Page 7 - Drumul_socialismului_1973_09

BirggrrramraTgg'r.'-T!! grc3un.-wg.-.w«-.'. ct-„t tM\mtt*3xsatm/!BBaaniii*i~jamazWBBainB

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 799 ® DUMINICĂ 2 SEPTEMBRIE 1973
■ii. assBasamsammmamaBmtmaasBamasiXi aaggagag

VIZITA TOVARĂŞULUI m i ii iiiti®! i 1

NICOLAE CEAUŞESCU ÎN CUBA

Inaugurarea şcolii „Republica Socialistă de calitate IreproşabBl psşg la termen în funcţiune

Remania“ la Pueblo de AEquizar

Plenara Comitetului municipal de partid Deva
După înapoierea la Hava„ în rîndul tineretului pasiu­ numele de „Şcoala Republi­ despărţire pe tînăra direc­
na, din provincia Oriente, în nea pentru studiu şi munca ca Socialistă România“. toare.
cursul după-amiezii de vineri, pămîntului. „Este o mare onoare pen­ Pe prima pagină a Cărţii
tovarăşul Nicolae Ceauşescu La sosirea oaspeţilor, sute tru noi — subliniază ea — să de onoare a şcolii, tovarăşii
şi tovarăşa Elena Ceauşescu, de elevi aflaţi in faţa şcolii inaugurăm astăzi noua şcoa­ Nicolae Ceauşescu şi Elena Sarcini sporite în vederea punerii
însoţiţi de tovarăşul Fidel aclamă îndelung, flutură ste- lă ce va purta un nume Ceauşescu semnează : „Am par­
Castro şi de alţi conducători guleţe româneşti şi cubaneze, scump şi drag nouă tuturor ticipat cu multă bucurie la so­
de partid şi de stat cubanezi, eşarfe tricolore. Pe frontispi­ — acela al Republicii Socia­ lemnitatea inaugurării şcolii
au sosit la bordul unui eli­ ciul clădirii elevii au înscris liste România. Această bucu­ noi care se va numi, începînd
copter în localitatea Pueblo urări de bun venit adresate rie este cu atît mai mare cu de astăzi, „Republica Socia­ funcţiune a noilor obiective
de Alquizar, aflată în regiu­ solilor poporului român, pen­ cît inaugurarea ei are loc în listă România“, ca o expre­
nea Ariguanabu, la o distan­ tru prietenia frăţească între prezenţa delegaţiei la nivel sie a cooperării frăţeşti ce e-
ţă de 30 km de capitala Cu­ Cuba şi România. înalt a României socialiste, xistă între România şi Cuba. Supunînd analizei preo­ C.C. al P.C.R. din august prezent a 75 la sută din de materii prime — toate
bei. Are loc o scurtă vizită în avînd în frunte pe conducă­ Ne-au făcut o plăcută im­ cuparea Comitetului muni­ a.c., atestînd largul ecou pe planul anual nu este un chestiunile ce ne revin sint
Aici, în peisajul luxuriant sălile de curs, laboratoare, torul încercat al acestei ţâri, presie modul de organizare a cipal de partid Deva, a or­ care l-au avi.it aceste in­ succes deosebit — releva pe deplin realizabile încă
al pămîntului cuban, a fost dormitoare, unde oaspeţii se tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şcolii, programele sale care ganizaţiilor de partid şi a dicaţii în conştiinţa şi fap­ tovarăşul inginer Gheorghe în această lună.
