Page 69 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 69
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 814 © JOI 20 SEPTEMBRIE 1973
v^Doasffinsss. fti^uoanawWB-®®®
bjwh i > i/vjrCT>Mr»aüflr7ff^^^ Tf
VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE
Cuviritarea tovarăşului licolae Ceauşescu În oraşul şi provincia Trujillo
pentru prezenţa dumneavoas căldură poate fi cu greu zu concentreze în mîinile lor ce cuinţe construite pentru coo
(Urmare din pag. 1)
peratori, căsuţe cochete în
la municipalitatea din îrujillo tră pe meleagurile noastre. grăvită în cuvinte. ţării, s-a ajuns la crearea ma culori pastelate, ce reproduc
le mai bogate pămînturi ale
In sala mare de conferin
De asemenea, Consiliul
stilul naţional peruan, cu
de cu prietenie aclamaţiilor
ce răsună din toate părţile. municipal şi cel provincial a ţe a sediului cooperativei, ca rilor cooperative agricole^ de multe elemente ale străvechii
producţie (C.A.P.) a căror
re s-a dovedit neîncăpătoare
hotărît să vă acorde titlul de
(Urmare din pag. 1) cietatea socialistă multilate Avem o perspectivă minu Ieşind în întîmpinarea oaspe oaspete de onoare şi să vă — numeroşi muncitori coope conducere se află direct în arhitecturi incaşe, ca şi in
stalaţiile de prelucrare a
ral dezvoltată, care să asi nată în faţa noastră. Popoa ţilor, primarul Virgilio Va- înmîneze Medalia de aur a ratori umplînd pînă la refuz mîinile lucrătorilor agricoli.
gure din plin cetăţenilor sa rele au obţinut succese mari, nini de Los Rios mulţumeş oraşului şi provinciei, hotă- şi scuarul din faţa sediului Aceştia sînt, a spus vorbito trestiei de zahăr.
Apreciem, de aceea, în mod tisfacerea tuturor necesităţi se ridică cu tot mai multă te pentru cinstea deosebită rîri pe care eu le îndeplinesc —, are loc un însufleţit mi rul. nu numai proprietari In continuare, la clubul
deosebit, activitatea pe care lor materiale şi spirituale; hotărîre la luptă pentru a fi făcută oraşului prin această cu convingerea că relaţiile ting. Făcîndu-se interpretul legitimi ai pămînturilor, ci cooperativei „La Tranea“ are
¡Guvernul revoluţionar al ţă dar ceea ce am realizat, toc stăpîne la ele acasă. Sîntem vizită. In sala de reuniuni a dintre ţările noastre, Peru şi sentimentelor vibrante ale şi adevăraţi conducători, ca loo un dejun cîmpenesc, ofe
rii dumneavoastră, sub con mai mergînd cu fermitate pe convinşi că, întărind solida Consiliului municipal, are loc România, vor deveni tot mai celor 4 500 de cooperatori şi pabili să administreze aceste rit în cinstea tovarăşului
ducerea preşedintelui Velasco acest drum. constituie o măr ritatea şi colaborarea între o ceremonie prin care pre strînse, spre binele ambelor ale familiilor lor, ce însu importante nuclee ale produc Nicolae Ceauşescu şi a tova
Alvarado, o desfăşoară pen turie a faptului că fiecare po ele, popoarele vor impune în şedintele Nicolae Ceauşescu noastre popoare. mează 35 000 de suflete, pre ţiei în scopul apărării intere răşei Elena Ceauşescu de
prefectul provinciei Libertad
tru dezvoltarea independentă por poate să-şi realizeze nă întreaga lume dreptul fiecă este proclamat oaspete ilus In ovaţiile celor de faţă, şedintele Consiliului de con selor lor.
şi bunăstarea poporului, pen zuinţele sale, aşa cum doreş rui popor de a-şi făuri o via tru al oraşului Trujillo, în- vorbitorul încheie cu cuvin ducere al cooperativei, Um- Acest scurt rezumat asupra şi de conducerea cooperativei.
tru progres economic şi soci te el. ţă mai dreaptă şi mai bună, mînîndu-i-se, totodată, meda tele : „Sînleţi oaspete ilustru berto Justiniano Sagardia, a- felului cum s-a creat cel mai In timpul dejunului, care a
al, pentru independenţa şi Mai sînt popoare care gem o lume a păcii, a colaborării. lia de onoare a acestui,oraş. al oraşului Trujillo". dresează un salut izvorît din dinamic sector al economiei decurs într-o ambianţă de
Solemnitatea, transmisa în
suveranitatea patriei dum sub dominaţia străină. Româ In acest spirit desfăşurăm direct de postul de radio Primarul Vanini înmînează inimă preşedintelui Nicolae agrare peruane are pentru cordialitate şi bună dispozi
ţie, un ansamblu folcloric a
neavoastră. Este un , drum nia sprijină activ mişcările întreaga noastră vizită în „Ondas del Norte“, începe apoi preşedintelui Consiliului Ceauşescu, tovarăşei Elena revoluţie o valoare de docu prezentat un reuşit program
just şi, unit întregul popor de eliberare naţională. Tre ţările Americii Latine şi sîn prin intonarea imnurilor de de Stat diploma prin care Ceauşescu, celorlalţi repre ment mărturie a faptului că de dansuri populare peruane.
