Page 79 - Drumul_socialismului_1973_09

3353 WWaBBagRWfT
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 817 © DUMINICĂ 23 SEPTEMBRIE 1973
zyjtiisurssBSPK^a

Un an de la vizita

Nicolae Ceauşescu în judeţul Hunedoara

de calitate ireproşabila, puse la termen in funcţiune
„Am vorbit de produc)la da Ing. Sorin Timişan : Intre
în cuvîntarea rostită la mitin­ Sporeşte continuu producţia unităţile care beneficiază Neîntrerupta încleştare
oţel
conducătorul
-
arăta
de sprijinul nostru putem
partidului
statului
nostru-
şl
T.I.M. Braşov, Uzinele de
gul din municipiul Hunedoa­ aminti ; I.C.S. Hunedoara,
ra, anul trecut, cu prilejul vi- fier Vlăhiţa, întreprinderea
statat cu multă satisfacţie că de utilaje pentru siderurgie „Victoria" Călan, Fabrica din defileul Jiului
zilei de lucru efectuată în ju­
de industrie locală Orăştie,
deţul nostru — dar am con­
altele. Trebuie arătat însă
la Hunedoara se produc şi o C.S. Reşiţa, C.S. Galaţi şj
serie de utilaje necesare si­ tru noi, cei care lucrăm în bim. Printre piesele şi uti­ al partidului, s-a extins tot că şi noi beneficiem de a-
derurgiei. Jinînd seama de compartimentul reparaţiilor lajele pe care altădată le mai mult în cadrul combi­ portul multor întreprinderi
programul mare pe care îl siderurgice şi a pieselor de importam şi care astăzi se natului nostru şi acţiunea din ţară, acţiunea de care Dintotdeauna, defileul Jiului au fost reluate. Noi conside­ xecutaţă pe porţiunea Tîrgu
martorul
a
lupte
unei
fost
avem în următoarele cincina­ schimb din cadrul combi­ produc la nQi, amintesc de autoutilare. Faţă de anii vorbim avînd astfel un du­ neîntrerupte, care s-a desfăşu­ rente economice au impus e- Jiu — Petroşani. Polatele sînt
elementele
cele
caracte­
mal
lectrificarea acestui dificil tra­
le, pentru dezvoltarea siderur­ natului, cuvintele de apre­ doar cîteva : supapele de precedenţi, planul de auto­ blu sens. rat cu intensităţi diferite, în­ seu de cale ferată, care înre­ ristice ale actualei faze do
giei - nu doresc să mai dau ciere ale secretarului gene­ aer şi gaz de la cuptoare­ utilare a combinatului hu­ Red.: In încheiere, vă tre elemente diferite. Mai gistrează un trafic tot mai in­ modernizare a traseului şi pot
fi asemuite, în ansamblul lor,
cifre - aş dori să exprim spe­ ral al partidului, tovarăşul le de cocsificare, ansamblul nedorean a crescut anul a- rugăm să vă referiţi la Sntîi, erele geologice au con­ tens spre Mintia sau Tîrgu Jiu, cu un autentic coridor, reali­
în raport cu creşterea rapidă
ranţa că Hunedoara, pe lingă Nicolae Ceauşeşcu, în tim­ lanţ-şenilă pentru buldoze­ cesta de aproape trei ori, perspectivele apropiate ale semnat lupta surdă dintre du­ a producţiei de cărbune. Elec­ zat din eiemento prefabricate
ritatea stincii şi alunecarea vi­
oţel şi laminate, se va anga- pul vizitei de anul trecut rele de la oţelării, ansam­ fapt care a presupus o spo­ acţiunii care a fost în cen­ jelioasă a apelor Jiului, care trificarea aduce ou sine t exi­ grele, din beton armat, care
jq mai mult şi in producerea în combinat, au constituit blul şurub-piuliţă de pre­ rire proporţională a efortu­ trul discuţiei noastre. şi-au redopîndit aici caracterul genţe sporite, legate de cerin­ protejează calea ferată de că­
derile de roci în zonele acci­
ţa creşterii gradului de sigu­
confrun­
de
munte,
torenţial
utilajelor necesare uzinelor si­ un motiv de inegalabilă sa­ siune pentru stripărul de rilor noastre. Printre lucră­ tare din care acţiunea tena­ ranţă a transportului. Curen­ dentate.
