Page 77 - Drumul_socialismului_1973_09

4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 816 9 S1MBÄTÄ 22 SEPTEMBRIE 1973
mrmmrn ÿjiwiww H'J.imWM-lK

Wizjţa tovas^ăşuksî BREVIAR INTERNATIONA^ telegrame • note • informaţii ]

Nicolae Ceauşescu Dezbateri în Adunarea Generală a ÜJ.II. Cadran

(Urmare din pag. 1) moasa capitală marocană, ce­ conomic şi social car» au România urmăreşte eforturile NEW YORK 21. — Trimi­ că toate statele lumii vor tului la autodeterminare al NEW YORK. - Intr-un inter­
tăţeni aflaţi la acea oră pe schimbat înfăţişarea multor tinerelor state africane în sul special Agerpres, Victor avea ocazia de a intra în popoarelor" — a spus Otto viu acordat agenţiei France
In continuarea ceremoniei stradă salută coloana ofi­ regiuni ale tînărului stat a- lupta lor pentru consolida­ Martalogu, transmite: Un O.N.U., făcînd astfel din acest Winzer. Presse, ministrul afacerilor ex­
sosirii, preşedintele Nicolae cială. frican dintre Oceanul Atlan­ rea independenţei şi suve­ important punct de pe agen­ forum o organizaţie cu ade­ Ministrul afacerilor externe terne al Republicii Democrate
Ceauşescu şi regele Hassan Rabatul oferă imaginea u- tic şi Munţii Atlas. Alături ranităţii naţionale. Continua­ da provizorie a sesiunii Adu­ vărat universală, al cărui scop al Republicii Federale Ger­ Germane, Otto Winzer, care se
al II-lea trec în revistă gar­ nui oraş în plină dezvoltare, de dezvoltarea agriculturii, rea discuţiilor la cel mai nării Generale a O.N.U. a fost este promovarea păcii inter­ mania, Walter Scheel, a afir­ află la New York, unde parti­
da regală aliniată pe aero­ în care tradiţionalul şi mo­ sector preponderent în eco­ înalt nivel dintre cele două rezolvat > odată cu ultimele naţionale. mat, la rîndul său, că cele cipă la lucrările Adunării Gene­
port, care prezintă onorul dernul se completează şi se nomia naţională marocană, ţări va contribui, fără îndo­ intervenţii ale reprezentanţi­ Ceilalţi vorbitori — inclu­ două state germane şi-au re­ rale a O.N.U., a declarat că
preşedintelui Consiliului de îmbină armonios. Edificii crearea unei industrii pro­ ială, la dezvoltarea relaţii­ lor unor delegaţii cu privire zând miniştrii de externe ai glementat relaţiile reciproce
Stat al României. impozante din beton şi sti­ prii, bazată pe valorificarea lor româno-marocane pe la admiterea de noi membri Ungariei, Bulgariei, Mongo­ pe baza tratatului din 21 de­ „nu mai există motive pentru
ca guvernul Statelor Unite să
P r e ş e d i n t e l e Nicolae clă au fost construite alături marilor bogăţii naţionale de multiple planuri, în intere­ in O.N.U. şi cu discursurile liei, R.S.S. Ucrainiene şi R.S.S. cembrie 1972, obiectivul gu­ nu-şi normalizeze relaţiile cu
Ceauşescu şi regele Hassan el de casele albe, în stil arab, sul celor două popoare, al de răspuns rostite de minis­ Bieloruse — au exprimat sa­ vernului vest-german fiind a- R.D.G." şi că ţara sa este "a-
II-lea, ceilalţi oaspeţi, înso­ aşezate, într-o simetrie per­ care dispune ţara, este una cauzei păcii şi cooperării in­ trul de externe al Republicii tisfacţia faţă de iniţiativa ad­ cela de a continua să acţio­ ta să stabilească relaţii diplo­
ţiţi de gazde, iau loc apoi în fectă, în perimetrul unor dintre preocupările majore ternaţionale. Democrate Germane, Otto miterii în O.N.U. a celor 3 neze pentru pace In Europa. matice normale cu S.U.A.
maşini escortate de motoci- străduţe înguste. ale guvernului maiestăţii sa­ O Winzer, ministrul de externe state menţionate, precum şi Vorbitorul a cerut ca preve­
clişti, îndreptîndu-se spre Dar Rabatul oferă numai le regale în dorinţa de a a- Preşedintele Consiliului de al Republicii Federale Ger­ speranţa că Organizaţia Na­ derile Cartel referitoare la
reşedinţa rezervată şefului parţial importantele înnoiri sigura prosperitatea poporu­ Stat al Republicii Socialiste mania, Walter Scheel, şi pri­ ţiunilor Unite îşi va aduce o renunţarea la forţă să fie în LISABONA. - Partidul Co­
statului român — Palatul ale Marocului în anii de lui marocan. România, Nicolae Ceauşescu, contribuţie mai mare la men­ mod serios luate în seamă, în- munist din Portugalia, care se
Dar es Salaam. Pe traseul u- după proclamarea indepen­ Această nouă vizită a to­ a avut, vineri seara, o între­ mul ministru al statului Ba­ ţinerea păcii şi securităţii in­ trucît nici un obiectiv politie află în ilegalitate, a difuzat
hamas, Lyndon Pindling.
