Page 73 - Drumul_socialismului_1973_09

SBJ33B
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 815 © VINERI 21 SEPTEMBRIE 1973
4

VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN PERU

Conferirea unor înalte titluri universitare Semnarea Declaraţiei

comune româno-peruane
(Urmare din pag. 1) le didactice şi studenţii aces­ conducătorul statului român, studii, profesorul Benjamin un omagiu poporului prieten In continuare, ia apoi cu­
tui înalt for ştiinţific o fac pe tovarăşa Elena Ceauşescu Jarufe Zedan, dă citire ex­ al României, în persoana ce­ vântul tovarăşul Nicolae Joi dimineaţa, la Palatul La rîndul său, preşedintele
artei şi culturii peruane a- solilor poporului român pri­ în sala mare de consiliu, un­ punerii de motive, scoţînd în lui care îi conduce destinele. Ceauşescu. guvernamental din Lima s-au Juan Velasco Alvarado de­
flaţi de faţă eten. de s-au reunit cadrele didac­ evidenţă marile merite, ca „Considerăm — a spus el 1 Cuvîntarea şefului statului încheiat convorbirile dintre clară că împărtăşeşte aceste
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu In continuare, preşedintele tice ale universităţii, precum patriot înflăcărat şi om poli­ printre altele — că acorda­ român a fost subliniată, în preşedinţii Nicolae Ceauşescu convingeri, arătînd că acest
primeşte în dar un splendid Nicolae Ceauşescu şi tovară­ şi numeroşi studenţi şi stu­ tic de talie mondială, ale rea titlului de doctor honoris repetate rînduri. cu puterni­ şi Juan Velasco Alvarado. prim şi .important pas care a
album, cuprinzînd imagini şa Elena Ceauşescu sînt oas­ dente, care îşi manifestă, prin p r e ş e d i n t e l u i Nicolae causa ¡lustruiţii preşedinte al ce aplauze. In continuare, a avut loc fost făcut în raporturile reci­
din folclorul populaţiei indi­ peţii Universităţii Naţionale puternice aplauze, bucuria de Ceauşescu. Consiliului de Stat al Repu­ Ceremoniile solemnităţii de ceremonia semnării Declara­ proce va fi urmat, cu siguranţă,
ene din regiunea Cuzco, fosta de Inginerie. a avea în mijlocul lor pe re­ El subliniază, in continuare, blicii Socialiste România şi de la Universitatea Naţională ţiei comune româno-peruane. de alţi paşi. Preşedintele pe­
capitală a străvechiului impe­ Intîmpinaţi cu căldură de prezentanţii României socia­ meritele ştiinţifice deosebite profesor onorific doamnei San Marcos şi de la Univer­ După ceremonia semnării, ruan exprimă, apoi, regretul
riu incaş. rectorul acestei înalte insti­ liste. ale tovarăşei Elena Ceauşescu, Elena Ceauşescu constituie un sitatea Naţională de Ingine­ cei doi preşedinţi se întreţin că datorită stării sănătăţii sa­
Mulţumind, şeful statului tuţii ştiinţifice, Cesar Sotillo Are loc solemnitatea decer­ în calitatea sa de director ge­ prilej minunat de a strînge rie au constituit momente cordial. Preşedintele Nicolae le nu va putea fi prezent la
român scoate în evidenţă po­ Palomino, solii poporului ro­ nării titlului de doctor ho­ neral al Institutului central legăturile care unesc popoa­ importante, şi impresionante Ceauşescu exprimă convin­ ceremonia plecării înalţilor
sibilităţile largi de extindere mân primesc explicaţii amă­ noris causa tovarăşului Nicolae de cercetări chimice din rele peruan şi român, pe ca­ în acelaşi timp, ale vizitei în gerea că relaţiile româno-pe­ oaspeţi români.
a colaborării intre cele două nunţite asupra modului ei de Ceauşescu, în timp ce tovară­ Bucureşti. lea unor schimburi tehnic'o- Peru, contribuind la întărirea ruane se vor dezvolta în con­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
ţări şi pe tărîmul artei şi organizare, a disciplinelor şa Elena Ceauşescu este de­ Ia apoi cuvîntul rectorul ştiinţifice ce vor apropia şi şi dezvoltarea în continuare, tinuare. că între cele două adresează preşedintelui peru­
culturii. predate şi programelor de stu­ clarată profesor onorific al Cesar Sotillo Palomino, care mai mult aceste două popoare pe toate planurile, a prieteni­ ţări şi popoare se va stator­ an urări de sănătate.
In încheierea vizitei, asis­ Universităţii Naţionale de In­ ei dintre poporul român şi In încheiere, cei doi pre­
tăm la o vibrantă manifesta­ dii. ginerie. arată că universitatea se sim­ care prezintă atîtea trăsături nici şi adînci o bună colabo­ şedinţi îşi iau un călduros ră­
re de simpatie pe care cadre­ Rectorul invită, apoi, pe Directorul programului de te mîndră de a putea aduce similare. poporul peruan. rare. mas bun şi se îmbrăţişează.

Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceausescu CQMUHICÂT oficial

9 9
(Urmară din pag. 1) socialismul in România — gem din punct de vedere e- Am discutat cu preşedintele mea activitate in ţara mea, sul general, pentru pace în cu privire la vizita oficială în Republica
crearea unei culturi noi, a u- conomic la nivelul ţărilor dumneavoastră, cu primul mi­ voi face totul pentru a reali­ întreaga lume. (Aplauze). Peru a preşedintelui Consiliului de Stat al
au parcurs intr-o perioadă nui învăţămînt nou strîns dezvoltate din lume. nistru, cu miniştri ; am a- za năzuinţele poporului meu, Puteţi fi siguri că veţi avea
aşa de scurtă asemenea eta­ legat de interesele poporului, Anul acesta, pe 8 luni, de juns la multe înţelegeri cu de a-şi făuri o viaţă tot mai întotdeauna un prieten în Republicii Socialiste România,
pe în dezvoltarea lor econo- care face totul pentru ridica­ exemplu, industria româneas­ privire la/dezvoltarea colabo­ bună, liberă, independentă, de România, că „doctorul hono­
mico-socială. Cum a fost po­ rea nivelului general de cul­ că a crescut cu aproape 15 rării economice, tehnico-şti- a ocupa un loc demn în ma­ ris cause“ al universităţii Nicolae Ceauşescu
sibilă obţinerea acestor suc­ tură a poporului, pentru dez­ ■la sută, dar pentru a reali­ inţifice, culturale dintre po­ rea familie a naţiunilor lu­ „Mayor de San Marcos" va şti
cese remarcabile ? Datorită, voltarea generală a bunăstă­ za această înaintare impetu­ poarele noastre. Fără îndoia­ mii. In. relaţiile cu dumnea­ să cinstească acest titlu, mi- La invitaţia preşedintelui cursul timpului între cele
în primul rînd, faptului că rii şi fericirii întregii noastre oasă alocăm din venitul na­ lă că o anumită semnificaţie voastră, cu poporul dumnea­ litînd pentru progresul gene­ Republicii Peru, general de două ţări, în interesul celor
întreaga putere politică a a- naţiuni. (Aplauze). ţional 33 la sută pentru dezt in dezvoltarea acestei colabo­ voastră voi face tot ceea ce ral. pentru victoria dreptăţii divizie Juan Velasco Alvara­ două popoare, al cauzei păcii
parţinut poporului, clasei Am dezvoltat puternic şti­ voltarea generală a ţării. Fă­ rări o are originea latină a depinde de mine pentru a sociale în întreaga lume. do, in numele guvernului şi colaborării internaţionale,
muncitoare, ţărănimii, inte­ inţa, institutele de cercetări, ră îndoială că aceste efor­ popoarelor noastre. Dar, mai dezvolta această colaborare, (Aplauze). revoluţionar al forţelor ar­ pentru a lă'rgi şi adînci în
lectualităţii, tuturor oameni­ punînd fără îndoială accent, ■*, turi au rezultate nemijlocite presus de toate acestea, ea pentru ca între universităţile Vă doresc din toată inima mate, preşedintele Consiliu­ continuare raporturile exis­
lor muncii, fără deosebire de mai cu seamă în ultimii ani, asupra dezvoltării şi creşterii este legată de faptul că po­ noastre să se dezvolte aceas­ succese în activitatea dum­ lui de Stat al Republicii So­ tente între cele două state,
naţionalitate, care au acţio­ pe cercetarea tehnică de spe­ nivelului general al ţării şi poarele noastre sînt angajate tă colaborare, pentru ca, în neavoastră de dezvoltare a cialiste România, Nicolae preşedintele Consiliului de
nat în strânsă unitate pentru cialitate, pe care o conside­ pe calea dezvoltării econo- felul acesta, să întărim solida­ învăţămîntului. în slujba po­ Ceauşescu, a efectuat, împre­ Stat al Republicii Socialiste
a-şi făuri viitorul -liber, aşa răm ca o necesitate pentru a pînă la urmă sînt o contri­ mico-sociale, a apărării inde­ ritatea în lupta comună pen­ porului din patria dumnea­ ună cu tovarăşa Elena România, Nicolae Ceauşescu,
cum îl doreşte poporul nos­ ţine pasul cu progresele uria­ buţie esenţială la adevărata pendenţei şi suveranităţii, sînt tru progresul fiecăreia dintre voastră. multă fericire, multă Ceauşescu, o vizită oficială şi preşedintele Republicii Pe­
tru. (Aplauze). şe ale revoluţiei tehnico-ştiin- independenţă a ţării. Nici o hotărîte să acţioneze cu fer­ ţările noastre, pentru progre- sănătate. (Aplauze). în Republica Peru, între teşi ru, general de divizie Juan
ţifice, pentru a asigura par­ ţară nu poate fi independen­ Velasco Alvarado, au semnat
Din punct de vedere eco­ mitate pentru a contribui la 20 septembrie 1973.
nomic, România era o ţară ticiparea poporului român la tă cu adevărat dacă nu-şi triumful în viaţa internaţio­ In timpul şederii în Repu­ o Declaraţie comună.
