Page 61 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 61
jcyjfmayu vagffl y gra-rs* otw. a f, ^f?>m w<r'. v \ -
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 812 © MARŢI 18 SEPTEMBRIE 1973
l^TMSL«arJW*XÜ»gy«5^
ppifw 1
o> a
resedintelui Doamnei Hortensia Bussi de Allende Situaţia din Chile
In inima poporului român Ideile pentru caro a mili prospere, întruchipare a vo SANTIAGO DE CHILE 16 tului de infanterie „Maipu"
a produs o adîncă durere tat şi şi-a dat viaţa preşedin inţei şi năzuinţelor naţionale (Agerpres). — După cum re — informează agenţiile Reu-
vestea morţii tragice a pre tele Allende, înmănunchind proprii. latează agenţiile de presă, ci ter şi France Presse. Un co
şedintelui Republicii Chile, aspiraţiile şi interesele vitale In numele Consiliului de tind posturile de radio clan municat al juntei militare,
dr. Salvador Allende, emi ale maselor populare chilie Stat al Republicii Socialiste destine ce emit din interio citat de agenţia Taniug, re
levă că 600 de persoane au
un m< istoric nent om de stat, progresist ne, vor triumfa, deoarece nu România, al poporului român, rul ţării, sau declaraţii ale fost arestate în această lo
al familiei şi al meu perso
unor martori oculari, la San
şi patriot, luptător consecvent
există forţă în lume în stare
pentru consolidarea indepen să oprească un popor din nal, vă exprim dumnea-. tiago şi în alte oraşe din calitate, după atacurile men
denţei şi suveranităţii naţi voastră, familiei îndoliate, Chile continuă rezistenţa îm ţionate.
Vizita pe care tovarăşul dezvoltării patriei noastre. reciproc avantajos, contribu onale, pentru dezvoltarea mersul său spre construcţia sincere condoleanţe şi întrea potriva juntei militare. Ministrul de interne al gu
Nicolae Ceauşescu, împreună Sînt departe acele vremuri în ind la progresul economic, poporului chilian pe calea unei vieţi libere, demne şi ga compasiune. Comunicatele oficiale de vernului militar, generalul
cu tovarăşa Elena Ceauşescu, care puteri străine interve- ştiinţific şi cultural al ţărilor progresului economic şi so duminică ale noilor autori Oscar Bonilla, a recunoscut,
o efectuează în Peru ‘ este neau cu decizii care, în orice noastre. Acestea se înscriu, cial, prieten al poporului ro tăţi au confirmat, pentru pri potrivit agenţiilor de presă,
considerată de ziare ca un ţară suverană, sînt exclusiv la rîndul lor, în cadrul lup mân, militant pentru pace şi NICOLAE CEAUŞESCU ma dată, existenţa luptelor în că numărul celor arestaţi du
eveniment politic de mare de competenţa acesteia. Azi tei generale împotriva impe colaborare între popoare, îm diferite zone’ ale ţării, înde pă lovitura de stat depăşeşte
însemnătate naţională şi in ne alegem noi înşine priete rialismului şi neocolonialis- potriva imperialismului şi co Preşedintele Consiliului de Stat osebi în apropierea întreprin 4 000 şi că printre aceştia
ternaţională. Toate ziarele nii noştri". „Vizita domnului mului, împotriva oricărei for al Republicii Socialiste România derilor industriale, a institu „pot fi multe persoane nevi
din Lima — „El Peruano“, Ceauşescu — continuă ziarul me de dominare şi de subor lonialismului. ţiilor publice şi a cartierelor novate". Pe de altă parte,
„Expresso", „La Nueva Cro — va fi fără îndoială, în a- donare a popoarelor". muncitoreşti. In acest sens, într-un interviu acordat unui
nica", „Coreo — Nueva Era“, vantajul celor două state, al Elogiind politica externă a agenţia Prensa Latina citea post de radio din Bogota, co
lonelul Rigoberto Rubio, se
„El Comercio“ şi altele — înţelegerii internaţionale. Ca României, promovată cu mult Ultimele ore ale preşeinieltii âllende, ză decla'raţia unui redactor
publică în paginile întîi rela rod ai acestei vizite putem dinamism de preşedintele 59 al ziarului „El Mercurio“, a- cretar general al armatei, a
tări şi fotografii iilustrînd spera într-o întărire a tezei Nicolae Ceauşescu, ziarul parţinînd extremei drepte, po recunoscut că au avut loc c-
sosirea înalţilor oaspeţi. Zia autodeterminării şi neinter scrie că „guvernanţii ro trivit căreia „la Santiago xecuţii. In aceeaşi ordine de