nor mari bulevarde străjui­ denţei ţării. Pretutindeni în varăşului Nicolae Ceauşescu vedere cu şeful statului ma­ ternaţionale. nu poate justifica utilizarea zilele acestea un document in
te de coloanele svelte ale ţară întîlneşti astăzi reali­ în Maroc constituie o mărtu­ rocan, regele Hassan al II- Ministrul afacerilor externe In discursul său de răspuns, forţei. care cheamă populaţia portu­
palmierilor ce duc în fru­ zări importante pe plan e- rie a interesului cu care lea. al Poloniei, Ştefan Olszowski, ministrul afacerilor externe In sfîrşit, subliniind însem­ gheză să participe „la o ma­
a evidenţiat climatul de pa­
re campanie politică de mase",
ce, coexistenţă paşnică şi in­ al Republicii Democrate Ger­ nătatea istorică pentru tara în vederea realizării obiective­
tensă cooperare multilaterală mane, Otto Winzer, a afirmat sa a intrării în O.N.U., Wal­ lor fundamentale definite in
ce caracterizează în prezent că primirea R.D.G. în O.N.U. ter Scheel a afirmat că gu­ luna aprilie cu ocazia Con­
Con f e r i n ţ â d e p r e s o Europa. El a reamintit, de este un eveniment istoric, fe­ na în acelaşi spirit de coo­ gresului opoziţiei democratice
vernul vest-german va acţio­
ricit în viaţa poporului său.
asemenea, rolul şi efectul po­
de la Aveiro.
perare care a caracterizat ac­
zitiv al Tratatului încheiat în
Documentul declară că se a-
punctul culminant al proce­
1970, între ţara sa şi R.F.G. Aceasta — a spus el — este tivitatea sa în cadrul diver­ propie o mare luptă politică,
După cum s-a mai anunţat, de stat al unei ţări socialis­ un amestec din afară. Tot­ dere deosebirile în ce priveş­ pentru îmbunătăţirea rapor­ sului de participare egală a selor organisme specializate deoarece regimul portughez
■joi, 20 septembrie, la înche­ te care a vizitat toate aceste odată, considerăm activitatea te dezvoltarea lor, problemele turilor dintre cele două state, R.D.G. la viaţa internaţională. ale O.N.U. pregăteşte o nouă farsă elec­
ierea vizitei sale în Ameri­ ţări din America Latină, aş ţărilor nealiniate ca o con­ care există pe un continent element care a contribuit la Ministrul Winzer a estimat Primul ministru al insule­ torală.
ca Latină, tovarăşul Nicolae dori să cunosc cu ce impre­ tribuţie la înfăptuirea cola­ sau altul, într-o ţară sau alta accentuarea destinderii pe că intrarea celor două state lor Bahamas, Lyndon Pin­
Ceauşescu, secretar general sii plecaţi în România ? borării pe plan internaţional, Dar şi vizita în America La­ continent. germane suverane în O.N.U. dling, evocând istoria de lup­ BEIRUT. - In capitala Liba­
al Partidului Comunist Care este părerea dum­ pentru afirmarea principiilor tină, ca şi cea în Africa, se Salutind intrarea R.D.G. şi — independent unul de altul tă a poporului său pentru in­ nului a avut loc o reuniune a
Român, preşedintele Consiliu­ neavoastră, după vizitarea de relaţii noi între state, înscrie în cadrul politicii ge­ a R.F.G. în O.N.U., reprezen­ şi avînd sisteme sociale dife­ dependenţă şi suveranitate, a Comitetului Executiv al Orga­
lui de Stat ai Republicii complexului agroindustrial pentru cursul destinderii, nerale a Republicii Socialiste tantul Franţei a afirmat că, rite — reprezintă un pas im­ afirmat hotărîrea guvernului nizaţiei pentru Eliberarea Pa­
Socialiste România, a avut o „Casa Grande“ ? pentru o lume mai dreaptă, România de a dezvolta mai sperînd în dezvoltarea unor portant pe calea îmbunătăţi­ noului stat de a nu mai fl lestinei, desfăşurată sub con­
întîlnire cu ziarişti peruani In România s-a stabilit a colaborării şi păcii. larg colaborarea cu ţările în relaţii fructuoase cu Repu­ rii situaţiei internaţionale în dominat sau constrîns, de a ducerea lui Yasser Arafat, pre­
şi corespondenţi ai presei sistemul proprietăţii sociale ? In acest sens, apreciem că curs de dezvoltare, cu ţările blica Democrată Germană, se Europa. El a afirmat că ţara fi eliberat de orice influen­ şedintele acestui organism. In
străine acreditaţi la Lima. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: activitatea grupului ţărilor care luptă 'pentru dezvoltarea gin deşte nu numai la experi­ sa este profund conşti­ ţă sau amestec din afară. Po­ cadrul reuniunii, au fost abor­
Au asistat tovarăşii Ion Impresiile pe care le am de­ nealiniate are o importanţă lor independentă, pentru a-si enţa politică şi economică, entă de responsabilităţile porul insulelor Bahamas, a date diferite probleme' privind
Păţan, vicepreşedinte al Con­ spre ţările vizitate sînt, în deosebită în condiţiile inter­ consolida suveranitatea na­ dar şi la tradiţiile de umani­ şi obligaţiile care îi re­ arătat Pindling, doreşte să evoluţia mişcării de rezistenţă,
siliului de Miniştri, ministrul general, bune. Desigur, am naţionale de astăzi. ţională, încadrând această co­ tate şi cultură ale acestei vin ca urmare a admite­ se bucure de prieteni şi să politica informaţională a rezis­
comerţului exterior, Ştefan început vizita în Cuba, pri­ România s-a pronunţat şi laborare pe un plan mai larg ţări. rii în O.N.U. şi va desfăşura beneficieze de înţelepciunea tenţei, rezultatele convorbirilor
Andrei, secretar al Comite­ ma ţară socialistă din Ame­ se pronunţă cu hotărîre îm­ al luptei împotriva imperialis­ Ministrul de externe ceho­ o politică activă de pace şi şi experienţa acelora care egipteano-sirieno-iordaniene la
tului Central al P.C.R., rica Latină, şi am impresii potriva oricăror forme de do­ mului, colonialismului, neo- slovac, Bohuslav Chnoupck, a înţelegere internaţională, de doresc să-i fie prieteni. nivel înalt de la Cairo, aspec­
George Macovescu, ministrul deosebit de bune despre rea­ minaţie. Considerăm că în colonialismulul. Considerăm afirmat că Cehoslovacia - coexistenţă paşnică şi coope­ Cu acest discurs punctul 27 te ale relaţiilor dintre organi­
afacerilor externe, Bujor lizările şi munca poporului lumea de astăzi trebuie ex­ că această solidaritate mili­ singura ţară care are fronti­ rare între state. de pe ordinea de zi a fost zaţiile palestiniene.