slab dezvoltată. Industria era progresul general al ştiinţei creează o economie puterni­ nală a unei politici noi, a u- blica Peru, înalţii oaspeţi Cei doi preşedinţi au evi­
de abia la început; ponderea ■universale. (Aplauze). că, bazată pe o agricultură şi nor relaţii noi, în care fiecare Cuvîntarea rectorului români au vizitat, în oraşele denţiat posibilităţile existente
ei In producţia totală naţio­ Preocupîndu-ne de toate a- o industrie dezvoltate, pe o naţiune să fie pe deplin stâ- Lima şi Trujillo : Serviciul pentru dezvoltarea legături­
nală nu depăşea 20 la sută. ceste probleme, nu am uitat ştiinţă şi cultură avansate, pînă pe destinele sale. Toc­ industrial al marinei, Muzeul lor economice bilaterale ţ,
Agricultura era, de aseme­ nici un moment că tot ceea dacă în jurul acestui pro­ mai de aceea, am putut ajun­ Amano, Universitatea Naţio­ au exprimat hotărîrea lor
nea, în mîinile latifundiari­ ce facem trebuie să fie des­ gram nu este întregul popor ge la aceste înţelegeri. Avem Juan de Dios Buevara nală San Marcos, Universita­ comună de a examina şi co­
lor, iar peste 75 la sută din tinat omului, că în centrul pentru a învinge toate greu­ în vedere ca astăzi şi mîine tea Naţională de Inginerie, ordona proiecte specifice pen­
populaţie se ocupa cu munca întregii noastre politici, esen­ tăţile şi a putea asigura mer­ să semnăm o serie de con­ (Urmare din pag. 1) politice, economice şi cultu­ Cooperativa agroindustrială tru aplicarea deplină a A-
cîmpului. ţa însăşi a societăţii socialis­ sul hotărît înainte, pentru venţii, inclusiv o declaraţie rale dintre România şi ţări­ „Casa Grande", au depus o cordului de cooperare eco­
te pe care o construim tre­ nomică şi a Acordului comer­
Am înfăptuit reforma a- a-şi făuri o viaţă liberă, in­ comună, căreia îi acordăm o Acestea sînt marile trăsă­ le Americii Latine ocupă un coroană de flori la Panteonul
grară, expropriind pe -lati­ buie să fie omul cu multitu­ dependentă. (Aplauze). mare însemnătate, care de turi, calitatea umană ale loc preferenţial. Eroilor, au avut întîlniri cu cial şi de plăţi, semnate la
fundiari, împărţind pămîntul dinea de preocupări pe care Aceasta este experienţa na­ fapt afirmă principiile fun­ ilustrului bărbat care ne vi­ După ce s-a referit la rolul primul ministru şi ministru 9 noiembrie 1968, în vederea
ţărănimii, apoi am organizat le are. De aceea o dată cu ţională a României. Trebuie damentale atît ale relaţiilor şi reformele structurale ale al apărării, Edgardo Merca- intensificării schimburilor co­
cooperativizarea agriculturii, dezvoltarea generală a ţării, să spun că fiind comunişti dintre popoarele noastre, cît zitează astăzi. învăţămîntului peruan, pre­ do Jarin, precum şi cu mi­ merciale prin diversificarea
Ca rector al Universităţii
am naţionalizat fabricile, ne-am preocupat de a creşte am avut întotdeauna în vede­ şi ale relaţiilor pe plan in­ San Marcos, şi în numele cum şi la transformările so- niştrii de stat ai agriculturii, structurii acestora şi lărgirea
băncile, toate bogăţiile naţio­ continuu nivelul de trai ma­ re de a ţine seama de legită­ ternaţional. Trebuie să vă de­ comunităţii universitare, vă cial-economice care s-au pro­ energiei şi minelor, industri­ cooperării economice.
nale care au trecut în mi­ terial şi spiritual al poporu­ clar cu toată sinceritatea că felicit pentru dinamica pe dus în ultimii ani în Peru, ei şi comerţului, transportu­ Şi-au exprimat satisfacţia
na întregului popor. Am cre­ lui. Am dezvoltat puternic ţile generale, de legităţile di­ sînt pe deplin mulţumit de rectorul Guevara a spus îrr rilor şi telecomunicaţiilor şi în legătură cu constituirea
at astfel baza economică pen­ construcţia de locuinţe, de alectice ale dezvoltării socie­ felul în care a decurs vizita care o imprimaţi, cu dragos­ încheiere: cu şeful Comitetului Consul­ Comisiei mixte româno-peru­
te şi devotament, României
tru a putea trece la făurirea spitale, de aşezăminte de cul­ tăţii, dar întotdeauna am stu­ noastră în ţara dumnea­ — ţară pe care o admirăm Domnule p r e ş e d i n t e tativ al Preşedinţiei. ane menite să intensifice re­
orlnduirii noi. (Aplauze). tură şi asistenţă socială. diat bine condiţiile concrete voastră, de rezultatele cu pentru organizarea sa socia­ Ceauşescu, înalţilor oaspeţi români li laţiile economice, de coope­
In aceşti ani, industria ro­ Practic, venitul naţional a din ţara noastră — economi­ care vom încheia această vi­ lă, pentru trecutul său isto- s-a rezervat o primire căl­ rare tehnică între cele două
mânească a crescut de peste crescut de aproape zece ori, ce, sociale, naţionale, istorice, zită. toric, în care ţelul predomi­ Salutăm în persoana dum­ duroasă, expresie a relaţiilor ţări.