Lucrez de 22 de ani pe
—
derurgice, inclusiv uzinelor noi tisfacţie profesională, dar la oţelăria electrică, piese­ rile mai importante de au­ Ing. Irimie Mîica : Anul ce, prelungită în milenii, a a- tul de înaltă tensiune care ur­ şantiere — declară şeful de
pe care le vom construi In mai ales, un puternic im­ le necesare maşinilor de toutilare realizate în acest acesta vom continua asimi­ pei, a ieşit biruitoare, crestînd mează să asigure tracţiunea lot, tehnicianul Constantin Că-
garniturilor cu mare tonaj Im­
un
defileu
de
o
neasemuită
România". bold de a continua şi de a şarjare şi macaralelor grele an se află confecţionarea larea de noi piese şi utila­ frumuseţe. Apoi, în primii ani punea evitarea căderilor de linoiu, şi mărturisesc că aceste
A trecut un an de cînd a amplifica această acţiune de 125 t şi 300 t- si altele. elementelor pentru eazane- je siderurgice, ajungînd la de manifestare liberă a ener­ roci, destul de frecvente în polate reprezintă una din cele
foşt rostit acest preţios în­ grea însă de o deosebită Este de la sine înţeles că, le de apă de la C.T.E. 3, valoarea de aproximativ 10 giilor creatoare ale întregului porţiunilo accidentate şi, în mai bune tehnologii pe care
le-am întîlnit. Deşi sînt gre­
consecinţă — supralărgirea tu­
milioane lei. Desigur, sar­
rezistenţa
popor,
nostru
rocii
demn, perioadă în care ac­ importanţă. Pentru aplica­ producînd aceste piese şi rezervoarele pentru secta­ cinile noastre în această a fost din nou biruită de iu­ nelurilor aflate în funcţiune, le, montarea lor se execută
ţiunea de asimilare şi pro­ rea neîntîrziată în practică rul chimic de la U.C.C., u- reşul entuziast al brigadieri­ în vederea asigurării spaţiilor rapid, cu ajutorul macaralelor
de 65 de tone. Mulţumirea noas­
Bumbeşţi
Intre
şi
Live-
lor.
ducere a unor utilaje side­ a indicaţiilor secretarului tilajul de deservire a ma­ direcţie vor creşte atît ca­ zenl, oamenii au realizat un de siguranţă necesare. tră este cu atît mai mare, cu
Aceste considerente au făcut
rurgice de o complexitate me­ general al partidului, noi şinilor de polizat de Ia la­ litativ cît şi cantitativ, spo­ traseu feroviar de mare com­ ca în peisajul defileului să ln- cît la început, chiar şi proiec­
reu sporită a înregistrat noi am acţionat cu sprijinul minorul de 800 mm, lucră­ rind evident şi în comple­ plexitate, de natură să prefi­ tervipă din nou constructorii. tanţii au privit „polatele" noas­
tre ou oarecare rezervă“.
ş| importante succese în ca­ permanent al conducerii Masă rotundă rile de modernizare la re­ xitate. Vom produce cu gureze realizările grandioase Constructori de diferite mese­ Acestea sînt polatele, soluţie
specialişti
în
mineri
rii,
şi
care aveau să urmeze în via­
drul marelui combinat hune- combinatului şi al comite­ paraţia capitală a furnalu­ aproximativ 5 la sută mai ţa întregii ţări. montaje electrice, meşteri în tehnică de mare eficienţă, care
multe piese şi utilaje decît
Primul tren care a străbătut
dorean. tului de partid din combi­ organizată lui nr. 5 ş.a. pînă acum. Intenţionăm să defileul, în uralele celor ce nu arta făuririi podurilor, perso­ acoperă astăzi mai bine de 2
kilometri din traseu şi a că­
nal de înaltă calificare, specia­
La masa rotundă, organiza­ nat — pentru dezvoltarea Rod.: Cum contribuie a- strîngem şi mai mult legă­ şi-au precupeţit ulei un e- lizat în automatizări, cu toţii ror realizare înseamnă o du­
tă pe această temă, au parti­ corespunzătoare a sectoru­ la C.S. Hunedoara ceastă acţiune la realizarea turile de colaborare cu în­ fort pentru a realiza un acces avînd de data aceasta expe­ a rată de execuţie redusă la ju­
mătate faţă de „tunclcle apa­
bogată,
rienţa
pilduitoare
cipat tovarăşii : ing. irimie lui de întreţinere spre a programului de investiţii, treprinderile din cadrul rapid spre marele bazin car­ şantierelor, mulţi dintre ci for­ rente“ şi un preţ de cost mult
chemat
tării,
să
al
bonifer
Mîica, directorul uzinei nr. 5 crea toate posibilităţile ne-, în care se găseşte antrenat M.I.C.M.G. şi să ne preo­ impulsioneze dezvoltarea între­ maţi în aceeaşi „şcoală" a inferior.
