i Cuvintarea

F i d e l C a s t r o Nicolae Ceauşescu

cum trebuie, dar şi faplului
(Urmare din pag 1) care au durat mai mult de de ani după asaltul cazăr­ să îl construim într-un ritm cînd fiecare lucru care se (Urmare din pag. 1) cum îl doreşte. (Aplauze pu­ că dumneavoastră, muncitorii
ternice).
30 de ani. mii Moncada. are o popu­ accelerat. Creditul este acor­ face şi se creează este pen­ Cuba este prima ţară din acestei fabrici de ciment,
Dar acea independenţă n-a laţie dublă fată de cea de dat pe termen lung, în con­ tru poporul muncitor şi pen­ devenit cu adevărat stăpîn America Latină în care so­ mlnuiti cu pricepere aceste
tru fiii acestuia, este impe­
văr scurtă şi timpul de care fost o independenţă reală, atunci. Această provincie ne diţii foarte avantajoase', cu rios necesar sâ urgentăm lu­ în propria ţară şi a trecut cialismul triumfă. Urmînd e- utilaje şi aţi făcut totul ca să
la făurirea societăţii socialis­
putem dispune este limitat, pentru că în ţara noastră s-a oferă o imagine asupra e- plata în produse cubaneze. crurile şi să avansăm cu re­ te. (Aplauze puternice). xemplul altor ţări socialiste, obţineţi o producţie mai mare
însuşi programul zilei de as­ petrecut acelaşi lucru ca şi forturilor pe care trebuie să Ţara noastră este interesată Doresc, de asemenea, să în strînsă colaborare şi so­ decît era în planul tehnic, şi
tăzi este un program intens, in alte ţări care şi-au cuce­ le facem pentru a asigura ca această nouă fabrică de peziciune. Şi aceasta nu nu­ menţionez faptul că în anii lidaritate cu ele, poporul cu­ aceasta este tocmai datorită
care a inclus numeroase acti­ rit recent independenţa, ie­ populaţiei din această pro­ ciment să poată intra în mai gîndindu-ne la propriile construcţiei socialiste în banez a obţinui rezultate priceperii şi muncii dumnea­
funcţiune în anul 1976.
şind din stadiul de colonie
vităţi : turul oraşului, vizita de tip vechi, pentru a cădea vincie locuri de muncă, pen­ Alături de această fabrică, noastre necesităţi, deoarece România, sub conducerea măreţe. Iar exemplul său în­ voastră. Eu vă felicit din toată
la cazarma Moncada, la ferma într-o nouă formă de colo­ tru a-i rezolva problemele chiar săraci de-am fi — ca partidului comunist, poporul curajează popoarele Americii inima. (Vii aplauze). Este ade­
„Siboney", mitingul de acum, nie, denumită neocolonialism. de alimentaţie. îmbrăcăminte, prin acorduri cu alte ţări, înţeleptul je care vorbea român a obţinut sùccese re­ Latine pentru a se ridica cu vărat că am discutat, sâ li­
întoarcerea la Havana, inau­ încălţăminte, locuinţe, şcoli, extindem, de asemenea, fa­ poetul — privind înapoi ve­ marcabile in făurirea noii o- mai multă hotărîre la lupta vrăm şi alte linii de ciment.
gurarea unei şcoli secundare Cînd forţele spaniole au de asistenţă medicală, o ima­ brica de la Artemisa, care dem că există, în alte regi­ rînduiri. Pentru a înţelege pentru a prelua în propriile Tovarăşul Fidel Castro a vor­
ne va da cu 200 000 tone
care va purta numele Republi­ fost virtual înfrînte de po­ gine a efortului intens, acce­ mai mult. Cuba propunîn- uni ale lumii, popoare chiar mai bine acest lucru, vă voi mîini bogăţiile naţionale, bit şi de date concrete. Eu vă
cii Socialiste România şi pe porul nostru, izbucneşte ceea lerat, pe care trebuie sâ-1 du-şi totodată să con­ mult mai sărace, popoare da cîteva exemple. Produ­ peniru a dezvolta o viaţă li­ pot asigura că ceea ce o spus
ce Lenin a numit primul
care vrem s-o inaugurăm în război imperialist, război în­ care, de asemenea, sînt abia ceam înainte, sub burghezie, beră, nouă, independentă. aici, tovarăşul Fidel Castro noi
după-amiaza aceasta, la în­ facem pentru a lichida nu struiască şi să dea în la început de drum, şi pe 280 mii tone metal ; în anul Trăim momente importante vom căuta să realizăm în cele
toarcerea din Santiago de Cu­ tre Statele Unite şi Spania, numai sărăcia acumulată, ci funcţiune, în viitorul cin­ care noi avem obligaţia ele­ acesta, producem peste 8 mi­ în viaţa internaţională. Po­ mai bune condiliuni şi la
o Spanie deja învinsă, care şi pentru a face faţă nevo­ cinal, încă două noi fabrici în poarele se ridică cu tot mai
ba. Pe lingă toate acestea, va a constituit o pradă uşoară ilor care apar ca o conse­ afara celei ce va fi construi­ mentară de a le ajuta, pe lioane tone ; produceam pe­ multă hotărîre la lupta îm­ timp, în aşa fel îneît aceste u-
avea loc o recepţie oferită de pentru dorinţele expansio­ tă de tovarăşii români, măsura posibilităţilor noastre, ste 1,1 miliarde kWh energie potriva politicii imperialiste, nităti să intre-ici timp în pro­
delegaţia română. Aşa că tre­ cinţă a creşterii extraordi­ ceea ce ne va face să pro­ in acelaşi fel în care şi noi am electrică ; anul acesta, pro­ colonialiste, néocolonialiste; ducţie. (Aplauze).
