Page 75 - Drumul_socialismului_1973_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 816 ® SIMBÄTÄ 22 SEPTEMBRIE 1973

de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir Medalion plastic

Dafine! Duinea
Descrierea Moldovei - operă

Pc Daflncl Dulnca l-am găsit
ocupat cu selectarea unor ltno-
gravurl.
geografică d neobosit, concentrat la maxi­
II
prlveso
cum
cercetează
mum, flecare linie, umbră, nu­
anţă, idee, comentincl exigent.
Fără să vreau, îmi "reamintesc
Poate nici una dintre lu­ Mai mult decît oricare elt vedeşte cercetarea personală cîteva amănunte din viaţa sa.
crările lui Dimitrie Cantemir geograf al timpului, D. Can­ (între altele face analiza chi­ Născut pe meleaguri doljene,
nu este mai bine cunoscută temir se apropie de natură mică şi fizică a apelor Şire­ la Băileştl, absolveşte cu mari
sacrificii şcoala normală de la
şi mai citată la noi decit cu un fin simţ al detaliului, tului, Prutului şi Nistrului), Craiova, devenind învăţător...
Descriptio Moldaviae (Des- ridicîndu-se pînă la înţele­ a obiectelor şi fenomenelor Pasiunea pentru artă şl-a des­
coperit-o mult mal tîrzlu, oda­
criptio antiqui et modlerni gerea unor 'legităţi oare gu­ geografice, ceea ce acordă lu­ tă cu primele fire argintii...
status Moldaviae). vernează în natură, ajungînd crării o temeinică originali­ Intre anii 19G5-19G8 frecventea­
Scris în latină Jn 1713 sau la explicarea cauzală a unor tate. Se mai desprinde legă­ ză cursurile Şcolii populare
de artă din Petroşani, în cla­
1716, manuscrisul rămîne în fapte şi fenomene geografice tura între dezvoltarea eco­ sa de pictură a cunoscutului
Germania,' nepublicat, pînă (M. Iancu — 1968). Aprecia­ nomică de ansamblu a ţării T A R A profesor Victor Silvester. Se
cind apare traducerea ger­ bilă pentru epoca sa este re­ şl dezvoltarea comerţului şi Atelier dedică exclusiv artei plastice,
fiind iniţiat în tainele graficii
mană, Intîl In revista „Ma­ uşita corelării elementelor fi- meşteşugurilor pînă la a re­ TUA DE SUS (I) do către Ioslf Tellmann din
gazin für neue Historie und zico-geografice cu posibilită­ marca rolul intervenţiei sta­ Lupenl...
Oraşul Vulcan se mîndreşte
Geographie" (voi. III — 1769 ţile de dezvoltare economică, tului în valorificarea resur­ ...Şi totuşi nu-i nimic mai sfînt ca Ţara — cu „Familia“ şl „Elan“, două
şi voi. IV — 1770) din Ham­ aprecierea situaţiei economi­ selor naturale. in flecare an, la vremea degetele lungi de lumină ale nici dragoste, nici visuri şi nici cînt. lucrări de sculptură monu­
burg şl apoi, separat, sub ce a ţării fiind făcută în Partea de geografie a popu­ clnd încep bucatele a se coa­ farurilor. Brazii stau zid, tă­ E zestrea de lumină şi pămînt, mentală executate din beton
turnat. Prima decorează spa­
titlul : „Demetril Kantemirs funcţie de condiţiile social- laţiei este de asemenea a- ce, mâ încearcâ o nelinişte cuţi şl solemni, neclintiţi sub e frunza care-şi leagănă povara, ţiul verde din faţa consiliului