Almăşan, ministrul minelor, cubanez pentru făurirea o- clusă cu desăvîrşlre domina­ tantă constituie un factor e- ere directe cu ambele state „Ca membru al Organizaţi­ epuizat. Pentru zilele urmă­
petrolului şi geologiei. rînduirii noi, socialiste. Am ţia unei ţări asupra alteia. senţial pentru dezvoltarea germane — este interesată în ei Naţiunilor Unite. R.D.G. toare sînt prevăzute o serie BELGRAD. - Alexei Kosîghin,
Conferinţa de presă a fost vizitat alte ţări care fac, de Pornim întotdeauna de la vieţii internaţionale, pentru normalizarea relaţiilor din a- îşi va îndeplini cu bună cre­ de acţiuni cu caracter proce­ preşedintele Consiliului de Mi­
deschisă de Ion Cârje, di­ asemenea, într-un fel sau al­ faptul — cunoscut, de alt­ ridicarea generală a acestor ceastâ zonă El a apreciat ad­ dinţă obligaţiile, va sprijini dural şi administrativ. niştri al U.R.S.S., va face, în­
rector general adjunct al tul, eforturi pentru a asigu­ fel — că nici un popor nu popoare, corespunzător voin­ miterea lor în O.N.U. ca un cu toate mijloacele şi capa­ Dezbaterile generale în ple­ tre 24 şi 30 septembrie a.c., o
„Agerpres", şeful grupului ra înfăptuirea unor reforme poate fi cu adevărat liber, ţei lor. punct crucial în istoria Euro­ cităţile de care dispune O.N.U. nul Adunării, care vor începe vizită oficială de prietenie în
de ziarişti români care l-au sociale, pentru preluarea în dacă admite asuprirea şi ex­ pei şi a organizaţiei, care s-a în atingerea obiectivelor sale luni, vor prilejui evidenţierea R.S.F. Iugoslavia, fa invitaţia
însoţit pe tovarăşul Nicolae propriile mîini a bogăţiilor ploatarea altui popor. Deci, Roger Mercado (Revista apropiat şi mai mult de obi­ nobile. Este gata să dezvol­ adevăratului puls al lucrărilor preşedintelui Consiliului Execu­
Ceauşescu în vizita sa în A- naţionale, asigurarea dezvol­ ne pronunţăm pentru relaţii „Cuadernos Politicos") : Dom­ ectivul său de universalitate. te relaţii prieteneşti cu state­ sesiunii, precum şi atitudinea tiv Federal al acestei ţări, Ge-
merica Latină. tării de sine stătătoare şi de deplină egalitate între nule preşedinte, aş vrea ca In discursul său, ministrul le membre ale organizaţiei, celor 135 de state membre
P r e ş e d i n t e l e Nicolae consolidarea. independenţei toate statele, de respect al această întrebare să fie cu de externe liberian, Cecil relaţii bazate pe respectarea faţă de numeroasele proble­ mal Biedici - informează a-
un conţinut absolut politic.
Ceauşescu a răspuns apoi la ţărilor respective. independenţei şi suveranită­ In ce ne priveşte, mişcarea de Dennis, a exprimat speranţa * (VII) principiului egalităţii şi drep- me care confruntă omenirea. genţia Taniug.
întrebările ziariştilor. Am deci impresia că pe ţii naţionale, de neamestec stingă — şi ne simţim foar­
Alfonso Huirse (ziarul ,,Ex- continentul Americii Latine în treburile interne. te mţndri de a fi militanţii
presso“) — Aş dori să-l în­ se desfăşoară un vast pro­ Alfonso Huirse (ziarul „Ex- săi cei mai oneşti — conside­
treb pe domnul preşedinte ces revoluţionar, democra­ presso“) : Ce părere aveţi în răm revoluţia ca un proceş
ce impresie i-a făcut proce­ tic; naţional şi antiimperia- legătură cu sfîrşitul pre­ Evenimentele din Chile
sul revoluţionar pe care îl list, care corespunde pe şedintelui Allende ? dinamic, creator, permanent.
In această ambianţă, noi cei
trăieşte Peru ? deplin stadiului actual al Ce motive există pentru care susţinem marxism-leni-
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: dezvoltării acestor ţări, care ’ amînarea călătoriei dumnea­ nismul, ne gîndim să nu a- SANTIAGO DE CHILE 21 riene. agenţiilor de voiaj şi de radio a anunţat moartea civili fiind mitraliaţi într-o
In cele cîteva zile pe care cere unitate atît pe plan na­ voastră în Argentina ? vem nici un fel de rezerve (Agerpres). — „Informaţiile întreprinderilor de transport lui Alberto Gamboa, cunos­ singură noapte, după ce au
le-am petrecut în Republica ţional, cît şi în dezvoltarea Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: faţă de transformările demo­ din provinciile chiliene — să furnizeze poliţiei „toate cut ziarist şi director al zia­ opus rezistenţă militarilor.