în jurul acestei politici, ni buie să întărim solidaritatea tem convinşi că vom obţine stat român şi peruan. Mul este proclamat oaspete ilus zentanţi români. omul solidar — care va trăi La sfîrşitul prînzului, gaz
mic în lume, nici o forţă nu în luptă împotriva politicii o dezvoltare mai puternică a ţimea scandează: „Trăiască tru şi ii fixează de reverul El înfăţişează apoi, pe in mijlocul unei democraţii a dele au oferit o surpriză :
va putea împiedica poporul imperialiste de forţă şi dictat, colaborării şi între România România !", „Trăiască Peru !“. hainei Medalia de onoare. scurt, ce reprezintă „Casa participării depline — se for prezentarea ediţiei speciale a
peruan de a-şi construi viaţa a amestecului în treburile in şi Peru. deoarece această co Primarul oraşului, în nu Crainicul postului de radio Grande" în ansamblul econo mează în cadrul cooperative ziarului local „Satelit“, înfă-
aşa cum o doreşte. Aceasta terne, împotriva colonialis laborare corespunde interese mele populaţiei din Trujillo, anunţă : „Ascultaţi acum vo miei naţionale şi, în general, lor agricole de producţie, se ţişînd în text şi imagini
este experienţa noastră pro mului şi neocolonialismului. lor ambelor noastre popoare, al Comitetului municipal şi cea României". Primit cu a- în ansamblul experienţei pe căleşte zi de zi în activitatea secvenţele sosirii pe aeroport
prie şi ştim că orice popor Este necesar să facem ca fi progresului lor, independen al Consiliului provincial, a- plauze îndelungate ia cu- ruane. revoluţionară ca protagonist şi ale ceremoniei de la Con
poate să-şi făurească un nou ecare popor să-şi poată ho ţei, bunăstării lor. cît şi cau dresează preşedintelui român vîntul tovarăşul Nicolae Adresîndu-se numerosului principal al istoriei, cu ho- siliul Municipal din Trujillo,
destin dacă acţionează în tărî dezvoltarea sa, aşa cum zei generale a progresului so cel mai cordial salut de bun- Ceauşescu. auditoriu, vorbitorul a ţinut tărîrea neclintită de a lupta petrecute cu numai cîteva
strînsă unitate, dacă respin o doreşte, fără nici un ames cial, a păcii în întreaga lume. venit. Vizita dumneavoastră, C u v i n t e l e preşedintelui în continuare să prezinte da pentru deplina sa realizare ore înainte...
ge orice încercări ale forţe tec din afară Fără îndoială •In încheiere, vă urez dum arată vorbitorul, reafirmă şi Ceauşescu sînt subliniate în tele esenţiale ale biografiei în cadrul unei adevărate La rugămintea reprezen
lor de dominaţie străine sau că trebuie să dezvoltăm cola neavoastră să obţineţi suc impulsionează legăturile de repetate rînduri cu puternice preşedintelui Ceauşescu, sub dreptăţi sociale, a spus gene tanţilor presei locale, tovară
ale forţelor reacţionare in borarea cu .toate statele pe cese tot mai mari în dezvol frăţie care ne unesc cu gu aplauze. liniind intrarea sa de la cea ralul Rivera. Această esenţă şul Nicolae Ceauşescu a răs
terne şi merge consecvent pe principiul coexistenţei paşni tarea economică şi socială, şi, vernul şi poporul României. In încheierea ceremoniei, mai fragedă vîrstă în mişca politică a umanismului revo puns cîtorva întrebări. In le
drumul progresului, sprijinind ce, pornind de la necesitatea împreună cu întregul popor, Vă primim în această casă, preşedintele român este invi rea revoluţionară, patriotis luţionar reprezintă poziţia gătură cu impresiile din Pe
şi înfăptuind toate măsurile respectării egalităţii în drep să înfăptuiţi politica de fău care este casa poporului, cu tat să semneze în marele re mul profund, activitatea clo noastră fermă în lupta îm ru, preşedintele Consiliului
în vederea bunăstării şi in turi, independenţei şi suve rire a unei lumi mai drepte, entuziasm şi admiraţie pen gistru al Consiliului munici cotitoare pusă in slujba bi potriva subdezvoltării şi îm de Stat a declarat următoa
dependenţei. Fără îndoială că ranităţii naţionale, neameste mai bune, de solidaritate cu tru că ştim că viaţa dumnea pal ce va păstra consemnate nelui poporului român. Cu potriva imperialismului. în rele : Aşa cum am mai spus
drum! 1 dezvoltării nu este cului în treburile interne. toate popoarele din America voastră este consacrată sluji pentru posteritate toate amă vintele vorbitorului au fost oricare din formele sale. am cele mai bune impresii
uşor. Propria noastră expe Tocmai o asemenea politi Latină, cu toate popoarele rii fără preget a celor mai nuntele acestui eveniment acoperite în repetate rînduri Din acest punct de vedere, despre Peru, despre poporul
rienţă a arătat că a trebuit că a promovat şi promovează lumii. autentice interese ale po memorabil în istoria oraşu de aplauze puternice ale ce poziţiile României şi Perului peruan, despre progresele în
lor de faţă.