Memaligen Fürsten ln der lstorîce ale timpului. preciabilă. Ne mulţumim cu devenită cu timpul familiară. lună. Sîntem sus şl coamele popular, iar a doua este aşe­
Moldau. Historisch — geo­ Lucrarea se opreşte pe larg un citat asupra stării sociale Cărţile între care îmi duc zi­ munţilor se văd pînă departe, o viersul Mioriţei plîns de vînt, zată la intrarea în clubul ti­
neretului. Referindu-se Ia aces­
graphisch — und politische asupra hotarelor ţării (pa ca­ de atunci i „Dintre toţi mun­ lele parcă incep să mă ape­ unde se mistuie într-un abur cocorul ce se-ntoarce primăvara, te lucrări, autorul lor preciza:
e mina care ocroteşte para
Beschreibung der Moldau, re le descrie în amănunt, citorii de pămînt, ciţi sînt In se, devin cilţoase, îmi răpesc uşor albăstrui. Cîte un via- [ ce pîipîie în fiece avînt; „In sculptură şl mal ales in
veşnic
cea
monumentală
sînt
nebst dem Beben des Verfas­ făclnd cunoscute Europei lume, cei mai săraci cu to­ aerul. Prieteniile te cer în­ duet Iscă hulet de fierărie ca- j preocupat să abordez aspecte
sers und ei­ tul sînt ţăra­ viorate, ca şi marile Iubiri, re se pierde rostogolit prin ^ e iureşul de fier cu-aripi stelare, din problematica actuală, stră-
ner Laudkarts. ni! moldoveni. prin cîte o temporară despăr­ văl ce par neumblate de la e duhul griului rodind ogoare dulndu-mă să folosesc un lim­
baj care să fie şl el al zile­
Frankfurt und Ei sînt vecini, ţire. Mă chlnuie dorul de văz­ începutul lumii. încremenirea şi arderea de gînd şi de cuvînt; lor noastre. De pildă, „Fami­
Leipzig“. Tra­ adică şerbi ai duh. Cunosc simptomele : îmi e atît de desăvîrşită îneît nu e slava mai presus de zborul vremii, lia“ este o lucrare sferoidală
ducerea ruseas­ boierilor“, cau­ Iau raniţa austerităţii şi apuc m-aş mira să văd jucînd prin e flacăra arzînd sub tîmpla stemei, în care am încercat să redau
unitatea
şl
armonia
familiei,
că. a lui V. ză fiind „ne­ drumul mirific al Ţări! de Sus, prelucl duhurile pădurii. Co­ altar şl vatră, leagăn şl mormînt. contopind cele trei trupuri :
Levşin, apare dreptatea boie­ E o chemare sau poate o po­ bor geamul şi aerul rece şi bărbatul, femeia şi copilul în­
tr-un singur bloc. Iar „Elan“
la Moscova în rilor, care l-a runcă. pur mă ameţeşte ca un vin NECULAI CHIRICA este o sculptură abstractă şi
1789. După silit să îndure Drumul începe seara, trep­ bătrîn. Trenul începe să aler­ înfăţişează o ţîşnire de beton
textul traduce­ jugul şerb lei". tat, ca şl visele. După miezul gă. Ne lăsăm în ţara Dome­ din pămînt către cer, sugcrînd
avîntul creator“.
rii germane, la De mare va­ nopţii, din compartimentul în lor. De acum se cheamă că In grafică, arta aceluiaşi au­
îndemnul mi­ loare geografi­ care toată lumea doarme, văd am pătruns în Ţara de Sus. tor cuprinde o gamă mal com­
tropolitului Ve- că este şi har­ luna cum dezmiardă straniile Anticip cu secretă voluptate plexă în ceea ce priveşte ie­
apar
Astfel,
aspecto
rnatica.