Anton Mocanu, şeful echipei
din C.S.H., ing. Candin Marin- cesare executării cu forţe C.S. Hunedoara ? cupăm Şi mai intens de ti­ gii industrii a României mo­ muncii care s-a numit, cînd- care a executat montarea po-
ceşcUi secretarul comitetului proprii a majorităţii utila­ utilaje în cadrul combina­ Ing. Candin Marincescu : pizarea unor piese de derne, marca o nouă etapă, va, Şantierul tineretului de la latclor, descinde dintr-o fami-
dar nu un punct final în ma­
Bumbeşţi—Livezeni.
de partid de la secţia prelu­ jelor şi pieselor de care tului nostru, ne-am adus o Aş vrea să arăt că faţă de schimb şi ansamble, pen­ rea acţiune ce începuse pen­ Pe unii dintre aceşti teme­ lio în care construcţia de po­
crătoare a uzinei nr. 5, ing. avem nevoie. O atenţie deo­ contribuţie de seamă la e- anul trecut, cînd uzina tru care vom cere un mai tru asigurarea unor că) rapide rari constructori i-am intîlnit duri a devenit o adevărată tra­
sufi­
ilustrată
realitate
diţie,
de curind Iucrind la închide­
Victor Munteanu, şeful atelie­ sebită a fost acordată lu­ conomisirea unor impor­ noastră a realizat cantităţi mare sprijin din partea şi sigure de transport. rea celei de-a lG-a polate, e- cient de convingător de faptul
După două decenii, lucrările
rului nr. 5 de proiectare şi crărilor de investiţii restan­ tante fonduri valutare, relativ mici de utilaje si­ centrului de proiectări al că şi cei patru fraţi ai lui au
tehnologia reparaţiilor side­ te, creînd noi spaţii la tur­ Ing. Candin Marincescu: derurgice şi construcţii me­ centralei noastre siderurgi­ ales această meserie.
—
Mi se întîmplă să discut
1
rurgice, şi ing. Sorin Timişan, nătorie, precum şi condiţii Aş adăuga la cele spuse de talice pentru propriile in­ ce. De asemenea, ne vom > 4 *% < uneori, cu fratele meu Ion, cu
şeful serviciului import-export tehnice mai bune la trata­ tovarăşul directqr Mîica vestiţii, anul acesta vom preocupa în continuare de Marian Cristea, Ilie Nicola,
din cadrul direcţiei comercia­ mentele termice. Lucrările faptul că piesele pe care realiza 300 tone de utilaj îmbunătăţirea tehnologiilor •• . •; & Ion Borcca şi ceilalţi băieţi din
brigadă — declară cu voce a-
le q C.S.H. aici sînt în curs de desfă­ le executăm noi sînt mai siderurgic şi 1 200 tone de de fabricaţie, axîndu-ne în păsată şeful echipei, despre
Red.: Vă rugăm să ne şurare şi vom insista pen­ ieftine decîţ cele din im- construcţii metalice, Tpt special pe îmbunătăţirea schimbările petrecute în mun­
ca noastră, în cei 20 de ani do
vorbiţi despre felul în care tru realizarea lor integra­ port cu 5—10 lei pe kg, la pentru a ajuta la realiza­ tratamentelor termice, spre şantier. Azi, în locul efortului,
au fost transpuse în viaţă lă pînă la sfîrşjtul anului. construcţii metalice şi cu rea în termen a investiţii­ a reuşi de pildă, ca încă ni se cere gîndire şi de aceea
preţioasele indicaţii adre­ In ceea ce priveşte reali­ 10—15 lei pe kg la piese lor noastre şi a altor între­ în acest an să turnăm în nu este întîmplător faptul că
din
mijlocul nostru a pornit
sate specialiştilor şi munci­ zarea de noi piese, în pla­ prelucrate. De asemenea, se prinderi djn ţară, vom pro­ cochile gurile de vînt pen­ ideea de a confecţiona şi alto
torilor hunedoreni de către nul pe anul curent s-a ţi­ mai poaţe arăta că anul a- duce suplimentar .cîteva su­ tru secţiile de furnale, utilaje, de exemplu, căruciorul
secretarul general al parti­ nut seamă de cerinţele di­ ceşta am aşimilat piese în te de tone de construcţii Sîntem convinşi că, bene­ prevăzut cu trolii, care asi­
gură închiderea poiatet pe por­
dului, tovarăşul Nicolae versificării continue a pro­ valoare de peste 3,5 milioa­ metalice şi de utilaj side­ ficiind şi pe mai departe ţiunile înguste unde nu poato
Ceauşescu, prezentîndu-ne ducţiei. Majoritatea piese­ ne lei, fapt care poate con­ rurgic. Astfel, faţă de anul de sprijinul conducerii com­ pătrunde macaraua.