rul „Expresso" prezintă a- venţiei, care, cu diferite pri mâni îşi bazează politica pe Iii palatul La leneâ“ continuă rezistenţa susţinăto idei, agenţiile Taniug şi Reu-
mănunţit pe două pagini spe lejuri, a fost proclamată de respectarea strictă a princi rilor Unităţii Populare şi e- ter relevă că detaşamente ale
forţelor armate şi-au intensi
ciale, sub titlul „Călduros ţările noastre. Pentru aceste piilor suveranităţii şi inde xecuţiile ordonate de autori
bun venit preşedintelui Româ motive şi altele, vizita dem pendenţei naţionale, neames Corespondentul agenţiei In se potriveşte unor laşi ca din partea generalului Pino tăţi împotriva militanţilor de ficat percheziţiile. Totodată,
niei“, momentele primirii fă nului Ceauşescu este deosebit tecului în treburile interne, ter Press Service la Santiago voi". Toţi cei de faţă erau chet : Palatul La Moneda va stingă". Totodată, într-o de în ţară au fost create consi
cute preşedintelui Nicolae de plăcută pentru peruani“. egalităţii în drepturi şi avan de Chile, Carlos Rai, trans solidari cu preşedintele şi fi bombardat, dacă el nu se claraţie televizată. coman lii de război şi curţi marţia
Ceauşescu şi tovarăşei Elena „La Nueva Cronica", salu- tajului reciproc, al dreptului mite: la 7,00 dimineaţa, cînd nimeni nu se gîndea să pă va preda imediat. dantul aviaţiei şi membru al le pentru judecarea celor
Ceauşescu de către oficiali tînd prezenţa distinsului oa's- sacru pe care II are fiecare preşedintele Salvador Allen răsească palatul. Allende a spus celor din juntei, generalul Gustavo care se opun noului regim.
tăţi şi populaţie. jur: „Cine vrea să plece să Leigh, incercînd să pre Potrivit agenţiei Inter Press
popor de a decide el însuşi de a ajuns la La Moneda, el La ora 10,30, preşedintele Service, 25 de militanţi ai
„Prin vizita preşedintelui destinele sale, în conformi presimţea lovitura de stat i-a adunat pe toţi într-o sa plece acum, pînă nu s-a des zinte situaţia internă ca fi Partidului comunist şi-au gă
Ceauşescu se vor strînge le tate cu aspiraţiile şl interese militară. A început imediat lă a palatului. Preşedintele, chis focul“. Nimeni nu a ple/ ind „aproape sub controlul sit moartea în timpul ata
găturile dintre Peru şi Româ Revfsfa presei le sale". să pregătească un discurs cu cască şi o armă automată, cat. Cu excepţia militarilor autorităţilor militare“, a re
nia", citim într-una din cro pentru poporul chilian, ulti a spus : „Domnilor, am de în uniformă, au rămas toţi cunoscut că „pe teritoriul tă cului lansat de forţele ar
nicile ziarului, cuprinzînd şi peruane Ziarul „Correo —• Nueva mul pe care l-a adresat na clarat totdeauna că nu voi cei care trebuiau să se afle rii există puncte de rezis mate împotriva sediului cen
tral al partidului. Aproxi
o declaraţie făcută ziariştilor Era" publică o pagină spe ţiunii. La ora 7,15 s-a confir ieşi de aici decît mort". acolo. tenţă". mativ 165 de persoane, după
La ora 12,00, un elicopter
de Edgardo Mereado Jarin, C a e r e „ cială cu titlul „Puternice le mat răscoala forţelor navale. A cerut apoi femeilor şi a survolat palatul preziden Agenţia Taniug informează cum relevă chiar un comuni
gături unesc Peru şi Româ
primul ministru, în care vizi nia". Ziarul consemnează El a rostit mesajul, ştiind bărbaţilor neînarmaţi să ple ţial într-un zbor de recu că după o reuniune de mai cat radiodifuzat al juntei
ta este apreciată ca foarte fo pete, îi urează cît mai mari faptul că România a fost că guvernul său se prăbu ce. Nimeni nu era însă dis noaştere. Imediat a început multe ore, junta militară a militare, se mai află încă re
lositoare, atît prin convorbi succese în misiunea sa şi în prima ţară socialistă care — şea, şi a spus limpede lui pus să-l asculte. In timp ce bombardamentul cu două a- anunţat interzicerea partidelor fugiate la Ambasada mexi
dezvoltarea continuă a rela
rile ce se vor purta între ţiilor dintre ţările noastre. în 1968 — a stabilit relaţii Augusto Olivares, Carlos discutau, au început să se au vioane „Hawker-Hunter“. Ra politice şi „Promulgarea unei cană din Santiago de Chile.