să învingem multe greutăţi. în mod activ România pe plan Vă doresc multă sănătate porului dumneavoastră, atît lui, a relaţiilor de prietenie In continuare, prin inter coincid. Ministrul nostru de semnate realizate pe calea dez
Mai avem şi acum multe de internaţional, în relaţiile sale şi multă fericire. (Aplauze de iubitor de libertate şi de româno-peruane. mediul unor grafice ■şi dia externe, generalul Miguel voltării independente a ţării.
făcut pentru a ajunge la so- cu toate statele lumii. puternice, prelungite). dreptate socială, popor pe Următorul obiectiv inclus grame, directorul general al Angel de la Fior Văile. a Urez poporului ţării dumnea
care dumneavoastră îl sim In programul vizitei este ma reafirmat acest lucru la Al voastră să-şi continue cu a-
cooperativei, Jorge Young
bolizaţi şi îl reprezentaţi cu rea cooperativă „Casa Gran Mongrut, a evidenţiat în mod ger, iar excelenţa sa domnul celaşi succes ca pînă acurţi
Cuvîntarea tovarăşului licolae Ceauşescu cinste. Lupta pentru edifica cîţiva zeci de kilometri de sugestiv marele progres în preşedinte al României a ex eforturile în condiţiile unei
de" aflată la o distanţă de
rea unei societăţi juste cu a-
primat aceasta cînd a pre
strînse unităţi între toate ca
devărat libere, pentru conso capitala provinciei. In drum registrat de „Casa Grande" zentat atitudinea hotărîtă şi tegoriile sociale şi cu toate
lidarea acestei societăţi ne se străbate platforma indus după organizarea sa pe baze demnă a ţării ca naţiune su celelalte ţări latino-america-
face să împărtăşim destine trială a oraşului Trujillo, a- noi, cooperatiste, subliniind verană. independentă şi con ne în vederea atingerii sco
creşterea de mai multe ori a
la Casa Grande“ — Iruplio comune. Să ne apropiem tot poi se parcurge din goana ma beneficiilor distribuite mun vinsă dc dreptul fiecărui po purilor nobile pe care şi Ie-a
mai mult unii de alţii, iar
şinii o localitate al cărei nu
por de a hotărî el însuşi asu
propus, potrivit propriei sale
libertatea, dreptatea, şi recu me are o rezonanţă specific citorilor cooperatori, în com pra prooriului destin, în con „voinţe.
paraţie cu cele din perioada
noaşterea individualităţii poli indiană, Chicama. De o parte formitate cu aspiraţiile şi in La o întrebare privind mo
Domnule ministru, rare între cooperativele noas popoarele noastre să conlu tice proprii a fiecăruia să şi de alta a şoselei s-au adu fostei firme particulare — ca teresele sale. dul în care apreciază Româ
Domnule general, tre. Veţi avea deci posibili creze strîns şi să obţină o guverneze întotdeauna relaţii nat toţi locuitorii, cu mic cu un exemplu concludent de Ţinînd cont de toate aces nia evenimentele din Chile,
valorificare în interesul pro
Domnule prefect, tatea să cunoaşteţi nemijlocit dezvoltare mai rapidă a eco le dintre noi, asigurîndu-se mare, care aclamă cu entu priu al unei importante bo tea. România a fost prima ţa şeful_ statului român a dat
Domnule preşedinte al co ce înseamnă orînduirea soci nomiei fiecărei ţări, a bu astfel prosperitatea şi ferici ziasm, confirmînd ceea ce găţii naturale. ră din sistemul socialist cu următorul răspuns: Noi am
operativei, alistă, ce a adus cooperativi năstării fiecărui popor în rea popoarelor noastre ! stă scris pe marea banderolă care Guvernul revoluţionar condamnat lovitura de stat
Doamnelor şi domnilor, zarea agriculturii ţărănimii parte. Cu mult interes — a spus de la intrarea în acest oră Vorbitorul a exprimat gra al forţelor armate peruane a din Chile şi ne exprimăm
Dragi prieteni cooperatori, din România. De aceea, as- Aşezăm aceste relaţii pe în continuare primarul ora şel : „Chicama da la bienve titudinea tuturor munciţorilor stabilit relaţii diplomatice speranţa că poporul chilian
cultînd ceea ce aţi spus dum principii noi, de egalitate, de şului Trujillo — am urmărit nida al presidente Ceauşescu" cooperativei „Casa Grande", complete. Legăturile frăţeşti -va restabili situaţia şi va gă
Aş dori să încep prin a neavoastră, am avut în faţă respect, de neamestec in tre itinerarul dumneavoastră pe (Chicama adresează salutul a întregului popor peruan, stabilite, dincolo de distanţele si resursele ca să meargă mai
adresa tuturor cooperatorilor imaginea muncii ţărănimii burile interne, dar şi pe a- continentul latino-american. de bun-venit preşedintelyi pentru solidaritatea şi spri geografice sau politice, s-au departe înainte pe drumul ce
jinul pe care România socia
din „Casa Grande“ un salut româneşti, pentru a-şi crea vantajul reciproc. Ştim bine Este pentru prima dată cînd Ceauşescu). listă, preşedintele său le ma întărit continuu, iar astăzi au Şi l-a ales.