Priveam
lucră­
desfăşurarea
realizările obţinute, precum lor executate în acest an tura o idee asupra amploa­ 1972, în acest an vom rea­ binatului, a cămitetului de rilor de închidere a unei pola-
şi perspectivele care se sînt de o complexitate ri­ rei pe care a luat-o acţiu­ liza pentru combinat şi partid pe combinat, vom te. Indicaţiile şefului de lot
conturează în această ac­ dicată, ele fiind realizate nea aceasta în cadrul com­ pentru diverşi beneficiari obţine în viitorul apropiat se auzeau destul de rar, fieca­
ţiune de asimilare şi pro­ la nivelul tehnicii mondiale, binatului nostru, în urma din ţară cu 25 la sută mai realizări şi mai semnifica­ re membru al brigăzii cunos-
precizie
operatiunilo
cînd
eu
ducere cu forţe proprii a Red.: Desigur, multe din­ preţioaselor Indicaţii ale multe utilaje şi construcţii ce le avea de executat. Iar
utilajelor siderurgice nece­ tre aceste piese şi utilaje secretarului general al par­ metalice. tive pe linia realizării de cînd maistrul Mihai Mînzatu
sare atît nevoilor combina­ erau, pînă în prezent, im­ tidului. Red.: Vă rugăm să vă noi piese şi utilaje necesa­ ni s-a adresat : „încă puţin şl
am terminat şi cu ultimul ele­
tului hunedorean cît şi pen­ portate. Ing. Victor Munteanu: referiţi acum la beneficiarii re nevoilor siderurgiei ro­ ment...“ înserarea începuse să
tru satisfacerea cerinţelor Ing. Irimie Mîica : In­ Cred că este cazul să a- din ţară. care se pot bucu­ mâneşti. se lase în valea îngustă prin
altor întreprinderi siderur­ tr-adevăr, aceasta era si­ mintim aici, că în lumina ra de efectele acestei am­ care, undeva jos, curgea vije­
Acest
ele­
ultim
Jiul.
lios
gice din ţară. tuaţia înainte de declanşa­ indicaţiilor primite din ple acţiuni, declanşată la Masă rotundă realizată de ment montat la poiata de la
Ing. Irimie Mîica: Pen- rea acţiunii de care vor­ partea secretarului general C.S.H. CONSTANTIN PAŞCU kilometrul 103 + 500 venea să
adauge o nouă realizare la sc­
ria de succese a experimenta­
ţilor constructori. O nouă po­
iată protejează trecerea garni­
turilor de tren, certificînd va­
■ »tir» ■ » rx « nm »* »> loarea inestimabilă a gîndiril
Săptămîna Crucii roşii, prilej de creatoare a omului, a muncii
orele 18, are loc vernisajul \ pline de entuziasm. cauabilă
s-o valorifice pe deplin.
Şeful do lot Constantin Căli nojii şi şeful de brigadă Anton
expoziţiei de pictură naivă a j Mocanii dirijează operaţiunile de montare a clementelor prefabri­
Xeniei Bursan, din Orăştie. i impulsionare a activităţilor puse in cate în vederea închiderii po|a lei de la kilometrul 103+500. BUJOR BOGDAN
La Casa de cultură a sin- I
RMlsT dicatelor din Petroşani este j
programat pentru orele 17,00 \
vernisajul expoziţiei de pictu- i slujba apărării sănătăţii omului Ritm intern pe frontul
<v> , ră, grafică şi sculptură a Fi- \
lialei Uniunii Artiştilor Plas- j
tici şl a cenaclului U.A.P. De- \ (Urmare din pag. 1) fici de slnge, ştiut fiind că a- Comisiile de Cruce roşie,
va. Urmează dezbaterea I ceasta este o sarcină tradiţio­ împreună cu unităţile sanita­ locuinţelor hunedorene
„Creaţia populară - sursă de j nală a organizaţiei noastre. Se re din teritoriu, sprijinindu-se
inspiraţie pentru arta plastică j
(Urmare din pag. 1) Ia apărarea propriei sănătăţi. ştie că sentimentele de ome­ şi pe activul sanitar voluntar, rului Alfred Lisner monta pentru blocul 11 va fi pu­
contemporană", la care şi-au j nie, solidaritate, generozitate vor trece la mobilizarea (Urmare din pag. 1)
anunţat participarea critici de : Evenimentul prilejuieşte toto­ panouri. să în operă.