secretarul general al Parti­
durată construcţia modernă a întreţin cu cadre didactice, dului Comunist Român. îmbină în mod fericit cu­ comitetelor oamenilor mun­ tele constructorilor. Cărăbaş, şeful Şantierului Tovarăşii loan Munteanu,
cu elevi, se fotografiază în
unei şcoli-internat în care mijlocul lor. noştinţele teoretice cu activi­ cii pentru îndeplinirea sar­ In mod firesc, atenţia a nr. 1 al T.C. Deva. Asta Eugenia Burducea, alţi vor­
vor învăţa elevi din această In curtea şcolii are loc a Iau apoi cuvîntul tovarăşii tăţile practice, care cultivă cinilor de punere în func­ fost îndreptată asupra lu­ pentru că rămînerile în ur­ bitori au subliniat că lu­
Castro
Fidel
regiune a Cubei, precum şi poi un mare miting la care Ceauşescu. şi Nicolae patriotismul, tradiţiile revo­ ţiune a obiectivelor de in­ crărilor industriale de la mă la planul fizic — chiar crările de la întreprinderea
din regiunile învecinate Ma- participă toţi elevii şi ca­ Cuvîntările celor doi con­ luţionare, internaţionalismul vestiţii, obligaţiile ce revin fabrica de ciment şi var, dacă acestea provin din ne- de gospodărie comunală şi
socialist, prietenia între po­
riano şi Ariqua. Şcoala, prin drele didactice, părinţii co­ ducători de partid şi de stat poare, dragostea de muncă şi constructorilor şi beneficia­ ţesătoria de mătase, obiec­ corelarea acestui plan ciu locativă, magazinul univer­
cel valorio — nu ne absol­
rilor in vederea pregătirii
însăşi structura construcţiei piilor, invitaţi din localitate sînt îndelung aplaudate, se progres. şi definitivării planiului pe tivele miniere de la Deva vă de critici. Luna augusta sal, alte lucrări din dome­
niul sănătăţii, culturii şi
şi Muncel, noua poligrafie
sale şi loturile de pămînt şi împrejurimi. aclamă pentru prietenia ro­ Urăm profesorilor şi elevi­ 1974, plenara a făcut un şi centrala telefonică auto­ însemnat pentru noi o eta­ comerţului nu trebuie tra­
ce-i sînt alocate, şi-a propus In aplauzele entuziaste ale mâno "ibancză. sînt scandate lor să se bucure de fericire, amplu bilanţ al activităţii mată din Deva. De aseme­ pă de vîrf (11 la sută din tate ca lucrări mărunte.
să asigure un proces de în- celor prezenţi, directoarea numele celor două ţâri so­ sănătate, şi multe succese, desfăşurate pînă în prezent. nea, au fost abordate pro- planul anual ! — n.n.) Sep­ Toate acestea, subliniau
văţămînt strîns legat de sar­ şcolii, tînăra profesoară Gilda cialiste frăţeşti, ale, conducă­ să întărească prin munca lor In raţiunea acestei ana­ blematicile care intervin în tembrie însă ne va mobili­ vorbitorii, trebuie de fapt
cinile imediate ale produc­ Glenda Azoy, anunţă hotă­ torilor lor. Tovarăşa Elena creatoare prietenia româno- lize — dictată de acutele realizarea construcţiilor so- za şi mai mult fie că e vor­ să constituie urgenţa nu­
ţiei, să sădească deopotrivă rârea de a se atribui şcolii Ceauşescu îmbrăţişează la cubanezâ". cerinţe ce se impun in cial-eulturale şi de locuinţe: ba de noul supermagazin, mărul unu.