Peru, am putut cunoaşte u- solidarităţii între toate ţări­ Am expus în cîteva i-înduri cratice burgheze, insă în ca­ scrie ziarul „Washington informaţiile necesare asupra rului „Clarin", menţionînd Aceeaşi agenţie informează
nele transformări în viaţa le Americii Latine, cu toate pînă acum poziţia noastră de drul procesului revoluţionar. Post" — vorbesc despre o pasagerilor", cu 24 de ore că acesta a fost ucis în lo­ despre atacurile lansate de
ţârii şi unele preocupări ale ţările care luptă pentru in­ dezaprobare a loviturii mi­ Ce s-ar putea spune atunci vînătoare nemiloasă împo­ înainte ca aceştia să pără­ cuinţa sa de către forţele mi­ patrioţi împotriva patrule­
preşedintelui Velasco, ale dependenţa lor naţională, cu litare din Chile. Considerăm cînd se încearcă să se nege triva adepţilor lui Salvador sească ţara. La 20 septem­ litare. Arătînd că mii de lor militare şi despre actele
guvernului şi poporului pe­ ţările socialiste, cu toate că guvernul Unităţii Popu­ misiunea istorică a mişcării Allende. Sînt arestaţi nu nu­ brie, autorităţile militare au chilieni au fost ucişi după do sabotaj împotriva noilor
ruan. Din toate acestea, con­ forţele antiimperialiste, pen­ lare şi preşedintele Allende comuniste, renunţîndu-se la mai chilieni, ci şi străini. In publicat o nouă listă, cuprin- lovitura de stat, postul de autorităţi.
siderăm că măsurile adopta­ tru a asigura progresul aces­ erau aleşi în mod democra­ acţiuni concrete în vederea capitala ţării au loc descin­ zînd numele unor personali­ radio şi-a încheiat emisiu­ Referindu-se la o convor­
te 'în vederea unor transfor­ tora pe acest drum nou. tic. Prin înlăturarea sa. în instaurării Socialismului, sus- deri pentru căutarea persoa­ tăţi de stînga, cărora li se nea lansînd tuturor forţelor bire prin telefon cu consilie­
mări revoluţionare şi socia­ Am convingerea că, în urma loviturii de stat, care ţinîndu-se teza unei politici nelor suspecte". Un alt ziar cere să se prezinte la Minis­ rul ambasadei olandeze în
le — cum sînt, de exemplu, ciuda unor dificultăţi care a dus la moartea tragică a de conciliere între clase? american — „New York Ti­ terul Apărării, în conformi­ care se opun juntei militare capitala chiliană, cotidianul
reforma agrară, procesul de mai pot apare, popoarele A- preşedintelui Allende, trans­ mes“ —, citind informaţii tate cu hotărîrile anunţate apelul de a se regrupa, sub „Algemen en Daglab", care
întărire şi dezvoltare a eco­ mericii Latine vor merge lot formările economico-sociale Tovarăşul Nicolae Ceauşescu : primite de la corespondenţii lozinca : „Noi sîntem majo­ apare la Rotterdam, relevă
nomiei naţionale, de consoli­ mai hotărît înainte şi vor din Chile au primit o grea Ca să răspund la această în­ săi, relevă condiţiile inuma­ anterior. Citind o declaraţie ritatea şi vom învinge 1“. că focare de rezistenţă con­
dare a independenţei şi su­ obţine victoria în lupta lor, lovitură. Avem convingerea trebare mi-ar trebui mult ne în care sînt deţinute mai a ministrului peruan de ex­ Referitor la rezistenţa ar­ tinuă să existe la Santiago şi
veranităţii statului — cores­ pentru că este o luptă dreap­ că poporul chilian va şti să timp. Vă invit în România terne, agenţiile Reuter şi mată a poporului chilian, că aici sînt înregistrate
pund intereselor întregului tă, ireversibilă. găsească, însă, căile pentru a ca să discutăm mai pe larg multe mii de persoane pe France Presse informează că mai multe comunicate şi de­ schimburi de focuri în fie­
popor peruan şi deschid per­ In ce priveşte impresiile restabili respectarea consti­ aceste probleme. Siadionul naţional din Santi­ mai mulţi membri ai Unită­ claraţii ale unor purtători de
spectivele minunate pentru despre complexul agroindus­ tuţiei. pentru a-şi asigura Trebuie însă să menţionez ago de Chile. La Valparaiso, ţii Populare, între care fos­ cuvînt ai juntei, reluate de care noapte. „Militarii — a de­
clarat consilierul ambasadei
dezvoltarea sa economico-so- trial de la „Casa Grande", dezvoltarea în continuare pe de la început că marxism-le- după cum subliniază ziarul tul ministru al pescuitului, agenţiile Reuter şi France olandeze — se comportă cu
acesta constituie o experien­
Humberto Martone, şi .Jaime
cială, pentru a realiza o so­ drumul făuririi unei noi o- ninismul nu este o dogmă, ci chilian de extremă dreaptă Presse, au recunoscut desco­
o brutalitate de neconceput
cietate mai dreaptă, care să ţă deosebit de interesantă. rînduiri sociale, al consolidă­ este o concepţie despre dez­ „El Mercurio", un mare nu­ Suarez, fost ministru de in­ perirea unor noi „focare de faţă de oricine le opune re­
Am apreciat şi apreciez în
asigure poporului peruan mod deosebit realizările ob­ rii independentei şi suvera- voltarea societăţii omeneşti, măr de reprezentanţi de sea­ terne, s-au refugiat la Amba- rezistenţă“ în comuna mun­ zistenţă". In ultimele 24 de
creşterea bunăstării, ridica­ ţinute în aceşti ani de aceas­ ni'ăţii naţionale. care este împotriva oricăror mă ai Unităţii Populare au • sada Perului din Santiago citorească San Miguel, de la ore, junta militară a conti­
rea nivelului de cultură, tă cooperativă agricolă de In ce priveşte vizita în Ar­ forme de închistare în gîndi- fost îmbarcaţi la bordul na­ de Chile. La rîndul său, mi­ nuat expulzarea unor rezi­
consolidarea independenţei şi producţie, de acest complex gentina. ca a fost amînală rea şi practica transformării vei „Maipu" şi trimişi „în­ nistrul mexican de externe periferia oraşului Santiago, denţi latino-americani din
suveranitatea ţării. agroindustrial, preocupările pen ru o dată nu prea în­ societăţii umane. El dă posi­ tr-un punct sigur al terito­ şi-a exprimat îngrijorarea in localitatea Panguipulli, Chile, acuzîndu-i de a fi fost
!