In acest scop, cu prilejul
25 de ori. Produceam 1,5 mi­ salariile reale au crescut nu­ —, inclusiv gradul de dezvol­ Dumneavoastră reprezen­ nant a fost lupta, pentru a neavoastră pe omul matur şi de prietenie existente între vizitei, cele două părţi au
liarde kWh energie electrică, mai în ultimii 15 ani de pes­ tare al poporului şi am cău­ ajunge la unitate, indepen­ chibzuit care, cu o viziune România şi Peru, a sentimen­ semnat:
clară şi o gîndire ponderată,
anul acesta vom produce pes­ te trei ori. Am introdus re­ tat ca aceste legităţi generale taţi un vechi centru de învă- denţă şi autodeterminare,, iar conduce destinele poporului telor de preţuire reciprocă
te 48 miliarde kWh energie gimul general de pensionare să le aplicăm la condiţiile ţămînt şi de cultură. Intre prin aceasta la conducerea de care sînt animate cele 1. Act final al primei se­
electrică; produceam 280 pentru toţi oamenii muncii, din ţara noastră, să găsim Universitatea „Mayor de San propriilor sale destine. român, salutăm pe omul aus­ două popoare, legate prin a- siuni a Comisiei mixte româ­
mii tone oţel, anul acesta iar de circa trei ani şi pen­ pentru problemele pe care le Marcos" şi universităţile din Noi cunoaştem spectaculo­ ter, cu o voinţă de fier, care finităţi de limbă şi cultură. no-peruane pentru dezvolta­
vom produce 8 milioane, iar tru ţăranii cooperatori, aju­ avem în faţă acele soluţii ca­ România s-au stabilit relaţii sul progres al României, întruchipează călăuza ce du­ Cu prilejul vizitei, pre­ rea relaţiilor economice bi­
în 1975 peste 11 milioane. In torul pentru copii, pentru ma­ re corespund condiţiilor din de colaborare. Noi considerăm schimbările sale economice şi ce către glorificarea patriei ; şedintele Consiliului de Stat laterale.
întreaga ţară se găseau 5 000 me. Practic putem spune că România. Noi am pornit şi por­ că aceste relaţii pot aduce o sociale, care presupun o dez­ salutăm pe omul care cunos- al Republicii Socialiste Româ­ 2. Acord de credit.
tractoare vechi, astăzi in a- nivelul de trai al poporului nim de la faptul că nu exis­ mare contribuţie atît la dez­ voltare enormă din punct de cînd lumea celor umili Ii nia, Nicolae Ceauşescu, şi 3. Acord de colaborare e-
conduce pe calea sănătăţii şi
gricultura românească lu­ s-a ridicat considerabil şi tă un şablon obligatoriu pen­ voltarea generală a învăţă- vedere cultural şi tehnologic. culturii, condiţii generale fă­ preşedintele Republicii Peru, conomică şi tehnică în do­
mîntului, culturii şi ştiinţei,
crează 120 mii tractoare, iar ■tocmai de aceea tot ceea ce tru construcţia socialismului, din fiecare ţară, dar şi la o De aceea, noi privim cu ră de care nu există popor general de divizie Juan Ve­ meniul energiei electrice, in­
ihdustria produce anual 40 facem, întreaga noastră po­ că fiecare popor va aduce în­ mai bună cunoaştere a po­ mult interes vizita dumnea­ mare şi nici democraţie ade­ lasco Alvarado, au avut con­ tre Ministerul Energiei Elec­
ltlii tractoare. Producem- o litică se bucură de sprijinul totdeauna ceva nqu. şi va con­ voastră. vărată. vorbiri oficiale, cu privire la trice din Republica Sbciâfi's-
serie de utilaje şi maşini de ■unanim al întregului popor, strui socialismul, potrivit con­ poarelor noastre, la cauza co­ In contextul relaţiilor in­ diferite aspecte ale relaţiilor tă România şi Ministerul E-
laborării internaţionale. Noi
înaltă tehnicitate. Am dezvol­ pentru că el vede că întrea­ diţiilor în care trăieşte, a fe­ ternaţionale, noi cunoaştem Primiţi, în numele Consi­ bilaterale şi asupra diverse­ nergici şi Minelor din Repu­
blica Peru.
punem sarcini deosebite in
tat electronica, inclusiv ma­ ga noastră politică este desti­ lului său de a judeca şi de faţa oamenilor din învăţămînt poziţia dumneavoastră, de liului Executiv al Universită­ lor probleme internaţionale.
şinile de calcul. -Deci, indus­ nată a face viaţa sa mai îm­ a gîndi şi numai un aseme­ promovare şi stabilire a unor ţii Naţionale Mayor de San De asemenea, au avut loc 4. Acord de colaborare în
tria românească a devenit o belşugată, mai îndestulată, nea socialism va fi împărtă­ şi cultură. a studenţimii relaţii şi legături de priete­ Marcos, Diploma şi Medalia discuţii între membri ai sui­ domeniul petrolului, între
industrie modernă, nouă, ca­ mai liberă. (Aplauze). şit de popor, va fi trainic şi noastre. Am considerat întot­ nie, de colaborare şi pace în­ prin care vi se conferă titlul tei oficiale române şi mem­ Ministerul Minelor, Petrolu­
re satisface pe deplin nece­ Am pornit întotdeauna de de neînvins (Aplauze). deauna că locul universităţi­ tre toate statele, pe baza de doctor honoris causa. bri ai guvernului peruan, şefi lui şi Geologiei din Republi­
sităţile ţării în -multe dome­ la faptul că orice societate Am avut, însă, întotdeauna lor. locul studenţimii. este în respectării principiilor suve­ Vi le oferim cu cea mai ai unor instituţii de stat. La ca Socialistă România şi Mi­
nii de activitate şi ne dă po­ socialistă nu poate fi înfăp­ în vedere că este necesară o lupta pentru transformarea ranităţii, independenţei, ega­ mare plăcere. „Alma Mater“ aceste întrevederi au partici­ nisterul Energiei şi Minelor
sibilitatea de a participa ac­ tuită decât cu sprijinul po­ largă colaborare internaţiona­ revoluţionară a societăţii. A- lităţii în drepturi şi neames­ este onorată cu prezenţa pat, din partea română : Ion din Republica Peru.