buie să ne intensificăm efor­ niste ale Statelor Unite. nare a populaţiei ei. ducem anual peste 5 mi­ primit sprijin internaţional ducem aproape 50 miliarde mişcarea de eliberare naţio­ Desigur, tovarăşi, între ţă­
tul, să ridicăm productivitatea Atunci cînd noi nâ cuce­ Manifestarea de astăzi are lioane tone de ciment. La şi solidar, ajutorul generos kWh (Aplauze) ; la ciment, nală înregistrează succese rile noastre se dezvoltă rela­
şi să cîştigăm timp. ream de fapt independenţa, loc într-una din fabricile din partea U.R.S.S. şi a ce­ produceam peste o jumătate minunate. România socialis­ ţii de colaborare şi în alte
ele puneau stăpînire pe Por­ cele mai importante ale ora­ începutul revoluţiei pro­ de milion tore ; anul acesta
De aceea, în mod necesar, duceam aproximativ 600 000 lorlalte ţări socialiste (Aplau­ tă sprijină în mod activ domenii. Este şi normal acest
!
dragi tovarăşi din Santiago, to Rico, care geme încă sub şului, Fabrica de ciment, ze). vom produce circa 12 milioa­ lupta popoarelor pentru eli­ lucru. Sîntem tăr socialiste,
ne tone ; producem o serie
jugul colonial american, şi
acest miting trebuie să fie pe Filipine. „Merceron", a cărei produc­ tone, iar actualmente circa Astfel, atunci cînd ne gîn- de utilaje agricole şi în alte berare naţională, pentru dez­ avem tot interesul oe a co­
scurt, în ciuda dorinţei noas­ ţie s-a dublat după victoria 2 000 000 şi sperăm că în dim la producţia noastră de domenii de activitate. Real­ voltarea lor independentă. labora pentru a realiza o dez­
tre — atît a tovarăşului A început' istoria neocoio- revoluţiei şi care a fost ex­ 1977, sau cel tîrziu în 1978, mente, socialismul a deschis (Vii aplauze). S-au obţinut voltare mai rapidă a ţărilor
Nicolae Ceauşescu, cît şi a nialismului în ţara noastră, tinsă chiar pe baza echipa­ capacitatea noastră să depă­ ciment, trebuie să ne gîndim drumul pentru înflorirea şi paşi importanţi pe calea co­ noastre. In actualele condiţii
mea — de a rămine cît mai pînâ cînd, după mai mult de mentelor livrate de Repu­ şească cu mult 5 milioane că o parte din acest ciment bunăstarea întregului nostru laborării între statele cu o- ale revoluţiei tehnico-ştiinti-
mult posibil cu dv., mai ales 50 de ani de asuprire umili­ blica Socialistă România so­ tone pe an. va trebui să-l folosim pentru popor. rînduiri sociale diferite. S-au fice este absolut necesară o
profitînd de această după-a- toare, poporul nostru, la 1 ră. Echipamentul lucrează Cerinţele de ciment sînt a ajuta popoarele, cum ar fi Am constatat cu multă sa­ realizat paşi în direcţia unei participare activă la colabora­
miază care s-a arătat atit de ianuarie 1959, şi-a dobîndit, aici în condiţii magnifice şi atît de mari şi de urgente în­ eroicul popor vietnamez, tisfacţie succesele obţinute anumite destinderi în viaţa rea între state, la colaborarea
generoasă şi minunată, fiind pentru prima dată în istoria a sporit producţia acestei fa­ eît posibilităţile noastre de care, după distrugerile imen­ de dumneavoastră, de po­ internaţională. România so­ .nternaţională. România ac­
nu numai una din obişnuitele sa, deplina independenţă, şi a brici cu 200 000 tone pe an. accelerare a ritmului con­ se provocate de barbarul porul Cubei socialiste, sub cialistă consideră că aceste ţionează în mod consecvent