al Casei de cultură din Orăş­ artă, sculptori, pictori, grafi- : dată trecerea în revistă a ce­ şi patriotism, adînc înrădăci­ populaţiei pentru vaccinarea — Prin măsurile luate de — Aş vrea să menţionez
tie, corurile C.S.H., I.C.S.H., cieni, din Bucureşti, Craiova, | lor mai de seamă realizări, a nate în sufletul poporului B.C.G. a copiilor între 1-5 ani. mente — zumzet specific conducerea şantierului, pa­ şi aportul electricianului
sindicat-învăţămint Deva şi Petroşani şl Deva. popularizării eelor mai impor­ nostru, au făcut ca încă de contra tuberculozei, acţiune de muncă. Blocurilor 34, 43 nourile se pot monta şi pe Constantin Gorun şi cel al
Hunedoara, formaţiile cultu­ Ziua expoziţiilor se conţi- I tante obiective şi sarcini ce mulţi ani un număr însemnat ce şe desfăşoară între 3 sep­ şi 8 li se fac ultimele re- parcursul nopţii — ne spu­ instalatorilor Victor Sîrbu-
rale ale Exploatării miniere nuă cu vernisajul expoziţiei j revin în etapa actuală acti­ de cetăţeni să dpneze din sîn- tembrie — 3 noiembrie a.c. tiţşuri. Echipele tîmplarilor ne şeful de echipă. Ar fi loa şi Vasile Groza — ne-a
Ghelar şl „Cantilena" din de metaloplastie a cercului vului de Cruce roşie din judeţ. gele lor pentru semenii aflaţi O mare importanţă are în Ioan Tiz şi Ioan Bogoş, mo­ însă de obiectat ceva. Nu spus tovarăşul Anton Cqn-
Brad. Casei de cultură din Petro- j Manifestările ce vor avea în suferinţă. această perioadă mobilizarea zaicarilor Vasile Chioreanu întotdeauna se asigură o stantinidis, preşedintele co­
La Geoagiu, Pui, Crişan, şani, organizată la Clubul j loc în perioada 23-29 septem­ Un obiectiv al tuturor co­ elevilor la triajul epidemiolo­ şi Ioan Pleşa, parchetaru- încărcare a macaralelor, mitetului sindicatului pe
Băiţa, Simeria Veche, inaugu­ „Siderurgistul" din Hunedoa- Ş brie trebuie să contribuie la misiilor de Cruce roşie din gie, stabilirea şi instruirea lui Teodor Mitran şi zugra­ prefabricatele nevenind rit­ şantier. De fapt, ar trebui
rarea festivalului este marca­ ra, iar la Clubul minier din I intensificarea muncii de răs- judeţul nostru trebuie să fie posturilor sanitare de prim- vului Peţru Petraş, mun­ mic pe şantier. apreciată munca întregului
tă de ample serbări popu­ Lupeni se deschide tot azi, : pîndire a cunoştinţelor igie- în această perioadă intensifi­ ajutor, formarea colectivelor cesc cu deplina certitudine Aceeaşi opinie am aflat-o nostru colectiv care, în bă­
lare, cu participarea forma­ la orele 19, „Salonul de \ carea preocupărilor pentru sanitare pe clase, întocmirea că în mai puţin de 8 zile şi la blocul 25, unde echi­ tălia cu rămînerile în ur­
ţiilor folclorice ale căminelor toamnă" al artiştilor plastici j nico-şanitare în rîndul popu- curăţenia şi înfrumuseţarea şi deschiderea ciclului de lec­ aceste blocuri vor fi preda­ pa zidarului Vasile Faur se mă, dă dovadă că a înţeles
culturale locale. La Uricani, amatori din judeţ. La Muzeul : laţiei, la mai buna preocupare tuturor localităţilor. In acest ţii igiemeo-sanitare în cadrul te beneficiarului. pregătea să treacă cu mon­ aşa cum se cuvine chema­
Cimpu lui Neag şl Baru vor de artă populară din Orăştie j pentru organizarea gi instrui­ scop va trebui, conform pla­ orelor de dirigenţie, In cola­ Ni s-a explicat faptul că tajul panourilor la un alt rea secretarului nostru ge­
fi prezentate filmele folclori­ are loc, la orele 17, vernisa- j rea formaţiunilor voluntare nului de măsuri elaborat, să borare cu conducerile şcolilor, spre deosebire de alte luni, nivel. neral. Cred — a conchis