tiv la diviziunea internaţio­ porului, care trebuie să-şi lă. Am dezvoltat larg cola­ vem satisfacţia să spunem că tecului în treburile interne, dumneavoastră şi salută prin Păţan, vicepreşedinte al Con­ 5. Acord de colaborare în
nală a muncii, exportînd în făurească în mod conştient borarea cu toate ţările socia­ întreaga intelectualitate din naţionale ; cunoaştem că, în dumneavoastră naţiunea şi siliului de Miniştri, ministrul domeniul minier, între Mi­
zeci de ţări ^produsele indus­ destinul său, istoria sa pro- '■> liste, chiar in ciuda divergen­ România, din primele zile ale cadrul acestei linii, relaţiile comerţului exterior, Ştefan nisterul Minelor, Petrolului
şi Geologiei din Republica
triei româneşti. prie. De aceea, am creat for- ' ţelor noi am acţionat pentru revoluţiei, s-a alăturat cau­ universităţile române. Andrei, secretar al Comitetu­ Socialistă România şi Minis­
Am cooperativizat agricul­ mele organizatorice corespun­ depăşirea lor şi pentru a co­ zei dezvoltării pe un drum lui Central al Partidului Co­ terul Energiei şi Minelor din
tura. Producţia a crescut an zătoare participării maselor labora strîns cu toate ţările nou a poporului şi şi-a făcut munist Român, George Maco- Republica Peru.
de an. De la 700-800 kg grîu populare la conducerea tutu­ care construiesc noua orindu- pe deplin datoria, avem un vescu, ministrul afacerilor 6. Memorandum privind re­
cît se obţinea în unele din ror sectoarelor activităţii e- ire, considerînd că aceasta tineret studenţesc minunat, La Consiliul municipal externe, Bujor Almăşan, mi­ laţiile comerciale şi asisten­
judeţele necooperativizate, de conomico-sociale, începînd cu este o necesitate pentru mer­ căruia îi cerem de a se pre­ nistrul minelor, petrolului şi ta tehnică în sectorul agrar,
exemplu, în judeţul Constan­ participarea la conducerea sul înainte, pentru cauza ge­ găti, de a-şi însuşi cele mai Intr-un cadru solemn, pre­ neral locţiitor al oraşului Li­ geologiei, Mircea Maliţa, con­ între Republica Socialistă
ţa, unul din judeţele agricole întreprinderilor, unde func­ nerală a progresului şi a pă­ noi cunoştinţe din toate do­ şedintele Consiliului de Stat ma, a spus : „Oraşul Lima silier al preşedintelui Consi­ România şi Republica Peru.
ale ţării noastre, în acest an ţionează consiliile muncito­ cii în lume. Am acţionat şi meniile, pentru a se pregăti al Republicii Socialiste Româ­ primeşte cu o deosebită şi u- liului de Stat, şi Mircea Ni- 7. Contract de constituire a
s-au obţinut 3 500 kg la hec­ reşti, ca organe deliberative, acţionăm cu multă fermitate ca mîine să poată să-şi înde­ nia, Nicolae Ceauşescu, a fost devărată îneîntare vizita pre­ colaescu, ambasadorul Re­ întreprinderii miniere specia­
tar. Astfel, agricultura asigu­ care conduc întreaga activi­ pentru a dezvolta relaţiile de plinească rolul lui in toate declarat, miercuri seara, şedintelui României, iar Con­ publicii Socialiste România le „Antamina“ între Geomin
ră pe deplin necesităţile de tate, cu instituţionalizarea a- colaborare cu toate ţările ca­ domeniile de activitate şi, pî­ „oaspete ilustru al capitalei siliul provincial al Limei vă în Republica Peru. şi Mineroperu.
aprovizionare a populaţiei şi dunărilor generale ale oame­ re au scuturat dominaţia im­ nă la urmă, să poată să ^asi­ peruane". urează „bun venit", declarîn- Din partea peruană au 8. Contract de constituire \
creează şi posibilităţi de ex­ nilor muncii, în faţa cărora perialistă, care au păşit pe gure conducerea ţării, reali­ In sala de festivităţi a Con­ du-vă. în cadrul acestei cere­ participat: ministrul relaţii­ societăţii mixte pentru fab <>
port de produse agroalimen- consiliile oamenilor muncii calea dezvoltării independente zarea năzuinţelor poporului siliului municipal, unde erau monii, „oaspete ilustru al o- lor externe, Miguel Angel de carea de maşini-unelte, între
tare. prezintă dări de seamă de nostru de a obţine o dezvol­ la Fior Văile, ministrul a-
două ori pe an şi care hotă­ — ţările în curs de dezvolta­ prezenţi membrii Consiliului, raşului“. Uzinexportimport şi Indupe-
Iată că din punct de ve­ răsc pînă la urmă asupra . re. întreţinem relaţii strînse tare tot mai puternică. Aşa personalităţi marcante ale Pentru meritele dumnea­ griculturii, Enrique Valdes ru.