după-amieze pline de soare început imediat să meargă Cu cîteva minute înainte de strucţiilor în anii viitori sînt conducerea Partidului Comu­ tendinţe sînt în interesul tu­ pentru a lărgi această colabo­
şi de căldura provinciei O- pe căile revoluţionare şi u- a sosi la această manifesta­ limitate. Construcţiile au în­ război imperialist, îşi începe nist, în frunte cu tovarăşul turor popoarelor care doresc rare cu toate tarile socialiste
riente, ci şi o după-amiază în mane ale socialismului. re, tovarăşul care a vorbit registrat o creştere extraor­ reconstrucţia şi are nevoie Fidel Castro, pe calea fău­ să păşească pe calea dezvol­ şi, desigur, acordăm o alentie
care răcoarea climei contras­ Nici această sarcină nu a în numele organizaţiei de dinară în 1972 şi 1973, iar în de spitale, şcoli, centre avi­ ririi societăţii socialiste. (Vii tării economice şi sociale şi că deosebită colaborării multila­
tează cu căldura poporului. fost uşoară, pentru că ne-a partid şi al administraţiei fa­ 1974 vor creşte, de asemenea, cole. Intr-un fel modest, po­ aplauze). Ca prieteni şi fraţi, trebuie să facem lotul pen­
Tovarăşe Ceauşescu şi to­ revenit rolul de a fi primul bricii ne explica sistemul le însă într-un ritm mai scă­ porul nos*ru trebuie să se vă felicităm din toată inima tru a asigura triumful în terale cu Cuba socialistă şi
viaţa internaţională a prin­
varăşi membri ai delegaţiei stat socialist din America funcţionare ai utilajelor zut. In al doilea semestru alăture eforturilor mondiale pentru ceea ce aţi realizat cipiilor noi privind relaţiile sinlem convinşi că înţelege­
rile la care am ajuns în aces­
care ne vizitaţi, ne aflăm în Latină, situat la 90 de mile româneşti — morile de al anului 1975, prin extinde­ de a sprijini Vietnamul şi şi vă urăm noi şi noi succe­ te zile cu privire la extinde­
provincia Oriente, care a avut de S.U.A. materie primă, morile de ci­ alte ţări. (Aplauze). se, deoarece numai pe aceas­ dintre state, bazate pe ega­ rea acestei colaborări vor
litatea în drepturi, pe res­
un rol extraordinar în viata Aceasta ne-a atras ura şi ment şi cuptoarele — şi ne rea fabricii de la Artemisa De aceea, ne bucură în tă cale se. asigură bunăsta­ pectul independenţei şi .su­ servi de minune atit intere­
vom obţine o producţie ce­
şi în istoria tării noastre. In •-agresiunea“sistematică, ~ blo­ arăta cu mare satisfacţie va mai mare de ciment. In-, mod deosebit faptul că, în a- rea, fericirea, o viaţă inde­ selor popoarelor noastre, cît
pendentă şi liberă. (Aplauze
această regiune a insulei noas­ cada instituită de Statelb U- pentru noi şi pentru tovară­ cest sens, în ce priveşte pro­ puternice). veranităţii naţionale, pe ne­ şi cauzei socialismului în ge­
1
tre a început cucerirea colo­ nite, caro--au■ făcut- toate-e- şii români ca aceste utilaje să, în general, pînă în 1977,. ducţia de ciment, vom be­ Din provincia dumneavoas­ amestecul }n treburile inter­ neral. (Vii şi puternice a-
nială. Santiago de Cuba a fost forturile imaginabile, în toa­ din păcate, construcţiile noas­ neficia de o importantă coo­ tră a pornit mişcarea revo­ ne, pe respectul dreptului plauze).
fiecărui popor de a-şi făuri
unul dintre primele oraşe fun­ te sensurile, pentru a înă­ produc peste capacităţile te­ tre nu vor putea fi extinse perare cu Republica Socialis­ luţionară de acum 20 de ani. viaţa în deplină libertate, Aş dori, tovarăşi, în în­
oretice estimate în momentul
prea mult.