ce „O nuntă cum n-a mai jul expoziţiei „Arta populară i se desfăşoare o largă campa­ organele sanitare şi U.T.C., în septembrie, aproviziona­ interlocutorul — că prelua­
fost", „Izvoare", „Nedeie", din ţinutul pădurenilor", iar j (grupe sanitare şl posturi de nie de igienizare şi salubriza­ comisiile de Cruce roşie tre­ rea cu materii şi materiale Paralel cu aceste lucrări rea de către noi în această
,,Semnul bradului*. în comuna Vaţa de Jos, la j prim ajutor), la atragerea de re, ale cărei rezultate concre­ buie să ia măsuri ca în ca­ a locurilor de muncă s-a se desfăşoară în ritm sus­ lună a unor restanţe do la
celelalte şantiere, va con­
Miine, 24 septembrie, sala orele 19, se prezintă colecţia j noi membri şi la înmînări de te să ducă la stimularea ma­ drul săptămînii Crucii roşii, făcut mai corespunzător, că ţinut şi cele care vor asi­
de conferinţe a Muzeului ju­ de artă populară şi petrogra- i carnete, la consolidarea în sei de cetăţeni pentru menţi­ la ţoate unităţile şcolare din asistenta tehnică a fost mai gura front de lucru pentru duce la diminuarea simţi­
zidari. Flerar-betonistul Pe­
toare a volumului de rămî-
deţean Deva găzduieşte, la fie „Safian". nerea unei bune stări de i- judeţ să aibă loc întîlniri ale bună. tru Ristei ne spunea că în- neri în urmă pe care îl
orele 10, simpozionul ştiinţific Casa de cultură din Haţeg ; rîndul maselor a unor deprin­ gienă atît în gospodăria pro­ cadrelor medicale cu elevii, La blocul 7, echipa zida­ tr-o zi-două toată armătura prezintă I.C.S. Hunedoara.
cu tema: „Elemente de conti­ găzduieşte tot azi, la orele • deri igienice, la crearea unei prie cît şi la locul de muncă. purtîndu-se discuţii, pe sexe,
nuitate în meşteşugurile popu­ 19, spectacolul ansamblului j opinii favorabile participării In colaborare cu Direcţia cu teme de educaţie igienico-
lare hunedorene" şi dezbate­ folcloric „Haţegana" din Hu- \ sanitară şi Comitetul pentru sanitară.
rea : „Portul popular din ju­ nedoara, iar la Sălaşu de Sus : la acţiunile de octrotire a să­ cultură şi educaţie socialistă împreună cu Direcţia sani­
deţul Hunedoara". Participă şi Băieşti vor rula, la orele 20, : nătăţii. Cu prilejul „Săptămî- se vor programa la casele de tară şi întreprinderea cinema­
cercetători, etnografi din ju­ filmele folclorice „Semnul bra- : nii Crucii roşii" organizaţiile cultură, cluburi şi căminele tografică, Comisia judeţeană
deţ şi din ţară. dului", „Nedeie", „Izvoare" şi ; de toate nivelurile trebuie culturale conferinţe, simpo­ de Cruce roşie va organiza în Cu planul I Mineral peste plan
Tot la Muzeul judeţean, la „O nuntă cum n-q mal fost". • zioane pe diferite teme medi­ mai multe localităţi din judeţ
I să-şi intensifice activitatea de Membrii Cooperativei meşteşugăreşti „Retezatul“
recrutare a donatorilor onori- cale; printre care amintim : gale ale filmului documentar ; BARZA. Printre colective-;
„Regimul raţional de muncă sanitar. Haţeg, îndrumaţi şi controlaţi în permanenţă de or­ j le de muncă fruntaşe dini
şl odihnă şl rolul lui în păs­ Sîntem convinşi că toate ganizaţia de bază P.C.R., au obţinut frumoase suc­ i cadrul I.M. Barza se riumă-i
trarea şl întărirea sănătăţii", organizaţiile noastre locale cese în muncă. Astfel, ei au realizat deja planul pe | ră şi cel al raionului 90 m.;
„Picătura de sînge înseamnă vor sprijini activul voluntar 1973 la indicatorul desfacerea de mărfuri cu amă­ ; Aici, prin munca plină doi
viaţă şi un înalt act de uma­ de Cruce roşie, cadrele medj- nuntul, depăşindu-1 cu 99 mii lei, j hărnicie şi dăruire a mineri-j
