Page 68 - Drumul_socialismului_1973_09

iaam!mtmnmmiR*mewnitttTB*nmtll*nyxrjitti>a&E~?aBS&L£Sa&iîLs(aj. »S2KSMKSS3SM
DRUMUL SOCIALISMULUI & Nr. 5 814 © JOI 20 SEPTEMBRIE 1973 3 ’
¡*53aei3iSZraTM!?5ÂZS!B2!a!B®fli
Studiul sociologic pe care
LA I. F. E. T. DEVA Ridicarea conţinutului si l-a întreprins Cabinetul jude­
(Urmare din pag. 1) ţean de partid a v;zat şi ac­
tivitatea cabinetelor de ştiin­
Sa se acţioneze cu fermitate aici) totuşi restante se gă­ eficienţei propagandei ţe sociale Desigur, între ca­
sesc. De fapt, comparînd
binete există un simţitor de­
realizările cu graficele do
execuţie acestea sîr.t vizibi­ calaj de dotare, ceea ce a-
fectează funcţionalitatea uno­
le, iar şeful de şantier nu
ra. Pentru a îmbunătăţi si­
pentru recuperarea restanţelor (Urmare din pag. 1) turor membrilor de partid, a economico-sociale. In acest tuaţia vom elabora seturi de
ne-a ascuns existenţa lor.
altor oameni ai muncii, îneît
scop vom pune la punct un
11 zile e un timp scurt.
planşe privitoare la dezvoltarea
că marea masă a cursanţilor
prinzînd bibliografii şi planuri social-economică a României
sine stătător, în spiritul con­
au parcurs formele elementa­ aceştia să poată interpreta de documentar informativ, cu-
re de studiu şi astfel se sim­ cepţiilor partidului nostru, tematice de dezbateri pentru şi a judeţului nostru. Perio­
dic, vor fi trimise cabinetelor
şi optimizarea producţiei Locuinţei© din ţea nevoia ca învăţămîntul de evenimentele social-politice, diferite niveluri de pregătire. de ştiinţe sociale liste cuprin-
învăţămîntul de partid în
procesele economice, diferitele
partid să le ofere cursanţilor
zînd bibliografii obligatorii
anul 1973—1974 se va organi­
elemente noi şi să-i ajute la
curente din mişcarea de idei
Orăştie vor fi
îmbogăţirea cunoştinţelor. Con­contemporană. Din aceste con­ za pe baza instrucţiunilor cu care trebuie să se afle în do­
tarea lor La fiecare întîlnire
Privită prin prisma sarcini­ depăşită cu circa 2 milioane tii din cadrul întreprinderii predate siderăm că pe această cale siderente apare oportună creş­ privire la învăţămîntul de cu propagandiştii vor avea
lor de anvergură ce izvorăsc lei, iar pe august cu 3 mili­ ş.a. va fi stimulată participarea terea numărului cursurilor partid şi propaganda prin
din actuala etapă de construc­ oane lei — valori generate de Anul forestier viitor a în­ activă a cursanţilor la studiu, de studiere a problemelor conferinţe, a recomandărilor loc schimburi de experienţe,
ţie, de o mare adlncime şi depăşirea planului sortimen­ ceput la... 1 septembrie 1973 1 la fermen va spori responsabilitatea lor consfătuiri şi vizite de lucru
diversitate, munca forestieri­ tal cu importante cantităţi — Colectivul I.F.E.T. Deva, pen­ pentru însuşirea temeinică a la anumite cabinete de ştiin­
lor se situează în rîndul ce­ acelaşi mers ascendent înre- tru a-şi înscrie activitatea vi­ politicii partidului şi statului Pregătiri in vederea deschiderii noului ţe sociale cu o dotare mai
bună şi cu o activitate mai
lor mai prestigioase activităţi gistrîndu-se şi pe zilele care itoare pe cote mai fructuoa­ Şi nu doar cele două blocuri nostru. Astfel, în toamna a- bogată, în scopul generaliză­
materiale, cu repercusiuni di­ au trecut din luna septem­ se, a început deja pregătirea trebuie finalizate în acest ceasta vor mai fi create fili­ an în invăţămintui de partid
recte asupra dezvoltării eco­ brie. Faptul că se merge, în pentru exploatare a noilor timp ci şi cele 60 de apar- 5 ale ale universităţii serale de rii experienţei pozitive.