date şi are mat mult de 450 buşi revoluţia, încercînd să investiţiei. tă România soră, cooperare Unul din eroii naţionali ai aşa cum o doreşte (Aplauze cheiere, să exprim speranţa
de ani de existenţă. lase o ţară, care era real­ Şi este dureros acum cînd Cubei, mort în lupta pentru puternice). Ştim că mai sînt şi să adresez, o invitaţie, în a-
Desigur, ştim că în România mente analfabetă, fără teh­ Astfel, dacă morile aveau productivitatea muncitorilor de care am beneficiat, şi în independenţa naţională a forţe reacţionare. De aceea, celaşi timp — şi cred că to­
şi în ţările din Europa istoria nicieni în toate domeniile. capacitatea de 25 tone — din construcţii sporeşte, cînd alte domenii, ţinînd cont că în Cubei — mă refer la Jose este necesar să întărim soli­ varăşul Fidel Castro va fi de
datează din timpuri străvechi Cu toate acestea, poporul specific 25 tone pe oră — recoltatul trestiei se mecani- ţara noastră se află numeroa­ Marti — spunea că ..poporul daritatea ţărilor socialiste, acord ea o delegaţie de
şi că au oraşe mai vechi de- nostru şi-a continuat drumul acum produc 30 sau mai zează din ce în ce mai mult, se utilaje petroliere venite cubanez are nevoie să se e- să întărim solidaritatea tu­ muncilori din fabrica de ci­
înainte ferm şi hotărît. multe tone pc oră, atît mo­ cînd dispunem de mai mul­
cît cele mai vechi oraşe ale din România, echipament u- libereze numai de abuzul do­ turor popoarelor care luptă ment dar şi din alte unităţi
noastre, că au fortăreţe şi cas­ Astăzi, programele noastre rile de materie primă, cît şi tă mînă de lucru, cînd chiar tîlizat la lucrări de explo­ minaţiei coloniale pentru a pentru dezvoltarea lor inde­ din Santiago de Cuba să vi­
tele mai vechi decît cele con­ educaţionale au o astfel de cele de ciment. Dacă, potri­ această provincie, prin spori­ rare şi în primele noastre desfăşura, în mijlocul unei pendentă, a tuturor forţelor ziteze România, pentru a în­
amploare, îneît va sosi ziua
struite pe insulă. Istoria noas­ vit calculelor un cuptor tre­ rea populaţiei, dispune de încercări de a obţine petrol, naturi minunate, inteligenţa anliimperialiste, pentru că, tări colaborarea şi mai mult.
tră este mai nouă, pentru că, cînd nu numai că vom avea buia să producă 650—680 to­ mai multe braţe de muncă, că dispunem de utilaje agri­ încercată şi extraordinară a unite, toa’e aceste popoare (Aplauze îndelungate).
din păcate, nu ne-au rămas, cadre tehnice pentru a satis­ ne pe zi, acum produce a- acum cînd. cu ajutorul mi­ cole venite din România şi fiilor ei". Acum, sub condu­ şi toate aceste forţe pot asi­ Doresc să vă urez din toată
şi nici nu ne puteau rămîne, face propriile noastre necesi­ proximativ 750 tone pe zi. crobrigăzilor, trecem la re­ că există şi alte domenii în cerea comandantului vostru, gura o colaborare paşnică, inima să obţineţi noi şi noi
documente istorice de la popu­ tăţi, dar şi pentru a acorda Aceasta ilustrează atît ca­ zolvarea problemei locuinţe­ care se dezvoltă această co­ tovarăşul Fidel Castro, se pot asigura posibilitatea ca succese în activitatea dum­
laţia aborigenă a insulei noas­ un ajutor frăţesc şi solidar litatea acestor utilaje, cît şi lor într-un ritm rapid şi di­ operare împlinesc aceste preziceri fiecare popor să obţină suc­ neavoastră şi să înfăptuiţi cu
minunate.