conducătorii celor două ţări, In suplimentul său de du diplomatice cu Peru la nivel Jorquera, Aresenio Popuin şi dă primele focuri de armă. chetele şi bombele au căzut noi const tuţii, care să reflec „Ziarele şi posturile de radio
cit şi prin documentele im de ambasadă. Daniel Vergara, care îl înso Era atacul forţelor terestre. asupra clădirii timp de o te schimbările fundamentale fidele guvernului legal al U-
portante ce urmează a fi minică, acelaşi ziar inserează, ţeau în acel moment: „Nu Allende a dat ordine precise. oră. Pretutindeni izbucneau produse în structura naţiona nităţii Populare au fost în
semnate. I pe o pagină întreagă, un ar Marcînd bogata activitate părăsesc La Moneda şi nu Femeile trebuia să se refu incendii, iar aerul era ires lă“.
ticol intitulat „România şi Internaţională a României, gieze în biroul intendentului chise, iar tipografiile distr"
Ziarul „La Nueva Cronica" prestigios ilustrată de vizitele mă predau. Doar mort mă pirabil, întrucît împreună cu O se. Sute de ziarişti au fost
îşi consacră editorialul vizi vizita preşedintelui său“. Ar tovarăşului Nicolae Ceauşescu vor scoate de aici". palatului, iar bărbaţii să o- bombele erau aruncate şi ga închişi. Sîntem siguri că cinci
tei în Peru a preşedintelui ticolul este însoţit de portre într-un mare număr de ţări, Treptat au sosit alţi prie cupe poziţii defensive. ze lacrimogene. SANTIAGO DE CHILE 17 dintre confraţii noştri au fost
Nicolae Ceauşescu, scriind: tul preşedintelui Consiliului ziarul scrie că relaţiile care teni şi colaboratori: Fernan- După 20 de minute de foc Membrii juntei militare au- (Agerpres). — La o săptămî- ucişi“, se spune într-un apel
„In timpul vizitei, preşedin de Stat al României. Ziarul se dezvoltă între România do Flores, Osvaldo Puccio viu, a avut loc un nou apoi continuat să-i ceară lui Al nă după lovitura de stat mi al unor ziarişti chilieni.