materializarea programu­ magazinul universal, noua noua centrală telefonică Plenara comitetului mu­
lui de investiţii în acest an creşă, policlinica, cele 1224 sau cele două rezervoare nicipal de partid a stabilit
Cuvîntul tovarăşului Cuvîntul tovarăşului hotărîtor al îndeplinirii apartamente, dormitoarele suplimentare de apă pota­ un amplu program de ac­
v cincinalului înainte de ter­ pentru nefamilişti. bilă pentru Deva. ţiune în vederea Impulsio­
men — a stat faptul că — Este un succes de sea­ — Investiţiile din acest nării ritmului de montaj şi
Fidel Castro Nicolae Ceausescu după 8 luni se constată că mă că am reuşit ca în luna an şi cele din anul viitor reducerii volumului de u-
tilaje aflate în stoc, în
ia unele lucrări bilanţul
ne preocupă la cel mai
august să ne realizăm, cu
realizărilor este nesatisfă- uşoare depăşiri, planul de înalt grad — spunea tova­ vederea creşterii producti­
cător, că pregătirile pentru construcţil-montaj ce ne re­ răşul inginer Carol Szabo, vităţii muncii pe şantiere­
Stimate tovarăşe Ceauşescu, tăzi este prima zi de curs, Stimate tovarăşe Castro, levi, că împreună, veţi ac­
stimaţi membri ai delegaţiei şi elevii s-au comportat de Stimaţi tovarăşi din con­ ţiona în aşa fel îneît să ob­ atacarea unor obiective pre­ vine — arăta tovarăşul in­ directorul I.M.C. Deva. Ca le de construcţii, sublini­
ind încă o dată aportul pe
giner Vasile Şandor, şeful
văzute pentru 1974 se iz­
beneficiari de ' investiţii,
de partid şi de stat din parcă ar fi deja elevi vete­ ducerea de partid şi de ţineţi cele mai bune rezul­ besc de nejustificate greu­ Şantierului nr. 7 Chişcă- subliniem că noile capaci­ care organizaţiile de partid,
România, rani. stat a Republicii Cuba, tate, iar noi, în România, să tăţi. daga. Dar asigurarea unor tăţi de producţie de la sindicat şi U.T.C. trebuie
Stimaţi părinţi, profesori, Intrînd într-o şcoală de a- Stimaţi tovarăşi profesori, putem fi mîndri de viitorii Informarea prezentată, cu­ mijloace de producţie, ex­ Bîrcea au un rol vital pen­ să şi-l aducă la finalizarea
elevi şi muncitori, cest tip, elevii noştri primesc părinţi şi muncitori, constructori ai socialismului vîntul participanţilor au tinderea frontului de lucru, tru activitatea noastră. Da­ în bune condiţiuni a pla­
o nouă categorie în cadrul Dragi prieteni elevi, în Cuba, care au învăţat în purtat pecetea responsabi­ atingerea unui ritm lunar că nu ne-am „crampona" nului pe ’73 şi pregătirii în­
Astăzi sîntem angrenaţi revoluţiei: devin studenţi- „Şcoala Republica Socialistă lităţii cu care sînt privite in­ de peste 10 lu sută din pla­ de „terţi" — mă refer, la că de pe acum a fronturi­
într-o adevărată competiţie muncitori. De aceea nu ne Aş dori să încep prin a România". dicaţiile tovarăşului Nicolae nul anual rămîn încă pro­ faptul că tovarăşii de la lor de lucru pentru 1974.
olimpică pentru a putea rea­ îndoim deloc de rezultatele mulţumi Comitetului Central însăşi acordarea acestui Ceauşescu expuse în şedin­ bleme de rezolvat. C.M. Deva tergiversează ne­
liza maximum din progra­ pe care le va da această al Partidului Comunist din nune şcolii constituie o ex­ ţa Comitetului Executiv al — Realizarea pînă în justificat „analiza" bazei ILIE COJOCARI)
mul vizitei în minimum de şcoală, de rezultatele 'care Cuba, guvernului, tovarăşu­ presie a bunelor relaţii din­ i
timp. Tocmai am sosit de la vor fi atinse. lui Fidel Castro, pentru că tre partidele şi popoarele
Santiago de Cuba, şi imedi­ Exprimăm tinerilor urmaşi au hotărît, cu prilejul vizi­ noastre, ilustrează dorinţa de
at ce a aterizat avionul, cînd ai lui Camilo Cienfuegos şi tei delegaţiei noastre de a dezvolta această colabora­
motoarele încă mai mergeau, Che Guevara, membrilor bri­ partid şi guvernamentale în re, de a întări solidaritatea
ne-am urcat intr-un elicop­ găzii care a construit aceas­ Republica Cuba, să acorde popoarelor român şi cuba­
ter, pentru a ajunge pînă tă şcoală, profunda noastră şcolii dumneavoastră numele nez şi totodată solidaritatea
âici. De aici trebuie să ple­ recunoştinţă şi Si îndemnăm de ..Republica Socialistă cu toate ţările socialiste, cu Să se imprime un ritm mai susţinut la
căm repede, pentru că dele­ să continue munca, de fieca­ România”. toate popoarele care luptă
gaţia mai are încă o parte re dată cu o mai bună orga­ Am vi.zitat in treacăt un împotriva imperialismului şi
din program de îndeplinit. nizare, cu mai multă efici­ laborator, un dormitor, am colonialismului, pentru o via­
De aceea, această inaugura­ enţă, mai multă productivita­ admirat clădirea aceasta mi­ ţă liberă şi independentă.