(Aplauze
puter­
tre : ştim doar că conchista­ altor popoare. Chiar şi astăzi, buna pregătire a muncitori­ namic. este într-adevăr dure­ Ţinînd seama de dorinţele nice). cese tot mai mari în dezvol­ cît mai bune rezultate pro­
dorii au reuşit să domine prin medici, tehnicieni şi munci­ lor fabricii. Trebuie să mai ros că trebuie să ne resem­ şi eforturile — atît ale parti­ Desigur, tovarăşi, construc­ tarea sa, sâ asigurăm o pace gramul Partidului Comunist
trainică pe părnînt. (Aplauze
forţă acea populaţie relativ tori cubanezi oferă modeste­ adăugăm că muncitorii din năm şi să aşteptăm cîţiva dului nostru cît şi ale parti­ ţia socialismului cere efor­ puternice, îndelungate). din Cuba pentru dezvoltarea
docilă, care, la început, a pri­ le lor servicii altor ţări ca­ această ramură industrială, ani pentru a obţine un nou dului frate din România turi, cere solidaritate, dar socialistă. Vă doresc multă
mit cu braţele deschise pe re se află în condiţii mai făcînd eforturi extraordinare, şi substanţial avans în do­ —, noi propunem să conti­ unitatea întregului popor, a Tovarăşul Fidel Castro a sănătate, rnullă fericire. (A-
apei vizitatori şi care, la sfîr- grele decît ale noastre. iau parte la recoltarea tres­ meniul construcţiilor. II vom nuăm dezvoltarea acestor le­ clasei muncitoare, a ţărani­ vorbit de colaborarea în do­ plauze puternice, urale).
şit, a fost în mod barbar trans­ Astăzi, din acel popor a- tiei de zahăr şi participă cu obţine insă. Luăm toate mă­ lor, a intelectualilor, sub meniul producţiei de ciment Viva la amistad entre
formată în sclavi şi aproape nalfabet, se poate spune că o microbrigadă la construcţia surile necesare în acest sens. gături, să continuăm dez­ conducerea partidului lor, a- între România şi Cuba. In­ Cuba y Rumania !
(Aplauze).
exterminată, ceea ce a gene­ în mod practic toat-e persoa­ voltarea acestei cooperări sigură victoria construcţiei tr-adevăr, am ascultat cu Viva el internacionalismo
rat cu timpul revolta şi lup­ nele adulte, cu foarte puţine locuinţelor. De aceea am explicat to­ fructuoase pentru ambele socialiste. Nu există forţă în bucurie faptul că linia de ci­ proletario !
Nevoile noastre de ciment
ta băştinaşilor acestei insule, excepţii, ştiu să citească şi varăşilor români interesul ţări şi ca aceasta să fie în lume în stare să oprească ment construită de muncitorii
să scrie ; mulţi dintre mun­ sînt foarte mari. Muncitorii nostru deosebit pentru ca a- mersul înainte al unui po­ român; lucrează în bune con- Trăiască muncitorii din
pe care îi putem considera, noştri din construcţii şi din ceastă fabrică pe care o vom concordanţă cu spiritul cres- por care a devenit stăpîn pe ditiuni. Sigur, aceasta se da- Santiago de Cuba ! (Aplauze
într-un anumit sens, precursori citorii noştri nu numai că au toate părţile aşteaptă mereu construi cu creditul acordat cînd al solidarităţii interna­ destinele sale şi este hotărît toreşte şi faplului că munci­ îndelungate, urale, ovaţii).
ai luptelor pentru dreptate şi învăţat să citească şi să scrie, de ei să înceapă să producă ţionale şi al posibilităţilor să-şi făurească viitorul aşa torii români an construit-o
pentru drepturile poporului dar au urmat şi cursuri su­ cimentul şi trăiesc mereu cu lumii de astăzi.