nitate“, „Părinţii şi sănătatea po-sanitare In îndeplinirea La acest frumos succes au contribuit din plin ur­ : lor, s-a reuşit ca planul de;
în unităţile consiliului mtercooperatist Deva copiilor", „Tutunul şi alcoolul sarcinilor sporite ce ni le-am mătorii factori: aprovizionarea în mod ritmic cu ma­ ! producţie al lunii septembrie;
— factori de scădere a rezis­ propus în perioada „Săptămî­ terialele principale şi auxiliare, crearea de noi mo­ j să fie depăşit eu 5,5 la su-i
dele, care au fost apoi produse în serie, intensificarea
nii Crucii roşii“, considerînd I tă. j
tenţei organismului", „Activul că realizarea lor în bune corţ- controlului tehnic de calitate şi altele. j Realizări bune au obţinuţi
Tiranii cooperatori şi mecanizatorii sanitar de masă — factor Im­ diţiuni contribuie la ridicarea NICU SBUCHEA ; minerii din cehipole condu-;
; se de Nicolae Mursa, Ghuor-j
portant de acordare de auto
y generoasei activităţi puse în corespondent ; ghe Cerbu şi Ioan Păşeău.i
şi prim ajutor“ etc. slujba omului.
lucrează cu întreg potenţialul la stringerea
Ne-am propus să ilustrăm
recoltelor si la semănatul culturilor In rlndurile de mai jos o zi că este vorba de merite, ele
alcătuită, cum se ştie, din tanc« «re muncesc. Să zic aşa, meri­
aparţin colectivului în care
din viaţa unui om. O singu­
ră zi! Dar viaţa omului este
tul meu se reduce numai la
(Urpiore din pag. 1) un înalt nivel calitativ, res- însămînţat 300, iar din 1 275 foarte multe zile, unele mai faptul că discut toate pro­
pectîndu-se cu stricteţe teh­ ha grîu 350 şi 30 ha cu ma­ felurile ca altele... Pe care blemele cu oamenii şi holă-
nologiile de lucru stabilite să verde. La C.A.P. Hărău, dintre ele s-o alegem ? Şi, mijlocul cărora se află per­ trebuit, desigur, pentru a ne te fi sporită producţia de rîrile le luăm în colectiv".
pentru fiecare cultură. Spe­ din 130 ha grîu s-au însămîn­ mai presus de toate, ne-am manent, împreună cu colec­ răspunde la această întreba­ minereu şi, mai ales, de ce ...Nu sînt două suptămîni
o organizare temeinica a cialiştii sînt prezenţi zi de ţat 70 şi cele 34 ha planifica­ întrebat : vom reuşi, oare ? tivul harnic de muncitori. re, să-l fi însoţit pas cu pas, trebuie să se acţioneze în de cînd l-am întîlnit repa-
muncii, folosirea la întrea­ zi în cîmp şi controlează te cu orz. Cooperatorii din De fapt, această primă im­ în ziua aceea cînd ne-am rînd, împreună cu muncito­
ga capacitate a tractoarelor calitatea lucrărilor, reglea­ Deva au însămînţat 170 ha întîlnit. Am renunţat însă în acest spirit. Din această rii, o moară din instalaţia
şi maşinilor din dotare, ză maşinile de semănat, a- grîu şi orz, iar cei din Ban- presie — revelatoare pentru favoarea unor lucruri pe ca­ cauză, oamenii care îl cu­ de flotaţie. Era prezent la
pentru ca această acţiune sigurînd densitatea optimă potoc 85 ha. De asemenea, — Cînd începe ziua pen­ noi — ne-a fost întărită şi re le ştiam deja tţ rspre el... nosc bine îl numesc „om de lucru de mai multe schim­
de importanţă vitală să şe pe unitatea de suprafaţă şi s-au însămînţat şi 20 ha cu tru dumneavoastră, tovarăşe de faptul că vreo ciţiva mun- ...Cu luni în urmă, am buri consecutive. Ne-a spus ;
încheie — aşa cum se sub­ încorporarea seminţei la a- legume — spanac şi ceapă. Dobîrcău ? acţiune", cu mindrie că fac ,,Ce oboseală ’ Dc asta poţi
liniază în scrisoarea tova­ dincimea stabilită. Facem totul pentru ca în- — Ca pentru toţi oamenii, uita repede, numai lucrul să