niamin, banul ta Moldovei (ti­ poduri acoperite din ţinutul aceste ciudate şi neîncovoiate DE A I C I legate de munca agricolă şi
Vaslle Vîrnav părită după grăniceresc al Năsăudului, în­ nume de locuri — Argestru, industrială, dar mal ales mun­
tipăreşte pri­ moartea sa, la totdeauna mîndru de liberta­ Suliţa, Straja şi Doroteia, Vo- ca minerului ocupă un loc de
seamă în creaţia sa. Sînt pre­
ma traducere Haga, în 1737, tea Iul. Mă gîndesc că numai roneţ şi Putna, Ostra şî rLI- De aici, începe hotarul Patriei zente şl unele teme de Interes
românească, în iar originalul aici se putea naşte melodia saura, Arbore şi Solea. Nu­ De unde lumina soarelui, universal cum ar fi : lupta
cucerirea
cos­
1825, la Mă­ a fost descope­ aceea plină de demnitate ca­ me aspre ce vin de departe Deopotrivă, vălureşte Pămîntul. pentru pace. lupta împotriva
mosului
sau
năstirea Neamţ, rit de Georga re se cheamă „De-a lungul" şl poartă în ele o mulţime de poluării.. Important este însă
sub titlul „Scri­ Vlslan în Bi­ şi Imediat apoi îmi amintesc sugestii precum miresmele De aici, începe hotarul Patriei că succesele iui se împletesc
continuu cu realizările cercu­
soarea Moldo­ blioteca Naţio­ de legenda cu cele două su­ mierii din scorburile vechi. De unde Frumoasa obîrşie a neamului lui pe care-1 conduce. Dc-a
vei". Abia în nală din Pa­ rori, llva şl Dorna, care cio­ Mă aflu în Ţara de Sus şl, tn Işi are privirea în veci nemuritoare. lungul anilor, artiştii amatori
1855, Constan­ ris), bazată pe băneau cîte o turmă de ol. zori, copilăreşte emoţionat, îndrumaţi de ci au partlcinat
la expoziţii locale şi republi­
tin Negruzzi date culese de Intre ţara llvei şi cea a Dor- privesc soarele răsărind voie­ De aici, începe să miroase a pîine nouă pe prispa Patriei cane. Mai mult, în anul de
publică noua e- D. Cantemir nel se află codrii. Trenul îl vodal peste Cetatea Sucevei. Şi cerul e mult mărit in turnuri creaţie 1977-1373. cercul de ar­
diţie (la Iaşi) cu mult înain­ străbate şerpuit şl lent, par­ Fintînile ard in adincuri de prunduri. te plastice de la Lupenl a
sub titlul „Des­ te de a fi că plpălndu-şl cărarea cu RADU CIOBANU \ MIRON ŢIC
crierea Moldo­ domn a doua
vei". oară.
G e o g r a f i a , Este o hartă
„Descrierea fizică cu amă­
Moldovei" ilus­ nunte impor­ după miezul nopţii
trează începu­ tante (munţi,
turile acestei depresiuni, rî-
ştiinţe în ţara uri, păduri etc.), îlne că am ajuns să fiu fără haz. Eu. fac ce vreau. Cu toate că era obişnuit — Ce-i cu voi, zise el, nu
noastră. Ea con­ o hartă admi­ măturat de chelneri la-nchi- Am avut o conversaţie cu cu colivia minei, în lift avu dormiţi ?
tinuă linia rea­ nistrativă (pri­ derei Nu vă supăraţi, e ora ea pe tema căminului. Ei o senzaţie neplăcută de om — Am stat cu mămica,
listă, ilustrată înaintea lui D. timpului întinderea pfimlntu- ma hartă administrativă a închiderii, trebuie să vă fac şi ? Ea a avut dreptate ab­ ameţit, desigur din cauza răspunse cea mai răsărită
Cantemir (sec. al XVII-lea) lui Moldovei şi vecinii săi), Moldovei), a împărţirii Moldo­ plata. E ora închiderii ! Şi solută, eu am avut chef să mişcării prea line pe verti­ care tăia pîine. Ajunge cît
de către spătarul Nicolae face legătura aşezării cu cli­ vei pe judeţe şl harta econo­ ce-i dacă e ora închiderii ? beau. Şi-am băut“. cală. Greaţă, după o singură am tăiat, tăticule ?