.nostru. După exterminarea po­ perioare, şi mulţi din ei au grija dacă soseşte sau nu la încă din al doilea semestru
pulaţiei aborigene, conchista- terminat şcoala de şase ani, timp. Aceleaşi sentimente le al anului 1976 şi pot să vă Noi dorim să exprimăm
afirm că tovarăşul O-^işescu
torii au introdus instituţia alţii au studii de nivel împărtăşesc, de asemenea, a manifestat un inte. . deo­ populaţiei din Santiago de
Cuba şi întregului popor re­
sclaviei pe pămîntul nostru. mediu, şi mulţi oameni ai cei care lucrează la construc­ sebit şi personal şi ne-a promis Întîlnire Recepţie oferită de
Şi astfel, un imens număr de muncii, chiar şi unii din cei ţiile industriale sau la ba­ că cel puţin prima linie de cunoştinţa noastră pentru
oameni din Africa au fost^ a- care erau analfabeţi cînd a raje, la sistemele de irigaţii, producţie a noii fabrici, va in­ magnifica şi frăţeasca primi­ Vineri seara, tovarăşul tovarăşul Nicolae Ceauşescu
duşi cu forţa pe acest părnînt, triumfat revoluţia, deţin as­ şcoli, spitale, locuinţe. Acti­ tra în producţie la data sta­ re făcută delegaţiei române Nicolae Ceauşescu, secretar
suferind timp de secole jugul tăzi titluri universitare. vitatea microbrigăzilor de­ bilită. (Aplauze). şi care dă expresie profun­ general al Partidului Comu­
sclaviei pentru a crea şi pro­ Şcolile noastre înfloresc, pinde în întregime de ci­ _ Nu ne rămîne altă alterna­ delor sentimente internaţio­ nist Român. preşedintele şl tovarăşa Elena Ceauşescu
duce bogăţii pentru exploata­ numărul lor creşte pretutin­ ment. Şi fără îndoială, dacă tivă' decît să muncim cu naliste ale poporului nostru, Consiliului de Stat, şi tovară­
torii lor. deni, şi, dacă sîntem siguri am avea mai mult ciment, stăruinţă, pentru că cerin' dorinţelor sale de a lupta şi şa Elena Ceauşescu, s-au în­
tâlnit în saloanele Ambasa­
Pămîntul nostru a trăit se­ de ceva, sîntem siguri de vii­ ’nu numai că am construi le sînt numeroase. a munci pentru extinderea dei Republicii Socialiste Ro­ Vineri seara, tovarăşul Au fost de fată membrii
cole de sclavie, acele secole torul nostru. mult mai mult, dar şi pro­ Desigur, este încurajator să legăturilor cu celelalte po­ Nicolae Ceauşescu, secretar
care corespund epocii în ca­ In timpul acestei lupte în­ ductivitatea muncitorilor din ştim că noi construim poare socialiste frăţeşti, cu mânia la Havana cu diploma­ general al Partidului Co­ delegaţiei de partid şi gu­
ţii şi cetăţenii români care
re, în lume, a apărut capita­ delungate, provincia pe care construcţii ar fi mai ridica­ peste tot mai mul­ toate ţările care luptă pen­ munist Român, preşedintele vernamentale române.
lismul şi, odată cu capita­ dumneavoastră o vizitaţi s-a tă. te _ locuinţe decît orieînd, tru progres, pentru consoli­ îşi desfăşoară activitatea în Consiliului de Stat al Repu­ Au participat, ele aseme­
lismul, progresele lui. relati­ evidenţiat întotdeauna. De Desigur, nu avem nevoie mai multe baraje, mai multe darea independenţei lor şi Cuba. Tovarăşul Nicolae blicii Socialiste România şi nea, personalităţi marcante
va sa civilizaţie şi, de ase­ aici au început războaiele de drumuri, mai multe în­ pentru revoluţie. Ceauşescu s-a întreţinut cor­ tovarăşa Elena Ceauşescu au ale vieţii politice. culturale
dial cu cei prezenţi, reeo-
Havana,
din
ştiinţifice
şi
menea, nedreptăţile lui, o- independenţă în anul 1868, numai de ciment: avem ne­ treprinderi, că noi construim Delegaţia română va face mandîndu-le să-şi intensifice oferit o recepţie în onoarea conducătorii unor instituţii
voie de bare de metal, de
dioasele lui împărţiri în cla­ aici au continuat în 1895, aici lemn, de nisip, de piatră şi mai multe şcoli ca orieînd, că o lungă călătorie în alte eforturile pentru realizarea conducătorilor de partid şi centrale şi organizaţii ob­
se, regimul său de egoism, au început luptele revoluţio­ de alte materiale de con­ am creat condiţii pentru a ţări frăţeşti din America La­ în condiţii cît mai bune a de stat ai Republicii Cuba. şteşti, precum şi şefii misiu­
infamie şi exploatare. In a- nare contemporane, chiar în creşte anual cu aproximativ tină. Pentru noi constituie sarcinilor ce le-au fost în­ La recepţie au participat nilor diplomatice acreditaţi
cele secole a apărut naţiona­ oraşul Santiago de Cuba, la strucţie ; în acest domeniu, 80 000 numărul bursierilor un prilej de satisfacţie fap­ credinţate pentru st Ungerea tovarăşii Fidel Castro, Os- în Cuba.
litatea cubaneză. 26 iulie 1953. muncim intens pentru a fa­ (Aplauze), că numai anul a- tul că tovarăşul Ceauşescu, şi dezvoltarea legăturilor de valdo Dorticos Torrado, pre­ Recepţia s-a desfăşurat în­
Lupta pentru independen­ Iar în aceşti - munţi, pe ca­ ce să crească disponibilităţi­ cesta în provincia Oriente care a venit pentru prima prietenie şi colaborare dintre cum şi alţi conducători de tr-o atmosferă tovărăşească,
ţă n-a fost uşoară, dat fiind re puteţi să-i contemplaţi, a le. Cimentul a fost, este şi se inaugurează peste 40 da Romârfîa şi Cuba. partid şi de stat cubanezi. de caldă prietenie.