călduros din partea coopera bunăstarea materială şi spi că popoarele care păşesc pe un şef de stat român face o Ospitalitatea deosebită, fi nifestă faţă de popoarele la atins un grad şi mai înalt, Ziariştii peruani au mulţu
torilor din România. Şi în rituală, pentru a face din co drumul făuririi unei vieţi noi asemenea călătorie în vede rea primitoare şi generoasă a ţi no-americane. cînd oraşul Trujillo, ţinut al mit călduros preşedintelui
ţara noastră, ţărănimea a li operative unităţi puternice trebuie să întărească solida rea apropierii de popoarele locuitorilor acestor melea A luat apoi cuvîntul gene unor nobile tradiţii de liber Nicolae Ceauşescu pentru de
chidat pentru totdeauna ve care să le asigure atît bună ritatea dintre ele, pentru că din această parte a lumii. guri, prin a căror aprigă în ralul Rudecindo Zavaleta Ri- tate, are privilegiul să vă claraţiile făcute.
chea orînduire, la fel ca în starea lor, ca şi creşterea a- numai aşa vor putea să în Subliniind că idealurile lup cleştare cu natura, la poale vera, coordonator general al declare oaspete ilustru, cînd In cursul serii, oaspeţii ro
tregul popor, dealtfel, şi, în vuţiei naţionale a întregului vingă greutăţile cărora tre tei împotriva dependenţei, le Munţilor Golaşi, s-a năs reţelei cooperativelor agrico „Casa Grande" — cea mai mâni s-au reîntors la Lima.
strînsă alianţă cu clasa mun popor. Mă bucur că şi coo buie să le facă faţă. Chiar pentru o deplină emancipare cut viaţa, deşertul fiind în le de producţie. mare cooperativă agro-indus- O
citoare, a înfăptuit reforma perativa dumneavoastră şi, şi greutăţile pe plan naţio economică şi independenţă vins pas cu pas, avem prile In cuvîntarea sa, generalul trială de zahăr din lume —, Miercuri dimineaţa, pre
agrară, cooperativizarea, a după cît am înţeles, şi alte nal pot fi mai uşor învinse politică apropie cele două po jul să le cunoaştem din plin Rudecindo Zavaleta Rivera a plină de mîndrie, primeşte şedintele Consiliului de
obţinut succese remarcabile cooperative au asemenea re cînd există o strînsă colabo poare, vorbitorul a spus : la „Casa Grande", vestită transmis înalţilor oaspeţi ro prima vizită pe care un şef Stat al României, Nicolae
în creşterea producţiei. în zultate, care demonstrează că rare între ţările care sînt an Noi, peruanii, sîntem po de cooperativă pentru produce mâni, în numele celor 25 000 de stat. din altă ţară o face Ceauşescu, a vizitat Serviciul
ridicarea bunăstării sale ma drumul cooperativizării agri gajate pe drumul făuririi u- plin convinşi că dumneavoas rea zahărului, care dispune de lucrători din industria za la un centru unde se mun industrial al marinei din Li
tră reprezentaţi un exemplu
de o suprafaţă de aproape
teriale. culturii oferă condiţii minu nei lumi mai drepte şi mai luminos şi eroic în orizontul 30 500 ha. hărului, salutul întregului ceşte şi unde se înfăptuieşte ma. Situat în portul Callao,
Am ascultat cu multă aten nate pentru a lichida mai re bune. Şi cu atît mai mult, popor peruan, care pe baza revoluţia unde nu există portul oceanic al capjţaleî
Bucuria locuitorilor a îm
ţie' şi mult Interes cuvîntarea pede starea de înapoiere, greutăţile care pot'apare pe emancipării popoarelor în brăcat forme din cele mai e- unei' doctrine proprii îşi' con patroni şi nici exploatare, un peruane, Serviciul industrial
curs de dezvoltare. Stau măr
preşedintelui cooperativei şi pentru a spori pe această ca plan internaţional. Nu uităm turie pentru aceasta dece moţionante, de la marile lo struieşte propriul şi adevăra de bogăţia se află în mîinile a .l marinei are în centrul ac
a directorului, care au înfăţi le bunăstarea cooperatorilor, nici un moment că trebuie să niile de luptă pentru eman zinci care pot fi întilnite în tul său drum al eliberării. In comunităţii. ridicînd pe tivităţii sale construirea şi