Milescu (Jurnal de călătorie ma ; se opreşte Îndelung a- mică (păduri, podgorii, ex­ V-am prăsit cu mulţi purcei Mai avea cîţiva paşi pînă butelie de vin, ar fi fost ne­ — Cum adică, aţi stat cu
în China şl harta Siberiei) supra apelor (rîurl pînă la ploatări miniere). Pe ea sînt pe-aici pînă-acum, v-am a- la marcajul de traversare a justificată... mămica ? Nici ea nu doar­
şi stolnicul Constantin Oan- pîraie, lacuri naturale şl ar­ cuprinse aproape 800 de nu­ glomerat cu comenzile, v-am bulevardului. Blocul spre me 7
Intră aproape neauzit şi
tacuzino (harta Ţării Româ­ tificiale), arătînd importanţa miri de rîurl, oraşe, tîrguri, plictisit ou prezenţa vreoda­ care se-ndrepta se profila după ce ascultă o clipă li­ — Mămica citeşte o carte
neşti) şi face un pas înainte lor economică: navigaţie (pe fapt foarte remarcabil pentru tă, pînă azi ? Nu I Păi, da­ suplu pe cerul închis, domi- niştea casei în care nu des­
prin proporţia operei, viziu­ atunci ee naviga pe Dunăre, acea vreme şl document pre­ că nu, atunci de ce mă su­ nînd cartierul cufundat în luşi decît propria-i respiraţie, frumoasă, interveni cealaltă
fetiţă oprindu-se din efortul
nea şl concepţia filozofică Şiret, Prut, Nistru), comerţ, ţios pentru cartografia istori­ peri, fetiţo ? Ei, hai, justi­ acalmia acestei ore mici de începu să se dezbrace cu gri­ ei de mini-gospodină. E foar­
geografică a sa, prin puterea pescuit şi peisaj (elemente că. Prin toate acestea, pre­ fică, las-o naibii de scrumie­ după miezul nopţii. Două jă, fără zgomot, pe întuneric. te frumoasă, mai adăugă ea
6a de pătrundere, adlnclreă de geografie, 6ă ziceţn, turis­ cum şi printr-o surprinzătoa­ ră, scrumul de Ia o ţigară geamuri, la etaje diferite, e- Abia în baie aprinse lumina convinsă. A şi plîns mămica
conţinutului de idei, bogăţia tică) etc. ; descrie munţii (ră­ re exactitate a localizărilor, mai încape. Alta nu mai fu­ rau luminate slab, probabil şi după ce îşi răcori bine fa­
şi calitatea dateîor, prin pa­ mîne model descrierea Ceah­ ea reprezintă un progres fa­ mez, că nici nu mai am. de nişte veioze. Se gîndi că ta cu cîţiva pumni de apă, citind-o.
triotismul ce se desprinde din lăului), şesurile şi ppdişu- ţă de toate hărţile" întocmi­ A ! Acum mi-aduc amin­ unul dintre ele ar putea fi îmbrăcă pijamaua. Atunci — Cînd a plîns, întrebă el
te
Descrierea Moldovei. înlătu­ ■ 1 e ■ Moldovei ;• 'face' ‘ • aprecieri pînă la el asupra Moldo­ te că tot dumneata ai fost şi al lor, dar renunţă în ace­ auzi uşa dormitorului, apoi a aproape prosteşte ?
rate unele naivităţi, informa­ despre resursele subsolului vei. De aceea, timp de peste la început. Exact. Eu am ce­ eaşi clipă să le mai priveas­ bucătăriei. Nu-mi arde mie — Imediat după ce ai ple­
ţii eronate şi erori de longi­ (petrol, sare, fier, aur etc.) şi un secol, harta a rămas ne­ rut un vin bun. Amar. Dacă că, din mîndrie. Treaba ei, de mîncare acum, îşi zise la cat matale la poştă, mămica
tudine, obişnuite timpului, lu­ solului, asupra culturilor a- întrecută, fiind utilizată de bei vin amar uiţi de altele se gîndi, n-are decît să doar­ gîndul că nevastă-sa trecînd a început să citească.