nomiei naţionale. Şi aceasta, prezent, pe o diminuare ma­ parchete, precum şi crearea tamente pentru O.J.C.V.L. marxism-leninism şi în alte O preocupare aparte se cu­
datorită nu atît rezultatelor sivă a pierderilor acumulate unor stocuri care să asigure unde din cauza întîrzierii unităţi productive din judeţul făuririi societăţii socialiste Secretariatului C.C. al P.C.R. vine să manifeste şi în acest
optime, înregistrate în mod presupune, fără echivoc, o un demaraj optim pe 1974. intervenite la predarea am­ nostru, cît şi în unele locali­ multilateral dezvoltate, de la Elementul nou care intervine an organele şi organizaţiile
curent prin abnegaţia şi de­ investiţie de efort mult mai Simultan cu aceasta însă, fac­ plasamentului, lucrările nu tăţi rurale; numărul partici­ 105 la 150 şi a cursanţilor de acum constă în aceea că în­ de partid pentru ridicarea
votamentul în acţiune ale fo­ mare şi deci încadrarea în torii răspunzători din cadrul slnt nici măcar Ia jumătate. panţilor. cuprinşi ' în această la 2 300 la peste 3 500. Ridi­ văţămîntul de partid se va pregătirii politico-ideologice a
restierilor, cît cunoscutei „fi­ mersul ritmic, normal, al ac­ întreprinderii trebuie să acce­ Keţinem însă angajamen­ formă de învăţămînt va spo­ cat se va menţine şi numărul putea organiza în aceeaşi zi tinerei generaţii. Pe baza
liaţii“ existente între aceste tivităţii. De aceea, am vrut lereze recuperarea restanţelor tul colectivului — pe de­ ri cu peste 25 la sută. Din cursanţilor care studiază po­ cu adunarea generală a orga­ măsurilor stabilite de C.C. al
rezultate şi celelalte domenii să aflăm şi principalele cau­ şi chiar depăşirea sarcinilor plin realizabil — că la 30 studiul sociologic întreprins litica economică. Se va mări nizaţiei de bază, iar un nu­ U.T.C., învăţămîntul politico-
industriale de bază. Aproape ze care au generat rămînerile de plan pe ’73. De fapt, ul­ noiembrie planul de con­ cît şi din constatările noastre şi numărul cursurilor de e- măr de 4-6 teme vor putea ideologic al U.T.C. se va des­
că nu există loc de produc­ în urmă. timul trimestru al acestui an, strucţii pe 1973 va fi înde­ reiese că apropierea universi­ ducaţie materialist-ştiinţifică, fi dezbătute chiar în cadrul făşura de-a lungul întregului
ţie în care să nu fie utilizat — Pe primele 6 luni ale după cum îl caracterizau şi plinit ireproşabil. Asta nu tăţii serale de locurile de O mare atenţie se va acorda adunării generale, alături de an, o dată la două luni, în
„aurul verde" al ţării, ori in­ anului am avut de luptat cu interlocutorii noştri, va fi pe­ exclude însă îmbunătăţirea muncă ale cursanţilor, tema- educării politico-ideologice a alte probleme sau ca unic adunări generale deschise.
tr-o formă mai brută, ori condiţiile grele de lucru pro­ rioada creşterii ascendente a organizării muncii şi o mai ticile vor deveni mai accesi­ noilor membri de partid sau punct la ordinea de zi. Aces­ Este indicat ca acolo unde.
prelucrat şi cu multiple ca­ vocate, mai ales, de zăpezila producţiei. Motiv în plus pen­ deplină folosire a timpului bile, vor fi axate pe realităţi­ celor care se pregătesc să te amendamente aduse instruc­ din cauza numărului mic de
lităţi imprimate deja de fo­ abundente care au căzut în tru a aştepta din partea de lucru, acestea fiind „ca­ le şi nevoile respectivelor co­ intre în rîndurile partidului, ţiunilor existente sporesc au­ membri ai organizaţiei U.T.C.
restieri. martie şi aprilie — ne-a de­ I.F.E.T. Deva măsuri ferme pitole“ încă nefructificate lective. prin forme anume destinate toritatea învăţămîntului, dau nu este posibilă constituirea
Analizată în acest context, clarat tovarăşul Gheorghe de redresare şi optimizare ur­ din plin de şantierul din Structura organizatorică a lor. posibilitatea dezbaterii pro­ unor forme specifice de pregă­
activitatea desfăşurată pe pe­ Orvas, director adjunct al gentă a rezultatelor produc­ Orăştie. invăţămîntului de partid va Avînd în vedere că eficien­ blemelor ideologice cu întrea­ tire politică, tinerii să urme­
rioada care s-a scurs din a- I.F.E.T. Deva. Aproape jumă­ tive. da posibilitatea ridicării pre­ ta invăţămîntului depinde ga masă a membrilor de par­ ze cursurile învăţămîntului de
cest an, de către întreprin­ tate din efectivele de munci­ MARIN NEGOIŢA gătirii politico-ideologice a tu- foarte mult de modalităţile tid. economisesc considerabil partid existente în unităţile
derea forestieră de exploata­ tori au părăsit gurile de ex­ de studiu, Cabinetul judeţean timpul cursanţilor. Organiza­ respective. Revine birourilor
re şi transport Deva, apare ploatare din această cauză, de partid optează ca dezbate­ rea unora dintre aceste adu­ organizaţiilor de partid înda­
— deşi sub puţine aspecte, iar cel care au rămas au lu­ nări de partid ca adunări
dar destul de importante — crat o bună perioadă la rea să rămlnă forma de bază deschise va permite ca la torirea de a îndruma atent şi
ca fiind nu tocmai mulţumi­ deszăpezirea drumurilor şi Puterea de creaţie a oamenilor de aprofundare a tezelor teo­ dezbateri să participe şi ne­ de a controla desfăşurarea în-
toare. Este vorba de unele instalaţiilor de exploatare retice, a problemelor practicii membri de partid. văţămîntului politic al U.T.C.