Roger Mercado (revista pentru soluţionarea unor pro­ depărtată. dorind să reali­ bilitatea. pe baza materialis­ riului naţional". Anterior, faţă de soarta celor peste din provincia Valvidia, pre­
cum şi o tentativă de atac
„Cuadernos politicos“) : Sînt bleme sociale în cadrul a- zăm această vizită, de comun mului dialectic şi istoric, să s-a anunţat că persoanele 200 de refugiaţi care se mai implicaţi în acţiuni subver­
directorul unei reviste de cestui complex, ceea ce, du­ acord cu guvernul argenti­ se analizeze condiţiile con­ deţinute în această localita­ află la ambasada ţării sale la baza aeriană „Cerro Mo­ sive. Sînt menţinute în con­
stingă, revistă care încearcă pă părerea mea, demonstrea­ nian. după instalarea în crete din fiecare ţară, ' din te, a doua ca mărime din ţa­ din Santiago. reno“, din apropiere de Val­ tinuare restricţiile de circu­
să devină o tribună a ţării. ză că şi în Peru calea coo­ fruntea statului a generalu­ fiecare etapă istorică şi să se ră, vor fi transportate pe Represiunea declanşată de paraiso. După cum au de­ laţie şi celelalte măsuri de
După ce am ascultat stră­ perativizării agriculturii des­ lui Peron. Avînd în vedere stabilească formele şi căile insula Juan Fernandez, situ­ dictatura militară împotriva clarat mai mulţi cetăţeni ar­ urgenţă instituite după lovi­
lucitul dumneavoastră dis­ chide perspective minunate că urmărim să punem ba­ de dezvoltare în raport cu a- ată la 1 000 kilometri de ziariştilor şi a intelectuali­ gentinieni expulzaţi din Chi­ tura de stat.. De asemenea,
curs în salonul Universităţii pentru un progres rapid al zele unei largi colaborări, ccstea. Orice nesocotire a re­ coastele chiliene. lor chilieni a fost demasca­ le. citaţi de agenţia Prensa după cum subliniază agen­
San Marcos, nu-mi rămîne agriculturii şi pentru dez­ este şi normal să realizam alităţilor, chiar dacă se face Pentru a împiedica pleca­ tă de un post de radio clan­ Latina, baza respectivă a ţiile de presă, noile autori­
decît să pun o întrebare ca­ voltarea generală a ţării. aceasta cu guvernul care va în numele unui revoluţiona­ rea în străinătate a unor destin, captat în Argentina, fost, în zilele care au ur­ tăţi întîmpină dificultăţi in
re ne interesează în mod In ce priveşte problema rezulta în urma alegerilor rism extrem, nu poate fi de­ persoane care se opun regi­ în apropierea graniţei cu mat loviturii de stat, „tea­ aprovizionarea întreprinderi­
profund după evenimentele proprietăţii în România, de care au loc peste cîteva zile. cît dăunătoare. Partidul re­ lor cu materii prime şi a
din Chile : Este posibilă lup­ mult toate mijloacele de Hubert Cam (Agenţia Uni­ voluţionar trebuie să ţină sea­ mului militar reacţionar, jun­ Chile. După cum relevă a- trul unui mare număr de e- populaţiei cu produse de
ta pentru socialism prin al­ producţie — sînt deja 25 de ted Press International): ma de situaţia concretă în ta a ordonat companiilor ae­ genţia Prensa Latina, postul xecuţii", aproximativ 90 do primă necesitate.
te mijloace decît preluarea ani — se află în mîinile în­ Domnule preşedinte, aţi spus care îşi desfăşoară activitatea,
puterii pe calea armelor ? tregului popor. Industria es­ că pentru a se ajunge Ia so­ de a nu depăşi etapele şi de
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: te în întregime socialistă, în cialism trebuie parcurs un a- a acţiona în strînsă unitate
Problema transformării re­ agricultură, de asemenea, e- numit drum. cel pe care îl cu toate forţele democratice, DUMINICA, 23 SEPTEMBRIE grafic. Monumente ale naturii: Transmisiune directă de la Bucureşti; 17,30 Curs de limba
Detunata ; Floarea uitată ; 10 00
voluţionare a societăţii este xistă sector de stat şi sec­ realizează Peru şi pe care patriotice, naţionale, în care, 8,00 Bună dimineaţa ! Gimnas­ Telex ; 10,05 Revista llterar-ar- Leipzig. In pauză : Rezultatele engleză — recapitulare (12) ;
de
tragerii
1001
pronoexpres.
18,00 Telex ; 18,05 Tragerea lo­
foarte complexă. Căile de tor cooperatist — ambele so­ l-a cunoscut şi România an­ fără nici-o îndoială, clasa tica pentru toţi. Pentru sănă­ tistică TV (reluare). — Poe­ seri : Moby Dick (IV) ; 20,15 to ; 18,15 Cunoaşteţi legile ?