răşului Nicolae Ceauşescu, sămînţarea culturilor să se cînd se luminează! meargă bine
adresată organelor şi orga- Am luat, de asemenea, execute în cele mai bune Mafstrul Virgil Dobircău,
Uizaţiilor de partid, de stat. măsuri de a concentra un condiţiuni şi să se încheie secretarul comitetului de Aşadar, o zi din viaţa co­
tuturor lucrătorilor şi spe­ număr mai mare de trac­ pînă la data de 10 octom­ partid de la Uzina de pre­ munistului Virgil Dobîrcău
toare la executarea arătu­
cialiştilor din agricultură rilor, pregătirea terenului brie. parare a întreprinderii mi­ citori afirmau că acolo unde poate fi alcătuită, ca un ta­
— pînă la data de 10 oc­ Pentru accelerarea rit­ niere Barza, şi-a însoţit răs­ participat împreună la adu parte din acelaşi colectiv de blou, din culorile faptelor
tombrie. Ce măsuri aţi luat şi semănat ia unităţile care mului de lucru la recolta­ punsul cit un zimbet. pune umărul secretarul co­ narea generală a unei orga­ muncă. pe care le semnează cu res­
mitetului de partid „nu mai
şi care este stadiul actual au suprafeţele cele mai rea culturilor, executarea II cunoaştem de mult timp nizaţii de partid. După ce ...Altă dată i-am cerut să ponsabilitate muncitorească
al lucrărilor ? mari. Aşa de exemplu, ia e nevoie de adăugat ceva" I foarte mulţi comunişti îşi ne explice de ce nu spune în viaţa uzinei împreună
C.A.P. Deva se lucrează cu arăturilor, pregătirea tere­ pe acest om şi rareori l-am Este vorba, evident, de un spuseseră "uvînHil, rămăse­
— In toate unităţile de 14 tractoare. Procedînd în nului şi semănat sînt mobi­ văzut cu faţa „înnorată". crez de viaţă, de pasiune şi „eu am făcut" — cum este cu......preparatorii mei“, cum
producţie s-au stabilit, îm­ acest fel, mecanizatorii au lizate la muncă toate for­ Insă şi atunci, după cum dăruire pentru muncă, de o se, totuşi, un lucru neclar: real, de fapt — ci „la noi spune deseori, Pentru el,
preună cu conducerea reuşit ca în numai 3 zile, ţele şi mijloacele de care am aflat, faptul se datora sevă miraculoasă pe care o- se poate sau nu să fie îm­ în uzină s-a făcut" etc. Ne-a ziua începe „cînd se lumi­
S.M.A., organele locale de folosind din plin capacita­ dispunem. Lucrăm cu în­ unor probleme nu prea ,,lim­ mul în genere şi-o trage bunătăţit randamentul de dat un răspuns cu mari şi nează" ! Am fi vrut să-l în­
partid şi de stat, conduce­ tea tractoarelor şi maşini­ treaga capacitate şi în zile pezi", existente în fluxul in­ extracţie ? A cerul cuvîntul profunde valenţe, specifice trebăm şi cînd se termină,
rile cooperativelor şi spe­ lor, să însămînţeze 100 ha de sărbătoare. Duminică. 23 stalaţiilor de preparare. Ceea pentru înflorirea Vieţii sale şi Virgil Dobîrcău. Secreta­ societăţii noastre noi: „Un însă ne-am amintit de schim­
cialiştii, măsuri care să a- cu păioase. septembrie, în toate unită­ ce ne-a făcut să credem că prin muncă. rul comitetului de partid de om singur nu poate nicio­ burile acelea în şir petre­
sigure desfăşurarea acestor ţile muncim cu întregul fizionomia comunistului Do- Totuşi, cîle „secvenţe“ cu­ la preparaţie a rostit puţine dată rezolva prea multe cute lingă moara din flota-
lucrări într-un ritm susţi­ Pînă la 22 septembrie, potenţial de care dispu­ bîr.cău este „împrumutată" prinde, oare, o ?ţ din viaţa cuvinte, simple, dar a de­ lucruri, însă împreună cu ţie şi am renunţat...
nut şi ca ele să se facă la din cele 420 ha cu orz s-au nem. de la starea lucrurilor în maistrului Dobircău ? Ar fi monstrat concret cum poa- colectivul din care face par­ S. DINA
te este sigur de biruinţă. Da­