tele Ceauşescu va avea con subliniază marea afecţiune cu împreună cu fiul său, Clau- al generalului Pinochet, ca lende să stea de vorbă ; era litară din Chile, agenţiile in In urma loviturii dc stat,
re i-a oferit 15 minute pen
vorbiri cu preşedintele Ve- care poporul român îl încon şl aceste state sînt călăuzite dio Gimeno, Enrique Paris, tru a se preda. Răspunsul a ora 13,05. ternaţionale de presă conti toate activităţile la Santiago
lasco şi cu miniştri ai gu joară pe conducătorul său ; o de principiile respectului in Oscar Soto, Patricio Arroyo, fost acelaşi : „Nu tratez cu La un moment dat au ie nuă să relateze despre rezis de Chile şi în restul ţării au
dependenţei şi suveranităţii
vernului revoluţionar al for fotografie îl înfăţişează pe fiecărei ţări. „In politica sa Arturo Giron, Jose Quiroga, trădătorii". şit Fernando Flores, Daniel tenţa armată a poporului fost practic suspendate, ceea
ţelor armate şi alţi demni tovarăşul Nicolae Ceauşescu, internaţională, România su Danilo Bartulin, Victor Ona- Vergara şi Osvaldo Puccio chilian împotriva puciştilor. ce a dus la paralizarea vieţii
tari. Sînt prevăzute o serie împreună cu tovarăşa te, Arturo Guijon, Alejandro Minutele de întrerupere împreună cu fiul său. Cei a- Recunoscînd persistenţa unor economice. Incercînd să de- •
de acorduri bilaterale între Elena Ceauşescu, în mij bliniază în permanenţă nece Cuevas, Hernan Ruiz, Jaime i-au servit lui Allende pentru sediaţi nu i-au mai văzut. „focare de rezistenţă“ în di păşească această situaţie, ge
Peru şi România, menite să locul cetăţenilor capitalei, sitatea ca toate ţările, indi Barrrios, Eduardo Paredes, a le convinge pe femei să Infanteria a sosit la palat ferite cartiere ale capitalei, neralul Augusto Pinochet a
ferent de mărimea lor, să
dezvolte legăturile solide, de care îi felicită cu dra participe activ la soluţionarea Enrique Ajeta şi tinerii so părăsească palatul. El a ce la ora 13,45, prin poarta de comandantul juntei militare lansat un apel pentru relua
instaurate la putere, genera
rut generalului Baeza un
prietenie şi de cooperare goste pe şeful statului român cialişti Klein şi Maximo. jeep, spunîndu-i: „Deşi eşti răsărit. Primul atac al infan lul Augusto Pinochet, a ară rea lucrului în serviciile pu
între cele două naţiuni. In cu prilejul împlinirii a 55 de marilor probleme cu 'care se Printre alţii, în palat se un trădător, sper că nu eşti teriei s-a încheiat cu captu tat, într-o declaraţie televiza blice, precum şi în alte sec
cadrul noii politici externe ani. Articolul scoate în evi confruntă zi de zi lumea con mai aflau 30 de tineri din şi ucigaş de femei“. rarea a opt persoane aflate tă, că „cei care continuă să toare. Desfiinţarea de către
temporană".
peruane, fidelă principiilor denţă progresele continue ale „grupul de prieteni perso Fiica sa Beatriz s-a împo la primul etaj. Restul se a- se opună noilor autorităţi armată a comitetelor de a-
neintervenţiei şi nealinierii, României pe calea dezvoltării Cu prilejul vizitei pre nali", garda particulară a lui trivit cu tărie : „Tată, ne vor flau la etajul al doilea. Fo vor fi aspru pedepsiţi“. provizionare, care asigurau
un loc de seamă îl ocupă economice şi sociale, marele şedintelui Nicolae Ceauşescu Allende, precum şi 16 femei. lua ca ostatece pentru a te losind megafoane, ofiţerii au distribuirea de raţii alimen
în Peru, numeroase ziare pre
Potrivit agenţiilor de pre
deschiderea către popoarele prestigiu al politicii interna zintă progresele multilaterale La ora 8,30, preşedintele a şantaja şi a te obliga să te cerut capitularea, dînd un să, rezistenţa cea mai puter tare la preţuri controlabile,
lumii, pe baza respectului ţionale promovate de statul ale României în dezvoltarea primit un mesaj telefonio de predai". răgaz de 10 minute. Allende nică este opusă, ca şi în zile loveşte în primul rind în fa
mutual. Vizita cordială a pre român. Se citează, în acest şi modernizarea industriei şl la generalul Augusto Pino- Allende a răspuns calm : a cerut prietenilor săi să ca le precedente, de muncitorii miliile muncitoreşti.