crarea rămîne o valoroasă gricole, viticole, creşterea a- cercetători străini şi români. mai amare. Şî mi-ai adus mă, sau să m-aştepte. Ori­ cu vederea peste discuţie îi Sigur e o oarte foarte e- participat cu expoziţia naţio­
nală de artă de amatori, orga­
informaţie şl interpretare a nimalelor, albinărit etc. şi Atît Descrierea Moldovei cum, tot ea are dreptate. Nu? moţionantâ. Explicaţia cu nizată in Republica Democra­
faptelor geografice ale pă- valorificarea lor reală şi po­ cît şi harta Moldovei sînt ce-ai vrut dumneata. Ca să Apoi se consideră dator să pregăteşte masa. Dar în bu­ poşta ÎI derută. Probabil că tă Germană, la Dresda, Frcl-
berg şi Wcimar. Din întîmpla-
mîntulul românesc al Moldo­ tenţială comparîndu-4e (în fa­ lucrări geografice viguroase, mă-mbăt. Eu, oare intru în fie atent la traversare, deşi cătărie îl aşteptau fetiţele, ea le spusese fetiţelor min­ re, mi-a căzut în mină cata­
vei, fiind superioară lucră­ voarea produselor moldovene) originale şi cu mare ‘longevi­ circiumă la trei ani. Nici a- nu era nici un pericol. O ma­ una tăia cu stîngăcie o fran­ ciuna asta nevinovată. Ar logul celei de a Il-a expozi­
ţii de „Ex libris“ de la Bra­
rilor europene de geografie cu produsele similare străine. tate, datorită clarităţii, cu­ cum n-aş fi intrat, dar m-a- şină care ar fi trecut acum zelă în felii, cît mai egale trebui să-mi fie ruşine cît de şov şi am fost plăcut surprins
din acea vreme, ea rămlnînd ■Deci este vorba de o lu­ noaşterii profunde a realităţii s-ar fi auzit de la mare dis­ cît pentru mofturile astea de găsind alături de nume cu­
pînă în secolul al XIX-lea crare de geografie fizică, e- geografice. mpins nevastă-mea". tanţă. „La mine trebuie să cu putinţă, cealaltă ştergea om care bea să-şi înece a- noscute de peste hotare şi
cea mai bogată informare a- conomică, a populaţiei şi a Prof. BUJOR VULCU „Nevastă-mea ? M-a-mpins mă gîndesc, conchise el, nu de zor o farfurie cu şerve­ marul. Ce amar ? O prostie. numele Iui Dafinel Duinea... In
legătură cu această expoziţie şi
supra Moldovei. aşezărilor, în care se do­ Desen de PETER KOLLER ea pe mine ? Asta-1 glumă la ea". ţelul. — Hai să vedem ce citeş­ cea de Ia Miercurea Cine. de
te mămica, zise el, luînd-o acelaşi gen. la care, de ase­
pe cea mică în braţe şi pe menea. a expus, fiind remar­
cat, autorul ne-a destăinuit :
cealaltă de mină. „Ex libris“ sau grafica mică.
Dacă ar fi să spun care-t ani, prin anul... 1910. Ce Se opriră în faţa ei; stă­ cîştigă. din ce în ce mai mulţi
nota muzicală care ar re­ drum imens, ce timp şi spa­ tea pe canapea cu perna la adepţi. Această lucrare minia­
prezenta cel mai bine ire­ Dragostea faţă de ţiu şi istorie a parcurs dra­ spate şi citea. închise cartea turală, foarte pretenţioasă, o
versibila ţară a copilăriei, gostea de muzică a acestui şi îl privi tăcută, poate tris­ adevărată bijuterie de fantezie
aş răspunde — nota SI. Şi om! Pentru a-i transcrie tă, poate numai îngîndurată. şi inteligenţă, este folosită nu
as răspunde astfel. pentru care de lebădă peste apa li­ început rindurile de faţă cu netului. Iar copiii de altă pe care o instruieşle Vladi­ experienţa şi gîndurile, ne-ar El se aplecă, ridică şi pe numai ca însemn de carte ci şl
că adeseori, pe dud lucram niştită a lacului. Se cinta aspectul esenţial al proble­ dată (vorbesc de copiii de-a- mir Iovlev a susţinut spec­ trebui cîteva zeci şi zeci de fetiţa cea mare la piept şi în schimburi Intre autori şi
ca metodist la Casa de cul­ vestitul fragment din „Lacul mei — orchestra de mando­ cum 15-20 de ani) au ajuns tacole atît in judeţul nostru, pagini, poate chiar o carte, după ce le sărută pe amîn- marii colecţionari de artă din
două i le aşeză în braţe.