rămîneri în urmă înregistrate a lemnului. In mai—iunie,
pe primele 8 luni ale anului ploile abundente au adus din
nou stagnări ale procesului
— situaţie ce se reflectă în productiv la Baru, Rîu-Bărbat, amplifică valorile tehnicii moderne
proporţia de numai 95,7 la
Altă, în care a fost îndepli­ Rîu Mare etc. Dar, în afara
nit indicatorul producţiei glo­ acestor condiţii obiective, ca­ S-a scris de mai multe ori cazuri, ei concurează cu per­ drat, de asemenea, zeci şi
bale. Evident, o asemenea sta­ re nu eînt noi şl se cunosc despre hărnicia şi competen­ formanţele mondiale şi le sute de inovatori din cadrul
re nu mulţumeşte pe nimeni, din ceilalţi ani, principala ţa tehnică, despre pasiunea depăşesc. Anul trecut a fost întreprinderii „Victoria". Lă­
cu atît mal mult pe cei în cauză a restanţelor o consti­ şi dăruirea cu care acţionea­ brevetată şi a început să se cătuşul Constantin Pînzaru, cum, fapte ce îi situează la şarje. Cu îndemînare şi pri­
gospodăria cărora a fost ge­ tuie nerealizarea numărului ză jurnaliştii din Călan pen­ aplice o invenţie privind împreună cu maiştrii Anton Mereu în loc de cinste. cepere, prim-furnalistul ma­
nerată. mediu scriptic de muncitori tru a realiza producţii spo­ uscarea nisipului de turnă­ Răceanu şi Dumitru Mitroi, Sînt demne de reţinut nevra burghiul de perfora­
— Deşi nu ne face plăcere aferent perioadei respective. rite de fontă cu eforturi şi torie prin fluidizare. Ingine­ a făcut o inovaţie care a- cuvintele turnătorului Ar­ re a şticului. In urma bur­
că folosim aici acest termen, Faptul că 80 la sută din mun­ cheltuieli cit mai mici. Fur­ rii Victor' Firescu, Iosif Ia- sigură mărirea capacităţii de fruntea întrecerii cadie Szabo, care de 28 de ghiului s-a ridicat un nor
totuşi, trebuie să spunem că citorii forestieri provin din nalul nr. 2 de la întreprin­ cob şi Francisc Schdnberger, transport a 'elevatoarelor de ani a făcut ca metalul fluid de fum şi praf. Ceilalţi
•rămînerile în urmă au fost alte judeţe ale ţării exprimă derea „Victoria" trebuia să împreună cu tehnicianul E- la cocserie. Ea aduce econo­ să se supună voinţei lui. furnalişti, printre care i-am
acumulate, lună de lună, în convingător greutăţile pe ca­ intre anul trecut în repara­ mil Tudoroiu, au inventat mii în valoare de 84 500 lei. (Urmare din pag. 1) „Cînd am văzut că putem recunoscut pe Ioan Crăciun,
prima jumătate a anului, cînd re le întîmpinăm în această ţii capitale, dar funcţionea­ un procedeu nou şi o insta­ La rîndul lor, inginerii Eu­ lucra fără rebut, am simţit Dumitru Belehuz şi Paul
Mezei, mînuiau ţeava cu
nu am putut să ne realizăm direcţie. Desigur, există şi al­ ză şi acum datorită faptu­ laţie nouă. Prin aplicarea gen Muszic şi Edgard Stru- socialistă, am aflat că re­ o mare bucurie şi nu e aer comprimat care înlătu­
zultatele obţinute sînt ro­
o serie de sortimente de lemn te cauze ce rezidă în activi­ lui că oamenii care-l deser­ invenţiei făcute de ei la berl au conceput importante dul muncii colective a tu­ chiar aşa de greu cum pa­ ră ultimul obstacol din ca­
— ne-a declarat tovarăşul tatea slabă a unor maiştri de vesc au luat valoroasa ho- turnătoria nr. 2 se realizează modificări la o instalaţie de re la început. Există"o mîn- lea metalului lichid. Un jet
Paul Zorescu, secretarul orga­ parchete — în principal, ne- tărlre să-i prelungească via­ anual economii care valo­ bază de la staţia de aer com­ turor membrilor echipei, drie a fiecărui muncitor, puternic de flăcări şi seîn-
care au înţeles că de cali­
nizaţiei de partid de la urmărirea, zilnic, a realiză­ ţa cu aproape 2 ani. Tova­ rează aproape 600 000 lei. A- primat a întreprinderii. de a lucra cît mai bine şi tei a inundat hala. Incet-
I.F.E.T. Deva. In lunile iulie rii graficelor de plan, lipsa răşul Nicolae Pilly, şef de preciind avantajele invenţi­ Colectivul întreprinderii tatea muncii lor depinde fără rebut, dar cred că a- încet, şuvoiul de foc s-a
totul.