dere economic România a de­ dezvoltării şi a întregii acti­ cu toate aceste ţări. Vedem vedem noi locul intelectuali­ vieţii politice din capitala pe­ voastră personale, precum şi Angulo, ministrul economiei 9. Contract pentru expor­
venit un stat industrial-agrar, vităţi. In consiliile populare, în această colaborare un fac­ tăţii, al studenţimii şi, fără ruană, şefii unor misiuni di­ şi finanţelor, Francisco Mo- tul de vagoane, semnat în­
cu o industrie puternică în comunale, orăşeneşti, judeţe­ tor important — aş putea îndoială că, în toată lumea plomatice. s a dat citire hotă- pentru meritele dumneavoas­ rales Bermudes Cerutti, mi­ tre Mecanocxportimport şi
plină dezvoltare, organizată ne, în guvern, în Marea Adu­ spune istoric — pentru pro­ profesorii, studenţimea, joa­ rîrii Consiliului municipal, tră deosebite, ca om de stat, nistrul energiei şi minelor, Enafer.
pe baza celor mai noi cuce­ nare Naţională — organul gresul fiecărei ţări, pentru că un rol tot mai important prin care preşedintele Nicolae Consiliul pentru acordarea Jorge Fernandez Maldonado, Ţinînd seama de importan­
riri ale ştiinţei şi tehnicii. A- suprem al naţiunii noastre — desfăşurarea cu succes a lup­ în progresul general. în lupta Ceauşescu este declarat „oas­ Ordinului Meritului Munici­ ministrul industriei şi comer­ ţa schimburilor de valori spi­
ceasta a însemnat socialismul sînt reprezentate direct toate tei împotriva politicii impe­ pentru transformarea revolu­ pete ilustru al capitalei pe­ pal a hotărît să confere pre­ ţului, Alberto Jimenez de rituale, pentru mai buna cu­
în România din punct de ve­ categoriile de oameni ai rialiste, a-colonialismului, neo- ţionară a societăţii. (Aplauze). ruane“ şi i se deeernează şedintelui Consiliului de Stat Lucio, ministrul transporturi­ noaştere şi apropiere între ce­
dere economic. muncii, care îşi spun direct Independent de anumite cheiâ oraşului al Republicii Socialiste Româ­ lor şi telecomunicaţiilor, Râ­ le două ţări şi popoare, in
Am creat o bază puternică părerea şi hotărăsc asupra tu­ colonialismului. pentru drep­ concepţii, inclusiv filozofice Totodată, tovarăşului Nicolae nia, d-lui Nicolae Ceauşescu ul Meneses Arata, şi şeful timpul vizitei a fost semnat
şi_ am trecut acum la o eta­ turor problemelor dezvoltării tul popoarelor de a fi stăpî- .— sînt şi vor fi diferite con­ Ceauşescu i se conferă „Ma­ „Marea Cruce a Ordinului Comitetului Consultativ al Acordul de colaborare cultu­
pă nouă de făurire a socie­ societăţii noastre. ne pe destinele lor, de a-şi cepţii — dar, pe deasupra a- rea Cruce a Ordinului Meri­ Meritului Municipal", pe care Preşedinţiei, Jose Graham rală între guvernul Republi­
tăţii socialiste multilateral făuri viaţa în mod indepen­ cestora, este necesar ca oa­ tului .Municipal", iar tovară­ îmi este deosebit de plăcut Hurtado. cii Socialiste România şi
dezvoltate în România.' Democraţia socialistă are dent« fără nici un amestec menii de ştiinţă, de cultură să o înmînez, în cadrul a- In cadrul convorbirilor ca­ guvernul Republicii Peru.
Dar toate acestea nu ar fi la bază democraţia economi­ din afară. (Aplauze). să-şi pună toate cunoştinţele şei Elena Ceauşeşcu i se de- cestei ceremonii. re s-au desfăşurat într-o at­ In acelaşi timp s-a căzut
fost posibile fără a rezolva că, politică, faptul că tot ce­ Desigur că trebuie să ţinem cernează un dar simbolic cu Domnule preşedinte al mosferă prietenească şi de de acord să se facă, în vii­
una din marile probleme ale ea ce se produce este repar­ seama de situaţia din lume, în slujba poporului, în sluj­ stema oraşului. României : primiţi, împreună înţelegere reciprocă, cei doi torul apropiat, un schimb de
tizat şi aparţine întregului
ba patriei, în slujba umani­
In cadrul ceremoniei, pri­
progresului economico-social, popor, este repartizat în ra­ că există ţări cu orînduiri marul general locţiitor Gon- cu soţia dumneavoastră şi şefi de stat s-au informat re­ note în vederea reglementă­
ale progresului general al ori­ sociale diferite, de aceea Ro­ tăţii, a progresului general. suita română, cel mai cordial ciproc asupra procesului de rii regimului vizelor diplo­
cărei societăţi şi cu atît mai port cu munca, cu contribu­ mânia a acţionat şi acţionea­ Numai aşa, într-adevăr, titlul zalo Raffo şi preşedintele salut al Limei şi al consiliu­ dezvoltare economică şi soci­ matice şi de serviciu.
