Page 62 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 62
Proletari din toate fările, unifi-vă !
Vizita tovarăşului
Nico Sa® Ceauşescu
i n P e r u
C o n v o r b i r I
Cea de-a doua zi a vizitei La întîlnire au participat schimb de informaţii în legă
oficiale a preşedintelui Con tovarăşii Ion Păţan, vicepre tură cu participarea muncito
siliului de Stat al Republicii şedinte al Consiliului de Mi rilor, ţăranilor, intelectualilor,
Socialiste România, tovarăşul niştri, ministrul comerţului militarilor, tineretului şi fe
Nicolae Ceauşescu, a cu exterior. Bujor Almăşan, mi meilor, tuturor categoriilor
ANUL XXV Nr. 5 813 MIERCURI 19 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI prins un intens program de nistrul minelor, petrolului şi sociale la procesul de trans
convorbiri consacrate exami geologiei, şi Mircea Nicolaes- formare economico-socială a
nării posibilităţilor de dez cu, ambasadorul României la ţărilor respective, în diferi
voltare, pe multiple planuri, Lima. tele etape ale dezvoltării lor.
Totodată, au fost abordate
Au fost examinate, în acest
Răspunzînd chemărilor din scrisoarea secretarului Lamlnatorii a relaţiilor de prietenie şi co de dezvoltare a colaborării şi probleme prirvind rolul şi
laborare dintre România şi
cadru, posibilităţile concrete
Peru.
contribuţia sindicatelor din
cele două ţări în stabilirea
După convorbirile purtate
generai ai partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu hunedorenl cu Edgardo Mercado Jarrin, cooperării dintre România şi sistemului de salarizare şi a-
Peru în domeniile industrial,
preşedintele Consiliului de
agrar şi al transporturilor ;
au îndeplinit Miniştri şi ministru al apără au fost stabilite de comun a- sigurări sociale, in perfecţio
narea legislaţiei muncii.
angajamentul anual rii al Republicii Peru, pre cord obiectivele de perspec într-o atmosferă de caldă
Convorbirea s-a desfăşurat
şedintele Consiliului de Stat
tivă ale colaborării româno-
Lucrătorii ogoarelor sînt angajaţi cu toate forţele reînnoit al României s-a întilnit, la peruane în sferele de activi cordialitate şi prietenie.
hotelul „Sheraton", din Lima,
tate menţionate.
în cursul după-amiezii de Această suită de întreve
In continuare, preşedintele
Laminatorii de la Combi luni, cu ministrul agriculturii, Nicolae Ceauşescu a avut o deri confirmă caracterul de
lucru al vizitei, obiectivele
siderurgic
Hunedoara
natul
în executarea la timp şi în bune condiţiuni ces in cinstea „Zilei metalur Enrique Valdes Atjgulo, mi convorbire cu ministrul mun ei ferme de explorare şi de
au obţinut un strălucit suc
nistrul energiei şi minelor,
identificare a celor mai po
cii. Pedro Sala Orozco, şi cu
gistului". Ei au îndeplinit şi Jorge Fernandez Maldonado, şeful sistemului national de trivite cai şi mijloace pen
ministrul industriei şi comer
mobilizare socială. Rodriguez
k LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMiâ brie angajamentul anual re ţului, Alberto Jimgnez de Siqueroa. a raporturilor de colaborare
tru dezvoltarea în continuare
depăşit pînă la 14 septem
Lucio, ministrul transporturi
înnoit, de a da peste preve
Au luat parte tovarăşii
dintre Republica Socialistă
derile de plan 30 000 tone lor şi telecomunicaţiilor, Râul Ştefan Andrei, secretar al România şi Republica Peru,
Meneses Arata, şi şeful gru
Oamenii muncii din agri 10 ha orz. S-au evidenţiat soarea adresată de secretarul recoltei, interlocutorul ne-a de laminate. Sporul de pro pului de consilieri ai pre C.C. al P.C.R . Bujor Almă în interesul celor două ţări,
cultura judeţului nostru, în prin munca pe care o depun general al partidului, tovarăşul făcut precizarea că producţia ducţie înregistrat s-a obţinut şedintelui republicii, Jose şan şi Mircea Nicolaescu. al cauzei păcii şi progresului
frunte cu comuniştii, răspun Aurel Pitorodescu, Martin Nicolae Ceauşescu. se a- de sfeclă de zahăr s-a strîns, îndeosebi pe seama folosi Graham Hurtado. A avut loc un amplu în lume.