că, în timp ce alte popoare început ultima noastră luptă va fi însă elementul funda­ şcoli, şi că în toată ţara vor oară în America Latină, şi-a
de pe acest continent se e- mental pentru dezvoltarea şi fi construite multe aseme­ început călătoria cu vizita în
iiberau, insula noastră, con­ armată revoluţionară, s-a pentru construcţiile noastre. nea şcoli. Vom începe Cuba, prima ţară socialistă
tinua să fie o colonie. In e- plămădit, a crescut şi s-a In cadrul relaţiilor noastre să sporim capacităţile spita­ de pe acest continent. (Aplau­ 4
senţă, aceasta s-a datorat format armata noastră revo­ de colaborare cu Republica lelor noastre pentru a îmbu­ ze). Miting la Fabrica de ciment „ Jose Merceron *
faptului că populaţia creolă luţionară. Din această pro­ Socialistă România soră, s-a nătăţi în continuare servi­ Noi popoarele din Ame­
era, în principal, formată din vincie au pornit coloanele ajuns la un acord în baza ciile medicale, deja excelen­ rica Latină sîntem profund
latifundiari şi sclavi. eliberatoare către alte regi­ căruia Republica Socialistă te, şi, în această direcţie, ac­ înfrăţite în istorie şi în lup­ (Urmare din pag. 1) care se bucură tovarăşul Ştire asupra începutului celor
In timp ce coloniştii spa­ uni ale ţării, cum au fost a- România ne-a acordat un ţionăm cu tenacitate. tele duse în trecut, împotri­ Ceauşescu, România socialistă. mai de seamă sărbători ale
Sînt sentimente pe care oa­
nioli se consacrau, în esenţă, celea conduse de comandan­ credit de 65 milioane pesos Acest ^lucru este încurajator, va colonialismului şi în pre­ nici româno-cubaneze, care menii muncii cubanezi le-au poporului.
comerţului şi administraţiei, tul. Ernesto Guevara şi co­ pentru achiziţionarea unei însă, în acelaşi timp, zent împotriva neocolonialis- a avut loc pe vasta platformă simţii şi le simt mereu în bă­ Intr-o atmosferă de mare
populaţia creolă albă se ocu­ mandantul Camilo Cienfue- noi fabrici de ciment, avind dureros, gîndîndu-ne că, da­ mului şi imperialismului, şi din fata fabricii. Este ora 15,30 tăliile lor pentru dezvoltarea însufleţire ia cuvîntul tovară­
pa cu exploatarea trestiei de gos. Acest oraş s-a caracte­ o capacitate anuală de pro­ că am dispune de materia­ ne considerăm parte a ace­ (21,30 ora Bucureştiului). Se de-sine-stătătoare în conformi­ şul Fidel Castro.
zahăr, a cafelei şi cu creşte­ rizat prin extraordinarul lele necesare, am putea fa­ află adunaţi aici peste 50 000 tate cu voinţa şi interesele Primit cu entuziaste acla­
ducţie de 1 200 000 tone, adi­
rea vitelor. Acea producţie său eroism în timpul războ­ că de peste două ori mai ce mai mult pentru această leiaşi familii chemate să se de persoane, muncitori de la proprii, în eforturile depuse maţii se apropie apoi de mi­
se baza pe sclavie ; sute de iului, prin numărul extrem mare decît capacitatea aces­ populaţie care creşte şi se unească strins pe căile re­ această unitate, de la alte în­ pe drumul marilor prefaceri crofoane tovarăşul Nicolae
mii de sclavi produceau bo­ de mare al fiilor săi, care înmulţeşte — populaţie Care voluţiei, care se manifestă treprinderi, numeroşi locuitori economice şi sociale în care Ceauşescu.