şi august şi acum, In septem­ de organizare a forţei de mun­ secţie pe schimb, ne-a spus ei amintite, şi turnătorii de „Victoria" din Călan a pro­ ceasta se poate realiza nu­ domolit, îneolăcindu-se, lu-
brie. em recuperat cantităţi că pentru obţinerea unor re­ că prin prelungirea duratei la Uzinele „23 August“ din dus anul acesta mai mult de — Am acordat mare a- mai atunci, cînd fiecare în­ necînd lin, şi fonta s-a su­
substanţiale de produse, ac­ zultate optime etc. de funcţionare a furnalului Capitală au început s-o a- 5 500 tone fontă peste pre­ tenţie la formare şi în spe­ ţelege să lucreze ca pentru pus voinţei oamenilor. Ca
ţiune care va fi continuată — Cauzele fiind cunoscute, amintii se realizează o pro­ plice. In momentul de faţă, vederile planului la zi, pre­ cial la asamblare, proble­ el însuşi. Nouă nu ne pla­ o ninsoare minerală, în jur
pînă la realizarea integrală .cum acţionaţi pentru înlătu­ ducţie cu circa 35 la sută încă 6 propuneri de inven­ cum şi alte produse. Acelaşi me de care vom ţine sea­ ce să ştirbim prestigiul nos­ pluteau particule fine, ar­
a planului de producţie. rarea sau măcar pentru dimi­ mai mare decit era planifi­ ţii concepute de către mun­ colectiv a economisit circa ma şi pe viitor — ne spu­ tru şi nici marca fabricii“. gintii. Oamenii erau la pos­
Intr-adevăr, după cum re­ nuarea efectului lor negativ? cată intre două reparaţii ca­ citorii, tehnicienii şi ingine­ 2 500 tone de cocs şi a rea­ nea tovarăşul Lazăr. Ames­ turi : Alexandru Stratulat
tecul de formare folosit,
zultă şi din situaţiile statis­ — Avînd un volum sporit pitale, ceea ce echivalează rii din Călan se află la lizat peste 7 milioane lei am căutat să fie de calita­ urmărea separarea fontei
tice, rezultatele I.F.E.T. Deva de sarcini pentru perioada ce cu economii de zeci de mi­ forurile tehnice autorizate beneficii suplimentare. Toate te superioară, iar un lucru Poezie şi adevăr in de zgură la „bazin", la ri­
au „coborît", lună de lună. urmează, am pus accent pe lioane de lei. pentru brevetare. Printre a- angajamentele luate pentru esenţial îl constituie folo­ na de fontă. Ioan Briceag
pînă la un punct, apoi au recrutarea forţei de muncă Pentru acest lucru, o se­ c.este propuneri se numără anul 1973 au fost mult de­ sirea raţională a timpului — la comanda „rupe" — si­
mers puţin „linear“, după ca­ necesare. In prezent, efective­ rie de muncitori, tehnicieni un procedeu modern pentru păşite. In toate aceste rea­ de lucru, căutînd să evităm munca furnalistiler gur pe manevre, schimba
re au început să „urce“ ver­ le de forestieri sînt comple­ şi ingineri au făcut diverse captarea gazelor de la coc- lizări de prestigiu se mate­ pe cît posibil aglomerările, > făgaşul şuvoiului de foc, iar
tiginos. Dar, iată, succint, a- te. Pentru îmbogăţirea cu­ perfecţionări tehnice, au or­ serie, modificarea instalaţiei rializează şi aportul inven­ suprasolicitarea. Şi o pro­ dincolo, Ia rina de zgură,
• ceastă adevărată „cardiogra- noştinţelor profesionale ale ganizat munca de exploata­ de răcire a furnalelor etc. blemă importantă, poate (Urmare din pag. 1) harnicul uteoist Adalbetrti
’rtiă" a activităţii. După pri­ oamenilor, şi în primul rînd re a agregatelor la un nivel De la începutul actualului tatorilor şi inovatorilor, se cea mai importantă, este că Crişan supraveghea atent
mul semestru, producţia glo­ ale maiştrilor, i-am cuprins superior. cincinal şi pînă acum au regăseşte rodul puterii de în cadrul echipei există o — In vederea obţinerii u- mersul descărcării. Acesta
bală înregistra o însemnată în diferite forme de pregă­ Prelungirea duratei de fost create şi aplicate inven­ creaţie a oamenilor care am­ puternică coeziune, temelia nor rezultate optime, schim­ era un mic tablou, cotidian,
nerealizare. Aceasta reprezen­ tire : şcoli jle specialitate pen­ funcţionare a furnalului nr. ţii care au adus 2 400 000 lei plifică valorile tehnicii mo­ succeselor noastre. Aş a- bul nostru şi-a organizat al muncii furnaliştilor, care
ta de fapt, un minus de 29 700 tru maiştri, existente în ţară, 2 reprezintă însă numai u- economii şi importante per­ derne, in scopul de a se minti aici pe Arcadie Sza- judicios activitatea, evitîn- ar face cinste oricărui „pe­
mc buşteni de diverse sorti­ centrul nostru de pregătire a nul dintre exemplele care fecţionări ale proceselor bo, Anton Cimpoeşi, Ignat du-se pe cît posibil avarii­ nel“ de maestru.