ţară şl din întreaga lume. Per­
tură din Hunedoara, audiam lebedelor" de Ceaikovski. line care sttrnea In mine a- astăzi solişti vocali■ sau in­ cît şi in afară, reuşind de dar, deocamdată, m-aş re­ — Şi pe mămica, protes­ sonal creez „Ex Libris", sînt din
repetiţiile orchestrei de man­ Parcă plutea o lumină gal­ cest şir de glnduri, senti­ strumentişti, mai mult sau multe ori să se califice în zuma spunînd că, dacă aş tară aproape într-un glas.
doline. Şi am văzut atunci benă de soare de toamnă şi mente şi asociaţie este com­ mai puţin cunoscuţi (amin­ etapele superioare ale nu­ mai fi din nou copil, n-aş Sărut-o şi pe mămica, tăti­ ce în ce mai solicitat si posed
o modestă colecţie“.
cum nişte oameni, veniţi cu sunetul avea gustul dulce al pusă numai şi numai din tim doar cîţiva — Herman meroaselor concursuri de a- pregeta să stau cît mai mult cule !
anumite treburi, parcă încre­ mierii prelinse dintr-o lin­ copii, iar instructorul acestei Roth, muzicolog, Babi Ma­ matori. Vladimir Iovlev în­ timp în preajma lui, ca-n — Proiecte ?
—
Da... Expoziţie personală
meneau sub limpedea undu­ gură mare de lemn. „Bine, formaţii este Vladimir Iov- rin, profesor de muzică, Li- drăgeşte munca cu amatorii preajma unui deplin stăpin — Da, şi pe mămica, zi­ în primăvara anului 1974...
ire a muzicii. Citeam In o- bine — va spune cineva — lev, omul a cărui viaţă s-a ca Mihai, Nicolae Boboc, şi mai ales copiii, poate şi pe marea taină a dragostei se, şi ferindu-se de privirea Sculptură şl grafică la Petro­
Vasile Pop, Nicolae Antohie,
in virtutea faptului că el
dar ce legătură există Intre
identificat cu muzica, cu
chii lor cum înlăuntrul Ini­ note, copilărie şi orchestra dragostea de a transmite, Aurel Bărbănţan, Nicolae însuşi, copil fiind, a debu­ faţă de muzică. ei. o sărută cu o sfială ne­ şani şi la Deva...
prefăcută, întîi pe frunte a-
mii fiecăruia înflorea un su- de mandoline ?" Atunci l-aş mai ales copiilor, taina mi­ Drăgot, sau . Ion Cîmpeanu). tat pe scena unor concursuri poi pe amîndoi obrajii.
ris alb şi curat, ca o lune- ruga să mă ierte că n-am nunatei ţări a purităţii su- Orchestra de mandoline de amatori, la vîrsta de 10 VICTOR NITA IULIU POPA
TRAIAN FIUMON tehnician
trare şi tentaţia mirabilă a evadării din con­
Cronică teatrală textul cotidianului cenuşiu. Regia lui Ion Si-
mionescu izbuteşte să subsumeze personajele,
într-o ipostază sau alta, ideii complexului de
Jocu! de-a migraţie către un continent mirific. De aici
rezultă unitatea conceptuală a spectacolului.
trecere de la capitalism la socialism*. socialiste multilateral dezvoltate. » Reţinem, însă, contrapunctul regizoral, în vir­
Editoriale Dialectica dezvoltării societăţii capitaliste, Ultimul capitol al lucrării este consacrat re­ tutea căruia visul eroilor nu înseamnă o ru­
„Relaţiile de clasă în capitalism", ,Ţtelaţiile laţiilor internaţionale contemporane, problemei vacanta pere totală de realitate, oricît de decepţionantă
politice şi puterea de stat în capitalism“, re­ păcii şi războiului, politicii externe a Români­ ar fi ea, ci un experiment temporar în regis­
ei. Definind relaţiile internaţionale ca ansam­
„Sociali dactate de cadre didactice cu contribuţii deo­ blul legăturilor politice, economice, culturale, La Teatrul de stat „Valea Jiului“ trul mai binelui, amplificat paroxitic, pînă la
rezultatul lucid al procesului de contrastare.