şat pe larg modul cum s-a ca şi avuţia generală a ţă desfăşurăm încă o luptă îm ciparea poporului român, po tot cuprinsul cooperativei : continuare el a făcut o scurtă membrii acesteia la un nivel repararea vaselor marinei
transformat viaţa ţărănimii şi rii, deci bunăstarea întregului potriva oricăror forme de a- por cu o atît de bogată is „Casa Grande, ejemplo déla trecere în revistă a felului de viaţă superior. militare, precum şi a navelor
muncitorimii pe aceste me popor. Pentru că, pînă la ur suprire imperialistă, a colo torie de luptă împotriva dic reforma agraria peruana os cum a fost creată reţeaua co Primit cu însufleţite aplau comerciale naţionale şi străi
leaguri. mă, rezultatele şi din agricul nialismului, neocolonialismu taturilor, amestecului străin da la Bienvenida", „El Pueblo operativelor agricole de pro ze, cu puternice aclamaţii, ia ne. Comandantul serviciului
cuvîntul tovarăşul Nicolae
•Ne aflăm de puţine zile în tură, şi din industrie şi din lui. pentru a apăra dreptul şi dominaţiei economice. Casagrandino Brindasucordial ducţie din Peru. care „astăzi contraamiralul Lopez de Cas-
patria dumneavoastră. Am alte sectoare ajută la creşte fiecărui popor la dezvoltarea Exprimînd satisfacţia con saludo al presidente de Ruma pune bazele unei noi ordini Ceauşescu. tiHo, a făcut un amplu expo
Fete în pitoreşti costume
putut constata cu multă sa rea veniturilor şi bunăstării liberă, corespunzător voinţei cetăţenilor noştri pentru vi nia" („Casa Grande, pildă a economice politice şi sociale, naţionale: poneho-uri albe, zeu asupra istoricului şantie
tisfacţie că guvernul dumnea fiecărui muncitor şi ţăran, sale. In această luptă tre zita dumneavoastră, Consili aplicării reformei agrare pe în cadrul căreia se va desfă relor, asupra perspectivelor
voastră revoluţionar, sub dar contribuie totodată la buie să existe o strînsă soli ul provincial Trujillo a acor ruane, vă spune bun venit", şura viata viitoarelor genera tradiţionalele sombreros, e- sale de dezvoltare.
şarfo în culorile verde şi
conducerea preşedintelui _ Al- creşterea avuţiei generale, la daritate între toate popoare dat numele „România" unui „Populaţia Casei Grande ţii de peruani". De la cîteva galben, oferă oaspeţilor da P r e ş e d i n t e l e Nicolae
vârado Velasco, înfăptuieşte creşterea bunăstării. întregii le care sînt angajate pe acest parc din oraşul nostru în transmite salutul său cordial întreprinderi străine sau pro ruri simbolice : mici săcule Ceauşescu a vizitat apoi
un larg program de trans ţări, la consolidarea inde drum. iar colaborarea noastră semn de omagiu faţă de re preşedintelui României"), pî prietăţi particulare ale oligar ţe cu zahăr produs în coo docunle. şantierele undo se
formări revoluţionare, de cu Republica Peru se înscrie publica dumneavoastră şi tot nă la primirea rezervată oas hiei agrare naţionale, a spus afla in faza de finisare o na
pendenţei şi suveranităţii na perativă. vă comercială cu un depla
transformări sociale, de dez ţionale, de aceea independen şi în această luptă generală odată în semn de amintire peţilor dragi, primire a cărei generalul, care reuşiseră să P r e ş e d i n t e l e Nicolae sament de 26 000 tone. Pre
voltare pe un drum nou a ţa, suveranitatea nu pot fi în care sînt angajate zeci şi Ceauşescu îşi ia un călduros
Perului, de întărire a inde garantate decît dacă fiecare zeci de popoare. Avem fer rămas bun de la participan şedintele Nicolae Ceauşescu a
pendenţei şi suveranităţii ma convingere că, acţionînd ţii la miting. Minute în şir felicitat pe constructori, le-a
naţionale. Ne bucură toate popor îşi făureşte o econo în strînsă colaborare şi uni răsună aplauze. Din mulţi urat succes în activitatea lor.