pituleze. Nu se ştie dacă i
şedintelui român întăreşte a- cadru, aprecierea făcută de agriculturii. Se notează că, chet Ugarte, comandantul su „Dacă pe lingă faptul că sînt s-a dat ascultare, întrucît cei din suburbiile industriale ale Viaţa politică a ţării ră-
ccastă deschidere determina preşedintele Ceauşescu în le pe această bază. se lărgesc prem al forţelor armate, ca trădători vă vor lua ostatece, care au dorit să rămînă ală capitalei chiliene, care au mîne şi ea paralizată după
hotărîrea militarilor de a di
transformat unele fabrici în
gătură cu relaţiile dintre
re i-a cerut să se predea şi a
tă numai de interesele coo România şi ţările Americii şi relaţiile economice cu al oferit dreptul de liberă tre eu voi fi cel care le va cere turi de el au murit toţi, şi adevărate redute. Incercînd zolva parlamentul şi după
să vă ucidă, pentru că nu mă
te ţări. •
perării internaţionale şl ale Latine, care, „au un caracter EUGEN POP cere pentru el şi pentru fa voi preda. Atunci istoria va morţii nu vorbesc. să preia controlul asupra a- interzicerea activităţii parti
Restul sînt lucruri cunos
milia sa, precum şi un avion şti că propriul tău tată te-a cute. Preşedintele a murit, cestor zone, armata foloseş delor politice. Agenţia Inter
care să-l transporte în străi trimis la moarte". Femeile înconjurat de prietenii săi te întreaga gamă tehnică mi Press Service relevă că mai
nătate. Răspunsul lui Allende au hotărît să plece. Au ră intimi, toţi cu armele în mi litară — aviaţia, artileria mulţi deputaţi din rîndul
a fost energic : „Nu tratez mas numai Rupert Contre nă. Dacă a ţine o armă în grea şi tancurile. Restricţiile stîngii democrat-creştine au
publicat o declaraţie prin ca
si creşterea cu trădătorii". ras şi Martha Gonzales. mînă "înseamnă â te ’sinucide, de circulaţie introduse ime re condamnă răsturnarea de
diat după lovitura de stat
Cîteva minute mai tîrziu a
Cînd au ieşit, nu au găsit
este adevărat ceea ce afirmă
fost chemat de amiralul Jo nici un jeep, dar au reuşit si rapoartele juntei militare. In continuă să rămînă în vigoa la putere a Guvernului" Uni
tăţii Populare.
se Toribio Merinio, şeful for se refugieze într-o clădire orice caz, este ciudată o sinu re. La o săptămînă după lo
Unite ţelor navale. Răspunsul a vecină. cidere cu 17 gloanţe de armă oraş ca mărime din ţară, au vitura de stat, frontierele ţă
La Valparaiso, al doilea
fost acelaşi : „Nu mă pre
La 11,30, preşedintele Al
automată.
*
rii cu Argentina, Bolivia şi
lende a primit un nou mesaj
dau. Acesta este un act care
(Agerpres)
fost introduse, în ultimele zi
Peru, precum şi aeroporturi
le, restricţii de circulaţie le internaţionale chiliene con
complete, ca urmare a atacu tinuă să rămînă închise. Po
rilor lansate de patrioţi îm trivit agenţiilor de presă, fos
tul comandant-şef al arma
potriva şcolii navale „Artu
tei,_ generalul Carlos Prats se
ro Prat" şi asupra regimen află în prezent în Argentina.
NAŢIUNILE UNITE 17 — de presă de aici se discufă rîndiirile organizaţiei a ce
Trimisul special Agerpres, intens asupra necesităţii creş lor două state germane şi a
Victor Martalogu, transmite! terii rolului O.N.U. şi a efi noului stat independent Ba
Numeroase elemente capabi cienţei sale. Organizaţia Na hamas — măsură menită să Continuă valul
le să furnizeze sau să suge ţiunilor Unite — se remarcă contribuie la creşterea repre-
reze prin ele însele atmosfe în aceste cercuri — fiind un zentativitălii şi. universalităţii
ra şi cadrul celei de-a 28-a cadru optim dc particip i e a O.N.U., la sporirea eficienţei
sesiuni a ' Adunării Generale statelor suverane la dezy te- ci în toate domeniile. de proteste pe toate
a O.N.U. îndreptăţesc apre rca marilor probleme ale co Parlicipînd pentru a 18-a
cierile observatorilor politici munităţii internaţionale, este oară ia lucrările sesiunii Adu
privind auspiciile favorabile implicit necesar ca toate ţă nării Generale a O.N.U., de
sub care se vor deschide, rile. mari sau mici, să-şi a- legaţia ţării noastre va acţio meridianele globului
marţi. 18 septembrie, dez ducă o contribuţie efectivă na pe baza convingerii că în
baterile celui mai reprezenta la soluţionarea acestor pro actualele condiţii ale vieţii Lovitura militară de stat
tiv forum internaţional. bleme. internaţionale organizaţia este din Chile continuă să pro viturii de stat militare din
Chile şi a asasinării preşedi -
Dintre elementele obiecti Din simpla lectură a celor chemată să joace un rol în voace un larg val de pro telui Allende.