mente, 7 800 mc lemn pentru mecanizatorilor şi funiculariş- demonstrează că puterea de tehnologice. produce mai mult, cu efor­ Tofalvi, Aurel Cozmescu, le, stagnările, abaterile de — La noi nu se admit
celuloză şi pastă mecanică, tilor de la Sibişel, instruirea creaţie a siderurgiştilor din In marea acţiune de per­ turi şi cheltuieli minime. de care se leagă succesele orice natură. In acest scop, greşeli — ne-a confirmat
5 100 mc lemn pentru prelu­ pe parchete a muncitorilor a- Călan amplifică valorile fecţionare şi amplificare a echipei. fiecărui comunist i-au fost gîndurile maistrul Alexan­
crări industriale, 8 600 tone supra folosirii noilor utilaje tehnicii moderne. In unele tehnicii moderne s-au înca­ A. NICULESCU Oamenii aceştia simpli, încredinţate sarcini precise, dru Gherghel —, bunul
•lemn de foc şi altele. Pe luna intrate în dotare, acţiune în dar mari în ochii tuturor, fapt care a determinat an­ mers al agregatului fiind
iulie, producţia globală a fost care sînt angrenaţi specialiş- pentru nestrămutata lor trenarea tuturor in realiza­ asigurat printr-o înaltă
rea integrală a sarcinilor
dorinţă de a face ca „ba- de producţie. La încărcare competenţă profesională şi
tiurile M.U. 37" pentru ma- s-au evidenţiat în mod deo­ o ireproşabilă responsabili­
tate morală a fiecărui fur-
şini-unelte să fie de cea sebit dozatorii Constantin nalist
mai bună calitate şi totoda­
I Si tă de a nu da nici un re­ Preotu şi Ion Gheorghe, iar chipă, chipurile lor care au
Priveam oamenii din e-
la „creuzet“, unde se obţine
but, merită toată stima şi
preţuirea noastră. Ei sînt produsul finit al secţiei, e- împrumutat ceva din căl­
chipa prim - furnalistului
hotărîţi să facă totul Grigore Cercelaru, de la dura şi nobleţea metalului.
u mi, m 8! T de ceilalţi oameni ai mun­ furnalul 9, se bucură de a- n muncii şi conştiinţei mun­
spre a contribui alături
Aici. la înalta temperatură
precierea întregului colec­
cii la realizarea cincinalu­
tiv.
citoreşti, rămîi profund im­
lui înainte de termen, spre a
se situa în fruntea bătăliei l-am căutat pe furnalişti. presionat de tăria şi coeziu­
Pe maistrul de la „creuzet", nea acestui harnic colectiv
Ca dovadă, înţelegind sem­ condiţii ca pînă la sfîrşitul drian Costa — am reuşit să cu timpul, în care sîntem Alexandru Gherghel, l-am ce constituie o adevărată
Folosim la maximum capacitatea de lucru nificaţia deosebită a îndem­ primei decade a lunii octom­ terminăm cu bine unele lu­ siguri că vor ieşi biruitori. găsit pe platformă, unde se şcoală de educaţie comu­
nurilor adresate în scrisoare, brie a.c. să încheie semăna­ crări importante cum ar fi, O spun faptele de pînă a- pregătea evacuarea unei noi nistă.