mult al unei societăţi noi — ţia pe care fiecare o aduce ză pentru dezvoltarea colabo­ de intelectual, de om de şti­ Nicolae Ceauşescu au rostit lui respectiv, rugîndu-vă să-l ală din cele două ţări, au a- Cei doi şefi de stat şi-au
societatea socialistă —, pro­ la dezvoltarea societăţii. Deci, rării cu toate ţările, fără de­ inţă va fi respectat şi apre­ cuvintări. acceptaţi ca mărturie a prie­ nalizat stadiul actual şi pers­ manifestat satisfacţia pentru
dreptatea şi echitatea socială
blema ridicării nivelului de constituie o realitate pe ca­ osebire de orînduire socială ; ciat de poporul respectiv, de In alocuţiunea sa, prima­ teniei pe care v-o exprimăm pectivele de dezvoltare a prietenia care uneşte popoa­
cunoştinţe, dezvoltarea Invă- re poporul nostru o trăieşte dezvoltăm relaţiile şi cu ţări­ toate popoarele lumii. Aşa rul general locţiitor a spus cu prilejul vizitei dumnea­ relaţiilor bilaterale şi au fă­ rele român şi peruan, pen­
ţămîntului, ştiinţei, culturii, astăzi. (Aplauze). le capitaliste dezvoltate, con­ judecăm noi şi trebuie, încă printre altele : o voastră în. acest oraş". cut un schimb de păreri cu tru înţelegerea deplină in
care constituie factori pri­ siderînd că aceasta corespun­ o dată, să menţionez cu mul­ Vizita dumneavoastră, dom­ A luat aooi cuvîntul pre­ privire la problemele inter­ care s-au desfăşurat convor­
Iată domnilor, iată dragi
mordiali pentru progresul u- prieteni, înt.r-o scurtă sinte­ de cauzei generale a păcii în tă satisfacţie că întreaga nule preşedinte, este cea mal şedintele Nicolae Ceauşescu. naţionale de interes comun. birile oficiale.
nei noi orînduiri sociale, al ză, ce reprezintă astăzi socie­ lume. Desigur, punem un ac­ noastră intelectualitate, în­ bună ocazie pentru a fixa Cuvîntarea rostită de şeful P r e ş e d i n t e l e Nicolae Preşedintele Consiliului de
civilizaţiei omeneşti în gene­ tatea pe care noi am înfăp- cent deosebit câ în relaţiile treaga noastră studenţime ur­ pietrele de hotar ale unei statului român, urmărită cu Ceauşescu a exprimat apre­ Stat _ al Republicii Socialiste
ral. (Aplauze). mează neabătut politica parti­ sarcini comune, pentru a pro­ deosebit interes, a fost în cierile sale pentru măsurile
tuit-o în România. cu toate statele să se res­ dului nostru, a statului nos­ ceda la o informare recipro­ Romania şi preşedintele Re­
Ca să fiu bine înţeles ce Poporul nostru a trebuit pecte egalitatea in drepturi, tru, şi joacă un rol activ în că, in vederea obţinerii unor repetate rînduri subliniată întreprinse de guvernul re­ publicii Peru au exprimat
am făcut în această direcţie, însă să ducă lupte grele. Am suveranitatea şi independenţa rezultate. în curs de desfă­ prin aplauze puternice. voluţionar al forţelor arma­ dorinţa de a lărgi şi dezvol­
sînt obligat să menţionez că realizat aceasta nu fără gre­ naţională, să se excludă a- tot ceea ce înfăptuim, în tot şurare, şi pentru a . concreti­ La sfîrşitul ceremoniei, toţi te şi pentru rezultatele obţi­ ta şi mai mult în viitor con­
în 1945 în România exista utăţi şi nu fără greşeli. Nu mcstecul în treburile interne, ceea ce ne propunem să re­ za ideile de progres împărtă­ cei prezenţi au felicitat căl­ nute în transformările poli­ tactele _ reciproce la diferite
încă un număr destul de vreau să credeţi că totul a să se asigure avantajul reci­ alizăm în viitor. duros pe preşedintele Nicolae tice, economice şi culturale, niveluri, precum şi coopera­
mare de analfabeţi — circa mers ca pe un drum asfal­ proc, iar în relaţiile cu ţările Dorim să realizăm o largă şite de ţările noastre, de ca­ Ceauşescu şi pe tovarăşa destinate să creeze o nouă rea şi ^ colaborarea între ce­
36 la sută din populaţie. Am tat ; dimpotrivă, am avut prietene — şi mă refer aici colaborare cu dumneavoastră. pitalele noastre, de iluştrii Elena Ceauşescu. In saloane­ societate naţională umanistă, le două naţiuni, în toate do­
lichidat de mult această moş­ multe greutăţi. A trebuit să şi la ţările socialiste şi la ţă­ Dorim să extindem relaţiile lor reprezentanţi. le municipalităţii a fost o- liberă, bazată pe dreptate so­ meniile de interes reciproc
cială, precum şi pentru suc­
tenire tristă. Astăzi avem în- luptăm şi cu reacţiunea in­ rile care luptă pentru dezvol­ între profesorii, între oamenii Primarul general locţiitor ferit apoi un cocteil. cesele obţinute în apărarea P r e ş e d i n t e l e Nicolae
văţămîntul obligatoriu de ze­ ternă şi cu reacţiunea inter­ tarea independentă — punem de ştiinţă, între studenţii din al oraşului Lima a făcut a- La placare. un numeros resurselor naturale. De ase­ Ceauşescu şi tovarăşa Elena