zînd chemărilor cuprinse în Vereş, Vasile Oişte şi Gheor- cordă atenţie grăbirii însă- transportat şi livrat de pe rii cu randament sporit a a-
scrisoarea secretarului ge ghe Contor, la executarea a- mînţărilor. In fruntea acţiu întreaga suprafaţă — 22 hec gregatelor, instalaţiilor şi
neral al partidului, tovarăşul răturilor şl pregătirea tere nii de strîngere a recoltei se tare. îndemnul adresat de timpului de lucru. La toate
Nicolae Ceauşescu, muncesc nului, Teodor Baciu, la se află C.A.P. Tîmpa, unitate secretarul general al partidu liniile de laminare s-au rea Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
u-' hărnicie şi abnegaţie pen- mănat. La recoltarea şi unde s-a încheiat recoltarea lui, de a face totul pentru a lizat lună de lună indici su
vru a asigura succesul deplin transportul porumbului pen cartofilor şi a sfeclei de za nu se pierde nimic din pro periori de utilizare.
al lucrărilor agricole de tru siloz se evidenţiază -me hăr. In acelaşi timp, datori ducţia de legume, îşi găseşte Muncitorii, tehnicienii şi vizitează oraşul Trujillo
toamnă. Toate mijloacele ma canizatorii Gheorghe Tat şi tă măsurilor organizatorice în această cooperativă agri Inginerii de la laminorul de
teriale şi umane sînt mobi Gheorghe Giurgiu. întreprinse de consiliul de colă materializarea In fapte. profile de 650 mm, care au
lizate pentru strîngerea la Sintem angajaţi cu toate conducere (preşedinte Viorica Zi de zi, cooperatoarele Doi desfăşurat o activitate stă Marţi dimineaţa, preşedin a colonizatorilor. Astăzi, ora sala de onoare a Consiliului
timp şi fără pierderi a re forţele — ne spunea şeful Marcu), s-a terminat şl în- na Costea, Dorica Străuţ, Ri- ruitoare pentru ridicarea la tele Nicolae Ceauşescu, îm şul cunoaşte o dezvoltare Municipal Trujillo, care, Ln
coltei, executarea arăturilor, secţiei de mecanizare — în sămînţarea orzului pe cele 25 ca Ivaşcu, Salomia Buriţescu, parametri superiori a produc preună cu tovarăşa Elena susţinută. Alături de vechile semn de înaltă stimă şi con
pregătirea terenului şi însă- executarea la timp şi în bu ha planificate. Recoltarea Vuţa Popa, Marioara Stoica, tivităţii muncii, au realizat Ceauşescu, a plecat cu avio monumente ce amintesc de sideraţie deosebită, îl decla
mînţarea culturilor In condi ne condiţiuni a tuturor lucră culturilor de toamnă, cu ex Ana Hanciu, Sofia Pienar, O- cel mai mare spor de pro nul spre Trujillo — al doi marile evenimente ale unei ră oaspete ilustru al oraşu
ţii agrotehnice superioare, rilor agricole de toamnă şi cepţia porumbului, s-a înche preana Măniuţ, Maria Gro ducţie obţinut pe fiecare oră lea oraş ca importanţă al istorii frămîntate se ridică lui.