înfăptuire a acestor trans­ cialiste — şi, ca atare, cele terior. Consideraţi, domnule muncitoare, ţărănimea, inte­ tatea dv. : A dona singe — un zia sentimentului civic ; 10.45 Telejurnal - Cincinalul înainte 18.30 Atenţie la... neatenţie. Jur­
Publicitate ; 10,50 Film artistic
formări sînt, de asemenea, două sectoare fundamentale preşedinte, că Peru merge pe lectualitatea trebuie să ocu­ act profund umanitar. De vor­ — Bnmbaraş. O producţie pen­ de termen. 1973 — an hotărîtor; nal de protecţia muncii ; 18,50
bă cu gospodinele ; 8,30 Crava­
20.50 Vizita tovarăşului Nicolae
Revista economică TV ;
19.20
foarte variate. Ele trebuie să sînt sectoare socialiste, ca. calea socialismului ? pe un loc important. însăşi tele roşit — Şapte contra şapte tru televiziune realizată de Ceauşescu în ţări ale Americii 1001 de seri. Molii' Dick (V) :
cinematografic
„Ale-
aibă în vedere condiţiile e- urmare, şi finanţele şi toate Tovarăşul Nicolae Ceauşescu : experienţa României, care a — emlsiune-concurs pentru pio­ Studioul Dovjenko“ după moti­ Laline (III) ; 21,30 Telecinema- 19.30 Telejurnal — cincinalul
xandr
tapei respective — istorice, celelalte sectoare economice, Este o problemă pe care tre­ înfăptuit socialismul a de­ nieri şi şcolari. Se vor întrece vele unei povestiri de Arkadi leca : Ciclul Regizori contem­ înainte de termen. 1973 — an
porani : Fred Zinemann — Băr­
hotărîtor ; 20,00 Cintecul săptă­
echipajele pionierilor din ju­
naţionale şi sociale — din inclusiv comerţul exterior şi buie să o hotărască guvernul monstrat că această colabora­ deţele Dolj şi Vaslui ; 9,25 Film Gaidar. Scria a Il-a; 12,00 Te­ baţii — cu Marión Brando. E- mînii. Toate drumurile ţării ;
fiecare ţară. Nu se pot sta­ interior. Repartiţia se reali­ şi poporul peruan. Eu m-ant re este obligatorie. serial Daktari ; 9,50 Viaţa satu­ lejurnal ; 10,30 — 17,00 Lumea verett Slone, Tereza Wright ; 20,05 Avanpremieră ; 20,10 Efi­
22,55 Telejurnal.
giile naturii. Spectacol literar-
bili o dată pentru totdeauna zează pe principii socialiste, referit în general că drumul Pentru răsturnarea fascis­ lui ; 11,00 Emisiune în limba copiilor ; 17,30 Curs de limba muzical-coregrafic inspirat din
maghiară ; 12.30 De strajă pa­
germană — Recapitulare (12) ;
anumite căi şi forme de în conformitate cu etica şi spre făurirea socialismului mului, noi am colaborat cu triei ; 13.00-1G.09 Album dumini­ 18,00 Telex ; 18,05 Arta plastică. JOI, 27 SEPTEMBRIE versuri ale poeţilor români,
transformare revoluţionară a dreptatea socială, asigurînd presupune un şir de reforme, partidele burgheze vechi, cu cal ; 10,10 Film serial — Ar­ Un pămînt al legendelor şl ar­ clasici şi contemporani, închi­
9,00
Curs de limba engleză.
societăţii. Esenţial este de a fiecăruia condiţii de muncă că nu se pot depăşi etapele regele chiar, cîţiva ani şi am thur — "Episodul X ; 16,35 Ma­ tiştii lui : Vida Gheza şi Va- Recapitulare (12) ; 9.30 Curs de nate frumuseţilor peisajului ţă­
rii ; 20,30 Prim-plan — ing. A-
sile Kazar ; 18.20 Univers bee­
gazin sportiv :
Atletism —
se înfăptui măsurile de şi venituri în raport cu istorice că orice ţară — şi mers de la început în strînsă România — R.F.G. — Polonia thovenian. Simfonistnl Beetho- limba germană — Recapitulare lexandru Milcescu. şeful plat­
transformare a societăţii în munca, cu contribuţia pe ca­ în acest sens inclusiv Peru — colaborare cu întreaga arma­ (feminin) şi România — Belgia formei montaj al termocentralei
care, desigur, problema pro­ re o aduce la crearea bunu­ trebuie să soluţioneze în pre­ tă. Nu a fost reformă socială — Norvegia (masculin). Trans­ Rogojelu; 20,55 Publicitate; 21.00
Norbert Thiel şi paşii lui de
misiuni de Ia Varşovia şi Bu­
prietăţii asupra mijloacelor rilor materiale, la dezvolta­ alabil un şir de alte proble­ în care armata să nu fi par­ cureşti. Fotbal : Crusadere Bel­ dans ; 21,30 Pagini de umor :
de producţie, problema re­ rea ştiinţei, culturii, la dez­ me care, chiar dacă nu sînt ticipat alături de partidul fast — Dinamo Bucureşti. Fc- Aventuri în epoca de piatră ;
partiţiei venitului naţional voltarea generală a întregii de natură socialistă, sînt pro­ nostru, de popor, In realiza­ nerbahee Istanbul — F.C. Ar­ Săptămâna viitoare 21,55 Pagini muzicale de mare
Johann
Concert
popularitate.
geş, Ţ.S.K.A. Sofia — Waclter
joacă un rol esenţial. Pen­ societăţi. rea tuturor acestor reforme. Innsbruck, Vasas Budapesta — Strauss ; 22,15 24 de ore.
bleme care trebuie rezolvate
tru a se ajunge însă la o Abraham Lama (Agenţia în mod obligatoriu — cum Nici o revoluţie nu se poate Sunderland. Selecţiuni înregis­
societate socialistă trebuie Inter Press Service): In ca­ realiza fără a dispune şi de trate de Ia Belfast, Istanbul, SIMBATA, 29 SEPTEMBRIE
Sofia şi Budapesta ; 18,40 Dru­
parcurs un anumit drum, drul convorbirilor cu pre­ este reforma agrară, pentru a forţa necesară. Iar cele întîm- muri în istorie. Piatra Neamţ ia televiziune
9,00 Lumea copiilor (reluare) ;
trebuie luate o serie de mă­ şedintele Republicii Peru, asigura dezvoltarea ţării, a plate In Chile constituie o — vestigii istorice ; 18,55 Vetre 9,30 De la Alfa Ia Omega. Enci­
suri. cum sînt cele care se Velasco Alvarado, v-aţi re­ crea condiţii de participare dovadă în acest sens. Noi am folclorice — Cîntec pe Nera — clopedie pentru elevi ; 10,00 Te­
Almăjulul.