sebite In filozofia românească evidenţiază me­
militare dintre state, între diferitele organizaţii
Cîteva evoluţii actoriceşti de bună factură
canismul societăţii capitaliste contemporane,
contradicţiile ce macină această societate, ro­ sociale şi politice care activează pe arena mon­ Anul acesta se împlinesc 38 de ani de cînd atestă faptul că partiturile rolurilor au fost
încredinţate unor interpreţi bine aleşi. L-am
ştiinţific lul partidelor burgheze şi al statului burghez dială, autorul reliefează transformările ce au „Jocul de-a vacanţa“, această admirabilă co­ aminti, întîi, pe Mihai Clita, care, în rolul lui
avut loc în relaţiile internaţionale în etapa ac­
medie lirică, a văzut pentru întîla oară lumi­
în conducerea societăţii capitaliste în noul său
stadiu. Este tratat rolul statului burghez con­ tuală. In acest context al dialecticii dezvoltării nile rampei. De atunci şi pînă azi, publicul Ştefan Valeriu accentuează disponibilitatea pen­
temporan ca instrument al dominaţiei marilor relaţiilor internaţionale este tratată politica recepţionează cu o nepieritoare sensibilitate re­ tru ample trăiri afective a sensibilităţii disi­
monopoluri, tendinţa de creştere a rolului or­ externă a României, principiile ce stau la baza plicile plămădite din aliajul suplu şi nobil al mulate de jocul secund al ursuzeniei. Dumitru
Lucrarea „Socialism ştiinţific", apărută în ganelor executive în raport cu cele legislative, relaţiilor ţării noastre cu ţările socialiste, cu umorului de calitate şi al poeziei inefabile. Şi Drăcea (Bogoiu) ar fi al doilea pc .lista de
Editura didactică şl pedagogică, a cărei coor­ amplificarea ponderii aparatului tehnocratic in celelalte ţări, indiferent de orînduirea lor so- ori de cîte ori Corina şi Ştefan Valeriu ne preferinţe a comentariului nostru, deoarece ac­
donare ştiinţifică şl redactare a fost asigurată elaborarea şi adoptarea deciziilor politice. cial-politică. propun graţiosul lor joc de-a vacanţa, nu pu­ torul compune cu precizie portretul fantazării
de prof. dr. Radu Florian şi lector Dionisie Cea de a doua parte a manualului este con­ Manualul este realizat lntr-o înaltă ţinută tem să nu ne gîndim că Mihail Sebastian a ca act de reflex — cum menţionează Mircea
Petcu, constituie un sprijin preţios pentru ca­ sacrată revoluţiei socialiste, dialecticii socie­ ştiinţifică, fiind accesibil atît studenţilor, cărora părăsit prea grăbit scena existenţei, strivit de Tomuş — intuind posibila dramă în metamor­
drele didactice ce predau ştiinţele sociale şi tăţii socialiste, rolului naţiunii în condiţiile se adresează în special, cît şi celor ce studiază roţile unui automobil. Dacă n-ar fi existat acel foza visului în automatism. Feminitatea Lavi-
studenţi. socialismului, relaţiilor politice în socialism ş.a. în forme superioare ale învăţămîntului de sfîrşit iraţional, scriitorul pierind ca o meta­ niei Jemna Bânches (Corina), aplombul juve­
Fiind redactat de autori ce lucrează în ln- Remarcînd faptul că revoluţia socialistă este foră suavă pe caldarîmul goanei maşinale, Se­ nil al lui Vlad Vasiliu (Jeff), farmecul cazon
văţămîntul superior, cu o îndelungată expe­ fenomenul politic prin intermediul căruia se Paltl<3 ' Prof. NICOLAE V1NTILA bastian ar avea azi doar 66 de ani. Cine ar al lui Mircea Pîinişoară (Maiorul), nuanţele
rienţă la catedră, manualul apărut recent a realizează trecerea de la societatea capitalistă Hunedoara putea spune cu cîte opere scenice a sărăcit net anticaricaturale, de gust, ale Ştefaniei Don-
fost realizat pe baza programei de socialism la societatea socialistă, prof. dr. Radu Florian dramaturgia autohtonă cu suflarea brutal tă­ ca (Madame Vintilă), corectitudinea jocului
ştiinţific, care concepe această teorie ca studiu tratează în acelaşi timp premisele declanşării iată a creatorului ? personajelor episodice Wilhelmina Sovinschi,
al determinismului societăţilor contemporane, şi victoriei revoluţiei socialiste, în ilumina te­ Ideea Teatrului „Valea Jiului" din Petroşani Alexandru Dan, Mircea Zabalon, Aurora No-
al făuririi sensului istoriei contemporane. Ast­ zelor marxism-leninismului. Autorul tratează de a alege ca prim titlu al noii stagiuni „Jocul văcescu, decorul (nu în ultimul rînd I) fin gra-
fel, în primul capitol, prof. dr. Radu Florian corelaţia dialecticii ce există între general, de-a vacanţa“ este fericită şi temerară în ace­ fiat al lui Aurel Florea fac din „Jocul de-a
defineşte obiectul socialismului ştiinţific ca particular şl individual în înfăptuirea revolu­ laşi timp. E fericită pentru că „Jocul de-a va­ vacanţa“, la Petroşani, mai mult decît un spec­
ştiinţa care studiază sistemele sociale ale con­ ţiei socialiste, evidenţiind modul de aplicare canţa" este un text care onorează orice reper­ tacol agreabil, fac un promiţător moment de
temporaneităţii, determinismul dialectic al a- creatoare de către Partidul Comunist Român a toriu, e temerară, deoarece piesa a fost jucată
cestor sisteme, trăsăturile făuririi sensului so­ legităţilor generale ale revoluţiei socialiste pe în montări de prestigiu, îneît orice nouă încer­ debut al actualei stagiuni.