re va fi deosebit de scurtă, te, mai mult interes, con­ nunată. Sintcţi acum la în­ Iată de ce numele şcolii STIÎNGERIÂ FURAJELOR ! -
poate cea mai scurtă dintre struind noi şcoli ca aceasta-. ceputul şcolii propriu-zise. dumneavoastră simbolizează
toate: nu vor fi manifestări Părinţilor le cerem să ve­ După oîte îmi dau seama, prietenia şi solidaritatea din­
culturale, iar discursurile vor gheze pentru interesul copii­ condiţiile create sînt minu­ tre poporul român şi poporul
La C.A.P. Rişculiţa, uni­
fi deosebit de scurte. lor lor, în ceea ce priveşte nate. Programul şi orientarea cubanez. tate agricolă situată în ra­ © !n cooperativele agricole din comuna Baia de de animale ale fermei zoo­
Da fapt, cursurile vor în­ studiul şi să colaboreze cu desfăşurării învăţămîntului Aş dori să exprim convin­ za comunei Baia de Criş, Criş, deşi balanţa furajera este deficitară, sute de tone tehnice.
In această unitate agri­
cepe luni. In această zi, nu­ şcoala pentru ca elevii să pornesc de la necesitatea de gerea că între şcoala dum­ producţia de trifoliene re­ de finuri aşteaptă să fie transportate din cîmp. colă trebuie să se înceapă
a îmbina în mod armonios
meroase şcoli de acest tip, devină oameni compleţi. studiul cu producţia, îmbina­ neavoastră şi o şcoală simi­ zultată de la prima coasă © La C.A.P. Ruşi atelajele nu sînt folosite pentru şi coasa a doua la trifo-
precum şi şcolile politehnice Profesorilor le exprimăm re fără de care nu poate fi lară din România se -vor-, sta­ nu s-a transportat la adă-■ că ...nu are cine să le dirijeze ! licne. Lucrarea respectivă
, şi institutele tehnologice îşi speranţa noastră că vor face făurit omul nou al societăţii bili relaţii de colaborare, se posturile de- animale • nici-' nu s-a început pînă’'acum
de
schimburi
vor
realiza
vor deschide porţile pentru maximum de efort pentru socialiste. profesori şi elevi, astfel ca pînă la această dată, deşi © Cînd so vor stabili suprafeţele de trifoliene desti­ pentru că nu au venit to­
un nou an de învăţământ. In ca această şcoală să fie o Există deci toate condiţiile încă de pe băncile şcolii să cositul s-a încheiat de a- nate producerii seminţelor ? varăşii de la Agrosem O-
acest an ne-am hotărît să şcoală fruntaşă. Elevilor le ca şcoala dumneavoastră se lege o colaborare traini­ proximativ o lună şi jumă­ răştie să stabilească su­
construim peste 150 de şcoli să-şi desfăşoare activitatea că între tinerii ţărilor noas­ tate. Care este motivul de din raza comunei Baia de ar fi desigur un motiv, prafeţele ce vor fi reţinu­