Depresiunea
Film
realizează acum în Peru, ferit la integrarea Perului în mai largă a maselor populare realizat cu participarea artişti­ lex ; 10,05 Avanpremieră ; 10,10
(13) ; 10.00 Telex ; 10,05 Avan­
măsuri pe care, la timpul rîndul ţărilor nealiniate. O la conducerea societăţii, mai unit întreaga armată în jurul lor amatori Uie Chera-Jucu din ven ; 18,45 Avanpremieră ; 18,50 premieră ; 10,10 Cărţi şi idei Bucureştiul necunoscut (relua­
Timp şl anotimp în agricultu­
re). — Cartierul regiei ; 10.30
respectiv, le-a cunoscut şi primă întrebare : cum apre­ multă dreptate şi echitate so­ nostru şl am realizat aceste Lăpuşnicul Mare, Versavia Dra- ră ; 19,10 Liberi azi trăim ! (reluare) ; 10,30 Telecincmateca Emisiune de ştiinţă (reluare).
gotă şi Zăria Sîrbu din Rudă-
România. Transformările re­ ciaţi grupul ţărilor nealinia­ cială, întărirea independenţei transformări. ria, Floriţa Perlan din Moceriş : program de cîntece patriotice; (reluare) Ciclul regizori con­ Consecinţe ale avortului ; 10,50
voluţionare trebuie să ţină te ? A doua întrebare : care şi suveranităţii naţionale. Problema unor concesii în 19,15 Publicitate ; 19.20 1001 de 19,20 1001 de seri. Moby Dick temporani : Fred Zinemann. Selecţiuni din Albumul dumi­
(II) ; 19,30 Telejurnal. Cincina­
nical ; 11.20 Biblioteca pentru
Bărbaţii ; 12,00 Telejurnal ; 10,00
seama şi să se desfăşoare în este poziţia României faţă Romulus Căplescu (ziarul lupta revoluţionară nu în­ seri — Isteţul Motor-Mouse lul înainte de termen. 1973 — — 17.00 Teleşcoală — Fizică : toţi reluare — V. Volculescu;
(VII) ; 19,30 Telejurnal — Săp-
strînsă concordanţă cu gra­ de puterile care caută să im­ „Scînteia"): Tovarăşe pre­ seamnă renunţarea la lupta tămîna politică internă şi in­ an hotărîtor ; 20,00 Vizita tova­ Oscilaţii şi unde în sistemele 12.00 Telejurnal ; 15,00 Fotbal :
roşu
Steagul
dul de înţelegere al maselor pună practici hegemonice în şedinte, anul trecut aţi între­ revoluţionară, ci ele sînt o ternaţională în imagini ; 20,30 răşului Nicolae Ceauşescu în vii. Chimie : Cancerul metale­ C.F.R. Cluj — A). Transmi­
Braşov
ţări ale Americii Latine (II) ;
(divizia
lor. Literatură română : Pasiu­
populare, să asigure partici­ viaţa internaţională ? prins o vizită fructuoasă în­ necesitate în transformarea Film artistic : Texasul de pes­ 21,00 Gheorghe Zamfir şi for­ nea adevărului şl a dreptăţii în siune directă de la Cluj. In
te gîrlă. In distribuţie : Alatn
parea efectivă a maselor Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: tr-un şir de ţări africane. A- societăţii. Aşa judecau şi Delon şi Dean Martin. Regia maţia sa în Festivalul „G. E- eroii sadovenieni ; 17,30 Emisiu­ pauză : Telex — Publicitate :
populare la aceste transfor­ România apreciază grupul cum se încheie călătoria pe Marx şi Engels şi Lenin, ori­ Michael Gordon — Premieră pe nescu" ; 21,40 I.a cererea tele­ ne în limba maghiară ; 18,30 16.45 Emisiune în limba germa­
spectaco­
reluăm
spectatorilor
Telex ; 18,35 Din ţările socialis­
mări. ţărilor nealiniate în raport care aţi făcut-o în America ce marxist, orice revoluţionar ţară ; 22,10 Telejurnal — Sport. lul : Vă rog să ne acordaţi... cu te ; 18,45 întrebări şi răspun­ nă ; 18,30 Melodii îndrăgite In­
terpretate de Ruxandra Ştofă
In orice caz, nu trebuie să de poziţia pe care acestea o Latină. Am dori să ne spu­ care vrea să servească ţara LUNI, 24 SEPTEMBRIE Stela Popescu şi Ştefan Bă­ suri : Mecanismele democraţiei nescu ; 18,50 Teleglob — Dane­
se tragă, din evenimentele adoptă în lupta pentru dez­ neţi care sînt punctele de in­ sa. care îşi iubeşte poporul, nică ; 22.20 24 de ore — Româ­ economice. Responsabilitate so­ marca — Reportaj filmat ; 19.io
cială. Erele geologice în isto­
nia în lume.
din Chile, concluzia că nu voltarea lor economică şi so­ terferenţă, elementele comune care vrea să asigure dezvol­ 17,30 Curs de limba franceză ria Terrei ; 19,15 Publicitate ; Tragerea de amortizare ADAS-
19.20 1001 de seri. Moby Dick
este posibilă o dezvoltare cială, pentru consolidarea in­ ale acestor două mari acţiuni tarea ţării şi progresul social recapitulare (10) ; 18,00 Telex ; MIERCURI. 20 SEPTEMBRIE 19.20 1001 de seri : Moby Dick (VI) ; 19,30 Telejurnal — Cin­
democratică spre socialism. dependenţei lor naţionale, de de anvergură ale politicii ex­ al patriei sale, care vrea să 18,05 La ordinea zilei. Azi ju­ (IV) ; 19,30 Telejurnal. Cincina­ cinalul înainte de termen. 1973
lul înainte de termen — 1973
deţul Harghita : 18,20 Căminul...