strîngerea şi valorificarea în folosim cu maximum de ran zav, Salomia Stanca, Vuţa efectivă de lucru. Ca urma Republicii Peru, situat la edificii moderne, cartiere re Se vizitează, apoi, marea
tregii producţii de cartofi, le dament maşinile agricole şi iat şi la C.A.P. Petreni. A- Voina, Domnica Costa, Ludo- re, ei au dat în plus, de la 490 km nord de Lima. zidenţiale noi, cu bulevarde cooperativă agricolă „Casa
cum, eforturile cooperatorilor
gume şi fructe, recoltarea şi tractoarele. şi mecanizatorilor de aici sînt vica Voina — să amintim începutul anului, o cantitate Capitala provinciei cu ace largi, simetric dispuse, într-o Grande", situată la circa 60
depozitarea furajelor, înde concentrate la însăminţarea doar cîteva nume — se stră de oţel laminat echivalentă laşi nume, Trujillo, este pri revărsare de vegetaţie luxu km nord de Trujillo şi consi
plinirea sarcinilor de livrări grîului. O activitate susţinu duiesc să recolteze cantităţi cu metalul necesar pentru mul oraş din Peru care s-a riantă.
la fondul de stat, executarea CARTOFII Şl SFECLA S-AU tă la strîngerea recoltei şi în- cît mai mari de produse — fabricarea a peste 2 300 de proclamat liber de puterea Tovarăşul Nicolae Ceauşescu derată a fi cea mai mare în
tuturor lucrărilor menite să STRÎNS DE PE ÎNTREAGA sămînţări se întilneşte şi pe ardei, vinete, castraveţi şi tractoare. La rîndul său, co colonială spaniolă, în 1820, este salutat cu căldură pe treprindere producătoare de
asigure realizarea şi depăşi ogoarele C.A.P. Băcia, unde alte legume care sînt livrate lectivul laminorului de 800 şi tot aici, patru ani mai tîr aeroportul din Trujillo de zahăr din America Latină.
rea producţiei anului viitor. SUPRAFAŢĂ. SE ACŢIO se desfăşoară intens munca în contul contractelor înche mm a realizat şi oferit in ziu, Simón Bolivar, „El li reprezentanţi ai autorităţilor După lichidarea proprietăţii
NEAZĂ INTENS LA RECOL la recoltatul sfeclei de zahăr iate cu fabrica de conserve dustriei constructoare de ma locale. Un batalion de gardă latifundiare, ca urmare a
şini şi utilaje din ţară cu 2
LUCRĂM ÎN SCHIMBURI de pe ultimele hectare şi un sau C.L.F. bertador", şi-a stabilit car
TAREA LEGUMELOR ŞI LA la sută mai multe laminate tierul său general, pregătind dă onorurile militare. măsurilor progresiste între-
PRELUNGITE de s-au insămînţat, pînă ieri, Tractoriştii Nicolae Stan- din oţeluri aliate decit avea
ÎNSĂMÎNŢĂRI 40 hectare cu orz din cele 50 ciu, Simion Moraru, Nicolae planificat. şi dirijînd luptele care au In continuare, conducătorul
C.A.P. Orăştie. Mecaniza planificate. Creţu, Ilie Roşu (şeful sec Constituie un succes de dus la înfrîngerea definitivă statului român este invitat în (Continuare în pag. a 4-a)
torii care muncesc pe ogoa Comunele Băcia şi Turdaş. Grija faţă de soarta recol ţiei de mecanizare), Ilie Sta- prestigiu al laminatorilor fap
rele cooperativei agricole de Inmagazinarea fără pierderi tei actuale şi a anului viitor ma şi Nicolae Badu, în ciu tul că în acest an au diver
producţie din Orăştie sînt a recoltei polarizează întrea constituie dominanta întregii da condiţiilor grele de sol, sificat gama tipodimensiona- Vizite ale tovarăşei Elena Ceauşescu