ve care vin în sprijinul a- 104 puncte înscrise pînă acum semnat în garantarea păcii şi teste pe toate meridianele
cestor aprecieri, pe prim plan pe agenda provizorie de lu securităţii, în desfăşurarea u- globului. I-a Hanoi a avut loc, în
se situează începerea proce cru a sesiunii, constatăm per nei colaborări ample între Frontul Unit Democrat Pa memoria lui Salvador Allen
de, o ceremonie solemnă la
sului pozitiv de destirfdere şi manenţa unor chestiuni de o toate statele lumii, constituind triotic Coreean şi alte orga care au participat Ton Duc
democratizare a vieţii inter importanţă majoră pentru forumul internaţional cel mai nizaţii obşteşti din R.P.D. Thang, preşedinte al Re
naţionale. Conjunctura politi menţinerea păcii şi securită favorabil abordării şi dezbate Coreeană au dat publicităţii
că mondială de care va be ţii internaţionale. Am enu rii problemelor majore care R. P. CHINEZA. — Aspect de muncă din secţia de îmbuteli ere a Fabricii de carbid din o declaraţie comună în care publicii, Le Duan, prim-se
neficia şi O.N.U., definită de mera, între acestea, dezar confruntă' astăzi lumea. Kirin. condamnă cu indignare lovi cretar al Comitetului Central
îmbunătăţirea simţitoare a marea, dezvoltarea, coope „Guvernul român — arăta tura de stat militară din al Partidului celor ce Mun
relaţiilor interstatale, este rarea în domeniile economic tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Chile. cesc din Vietnam, precum şi
între altele, rezultatul aplică şi tehnic, decolonizarea, lupta cu prilejul întrevederii avute Peste 20 000 de persoane au alte înalte personalităţi.
rii metodei tratativelor, nego împotriva rasismului şi a dis cu secretarul • general al Evoluţia laboratorului orbita!, Skylab“ participat la un miting care Comitetul de solidaritate
cierilor şi contactelor ca mij criminării rasiale, protejarea O.N.U., Kurt Waldheim, va a avut loc la Phenian în cu popoarele Americii Latine
loc de rezolvare a probleme mediului înconjurător, apăra acţiona în continuare, cu toa semn de solidaritate cu po din Republica Vietnamului
lor pendinte dintre state. rea drepturilor omului, preve tă fermitatea, pentru dezvol HOUSTON 17 (Agerpres). gur domeniu astronauţii nu surselor din interiorul Pla porul chilian. de Sud a dat publicităţii o
Contactele bilaterale au fost nirea criminalităţii şi lupta tarea şi creşterea rolului Na — După cum s-a anunţat şi-au terminat programul netei. Este motivul pentru Consiliul General al Fron declaraţie în care denunţă
completate, în mod fericit, de împotriva delincvenţei, pro ţiunilor Unite în viaţa inter de către Centrul spaţial din de explorări stabilit. care, în ultima perioadă, tului Democratic şi C.C. al lovitura de stat militară din
Chile.