a maşinilor şi tractoarelor
tractoriştii lucrează din zori tul. Dealtfel, membrii comi­ de pildă, recoltatul întregii
şi pînă în noapte, în schim­ tetului comunal de partid şi producţii de cartofi, însămîn-
(Urmare din pag. 11 buri prelungite de la ora 6,00 buri prelungite, la arături şi ai comitetului executiv al ţaţi pe 30 ha, strîngerea şi
expedierea către fabricile de
la 22,00 şi astfel să încheie pregătirea patului germina­ consiliului popular au stabi­ zahăr a sfeclei de pe 10 ha,
tiv. Tractoriştii Gheorghe lite răspunderi concrete pe
la maximum capacitatea pînă la 5 octombrie însămîn- Sorea, Ion Dimperiu, Visalon unităţi privind încadrarea tu­ recoltarea şi treieratul trifo- La Fabrica de industrie locală Orăştie
lienelor de pe toate suprafe­
tractoarelor şi maşinilor a- ţarea griului pe toate supra­ Popovici, Nicolae Petruşe, turor acţiunilor în grafic. ţele rezervate pentru sămîn­
gricole, să lucreze în schim­ feţele planificate. Cornel Ungur şi alţii îşi în­ Acţionînd cu deplină respon­ ţă, însilozarea a 1 200 tone
deplinesc cu răspundere sar­ sabilitate, avem certitudinea
cinile cu care sînt confrun­ de ierburi cultivate, necesa­ ¡si ateliere se hotărăşte nu ran® soarta
Imperativ major ai ţăranilor cooperatori: taţi. că obiectivele propuse se vor re animalelor în perioada de
stabulaţie. Din ferma legu­
Toate cooperativele agrico­ î-ndeplini în condiţii irepro­
Strîngerea operativă, fără pierderi le din comună au realmente şabile. micolă s-au expediat pentru sL securitatea avuţiei obşteşti
consum şi semiinditstrializa-
a recoltei re mai bine de 300 tone de 9
la Toteşti, Haţeg şi Siivaş legume şi zarzavaturi".
La Fabrica de industrie
Ţăranii cooperatori, me­ sînt eliberate de plantele Cîrneşti, 5 la Toteşti, 3 la Realizările frumoase obţi­ locală Orăştie există o se­ buie admisă introducerea sitorie vor avea grijă să nu
acestuia în secţie, în canti­
La C.A.P. Toteşti, în­
canizatorii şi cadrele teh­ premergătoare. In aceste zi­ făptuirea „planului de bă­ Păclişa şi altele 3 la Reia, nute pînă acum de coopera­ rie de ateliere productive tăţi mai mari decit necesa­ se apropie de surse de căl­
dură in hainele de lucru,
nice din comuna Ilia au le se efectuează arături pe taie" întocmit în ajun era care transportau cartofii din tivele agricole din comuna în care sc folosesc materii rul pentru un schimb de iar bidoanele cu substanţe
luat cunoştinţă de scrisoa­ suprafeţele unde s-a recol­ cîmp la magazie. Celor 30 ' Dobra se datoresc desigur prime combustibile şi infla- lucru, avîndu-se grijă să
rea adresată lucrătorilor o- tat trifoiul de sămînţă. Or- confirmată şi de fapte. Cele de ha recoltate anterior li strădaniei pe care toţi mem­ niauile ce constituie, prin nu se blocheze intrările, inflamabile trebuie să aibă
4 brigăzi ale cooperativei —
goarelor de secretarul gene­ ganizîndu-şi bine munca, cu Toteşti, Cîrneşti, Păclişa şi s-au mai adăugat duminică brii cooperatori şi mecaniza­ însăşi natura lor, un per­ locurile de acces etc. Apro­ in permanenţă capacele pu­
se. prepararea vopselelor
ral al partidului, tovarăşul maximă operativitate au încă alte 4, ceea ce confirmă torii o depun in această cam­ manent pericol cie incendii vizionarea cu vopsele se va
Nicolae Ccauşescu, privind încheiat şi cooperatorii din Reia — se bucurau de „asis­ că prevederile planului de panie agricolă. La ora actua- ce trebuie „stâpînit" prin face, de asemenea, în limi­ făcîndu-se cu mare atenţie.