găţia ţării noastre. şi-au pierdut viaţa în mod tei fabrici. Chiar dacă, în­ se dublează la fiecare deja cu deosebită vigoare pe ai oraşului şi din împrejurimi, se află astăzi angajată plenar Ascultate cu deosebită aten­
Acea clasă socială (creolii, tr-un anumit sens, acest fapt 20—25 de ani, avînd nevoie acest continent. plini de voioşia şi exuberanta Republica Cuba. ţie, cuvîntările celor doi con­
eroic, ucişi de forţele de re­ i-ar putea întrista puţin pe tipică temperamentului lati- ducători sînt subliniate în re­
burghezia naţională), avea o oamenii muncii de aici vă- de case, şcoli, spitale şi dru­ Vă dorim cele mai mari in momentul urcării la tri­ petate rînduri cu aplauze, u-
presiune. Această provincie muri, instalaţii de alimentare succese în cursul vizitei în no-american. Pe fetele lor este bună a conducătorilor Româ­
situaţie specială. Nu putea şi-a demonstrat întotdeauna zînd că fabrica lor va fi cu apă şi canalizare, fabrici ţările frăţeşti latino-america- întruchipată bucuria de a fi rale şi ovaţii.
să lupte pentru independen­ mult depăşită, sînt sigur însă martori la un eveniment cu a- niei şi Cubei izbucnesc puter­ După ce secretarul general
încrederea şi sprijinul ei unde să muncească, mai ne. Dorim ca în acest marş nice aplauze, se ovaţionează al partidului nostru îşi termi­
ţă, deoarece îi era teamă că pentru revoluţie. că ei vor fi pe deplin sa­ multe fabrici de lapte, mai obositor să vă însoţească a- devârat remarcabil în istoria şi se scandează minute în şir nă cuvintarea, tovarăşul Fidel
războiul de independenţă va tisfăcuţi să ştie ce semnifi­ multe centre avicole, de mintirea prieteniei, solida­ prieteniei dintre cele două po­ lozinci ale prieteniei. Apoi se Castro se apropie de el şi îi
Această provincie şi acest caţie are acest obiectiv pen­ poare — bucuria de a-i vedea
conduce în mod inevitabil la porcine, mai multe sisteme de rităţii. fraternităţii şi ospita­ aşterne pentru cîteva clipe strînge mina, cei doi condu­
oraş se caracterizează prin tru ţara noastră şi ce desti­ şl auzi astăzi pe conducătorii tăcerea. Intr-o atmosferă so­
o revoluţie socială şi, odată irigaţii, pentru a obţine lităţii poporului nostru. cători se îmbrăţişează.
entuziasmul revoluţionar, prin naţie putem da producţiei lor. Ei poartă pancarte cu por­ lemnă sini intonate imnurile
cu aceasta, la eliberarea spiritul de muncă şi prin suplimentare de 1 200 000 to­ producţii mai mari la hectar, (Aplauze). tretul tovarăşului Nicolae celor două ţări. Mitingul ia sfîrşit în ace­
sclavilor. Iată de ce au fost ne ciment pe an. La cîteva şi, prin Urmare, trebuie să Trăiască prietenia între Ceauşescu, stegulete româneşti Conform unei tradiţii mai eaşi atmosferă de vibrant
complexe şi dificile împreju­ extraordinara ospitalitate. luni după vizita noastră în rezolvăm cerinţe vechi şi poporul României şi poporul şi cubaneze. Pe două mari pa­ noi. înpămîntenite în Cuba, entuziasm prin intonarea a-
rările pe care a trebuit să le Dealtfel, este şi provincia Republica Socialistă Româ­ noi, în dorinţa arzătoare de Cubei ! (Urale, ario na'ii). nouri stă scris : ..Trăiască mitingul este deschis de cel cordurilor Internaţionalei.
învingă poporul nostru ca să cea mai prolifică a ţării; a avansa, de a progresa. Trăias.ă intsrnaţion dismul prietenia dintre România şi Cu­ mai cunoscut crainic al tele­ In cursul aceleiaşi după-
ajungă la sfîrşit, aproape cu nia soră, au fost discutate lu­ Acum, cînd sîntem liberi, proletar 1 (Urale, ovaţii). ba", „Bun venit tovarăşului amieze, tovarăşul Nicolae
un secol după celelalte ţări provincia unde se nasc cei crările şi proiectele acestui acum eînd nu mai muncim Patria sau moartea ! Vom Nicolae Ceauşescu“. Sint tot viziunii cubaneze Manolo Or- Ceauşescu şi tovarăşa Elena
surori din America Latină, mai mulţi copii în fiecare nou obiectiv al industriei ci­ nici pentru capitalişti nici învinge ! (Vii — puternice atîtea dovezi ale dragostei, tega, a cărui voce vibrantă Ceauşescu, însoţiţi de tovară­
şul Fidel Castro, s-au înapoiat
la independenţă, după lupte an; o provincie care, la 20 mentului, pentru a încerca pentru imperialişti, acum. aplauze, ovaţii). consideraţiei şi respectului de vesteşte cubanezilor cele mai cu avionul la Havana.
importante evenimente, dă de