diplomaţia multilaterală, do- blemele Namibiei, Rhodesiei, naţională, pentru ca activita Houston, echipajul labora Este vorba de efectuarea echipajul misiunii „Skylab" Uniunii Tineretului Muncii
vedindu-şi împreună pe de teritoriilor africane aflate tea lor să devină mai eficien torului orbital american observaţiilor asupra Pămîn- şi-a concentrat activitatea din R.P. Albania au dat pu „Ne exprimăm profun
plin virtuţile şi eficacitatea. sub dominaţia portugheză, as tă şi să contribuie mai activ „Skylab“ — format din tului şi a resurselor aces asupra fotografierii supra blicităţii declaraţii prin care da solidaritate cu cla
In acest sens, demarajul con pecte ale conflictului din Ori la rezolvarea diferitelor pro Alan Bean, Owen Garriott tuia. Cu nouă zile înainte feţei Pămîntului, în special îşi exprimă indignarea pro sa muncitoare şi cu
ferinţei general-curopcne pen entul Apropiat etc. bleme care preocupă omeni şi Jack Lousma — şi-a de de încheierea misiunii, as a unor zone din Statele U- fundă faţă de lovitura de poporul chilian — se spune
tru securitate şi cooperare re De remarcat că punctul pri rea. Este în interesul tuturor păşit cu mult volumul de tronauţii mai au de acope nite şi Canada. Observaţii stat organizată de junta mi în declaraţia Uniunii Tinere
prezintă unul din evenimen vind primirea de noi mem naţiunilor — fie ele mari. experienţe ştiinţifice stabi rit aproximativ două ore le urmăresc identificarea u- litară împotriva guvernului tului Liber Elveţian. Lovitu
tele cele mai promiţătoare şi bri în O.N.U. va avea o pre mijlocii sau mici — ca Or lit pentru misiunea lor în de observaţii asupra supra nor noi resurse minerale, legitim de Unitate Populară, ra militară de stat reprezin
încurajatoare. începutul unui zenţă întemeiată la această ganizaţia Naţiunilor Unite să Cosmos, care include ob feţei Pămîntului şi a re dificil de prospectat la sol. precum şi solidaritatea po tă reacţia forţelor de dreap
capitol în istoria Europei şi a sesiune, existînd deja reco poată ’să-şi exercite în cele servaţii asupra Soarelui, porului albanez cu poporul şi ta şi imperialiste împotriva
lumii întregi. mandarea Consiliului de Secu mai bune condiţii atribuţiile teste medicale, experienţe revoluţionarii chilieni. In fa poporului chilian şi a cuce
In lumina eforturilor care ritate pentru primirea în sale“. secundare etc. Intr-un sin brici, în uzine, cooperative ririlor sale revoluţionare".
s-au depus şi se depun pen efectuat o vizită in zona eli agricole, în şcoli sau 'Şantie 0_ declaraţia similară a fost
re de construcţie din întreaga
tru îmbunătăţirea climatului berată din Vietnamul de sud, dată publicităţii de Uniunea
internaţional, constatăm cu Albanie, au avut loc mitin Tineretului revoluţionar din
manifestat prezenţa activă în Apelul C.C. al Frontului Patriotic dar, prim-secretar al C.C. al Siria.
guri de protest împotriva lo
satisfacţie că România şi-a
BUDAPESTA. — Janos Ka-
cadrul iniţiativelor menite să T P.M.S.U., va face, între 25 şi
contribuie la instaurarea unor *31 ÿ privire la Acordul de EERL1N. — Luni, la Monu 28 septembrie, o vizită de
relaţii interstatale bazate pe €îl CU mentul memorial al socialişti prietenie in Finlanda, la in Hemltate partiale ale alegerilor din Suedia
respectarea fermă a princi lor Berlin-Friedericshsfelde, a vitaţia lui Urho Kekkonen,
piilor dreptului internaţional. ¡L avut loc depunerea urnei lui preşedintele acestei ţări —
O asemenea prezenţă a fost re a păcii în Laos Walter Ulbricht, membru al informează agenţia MTI. STOCKHOLM 17 (Ager 156 de locuri in Parlament,
dovediiă atît in cadrul mul Biroului Politic al C.C. al pres). Luni seara, după nu Partidul de Stînga — comu-
tilateral al pregătirii şi des P.S.U.G., preşedintele Consiliu PEKIN.— Preşedintele Fran mărarea majorităţii buletine \ niştii — a totalizat 19 man
făşurării Conferinţei genera.- SAM NEUA 17 (Agerpres). Arătînd că' pentru transpu părare a păcii şi a indepen lui de Stat ai Republicii De ţei, Georges Pompidou, şi-a lor de vot, la Stockholm s-a date, Partidul de Centru —
europene pentru securitate şi — Comitetul Central al nerea în viaţă a Acordului denţei naţionale, de edifica mocrate Germane, care a în încheiat vizita oficială efec anunţat că în urma scrutinu 90 locuri. Partidul Moderat
cooperare, cît şi în planul Frontului Pat'-'otic Laoţian a de restabilire a păcii şi înţe re a prosperităţii patriei. cetat din viaţă la 1 august. tuată, intre 11 şi 17 septem lui de duminică între Parti — 51' de mandate, iar Parti
dezvoltării relaţiilor bilate dat publicităţii un apel în legere naţională şi a proto O La ceremonial au participat brie, in R.P. Chineză. dul Social Democrat şi Parti dul Liberal — 34 mandate.