ce ani pentru întregul tine­ naţională, a trebuit să învin­ accentul şi pe solidaritatea ţările noastre, aceasta cores- poi o amplă prezentare a bio­ public, aflat în faţa clădirii menea, a luat cunoştinţă de Ceauşescu au adresat sincere
ret. 50 la sută din tineret în­ gem multe greutăţi, datorită comună pentru progresul fie­ punzînd pe deplin intereselor grafiei şi personalităţii to­ municipalităţii, a salutat căl­ aspecte din viaţa şi activita­ mulţumiri preşedintelui Juan
vaţă în licee generale şi de stării de înapoiere de la care căruia în parte, pentru pro­ cunoaşterii, apropierii, pro­ varăşului Nicolae Ceauş,esc.u. duros pe solii poporului ro­ tea poporului peruan. Velasco Alvarado şi doamnei
specialitate,, iar numărul stu­ am pornit. S-au făcut şi mul­ gresul general economico-so­ gresului. Orice izolare înseam­ In încheiere, primarul ge­ mân. t.onsuelo Gonzales de Ve­
denţilor este de 150 000, fa­ te greşeli ; vinele poate ine­ cial. (Aplauze). nă rămînere în urmă. Noi Preşedintele Republicii Pe­ lasco, guvernului şi poporu­
ţă de circa 26 000 în 1938, în rente unei opere atît de mari, sîntem pentru o largă cola­ ru, Juan Velasco Alvarado, lui peruan pentru prietenia
a exprimat aprecierea sa fa­
anii de dinainte de război. unele care puteau fi evitate. Iată, doamnelor şi domni­ borare şi, mai cu seamă în şi ospitalitatea ce le-au fost
Practic, îhvăţămîntul nostru Dar în revoluţie, în aseme­ lor, dragi prieteni, în ce spi­ domeniul ştiinţei, culturii, a- Plecarea din Lima tă de realizările obţinute de rezervate în timpul vizitei în
România în crearea unei in­
superior reuşeşte să formeze nea transformări uriaşe pînă rit a acţionat şi acţionează ceastă colaborare este esen­ dustrii moderne, în dezvolta­ Republica Peru.
toate cadrele de care avem la urmă se judecă care sînt România, atît pe plan naţio­ ţială pentru progresul fiecă­ Preşedintele Consiliului de
nevoie pentru dezvoltarea im­ rezultatele şi bilanţul, care, nal. cît şi pe plan internaţio­ rei naţiuni, pentru progresul (Urmare din pag 1) soane oficiale aflate pe aero­ rea continuă a agriculturii, Stat al Republicii Socialiste
petuoasă a economiei româ­ ca să spun aşa într-un lim­ nal. general al întregii omeniri. port. în înflorirea ştiinţei şi cultu­ Romama, Nicolae Ceauşescu,
neşti şi -putem să asigurăm baj statistic, sînt foarte po­ In acest spirit are loc şi vi­ Iată, doamnelor şi domnilor, bri ai guvernului, alte ofi­ In aplauzele celor pre­ rii, în ridicarea nivelului de a adresat preşedintelui Repu-
pentru ţările prietene o serie zitive. Poporul român tră­ zita noastră în America Lati­ dragi prieteni. în ce spirit cialităţi peruane. zenţi, preşedintele Nicolae trai al poporului român, în hjicii Peru, general de divi­
de cadre de specialitate pe ieşte astăzi o viaţă liberă, in­ nă şi în minunata dumnea­ primesc această înaltă dis­ Se intonează imnurile de Ceauşescu, tovarăşa Elena îndeplinirea vastului pr ¡gram zie Juan Velasco Alvarado,
care acestea le solicită. Tot­ dependentă. suveranitatea şi voastră ţară — Peru. Sintem tincţie pe care mi-aţi acor­ stat ale României şi Repu­ Ceauşescu, urcă scara avio­ de construire a societăţii so­ invitaţia ca, împreună cu so-
odată, în învăţămîntul supe­ independenţa ţării constituie deja de cîtcva zile în patria dat-o astăzi. Cu angajamen­ blicii Peru. nului. cialiste multilateral dezvol­ Ra sa doamna Consuelo
rior din România învaţă as­ o realitate astăzi în Româ­ dumneavoastră. Am putut cu­ tul. ca să spun aşa, în faţa La ora 13,00. ora Limei tate. Gonzales de Velasco. să facă
tăzi peste 2 500 de studenţi nia. (Aplauze). noaşte cîte ceva din realiză­ dumneavoastră — mă simt P r e ş e d i n t e l e Nicolae (ora 20,00 ora Bucureştiului) Avînd în vedere dorinţa de o vizită oficială în România.
din diferite ţări. Iată, deci, Mai avem multe de fă­ rile pe calea dezvoltării eco- într-un anumit fel legat prin Ceauşescu îşi ia un călduros aeronava prezidenţială deco­ pace şi înţelegere manifesta­ Invitaţia a fost acceptată cu
din punct de vedere al în- cut. Ne-am propus ca în ur­ nomico-sociale, consolidarea aceasta de universitatea dum­ rămas bun de la primul mi­ lează. indreptîndu-se spre tă de popoarele român şi pe­ plăcere, data vizitei urmînd
sa se stabilească ulterior, pe
văţămîntului ce a însemnat mătorii 10-15 ani să ajun- independenţei şi suveranităţii. neavoastră — că in întreaga nistru, de la celelalte per- Rabat. ruan, dezvoltarea permanentă cale diplomatică.
a relaţiilor stabilite în de­
- Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Fetru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12 138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură sport) — Tiparul I. P. Deva.