prezenţi la datorie din zori ga atenţie a cooperatorilor preocupări a cooperatorilor şi făcînd lucrări repetate, asigu lâ a produselor, realizînd
şi pînă seara tîrziu. Lucrînd din comuna Băcia, care, sub mecanizatorilor din Pricaz. ră o calitate bună Semăna cu circa 13 la sută mai mul
în schimburi prelungite, ne conducerea organizaţiilor de Dialogul purtat cu preşedin tului grîului şi orzului, care te laminate de calitate su Luni, după-amiază. tovară succedat de-a lungul vremu zeul şi a felicitat călduros pe
spunea tovarăşul Sever Boşo- partid, au mobilizat întregul tele şi inginerul şef al C.A.P., s-a realizat, pînă ieri, pe 60 perioară decit în perioada şa Elena Ceauşescu a vizitat, rilor pe aceste meleaguri, cul- organizatori pentru migala şi
rogan, şeful secţiei de meca potenţial de forţe şi mijloa Constantin Mertoiu, a relie de hectare. Inginerul şef ne corespunzătoare a anului tre la Lima, Muzeul de artă minînd cu civilizaţia incaşi pasiunea puse in slujba re
nizare, noi am reuşit să pre ce mecanice la finalizarea în fat cîteva din acţiunile care spunea că unde a fost nevoie cut. Laminatorilor li se da veche preeolumbiană „Ama- lor, distrusa cu brutalitate de constituirii unui trecut plin
gătim terenul şi să însămin- condiţii ireproşabile a acţiu reclamă maximă urgenţă şi terenul s-a discuit de 5-6 ori. torează in cea mai mare no“, cuprinzînd colecţii de cuceritorii veniţi din Peninsu de strălucire, cu care astăzi,
ţăm, pînă la 18 septembrie, nii amintite. Paralel cu a- răspundere pentru modul în Pentru obţinerea de recolte parte şi depăşirea planului mare valoare, cea mai mare la iberică. Dintre exponate peruanii, pe bună dreptate,
în condiţii agrotehnice bune ceasta, acţionînd în spiritul care sînt ele finalizate. In Ia export de către C.S. Hu parte descoperite în regiunea se detaşează complicatele ră se mîndresc
o suprafaţă de 48 ha grîu şi indicaţiilor cuprinse în scri ceea ce priveşte strîngerea (Continuare in pag. a 3-a) nedoara cu mai bine de 15 văii Chancai, ceramică, obi bojuri din sfori de diferite In continuare, a fost vizitat
Ia sută. ecte de uz casnic şi de po culori şi cu noduri de diferi litoralul Pacificului, în apro
doabă, veşminte din ţesături te mărimi, care constituiau pierea oraşului Lima — o re
remarcabil păstrate, toate da- sistemul de numărare şi de giune deosebit de pitorească,
tînd dintr-o perioadă care se ţinere a contabilităţii, o do ce dezvăluie o altâ faţetă a
întinde de la aproximativ a- vadă în plus a profundei o- ţării : marile sale frumuseţi
Pagina a l!-a nul 1200 e.n. şi pînă la veni riginalităţi a modului de via turistice, în prezent puse în
rea colonizatorilor spanioli, ţă a băştinaşilor amerindieni. valoare, ca şi celelalte re
în 1531 Muzeul reprezintă Tovarăşa Elena Ceauşescu a surse naturale, în folosul
cea mai concludentă mărtu dat o înaltă apreciere colec unor categorii sociale din cele
Dialogul experienţei Hmedoara-Reşiţa rie a civilizaţiilor care s-au ţiilor cu care este dotat mu mai largi.
Toate sarcinile de pian şi angajamentele Amplă şi eficientă parti tft o». ' « ' ’MTDTT PVOADrn ■ îfi' ’Vi&ÿ&vv?