rale prin intermediul convor caro, referindu-se la conţinu colului anexă va trebui du Comandamentul Suprem al Erich Honecker, prim-secretar Premierul Ciu En-lai şi dul de Stingă — comuniştii, Printre caracteristicile des
birilor şi contactelor între tul protocolului anexă la A- să o luptă perseverentă, a- Armatei de Eliberare a po al C.C. al P.S.U.G., Willi preşedintele Georges Pompi pe de o parte, şi partidele de prinse în această situaţie de
factori de răspundere din di cordul de restabilire a păcii pclul relevă că forţele pa porului laoţian a adresat tu Stoph, preşedintele Consiliu dou au avut convorbiri, in opoziţie, pe de altă parte, se observatorii politici este re
verse ţări. Actuala vizită o- şi înţelegere naţională în triotice laoţiene vor conti turor cadrelor şi combatanţi lui de Miniştri, alţi conducă cadrul cărora au procedat la înregistrează egalitatea ; fie marcat succesul realizat de
ficială a preşedintelui Nicolae Laos, relevă că semnarea nua să pună mai presus de lor săi un ordin prin care le tori de partid şi de stat ai un schimb prietenesc şi a- care parte avînd cîte 175 de Partidul de Stînga — comu
Ceauşescu în mai multe sta protocolului reprezintă un orice interesele naţiunii şl cere să militeze în sprijinul R.D.G. profundat de păreri asupra mandate. Aceste rezultate nu niştii — care şi-a mărit nu
te din America Latină este o nou succes al întregului po celor conţinute în apelul C.C. principalelor probleme inter includ însă aproximativ mărul mandatelor de la 17 la
dovadă în plus a contribu por laoţian, o realizare me ale poporului, respectînd ne al FP.L. VIETNAMUL DE SUD. — Un naţionale şi a relaţiilor chino- 60 000 de voturi prin cores 19. candidaţii comunişti tota-
ţiei României la dezvoltarea nită să creeze noi condiţii abătut acordul de la Vienti O comunicat dat publicităţii de franceze — relevă comunica pondentă a căror numărare lizînd 5.3 la sută din votu
relaţiilor de prietenie' şi co favorabile pentru construirea ane. In încheiere, apelul Semnarea protocolului ane Guvernul Revoluţionar Provi tul, publicat la încheierea vi se va efectua pînă miercuri. rile exprimate, fată de 4,8 la su
laborare între state cu siste şi dezvoltarea economiei na cheamă întregul popor lao xă la Acordul de restabilire zoriu al Republicii Vietna zitei, meniionînd că această Potrivit Oficiului însărcinat tă în 1970. Do asemenea, se re
me sociale diferite, la afir ţionale a ţării, în conformi ţian să acţioneze în spiritul a păcii şi înţelegere naţiona mului de Sud informează că primă vizită oficială a unui cu despuierea urnelor (Rik- marcă oosibilitatea ca, după
marea în lume a principiilor tate cu programul politic al înţelegerii naţionale, să de lă în Laos a fost salutată în Fidel Castro, prim-secretar al şef de stat francez in China skatteverket), situaţia repar numărarea integrală a votu
azi unanim recunoscute, care guvernului provizoriu de u- păşească disensiunile provo tr-o declaraţie a Comitetului C.C. al P.C. din Cuba, orim- marchează un nou şi impor tizării mandatelor pentru fie rilor, Partidul Social-Demo
trebuie să stea la baza rela niune naţională, care urmea cate de politica de interven alianţei forţelor neutraliste ministru al Guvernului Revo tant stadiu al relaţiilor din crat şi Partidul de Stînga —
ţiilor dintre state. ză a fi alcătuit în viitorul ţie a imperialismului străin, luţionar al Republicii Cuba, a tre cele două ţâri. care partid era următoarea: comuniştii — să-şi menţină
In cercurile diplomatice şi apropiat. să colaboreze în opera de a- patriotice laoţiene. Partidul Social Democrat — majoritatea în Parlament.
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viata satului), 12138 (social, audiente, scrisori), ISSIT (cttttazO* sport) — Tiparul I. P. Deva.