La plecare, preşedintele
aceste rezultate şi drumul pe mie puternică şi este pe de tate nu va exista forţă în lu întrevederea dintre genéralo! Peron me se apropie de şeful statu Nicolae Ceauşescu a semnat
plin stăpîn pe toate bogăţii
care mergeţi dumneavoastră, me să împiedice popoarele lui român un cooperator care in Cartea de onoare a Ser
ne bucură succesele obţinute le din ţara respectivă, le fo noastre să meargă pc drumul îl roagă să accepte un dar pe viciului industrial al mari
loseşte în scopul progresului
de cooperativa dumneavoas său general. pe care au pornit, că vom care l-a lucrat cu migală şi nei.
tră. Ştim din propria noastră obţine victoria în lupta îm dragoste cu mîinile sale: o
experienţă ce poate realiza Ne bucură faptul că gu potriva imperialismului, colo şi membri ai C.C. al P.C. din Argentina machetă a unei bărci asemă Reportajul vizitei a foşti
un popor devenit stăpîn pe vernul dumneavoastră, în ca nialismului. neocolonialismu nătoare celor cu care vechii realizat de
bogăţiile naţionale, pe desti re armata ocupă un loc de lui, că vom crea o lume nvi indieni străbăteau oceanul, ION CÂRJE
(A-
BUENOS AIRES 19
făcut cunoscută, în mod ofi
nele sale şi care este hotărît frunte, are asemenea rezul bună pe plan internaţional, gerpres). — Generalul Juan cial, hotărîrea de a sprijini la baza unui guvern de coa construită din fibre ' de tres ROMULUS CAPLESCU
liţie democratică“.
tate. DcaltfeJ, trebuie să vă
să-şi făurească o viaţă nouă, spun că şi în România, în în care fiecare naţiune “ă Domingo Peron, fost pre candidatura generalului Pe La rîndul său — precizea tie de zahăr. MIRCEA MOARCAS
în care să domnească drepta întregul proces de transfor poată să trăiască în linişte, şedinte al Argentinei şi actu ron în perspectiva apropiate ză agenţia France Presse —, Se vizitează apoi noile lo EUGEN POP
tea socială, în care tot ceea mare revoluţionară,. începînd în pace. să se consacre bună al candidat al mişcării justi- lor alegeri prezidenţiale. De Juan Domingo Peron şi-a
ce se produce să aparţină în cu Insurecţia naţională de stării şi fericirii sale. ţialiste la funcţia de şef al exprimat simpatia faţă de
tregului popor şi să asigure Iată, dragi prieteni coope statului pentru alegerile din asemenea, în cursul întreve tezele prezentate de condu — Chimic — Reacţii orga
deplina manifestare a perso acum 29 de ani, armata a o- ratori, in ce direcţie a ac 23 septembrie, a avut o în derii s-au făcut referiri la cerea Partidului Comunist nice j
cupat un loc important, că
necesitatea urgentării proce
nalităţii umane, a suverani s-a alăturat în întregime in ţionat ,şi acţionează Româ trevedere cu trei membri ai din Argentina. „Aceasta în mmasmsm 17.30 Emisiune în limba ma
glii ară ;
tăţii şi independenţei. nia, cu ce sentimente am ve Comitetului Central al Parti sului de democratizare sin seamnă pentru noi — a de 18.30 Telex ;
România făureşte o socie tereselor generale ale popo nit în ţara dumneavoastră şi dului Comunist din Argenti dicală în Argentina. Conducă clarat el — că drumul spre 18,35 Din ţările socialiste ;
tate socialistă. Am obţinut rului, a dus lupta pentru e- în alte ţări ale Americii La na, Rubens Iscaro, Fernando torii comunişti au relevat realizarea unei mai bune în 9,00 Curs dc limbă engleză. Re 18.15 Universitatea TV ;
capitulare (11) ;
succese remarcabile. Am dez liberarea ţării, apoi a par tine. Apreciem mult ceea ce Nadra şi Hector Agosti, — importanţa „realizării unităţii ţelegeri şi spre o acţiune con 19.20 1001 de seri : „Isteţul Mo
ticipat activ şi a militat 9,30 Curs de limba germană. tor-Mouse“ (V) ;
voltat puternic industria, _a- pentru toate transformările se înfăptuieşte în ţara dum anunţă agenţiile Prensa La tuturor forţelor democratice certată între comunişti şi pe- Recapitulare (12) 19.30 Telejurnal.
gricultura. Am dezvoltat in- revoluţionare din ţara noas neavoastră, pentru că ştim tina şi France Presse. din ţară şi a relansării unei ronişti este liber, în vederea 10,00 Telex ; — Cincinalul înainte di
văţămîntul, ştiinţa, am ridi tră. At'mata a participat nu din proprie experienţă ce e- idei mai vechi a Partidului 10.05 Telecinemateca : „Cocoşa- termen. 1973 — an hotă
rîtor ;
cat nivelul de cultură al în în general, ci în mod con forturi trebuie făcute pentru Cu acest prilej, conducăto comunist, şi ahume formarea înfăptuirii procesului de edi tul de la Notre Damc“ ; 20,00 Cîntecul săptămînii : „Ho
tregului nostru popor. Dacă cret, inclusiv în sate, în în a obţine succese pe acest rii partidului comunist şi-au unui front larg care să stea ficare naţională". 12.05 Telejurnal ; ra tinereţii“ ;
1G,00-17.00 Teleşcoală.