o oo Teleşcoală — Fizică : la
Esenţialul, însă, care trebu­ solidaritatea acestora cu po­ terne româneşti ? contribuie la victoria unei în judeţul Neamţ ; 18.40 Emi­ început a fost atomos. Istoria — an hotărîtor ; 20,00 Cîntecul an hotărîtor ; 20,00 Cîntecul
săptămînii. Toate drumurile ţă­
ie înţeles, este că forţele poarele care mai sînt încă Tovarăşul Nicolae Ceauşescu : lumi maif bune, mai drepte, siune de ştiinţă. Consecinţe ale României : aurul străvechi al săptămînii. Toate drumurile ţă­ rii ; 20.05 52 de iniţiative în 52
populare care se află la pu­ sub dominaţia colonială, de Vizita în ţările africane s-a la victoria socialismului. avortului : 19.00 Ecranul : 19,15 dacilor, ştiinţe naturale : Miş­ rii : 20.05 Seară pentru tineret; de saptămîni; 20,15 Teleenci-
Publicitate ; 19.20 1001 de seri
22.15 24 de orc.
tere trebuie să acţioneze cu sprijinirea mişcărilor de e- înscris în cadrul general de O — Moby Dick (I) : 19,30 Tele­ carea şi sensibililatea plantelor; clopedia. Samawa. Arta Egiptu­
10,00 Telex : 10.05 Municipalita­
lui antic. Zoorama ; 20,55 Pu­
toată fermitatea împotriva liberare naţională, a luptei extindere a colaborării în In încheierea conferinţei de jurnal — cincinalul înainte de tea răspunde bucureste,anului ; VINERI, 28 SEPTEMBRIE blicitate : 21,00 Film serial Man-
forţelor reacţionare interne şi popoarelor pentru a fi stăpî- toate domeniile cu ţările a- presă, tovarăşul Nicolae termen 1973 — an hotărîtor ; 10.25 Publicitate : 10,30 Teleci- nix : 21,50 „La Fereastra casei
20.00 Vizita tovarăşului Nicolae
9,00
Curs de limba franceză
externe, să nu-şi facă iluzii ne pe bogăţiile naţionale şi cestui continent, de solidari­ Ceauşescu a spus : Aş dori să Ceauşescu în tărl ale Americii nemateca pentru coDii (reluare) Recapitulare (11) ; 9,30 Curs de mele“ întîlnire muzical-distrac-
Curajoşii — producţie a studio­
tivă cu Ileana Sărărolu, Aih-
că rcacţiunea va renunţa de pe destinele lor, do partici­ tate cu mişcările de eliberare vă rog ca, prin intermediul Latine (I) : 21,00 Revista literar- urilor cinematografice Albania limba rusă Recapitulare (12); za Pellca. Ton Besoiu şl Nicu-
bună voie la poziţia sa. A- parea activă la lupta împo­ naţională, cu lupta popoarelor ziarelor şi revistelor dumnea­ artistică TV. Poezia sentimen­ Nouă ; 12.00 Telejurnal : 17,30 10.00 Reportaj : Pe dea­ şor Predescu : 22,30 Telejurnal
tului c'vic ; 21,40 Roman fol’e-
Curs de limba rusă Recapitula­
Sport ; 22,50 Vedete interna­
ceasta presupune şi fermita­ triva politicii imperialiste de din Africa de a-şi consolida voastră, să transmiteţi din ton ..Vinul roşu“ episodul V : re (11): 18 00 Telex; 18.05 Pe lul Vasluiului : 10,25 Film ţionale.
artistic (reluare) :
„Texasul
te şi unitatea tuturor forţe­ forţă şi dictat, a oricăror for­ dezvoltarea economico-soeialâ partea noastră un salut fră­ 22.20 24 de ore. dealul Vasluiului — Report-' de peste gîrlă“ Cu Dean *
lor patriotice. democ'-atice me de colonialism, neocolo­ independentă. ţesc cititorilor dumneavoastră, MARTI. 25 SEPTEMBRIE despre moldovenii de ne dea­ si Martin şi Alain Delon ; 12.05
lurile
Huşilor
16.00—17.00 Te­
Vasluiului.
Telejurnal ;
care se pronunţă pentru dez­ nialism, pentru respectarea La fel. după cum am men­ poporului peruan şi urările Bîrladului, păstrători ai portu­ leşcoală. Procedee noi în in­ IN ATENŢIA CITITORILOR
voltarea nouă a fiecărei ţări dreptului fiecărui popor la ţionat, în America Latină am noastre de succes pe calea 9.00 Teleşcoală. Pagini din lui. cîntecelor şi jocurilor popu­ dustrie : Tăiere cu plasmă.
în lupta antiimperialislă. deplina independenţă şi de vizitat un şir de ţări care au, dezvoltării noi, a consolidării istoria patriei : Columna lui lare străvechi ; 18,25 Fotbal — Transmisiune de la Institutul In viitor, programul săplămî-
(clasa
Traian.
a
Matematică
R.D.G. — România (prelimina­
nal TV, va avea zi de apariţie
Aurelio Davila (revista a-şi putea organiza viaţa de asemenea, unele din acest*« independenţei şi suveranităţii Vil-a) : probleme. Itinerar geo­ riile campionatului mondial) — politehnic din Timişoara. Anto­ vinerea.
logie şcolară : Drumeţind prin
„Callao“) ; Fiind primul şef aşa cum o doreşte, fără nici preocupări. Sigur, avînd în ve- naţionale. (Aplauze).
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură sport) — Tiparul I. P. Deva.