cum este aceasta. în cadrul cerem să depună, atît în cît mai bine. Aveţi cadre mi­ tre, între cei care mîin'e Vor s-a întîrziat atît de mult cu Criş. Astfel, cooperativa a- dar întârzierea aducerii nu­ te pentru sămînţă. Să nu
diverselor forme de învătă- procesul de învăţămînt, cît nunate, aveţi un tineret mi­ trebui să ducă mai departe aducerea trifolienelor din gricolă di.n Ţebea mai arc treţului la adăposturile de aibă nevoie de sămînţă to­
mînt. şi în procesul muncii, în­ nunat, plin de entuziasm. construcţia vieţii noi în ţă­ cîmp ? — l-am întrebat pe de transportat la adăpostu­ animale se datoreşte şi al­ varăşii de la Agrosem O-
Ne-am hotărît să acordăm treaga lor energie şi inte­ Deşi ne-am întîlnit doar de rile noastre. tovarăşul Gheorghe Toma, rile de animale finul de oe tor cauze subiective. La a- răştie de întîrzie în mod
acestei şcoli numele Repu­ res, luîndu-se la întrecere cu câteva minute, se poate citi Vă mărturisesc că am fost primarul comunei. aproape 150 de hectare, ceastă brigadă au s-a stabi­ cu totul ne justificat să-şi
blicii Socialiste România, de­ pe chipurile fiecăruia din luaţi puţin prin surprindere, — Nu a fost o unitate de C.A.P. Rişca de pe 30 de lit din vreme un plan de facă prezenţa în unitatea
oarece şcolile de acest gen cele mai bune şcoli din ţa­ dumneavoastră dorinţa de a de-abia ieri tovarăşul Fidel idei între membrii consiliu­ hectare, iar C.A.P. Lunca acţiune pentru aducerea fu­ de la Ruşi ? Din cele cite-
poartă numele ţărilor prie­ ră. vă însuşi cunoştinţele ştiin­ Castro mi-a vorbit despre a- lui de conducere. Unii au de pe 80 de hectare. rajelor. Cooperatorii lucrea­ va aspecte amintite rezul­
tă că mai sînt încă unităţi
tene şi ale eroilor naţionali Această şcoală poartă nu­ ţei şi culturii, de a învăţa ceastă solemnitate. Mă gîn- fost de părere ca furajele ☆ ză aici cînd vor. Deşi coo­ agricole unde acţiunile de
şi internaţionali care şi-au mele Republicii Socialiste pentru a vă putea aduce mîi- desc însă ca, reîntorşi acasă, rezultate de la prima coa­ Acalmie nejustificată cu perativa dispune de un nu­ recoltare şi transport a
jertfit viaţa pentru cauza ne contribuţia la dezvoltarea să trimitem şcolii dumnea­ să să rămînă în cîmp pî­ privire la transportul fu­ măr mare de atelaje — 55 furajelor se desfăşoară ane­
care şi căruţe — nu sînt
ţării, revoluţiei, independen­ România tocmai pentru fap­ Cubei socialiste. voastră un laborator de fizi­ nă ce se face şi coasa a rajelor am întîlnit şi la voios.
ţei, socialismului, precum şi tul că exprimă interesul şi Tineretul, voi dragi prie­ că sau de chimie, în înţele­ doua, alţii să fie transpor­ C.A.P. Ruşi. Aici mai sînt toate folosite la transport.