U
. i -'Oí
cipare a siderurgiştilor la la timp, eu. înalte performanţe calitative
vor fi onorate exemplar actul conducerii producţiei
Datorită neasigurării la cest an cu o serie de greu rul de 1311 — plan anual). La „Vidra“ Orăştie mÙM DE
tiinp a tuturor condiţiilor tăţi şi neajunsuri, care s-au In urma chemării adresa
pentru începerea lucrărilor repercutat negativ asupra în te de secretarul general al W
de construcţie — întocmirea tregii lor activităţi. Cu toate partidului nostru, tovarăşul
proiectelor, eliberarea ampla acestea, rezultatele înregis Nicolae Ceauşescu, tuturor Ä
samentelor, deschiderea fi trate de la începutul anului constructorilor, de a-şi ampli
nanţării — o serie de obiec sînt mulţumitoare. Afirmaţia fica eforturile pentru urgen
tive cum ar fi baza I.G.C. vizează mai ales realizarea tarea ritmurilor de execuţie,
Petroşani, Fabrica de răcori planului valoric (în propor recuperarea în lunile august
toare Petroşani, şcoala cu 16 ţie de 66,5 ia sută pe prime şi septembrie a tuturor res © PLANUL PE 9 LUNI — acestui însemnat succes, de duselor exportate, cred că
săli de clasă din Petrila, le opt luni ale anului) şi mai tanţelor acumulate de la în REALIZAT CU 18 ZILE a-i cunoaşte autorii, căile prin este suficient să amintesc că
blocurile A 1 şi A 2 din puţin a celui fizic (doar 497 ceputul anului, devansarea MAI DEVREME care a fost obţinut. în acest an nu am înregis
Vulcan, Grupul nr. 2 de şan punerii în funcţiune a unor @ NICI O RECLAM ATT E ŞI Prim interlocutor — ingi trat nici o reclamaţie, nici
tiere Valea Jiului al T.C. De de apartamente predate, în obiective mai importante, şi NICI UN REFUZ DE nerul loan Probsdorfer, di un refuz al vreunui produs.
va, au fost confruntate în a- aceeaşi perioadă, din numă- la şantierele din Valea Jiu PRODUSE rectorul întreprinderii, care Dimpotrivă, aprecierile favo
lui s-au înregistrat impor ne-a spus : rabile sint unanime, mai ales
tante realizări. In luna au @ UN SINGUR AUTOR - — Din valoarea totală a asupra produselor desfăcute
PE ŞANTIERELE DE INVESTIŢII gust au fost predate benefi ÎNTREGUL COLECTIV planului nostru de producţiii turiştilor stră.ni care ne vi
zitează ţara, prin „Comtu-
ciarilor blocurile P2 a, cu 20 anual, cam 80 la sută este
rist", aşa că mi-e greu să
Deunăzi, la redacţie am
de apartamente, şi D 11, cu primit un telex : „Colectivul destinată exportului. încă de spun în cîte ţări din lume a-
la începutul anului, noi am
S 1 P T E M 8 I U E 31 de apartamente, de la Pe întreprinderii de blănărie jung produsele noastre.
12 trila, 1 a şi 1 b, cu cîte 22 „Vidra" Orăştie şi-a realizai acordat cea mai mare atenţie — Succesele de care vor
HUMARATOÄREA INVgftSA de apartamente, din Vulcan, planul pe cele trei trimestre acestei laturi a activităţii bim acum sint rodul unui
noastre şi am reuşit să rea
D2-2, cu 60 de apartamente,
zile Ä RESTANTELOR din cartierul Aeroport — Pe ale anului 1973 în data de 12 lizăm şi să depăşim lună de singur autor — mărturisea
septembrie. Pînă la finele
lună sarcinile la export, li-
troşani. Activitatea s-a in trimestrului III, realizarea va vrînd beneficiarilor ejternf tovarăşa Maria Brînduşa,
preşedintele comitetului de
tensificat continuu în această fi de 110 Ia sută, reprczentînd importante produse suplimen sindicat. Acest autor este
lună, alte obiective fiind ter 109 Ia sută faţă de nivelul tare. Aşa că realizarea cu 18 colectivul de muncitori, in
minate, recepţionate şi pre