cialist al istoriei — parte constitutivă a mar- baza particularităţilor concrete existente în care colportă, aproape obiectiv, riscul rapor­ AL. COVACI
xism-leninismului. România. tării valorice la trecutul scenic impozant al
In încheierea acestui capitol este tratată co­ Prof. dr. I. Iancu în capitolul „Relaţiile po­ operei.
relaţia dialecticii dintre practica socială şi so­ litice şi puterea de stat în socialism", arătînd Judecind spectacolul realizat de Ion Simio- Pentru melomani
cialismul ştiinţific. că relaţia fundamentală a structurii regimului nescu, trebuie să remarcăm faptul că teme­
Deosebit de interesantă se dovedeşte a fi politic socialist este deţinerea puterii de stat ritatea actului nu este lipsită de acoperire. Şi ,© „12 cîntece de nuntă de pe Valea Some­
modalitatea de tratare de către E. Nichita a de către clasa muncitoare în alianţă cu ţără­ ceea ce este mai important, această acoperire şului“ interpretate cu fineţe şi autenticitate de
conceptului de epocă istorică, criteriile ce stau nimea şi celelalte categorii sociale de oameni este de ordin estetic, anticipînd valenţele mo­ cunoscuta solistă Maria Peter.
la baza aprecierii unei epoci istorice, dinamica ai muncii, evidenţiază în. acelaşi timp faptul rale ale sporirii circuitelor unei scrieri drama­ © „Brîul de la Işalniţa", „Sîrba de la Peri-
raportului de forţe pe arena mondială, carac­ că deţinerea rolului conducător de către parti­ tice deosebit de agreate. eni“, „Hora de la Videle", „Sîrbă“, „Ca pe
teristica generală a epocii noastre contempo­ dul comunist constituie o trăsătură fundamen­ In spectacolul său primează — e una din vale", „Sîrba morărenilor“. „Breaza de la Co­
rane. tală a funcţionării regimului politic socialist. alternativele oferite cu maximă generozitate de marnic", „Cîntecul cucului“, „Brîul pe opt“
Pe baza analizei dezvoltării societăţii con­ Pornind de la această legitate generală sînt piesa însăşi — elementul liric. Tocmai de aici ş.a., în total 20 de piese, interpretează la flu­
temporane se remarcă transformările calitative evidenţiaţi factorii ce determină rolul condu­ derivă atmosfera de poezie care vehiculează ier, cimpoi, caval, ocarină şi solz de peşte apre­
ce au loc pc plan mondial în prezent pe baza cător al P.C.R. în ţşra noastră, creşterea rolului cu insistenţă, dar nu cu îngroşări supărătoare, ciatul artist Ion Lăceanu, acompaniat de or­
cărora este definită epoca noastră, „epocă de său în etapa actuală de făurire a societăţii Scenă din filmul „Infailibilul Raffles" motivul opoziţiei dintre sentimentul de claus­ chestrele Gheorghe Zamfir şi Paraschiv Oprea.