tate imediat ce s-a recol­
De pildă, în ziua de 30 au­
revoluţiei pe arena mondia­ eforturile pe care ambele po­ teni, care începeţi astăzi gere cu conducerea şcolii, tat, cum era şi normal. Dis­ de adus din cîmp furajele gust la brigada din Ruşi e- Pentru a se recupera în­
lă. poare le depun, pe care am­ şcoala, aveţi în faţă un vii­ precum şi cîte ceva din lite­ cuţiile care s-au purtat la de pe aproape 200 de hec­ rau 9 atelaje, care nu a- să întârzierea, comitetele
comunale de partid, con­
Totuşi, pentru noi are o bele partide le promovează tor minunat. Succesele obţi­ ratura şi din lucrările ştiin­ nesfîrşit n-au făcut altceva tare. Din discuţiile purtate veau ce lucra (?). Cine să siliile de conducere ale
importanţă deosebită faptul pentru a strînge relaţiile şi nute de Cuba în construcţia ţifice româneşti pentru bi­ decît să întîrzie respectiva cu preşedintele cooperativei se ocupe de repartizarea cooperativelor agricole ră­
socialistă, progresele în dez­
că tovarăşul secretar general voltarea industriei, agricul­ lucrare. agricole, Aurel Negesc, a lor ? Preşedintele coopera­ mase în urmă au datoria
al Partidului Comunist Ro­ a coopera larg în interesul turii, în ridicarea nivelului bliotecă, astfel îneît în şcoa­ Să nu ştie membrii con­ reieşit că la brigada din tivei agricole se afla la dc a acţiona energic pen­
mân. preşedinte ai Consiliu­ reciproc al celor două ţări. cultural şi a bunăstării la dumneavoastră să aibă loc siliului de conducere de la Ruşi acţiunea de transport sediul unităţii ocupat cu tru a se folosi în mod ju­
lui de Stat din această ţară Aceasta înseamnă o res­ şi o cunoaştere mai bună a C.A.P. Rişculija că întîrzio- al furajelor s-a încheiat. Ră­ alte probleme. dicios atît timpul prielnio
frăţească, precum şi membrii ponsabilitate importantă pen­ poporului deschid noi per­ României, care să contribuie rea transportului nutreţuri­ masă mult în urmă este Normal ar fi fost ca el de lucru cît şi forţele şi
delegaţiei române au posi­ spective minunate. Toate a- lor duce la serioase pier­ însă brigada din Ocoliş să fie prezent la brigada mijloacele de care dispun
bilitatea să fie aici prezenţi. tru dumneavoastră, pentru cestea se înfăptuiesc prin la dezvoltarea colaborării deri din producţie ? Preşedintele afirma că a- Ocoliş, să organizeze mun­ unităţile agricole, pentru ca
Timpul era atît de scurt în- că reprezentaţi pe apărătorii munca entuziastă a întregu­ dintre România şi Cuba. Intr-o situaţie nu tocmai colo transportul furajelor ca membrilor cooperatori în cîmp să nu rămînă nici
cît, la început, părea impo­ acestui simbol şi ai acestei lui popor cubanez, sub con­ Deoarece, după cum a spus mulţumitoare cu transporta­ se desfăşoară greoi pentru o căpiţă de furaje.
sibil. In orice caz. noi ne-am prietenii. Şi pentru că noi şi tovarăşul Fidel Castro, tul furajelor din cîmp se că terenul unde se află fi­ care încă nu au transpor­
ambiţionat ca şi tovarăşii ducerea partidului său co­ timpul este foarte limitat, află şi alte unităţi agricole nul este în pantă. Acesta tat furajele la adăposturile ' N. PANAITESCU
din ministerul de resort, pre­ dorim ca această şcoală care munist.
cum şi cei din construcţiile poartă numele de Republica Apreciem mult tot ceea ce doresc să închei, urîndu-vă
de locuinţe, cu toţii, să gră­ Socialistă România să fie am putut vedea în aceste din toată inima mult succes
bim ridicarea acestei şcoli printre primele în ceea c-e în activitatea dumneavoas­
— ca dealtfel şi părinţii, e- priveşte rezultatele la învă­ zile din roadele muncii en­ tră, spor la învăţătură tutu­
levii şi profesorii care au tuziaste ale poporului din ror elevilor.