Cu concursul furnizorului şi date. Este vorba de şcoala cu planului pe întreg anul 1972“. zile mai devreme a planului gineri şi tehnicieni, este în
16 săli de clasă, de la Pe Lapidar, dar concret şi, de export pe primele nouă tregul nostru colectiv care,
mai ales, foarte semnificativ. luni ale anului este rezulta în frunte cu comuniştii, acţi
constructorului primele capacităţi vor trila, şi creşa cu 100 de Ştim că numele „Vidra" O- tul acumulărilor suplimentare onează cu abnegaţie şi înaltă
locuri, de la Vulcan. Pînă la
sfîrşitul acestei luni vor mai răştie a devenit de mult fir pe lunile anterioare. responsabilitate pentru în
— In ce ţări exportaţi
deplinirea sarcinilor de plan,
ma de renume pentru activi
intra in funcţiune Ea 15 octombrie fi predate blocurile P2b, cu tatea productivă prestigioasă produsele şi ce sufragii de pentru realizarea mai multor
20 de apartamente, la Pe
trila, D I I , cu 60 de aparta a întreprinderii, pentru vo calitate ati întrunit pînă produse şi de calitate tot
Montarea bateriilor la ex — S-a stagnat intr-adevăr mente la Lupeni, eventual lumul şi calitatea produselor acum ? mai bună. apreciate unanim
tinderea I.A.S. „Avicola" mult pentru că furnizorul 1 c şi 1 d, cu cîte 22 aparta sale, cu largă desfacere pe — Avem contracte cu par de beneficarii din ţară şi de
Mintia s-a tărăgănat vreme nostru, „Tehnorrvetal“ Timi mente, ia Vulcan. piaţa internă şi pe cea exter teneri din Italia R.F. Germa peste hotare.
îndelungată. Din cauze mai şoara, nu ne-a dat bateriile nă. pentru priceperea şi hăr nia, U.R.S.S., Japonia, Olan — Desigur — sublinia to-
mult sau mai puţin obiective. la termen. Situaţia este însă G. DINU nicia oamenilor săi. De aceea da şi din alte ţări, unde ex DUMITRU GHEONEA
Pricini pentru care respec in curs de remediere. Am Maistrul comunist Brujan Dumitru controlează elaborarea am poposit ieri la „Vidra“, portăm o mare gamă de ar
tiva unitate s-a situat mult primit deja 48 de baterii şarjei de oţel. Foto : N. NEGRU cu intenţia mărturisită de a ticole de confecţii din blănă
timp printre beneficiarii de complete care au intrat în (Continuare în pag. a 3-a) pătrunde mai mult în esenţa rie. Cît priveşte calitatea pro- (Continuare in pag. a 3-a)
investiţii cu cele mai slabe montaj la 4 blocuri. Avem
rezultate. stabilit cu furnizorul un gra
— Care este situaţia la fic de livrare ritmică a ba alte murături. Acţiunea de s-a terminat de finisat
ora actuală ? teriilor. Insistăm asupra a- STUDENŢI FRUNTAŞI ANTICARIATUL — IN însilozare continuă. un nou cămin cultural, „DAVA" — UN PERIODIC VREMEA
— Măsurile care s-au luat cestui lucru pentru că din 45 de studenţi de la I.M. .LOCAL NOU onstrutt prin contribuţia AL ARHITECŢILOR Pentru 24 ore
in ultima perioadă încep să partea constructorului avem Petroşani, care au obţi Anticariatul cu secţia „PROMPTITUDINE Şl DELA în bani şi în muncă a HUNEDORENI
din
tuturor
cetăţenilor
dea rezultate — ne-a spus tot concursul. nut, în anul de învăţă- „Cartea prin poştă“, ca CALITATE" această localitate. In zile Filiala Hunedoara a U- Vreme schimbătoare, cu
Aşa se numeşte deviza
tovarăşul Vaier Popa, şeful După modul cum evoluează mînt trecut, cele mai fru re funcţiona la sediul sub care acţionează co le următoare i se va fa niunii arhitecţilor din Re cerul mai mult noros, fa
Centrului de librării din
moase rezultate Ia pregă
publica Socialistă Româ
sectorului economic de la munca la ora actuală, scon tirea de specialitate şi Deva, s-a mutat de curînd lectivul secţiei încălţă ce inaugurarea. nia şi-a propus să edite vorabil ploilor slabe.