am compara situaţia de acum treprinderi, în cartiere, la în-, drum. Apreciem mult lupta — .Ştiinţe naturale : Din 20,05 Publicitate ;
30 de ani din România cu treaga activitate de transfor care o desfăşoară popoarele lumea necunoscută a 20.10 Seară pentru tineret ;
stadiul de dezvoltare de as mări revoluţionare ale socie Americii Latine pentru dez Deltei. * 10 22,1524 dc ore.
tăzi, am putea spune că am voltarea lor independentă, Evenimentele din Chile
parcurs, într-o perioadă tăţii şi, în felul acesta, ea s-a pentru bunăstarea lor. Ştim
scurtă, cîteva etape istorice, contopit cu interesele gene că popoarele Americii Latine
ceea ce a făcut ca România rale ale naţiunii noastre şi au de parcurs un drum greu, SANTIAGO DE CHILE 19 situată la graniţa cu Chile) Intr-o serie de întreprinderi,
să devină o ţară cu o indus constituie o forţă puternică dar ştim că dacă ele vor ac Liceul industrial minier Deva
(Agerpres). — După ce marţi a fost captată emisiunea u- relatează corespondentul a-
trie dezvoltată, cu o agricul în construcţia socialismului, ţiona in strînsă unitate, vor I a fost anulată parada milita nui post de radio clandestin genţiei France Presse, autori
tură înaintată, în care popo în apărarea cuceririlor revo putea, cu sprijinul şi • cu so cu sediul în Deva, str. Minerului nr. 24, telefon 14181
rul duce o viaţă din ce în ce luţionare. a independenţei şi lidaritatea tuturor popoarelor ră, conducătorii juntei au a- care a lansat un ape! la re tăţile militare au înlocuit or
nunţat miercuri la Santiago zistenţă populară împotriva ganele controlului de stat nu
mai bună. suveranităţii ţării. De aceea, progresiste din lume, să ob de Chile, suspendarea tuturor autorilor loviturii militare. mite de guvernul preşedinte ANUNjA
înţelegem bine ceea ce s-a
Nu a fost uşor, dragi prie- întîmplat în ţara dumnea ţină victoria în lupta lor. celorlalte manifestaţii tradi Agenţiile de presă, citind lui Allenrie. Surse ale arma susţinerea unui nou concurs de admitere in perioade
teni ; am avut multe greutăţi voastră. Ştim că rolul arma Doresc să urez poporului ţionale prilejuite de cea de-a diferite surse, relatează că tei au anunţat că a fost. de 25-30 septembrie 1973, la Liceul industria! minier -
de învins. Erau cîteva mii de prieten peruan, fraţilor mun 163-a aniversare a indepen preşedintele Partidului Radi asemenea, reluată activitatea
mari latifundiari, care stă- tei nu este decît de a servi citori şi ţărani din Peru, in denţei ţării şi care. în mod cal din Chile, senatorul An- la minele de cupru. curs de zi — specialitatea „exploatări miniere" pentri
pîneau peste 60 la sută din poporul, de a face totul ca telectualităţii- militarilor — obişnuit durau doua zile. Şi selmo Sole, se află sub stare Un apel internaţional pen 50 locuri neocupote.
pămînt. Acum avem circa poporul să poată să ducă o şi mă adresez şi în calitatea 'aceste măsuri luate de junta de arest în localitatea Osor- tru „încetarea masacrelor în ÎNSCRIERILE SE FAC LA SECRETARIATUL LICEU
3 000 de cooperative, în care viaţă mai bună, să aibă asi mea de fost general — să militară reprezintă implicit o no, din sudul ţării. Un alt masă care au loc în Chile“ a LUI, ZILNIC, PÎNĂ LA DATA DE 24 SEPTEMBRIE 1973
lucrează împreună peste 3 gurate independenţa şi su facă totul pentru unirea tu recunoaştere oficială a faptu senator membru al conduce fost lansat de către un grup
milioane de cooperatori. îna veranitatea. Din propria noas turor forţelor în înfăptuirea lui că îrv-Jară continuă să rii partidului, Hugo Miranda, de lideri ai Unităţii Populare, ÎNTRE ORELE 7-15.