dorit acest lucru —, reuşind ţătură, vă cerem să ştiţi să Cuba. Am convingerea că I N I Ţ I A T I V E L E inssfozează
pînă la urmă să ducem la fiţi demni de numele pe care tot ceea ce îşi propune să Să învăţaţi, să urmaţi ♦
bun sfîrşit totul. Inaugura­ îl are această şcoală. realizeze Partidul Comunist partidul, să vă devotaţi con­
rea acestei şcoli, care poar­ Vă mulţumesc tuturora. din Cuba va fi înfăptuit de strucţiei socialiste, luptei colectivităţilor de muncă — nufrefurile
tă numele Republicii Socia­ Trăiască prietenia dintre pentru cauza progresului, a.,
liste România, va fi un act popoarele Cubei şi Româ­ poporul cubanez care urmea­ revoluţiei, luptei pentru so­
scurt dar frumos, în prezen­ niei ! (Aplauze). ză cu încredere partidul său. cialism, pentru pace şi cola­ puternică forţă mobilizatoare La cooperativa agricolă
ţa celei mai înalte conduceri Trăiască noua şcoală se­ Sînt desigur foarte bucu­ borare între toate popoarele. din Strei s-a început şi so
din România. cundară, Republica Socialis­ ros că şcoala dumneavoastră Viva la amistad entre los j desfăşoară din plin acţiu­
La această şcoală — pe tă România ! (Aplauze). va purta numele „Republica pueblos rumano y cubano! nea de însilozaro a nutre­
care am putut să o admirăm Patria o muerte I Socialistă România“. Sper, Multă sănătate şi multă ţurilor. Lucrarea este efec­
din elicopter •— avem o mi­
nunată plantaţie de bana­ Venceremos ! (Aplauze). stimaţi profesori şi dragi e- fericire ! tuată de tractoriştii Nico­
nieri. Colectivul şcolii va lu- _ Realizările "-proporţionale cu hărnicia oamenilor lae Vodă, căruia i s-a în­
era 500 de hectare de bana­ credinţat recoltarea fura­
jelor cu combina de siloz,
nieri pentru aprovizionarea
Ion Mihai şi Nicolae Do-
oraşului Havana, aplicând în (Urmare din pag. 1) minorul de 1300 mm au con­ bunătăţim permanent calita­
acest fel principiul îmbinării cretizat-o şi mai mult: „Mi­ tea laminatelor şi am obţinui briţoiu, rare asigură trans­
studiului cu munca producti­ nutul şi lingoul“ — s-au an­ unele rezultate bune în a- portul. Dc menţionat oă la
de materiale directe, cărămi­ gajat ei. Şi treaba merge. ceastă privinţă, atît la linia însilozare se folosesc şi
vă. Sîntem deosebit de sa­ dă refractară, energie elec­ — Merge, nu-i vorbă, însă de la bluming. cît şi la cea
tisfăcuţi constatînd succesul trică şi termică. Angajamen­ este condiţionată şi de alţi de la semifabricate, un aju­ coletelc rezultate de la
obţinut de această instituţie tele asumate pînă la 23 factori — a adăugat cunos­ tor preţios avlfidu-1 in ma­ sfecla do zahăr recoltată.