„Avicola". Prin preocuparea tăm cu convingere că la 15 conduită, au fost premiaţi în alt local. Noua adre minte a cooperativei meş ze periodic o publicaţie Vîntui va sufla slab, pi
noastră şi a lotului şantieru octombrie vor intra în pro cu prilejul deschiderii să este Piaţa Unirii nr. teşugăreşti „Drum nou“ O ZI PAJIŞTI SEMĂNATE care să reflecte preocupă uă la potrivit din secto
din Hunedoara. Lipsa re-
10, alături de biblioteca
rile de prezent şi viitor
lui nr. 2 al T.C. Deva, pre ducţie primele capacităţi, iar noului an universitar. O- municipală. clamaţiilor din condică, ale specialiştilor acestei rul sud-est. Temperatura
locului
cupanţii
sînt
I
liminăm la finele celor 3 tri pînă la 1 noiembrie totalita Mariana Frăţilă, Iosif An- planul „la zi“ realizat în In scopul ridicării po frumoase şi atît de actua minimă va oscila intre G
mestre 76,7 la sută din pla tea lor. Astfel întreprinderea draş (ambii cu media 10), PENTRU ANOTIMPUL ALB proporţie de 101,1 Ia sută, tenţialului productiv al le profesii. şi 8 grade, iar maxima in
depăşite
cu
încasările
Primul număr al publi
nul anual de investiţii. Deci, noastră, ca beneficiar al upei Pavel Gruber, Aurel Stan- In cadrul centrului de peste 10 000 Iei — ceea ce păşunilor, în această toam caţiei „Dava“ — căci aşa tre 1!) şi 20 de grade.
ciu, Ion Tănase, Valeriu
un procent onorabil. investiţii agrozootehnice im Miclăuş, Zoller Carol, Io- legume şi fructe din O- înseamnă circa 40 perechi LA nă, prin grija întreprinde se intitulează — a apă
supli
executate
pantofi
răştie, acţiunea care se
— Onoiabil, nimic de zis. portante pentru judeţ, nu va nescu Wolner Ana-Maria bucură de cea mai mare mentar — şi alte aseme rii de îmbunătăţire şi ex rut nu demult. Probleme Pentru următoarele
Dar pe 8 luni aveţi doar 2,7 crea probleme pînă la sfîrşi- şi Knebel Cristina. Printre atenţie este însilozatul le nea rezultate constituie ploatare a pajiştilor De curente de realizare a u-
gumelor pentru anotimpul
la sută din punerile în func tul anului. Bineînţeles, cu cei care au ocupat locu alb. Astfel, pînă la aceas argumente că meseriaşii va, se vor organiza pa nor edificii ieftine dar cu două zile
un grad sporit de confort
işi respectă angajamentul.
rile II şi III se numără şi
ţiune pe acest an. Dezvolta condiţia ca T.C Deva. res Ileana Stanciu. Maria Ar tă dată salariaţii de la jişti semănate pe circa 45 faţă de cele actuale, pro
rea capacităţii de producţie pectiv şantierul nr. 2, pre mat Oprean. Sziklay Va C.L.F. Orăştie au pregă URMEAZA ALTA de hectare. La Turdaş şi bleme de poluare etc„ Vreme uşor instabilă, cu
tratate în primul număr
este mult rămasă în urmă cum şi furnizorul să dove sile, Silvia Nupar, Elena tit pentru iernat 120 tone INAUGURAREA Tîmpa acţiunea s-a fina al publicaţiei, sînt simpto cerul mai mult noros.
cartofi, 80 tone ceapă, 30
Vera
Nirulescu,
Dobre,
din cauză că nu s-au asigu dească în continuare seriozi Nguyen Khanh, Constanţa tone castraveţi muraţi. In satul Vîlcele, din lizat pe cîte 7 şi respec matice pentru programul Temporar va ploua. Tem
rat bateriile. întrebarea este tatea, răspunderea şi anga Pleşa şt alţii. 10 tone legume diverse şi comuna Bretea Română, tiv 9 hectare. său. peratura în scădere.
cînd vor fi date efectiv în jarea de care dau dovadă
funcţiune noile capacităţi ? acum.