inte existau în România 5 000 tră experienţă ştim că. atunci programului revoluţionar pe existe focare de rezistenţă iste. de asemenea, arestat, ca ce se aflau în străinătate în La Şcoala profesională minieră — meseria „lă
de tractoare mici, iar acum cînd armata merge pe o a- care l-aţi stabilit, pentru că populară. Şeful juntei milita şi vicepreşedintele partidu momentul loviturii cje stat. cătuş mecanic pentru industria constructoare de ma-
în agricultura românească lu semenea cale, ea se va bucu aceasta va asigura un loc re, generalul Augusto Pino- lui.. Carlos Morales, m pre In cursul unei conferinţe de şini" - se primesc elevi care au absolvit clasa a VIII-c
crează 120 000 tractoare de ra de sprijin, de simpatia în demn poporului peruan în chet. a arătat dealtfel, într-o zent grav bolnav. A fost, presă care a avut loc la Ro
diferite mărimi şi întreaga tregului popor şi, într-ade- marea familie a naţiunilor nouă declaraţie, „că milita totodată, confirmată ştirea că ma, Volodia Teitelboim, mem fără a susţine examen de admitere.
gamă de maşini agricole. _ Aş văr. în strînsă unitate cu în lumii noastre, îi va asigura rii controlează situaţia în cea Anibal Palma, fost secretar bru al Comisiei Politice a Informaţii suplimentare se primesc de la secreta
vrea să menţionez că înainte tregul popor, în care cuprind bunăstarea, independenţa, şi mai mare parte a ţării, dar general al Guvernului Unită Partidului Comunist din Chile, riatul liceului.
importam tractoare, iar acum întotdeauna şi armata, se va fericirea (aplauze puternice). că puncte de rezistenţă se ţii Populare, a murit în tim Julio Benitez. membru al _________________________________ ______________________ _____________ (312)
le producem în România şi. putea asigura mersul tot mai Fiţi siguri că poporul ro mai află încă în diferite pul loviturii de stat. Comitetului Central al Parti
deoarece producem anual hotărît înainte. mân va face totul pentru a locuri". Referindu-se la situaţia dului Socialist, Oscar Jime-
40 000 de tractoare, avem şi Intre ţările noastre s-au dezvolta prietenia şi colabo De asemenea, secretarul gepersoanelor arestate, un pur nez. membru al Partidului
disponibilităţi de export. stabilit relaţii bune de cola rarea cu dumneavoastră, cu neral al Internaţionalei soci tător de cuvânt al juntei mi- radical, precum şi alţi re
Nu aş vrea să vorbesc a- borare şi prietenie, iar vizi toate popoarele care luptă aliste. Hans Janitsch-k. a de l'tare a anunţat că peste prezentanţi ai Unităţii Popu
cum mai mult despre ceea ta pe care o facem acum pentru dezvoltarea lor inde clarat corespondentului agen5 200 de persoane civile ur lare au afirmat că singura au
ce am realizat, dar sper că este tocmai expresia acestor pendentă, că întotdeauna ţiei Reuter că posedă infor mează să fie aduse în faţa toritate legitimă în Chile ' '. -ri.’ J-'i '■ V-.'vSv*o r«V:í>-'; V-- ’
í
domnul ministru, domnul ge bune relaţii, a dorinţei de a veţi avea în poporul român maţii în legătură cu faptul tribunalelor militare. este reprezentată de către
neral şi preşedintele coopera- pune bazele unei colaborări un prieten, un frate. în toa că, atît la Santiago, cît şi in La Santiago de Chile, nre- membrii guvernului Allende Vind autoturism Opcll Olim- Informaţii : Deva, Micro 13,
t:voi vor primi invitaţia mea multilaterale Pot spune aici te împrejurările. alte localităţi din tară con cum şi în alte oraşe ale ţării ce au supravieţuit loviturii ■)ia 1942. Deva, Eminescu, 80, bloc 7, scara 1, ap. 1, Tătăruş.
Mezo Ioan.
de a b-imite o delegaţie de că, deja din discuţiile de pî Trăiască prietenia şi cola sub controlul armatei, se re militare -de stat. Ei au cerut Pierdut port-hart nieic nea
cooperatori, în frunte cu nă acum reiese că vom în borarea dintre Republica So tinuă luptele. Agenţia Prensa ia treptat, activitatea, în în comunităţii internaţionale să Vînd telescoape originale r gră cu 5 caiete diferite notări
domnul preşedinte. în Româ cheia o serie de acorduri în cialistă România şi Republica Latina relatează că la Men- treprinderile mici şi mijlocii, acţioneze pentru încetarea 10 şi Skoda. Hunedoara, tele D. T. cartier Daria — Bule
vardul Bălcrscu, bloc 2. sc. D„
fon 13283.
nia pentru a cunoaşte activi multe domenii de activitate, Peru, dintre poporul român doza (localitate argentiniană în diferite servicii publice. represiunii în Chile. ap. 43 Deva. Aducătorului re
tatea cooperatorilor români inclusiv al agriculturii, ceea şi ponorul peruan. (Aplauze Vînd garaj, str. Eminescu. compensă bună.
şi pentru a stabili o colabo- ce va crea condiţii pentru ca puternice, prelungite).
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Fetru Grozg, nr. 35, Telefoane: 72 138 (economic), U 588 (viaţa satului), 12 138 (social, audienţe, scrisori). 12 317 (cultură sport) — Tiparul I. P. Deva.