August au fost îndeplinite şi
revoluţionară în ceea ce pri­ cutul laminator Teodor Vai- şinile pentru flamarea în
depăşite, fiind suplimentate
veşte rezultatele pe care le-a pentru această a doua etapă dasegan. Este vorba, în pri­ flux. Ne Vom orienta în Pregătesc patul
avut promovarea în anul a întrecerii socialiste, pînă la mul rînd, de alimentarea cu continuare preocupările în
direcţia realizării mal multor
trecut. Şcolile secundare ru- sfîrşitul anului. De asemenea, lingou cald a cajelor de la­ laminate, de calitate mereu
' rale cu internat au realizat ne-am onorat integral, la timp minare ritmic şi în program. mai bună, reducerii consumu­ germtofsv
şi de calitate, contractele eco­ Altfel se răcesc, se introduc
un procent de 95,6 la sută lui de metal. Avem oameni
nomice, atît pe cele interne, în depozit, se pierde metal
de promovare, apreciat ca cît şi pe cele cu beneficiarii preţios. De asemenea, tre­ bine pregătiţi profesional, co­ In vederea declanşării la
mult superior rezultatelor externi. buie menţionate necesitatea munişti de nădejde, vrednici timp a însăminţării griu­
medii obţinute în decursul — Dar să revenim la iniţia­ întreţinerii şi exploatării ra­ şi responsabili de sarcinile lui, ia cooperativa agricolă
pe care le avem în marca
istoriei ; este cel mai înalt tivă. ţionale, la parametri optimi, întrecere socialistă de reali­ din Slrelsîngeorgiu s-a tre­
indice academic pe care l-am — De fapt, toate rezulta­ a agregatelor şi instalaţiilor, zare a cincinalului înainte de cut la pregătirea patului
încadrarea în graficele de
realizat vreodată în ţara tele amintite sînt atît rodul revizii şi reparaţii, preveni­ termen. Vom mobiliza la ac­ germinativ. Pe suprafeţele
noastră. bunei organizări a producţiei rea şi înlăturarea operativa a tivitate energică, susţinută, eliberate de plantele pre­
toate forţele, vom folosi ton
Anul trecut au funcţionat şl a disciplinei ferme a deranjamentelor de natură te pîrghiile de acţionare ale mergătoare şi arate, se lu­
64 de şcoli de acest tip. In muncii, priceperii şi hărni­ electrică sau mecanică, muncii politice de masă şi crează Ia discuirea terenu­
anul acesta, vom avea peste ciei oamenilor, cît şl acestei — Pentru că a venit vor­ organizatorice, vom acorda lui. Discuitul se efectuea­
130 de asemenea şcoli. 65 000 forme deosebit de mobiliza­ ba de aprovizionarea ritmică credit sporit iniţiativei „Ce' ză de cîte două ori, ceea
de elevi sînt cuprinşi în a- toare a muncii politice de si in program cu lingou cald puţin un lingou laminat în ce asigură pregătirea gră-
cest sistem educaţional, fă­ masă — iniţiativa în discuţie. (obiectivul numărul unu al plus în fiecare schimb“. dinăreaseă a patului ger­
ră a include pe elevii şco­ Ea a fost preluată de toţi succeselor noastre), îi rugăm La aceste consideraţii şi ho­ minativ, Tractoriştii Ion
lilor politehnice ' şi pe cei ai- laminâtorii noştri de la sec­ pe colegii oţelari să dea mai tărâri angajante ale tovară­
întreprinderea „Marmura" Simeria. Electricianul de întreţinere Dănilă Szasz, şi mecanicul Şopîrlă şi Petru Banciu
institutelor tehnologice. Ad­ Lucian Motocca — meseriaşi dc nădejde ai întreprinderii — exe cută verificarea tehnică a unei ţia bluming-semifabricate, a- mare atenţie calităţii lingou- şului loan Grigoreanu nu îşi aduc o contribuţie de
mirăm disciplina pe care au prese de dale mozaicate. plicată la condiţiile, noastre rilor, pentru ca noi să nu mai avem nimic de adăugat seamă la finalizarea lucră­
Buna întreţinere a utilajelor din cadrul liniei tehnologice dc dale mozaicate — prese, ma­
manifestat-o elevii noştri în şinile de polizat şi finisat etc. — constituie una din condiţiile esenţiale pentru _ îndeplinirea de muncă, la utilajele şi in­ debităm prea mult din ele. Ştim doar că siderurgiştii
ritmică şi la un nivel calitativ superior a planului la acest sor timent, pentru folosirea integra­ rii amintite.
aceste momente, deşi ştim că lă a capacităţilor şi spaţiului de producţie. stalaţiile noastre şi dă re­ să reducem consumul de me­ hunedoreni şi-au respectat în­
cursul abia a început. As­ zultate bune. Cei de la la­ tal. Noi ne străduim să îm­ totdeauna cuvîntul dat.