tenţă" completă. Ne referim
strîngerea operativă şi fă­ Sîrbi recoltatul şi transpor­ la brigadierii Trandafir Lă- măsuri — ca lucrarea să fie 4ă, eforturile lor sînt îndrep­ toate mijloacele. Este vor­ tele exacte ale necesităţii Aceste cîteva măsuri,
ră pierderi a întregii recol­ tul sfeclei de zahăr, acum zăroni, Gaşpar Ştefoni, Vic­ terminată pînă la 25 septem­ tate spre pregătirea în con­ ba, desigur, de atelierele de unui schimb. In atelierele foarte importante dealtfel,
trebuie respectate eu stric­
te, pregătirea temeinică a eforturile fiind concentrate tor Roşea şi Gruia Opric, brie a.c. — se va materia­ diţii bune a terenului pentru tîmplărie şi vopsitorie un­ la care ne referim — tîm­ teţe de şefii atelierelor din
producţiei viitoare de ce­ la strîngerea producţiei de la reprezentanţii consiliului liza. însămînţatul păioaselor. In de materiile inflamabile plărie, modelărie, vopsitorie cadrul Fabricii de indus­
reale păioase, îndeplinirea cartofi şi apoi de porumb. popular comunal, Ionel Zei- Scriptele magaziei C.A.P. cooperativa agricolă de pro­ manipulate sint in cantităţi trie locală Orăştie, cit şi de
exemplară a pianului în Se cuvine subliniat aportul coni, Moise Micloşoni, Aron din Toteşti, după recoltarea ducţie din Dobra, de pildă, mai mari, fiind necesară, — fumatul este interzis, ceilalţi lucrători care mun­
zootehnie şi a livrării pro­ secretarului comitetului de Cioană şi Vasile Sibişan, ca a 34 ha din cele 96 cultiva­ s-a însămîntat grîu pe mai concomitent, respectarea u- fiind admis numai în locuri cesc în ele, evitîndu-se, în
duselor agricole la fondul partid de la C.A.P., Aurel şi la tovarăşii din conduce­ te, sînt mărturie a produc­ bine de 40 ha, iar în cele din nor reguli de prevenire a special amenajate. Cei care acest mod, urmările grave
de stat. Hotărîţi să răspun­ Părăoan, care a ştiut să rea C.A.P. — Pavel Turcu, ţiilor obţinute care, în final, Lăpuşnic, Răduleşti şi Roş- incendiilor de către fiecare lucrează în atelierul de vop­ ale izbucnirii incendiilor.
cani pe cîte 20 ha.
dă prin fapte imperativelor mobilizeze întreg potenţia­ Ioana Negroiu, Ileana Nei- vor depăşi prevederile, ca şi salariat prezent în aceste
cu care sînt confruntaţi, co­ lul unităţii pentru evitarea coni şi Aurora Vîrvoni, toţi pentru cele 52 tone cartofi — Avem create posibilităţi locuri de muncă. In această
operatorii şi mecanizatorii oricăror pierderi din pro­ mobilizaţi şi repartizaţi pe predaţi deja în contul con­ pentru a însămînţa păioase ordine de idei, se poate a- ieguli prioritare pentru
şi-au concentrat toate for­ ducţie. Acţionînd în spiri­ brigăzi la obiectivul numărul tractului. pînă sîmbătă, pe mai bine de firma că în cadrul atelie­
ţele şi mijloacele la efec­ tul chemărilor adresate de unu al zilei — recoltatul car­ ...Aceeaşi zi, la C.A.P. Ha­ jumătate din suprafaţa sta­ relor respective — ca uni­ Vopsitorii din cadrul Fabricii de industrie locală O-
bilită, ne-a spus inginerul
tuarea cu succes a tuturor secretarul general al parti­ tofilor. ţeg, a prilejuit realizarea u- şef al cooperativei agricole tăţi de bază ale fluxului răştio sînt_ oameni vrednici, care îşi aduc o contribuţie
lucrărilor de sezon. Măsu­ Deşi zi de duminică, la nor lucrări cum sînt: trans­ din Dobra, Mihai Cazacincu. productiv — se hotărăşte substanţială la obţinerea rezultatelor semnificative pe
rile pnlitico-organizatorice dului, ne-am propus ca cel chemarea comitetului de par­ portul de fîn şi trifoi cu 6 împreună cu mecanizatorii şi nu numai soarta produc­ unitate. Depunînd acele straturi de vopsea pe produsele
ţiei ci şi securitatea avu­
mai tîrziu în primele zile
iniţiate de organizaţiile de ale săplămînii viitoare să tid, a consiliului de conduce­ camioane şi 5 atelaje de pe ceilalţi cooperatori am citit tului comun. Pentru reali­ care pleacă spre beneficiari, ei participă în mod direct
partid au permis imprima­ finalizăm recoltatul sfeclei, re al C.A.P. şi consiliului 8 ha; semănatul griului pe îndemnul tovarăşului Nicolae zarea acestui deziderat, şe­ la creşterea prestigiului industrial al fabricii, avînd, tot­
rea unui ritm susţinut la cartofilor şi legumelor. popular, aproape o sută de 10 ha; îngrăşatul chimic a 25 Ceauşescu, pe care ni l-a a- fii de ateliere trebuie să odată, şi o serie de sarcini în plus faţă de muncitorii cu
strîngerea recoltei. I.a a- cooperatori erau în cîmp în­ ha; aratul în continuare a 6 dresat de a ne spori efortu­ interzică executarea în in­ aceeaşi profesie. Este vorba de grija pe care trebuie s-o
ecastă acţiune — ne relata In ceea ce priveşte însă- că din zorii zilei. Le creau ha şi discuitul altor 12 ha rile pentru executarea la teriorul acestor hale a lu­ manifeste permanent aceşti oameni faţă de integritatea
secretarul comitetului co­ mînţările, griul şi orzul „cîmp de lucru“ 4 tractoare pentru însămînţările de toam­ timp a lucrărilor agricole de crărilor de sudură, lipitu­ avutului obştesc, prin faptul că materiile prime şi mate­
munal de partid şi prima­ s-au semănat, pînă la data şi tot atîtea maşini de recol­ nă, precum şi transportul la sezon. Cu mecanizatorii Sil­ rilor cu flacără etc. rialele folosite în procesul muncii sînt uşor inflamabile şi
rul comunei,' Teodor Vasiu de 19 septembrie a.c., pe tat cartofii, secondate de 2 magazie a 20 tone de cartofi viu Olaru, Ion Bogdan şi Ilie De asemenea, se interzice există pericolul izbucnirii unor incendii, lată doar cîteva
— s? detaşează cooperativa mai mult de 150 hectare. remorci ale S.M.A. şi de 5 a- aşezarea şi uscarea materia­ din regulile ce trebuie cunoscute şi ’ respectate de vopsi­
agricolă din Bretea Murc- Rezultatul nu ne poate to­ telaje proprii la brigada din recoltaţi şi sortaţi în cîmp. Dumitraş ne-am stabilit un lelor pe corpurile de încăl­ tori : cantitatea de vopsea existentă în atelier să nu de­
şană, unde s-a terminat re­ tuşi mulţumi pe deplin, da­ plan de acţiune, pentru ca păşească necesarul pentru un schimb de lucru ; nu va fi
că avem în vedere că rea­ zit (calorifere, sobe etc.). folosit oxigenul pentru pulverizarea vopselei; prepararea
coltatul cartofilor, iar po­ lizările reprezintă mai pu­ Se acţionează cu toate forţele Sa munca în cîmp la însămîn­ Referitor la exploatarea in­ vopselelor nu se va face în interiorul atelierelor ; ori de
rumbul a fost cules de pe ţin de 30 la sută din pian. tat să fie şi mai spornică. stalaţiilor electrice de ilu­ cîte ori este necesar, nişele şi burlanele pe care s-au de­
40 la sută din suprafaţa e- Arături s-au efectuat pe executarea lucrărilor agricole de sezon Astfel, la semănat se va lu­ minat şi forţă, trebuie avut pus straturi de vopsea vor fi curăţate, iar resturile se
în vedere că nu se admit
xistentă. Pricrifate la recol­ mai mult de jumătate din Chemarea adresată lucră­ membrii cooperatori şi me­ cra zi-lumină, iar la pregă­ executarea unor improviza­ vor transporta în locuri destinate pentru ardere ; se in­
terzice executarea lucrărilor de sudură în atelierele de
tat s-a acordat eliberării suprafaţa stabilită, însă lu­ torilor din agricultură de se­ canizatori din comuna Do- titul terenului se va munci ţii sau folosirea de sigu­ vopsit. Aceste lucrări se vor efectua numai după ce s-au
suprafeţelor destinate însă- crările repetate de discuit, cretarul general al parti­ bra angajaţi cu toate forţele şi noaptea. ranţe supradimensionate la luat toate măsurile de prevenire.
mînţărilor de toamnă. Cu condiţionate de starea so­ dului, tovarăşul Nicolae la semănatul păioaselor, tablourile de distribuţie, Respectarea în totalitate a acestor reguli — faptul că
excepţia a 7 hectare, de pe lului, au determniat uncie Ceauşescu, de a-şi spori efor­ strînsul furajelor de pe ul­ N. BAP‘ ’ orice defecţiuni intervenite se poate l-au dovedit şi pînă acum vopsitorii de la F.T.L.
timele suprafeţe, recoltatul
trebuind remediate cît mai
turile pentru îndeplinirea e-
care mai trebuie cules po­ restanţe faţă de vitezele xemplară a multiplelor sar­ fructelor şi legumelor. „Pînă N. TÎRCOB operativ posibil. Orăştie — asigură o bună desfăşurare a procesului de
producţie şi, implicit, o creştere a rezultatelor muncii.
rumbul, toate tarlalele un­ zilnice prevăzute iniţial, ca­ cini ce le stau în faţă în a- ieri — ne relata primarul co­ N. PANAIÎESCU In legătură cu folosirea
de se va însămînţa grîu re vor fi recuperate însă. ceastă campanie, i-a găsit pe munei Dobra, tovarăşul A- F. PETRE materialului lemnos, nu tre­ (Materiale publicate la cere­
rea F.I.L. Orăştie)