Page 80 - Drumul_socialismului_1973_09

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 817 © DUMINICĂ 23 SEPTEMBRIE 1973

e singur („Steaua roşie“); GU- mijlocul Văii Carasu“ ;
Cinema RABARZA: Lupul mărilor^şl 20.30 de peste girlă“.
Film artistic : „Texasul
GOSPODARII ORAŞELOR Si SATELOR UHU
Răzbunarea („Minerul"); ILIA :
Premieră pe ţară ;
DEVA: Un om în sălbăticie
Icoooiisirea resurselor riile X-II („Arta“); SIMBRIA : Monte Carlo („Lumina"). 22,10 Telejurnal. Sport.
(„Patria"); Marea evadare, se­
Teievazăune
LUNI, 24 SEPTEMBRIE
Anul
(„Mureşul“);
carbonarilor
Infailibilul
HUNEDOARA:
fles aur („Constructorul“); Raf- DUMINICA, 23 SEPTEMBRIE 17.30 Curs de limba franceză.
Coarnele
(„Siderurgistul“);
de
Recapitulare (10) ;
Im-
SI-AU DEPĂŞII ANGAIAMENTELE PE UDE 1973 LAN: Grăbiţi apusul soarelui, se­ 8.30 Cravatele roşii : „Şapte 18.00 deţul Harghita ;
Telex ;
blînzirea focului („Arta“); CA-
8.00 Bună dimineaţa !;
18,05 La ordinea zilei. Azi, ju­
energetice » » riile I-II („11 Iunie“); TELIUC; contra şapte“. Se vor în­ 18.20 Neamţ ; în Judeţul
pionieri­
echipajele
trece
Vacanţă la Roma („Minerul“);
Căminul...
lor din judeţele Dolj şi
GHELAR :
Seceră vîntul
PE­
;
(„Minerul")
Vaslui ;
sălbatic
H 276 MILIOANE DE LEI CARE S-AU CREAT DIN HĂRNICIE OBŞTEASCA m CEL MAI
9,25 Film serial : Daktarl ;
secinţe alo avortului“ ;
MARE VOLUM DE LUCRĂRI EDILITARE SI GOSPODĂREŞTI REALIZATE PRIN MUNCA PATRIO­ TROŞANI : Acea pisică bleste­ 9,50 Viaţa satului; 18.40 Emisiune do ştiinţă. „Con­
(„7
Noiembrie“);
mată
Poliţia
TICĂ M LOCUITORII VULCANULUI ASPIRA DIN NOU LA UN LOC FRUNTAŞ PE TARA ■ mulţumeşte („Republica“); LU- 11.00 Emisiune in limba ma­ 19.00 Ecranul — emisiune de
{Urmare din pag. 1) ziduală din semifabricate şi CIŞTIGATORI SINT TOŢI CETĂŢENII DIN JUDEŢ. PENI: Lumea se distrează şi ghiară ; actualitate şi critică cine­
matografică ;
12.30 De strajă patriei ;
produse finite, deşeurile Fata bătrînă („Cultural“); Fi­ 13.00 Album duminical ;
liera
(„Muncitoresc“);
LONEA:
Industrializata In acest ca­ combustibile etc. Trebuie să Chiar in primele săptâmînl 241 716 mp de străzi şi 96 208 acţiunilor iniţiate s-au reparat Ultimul cartuş („Minerul“); 10.10 Film serial : Arthur. Epi­ 19,15 Publicitate ;
dru, la termocentralele de la spunem că şi în aceşt do­ j ale anului acesta, deputaţii mp de trotuare noi, iar un 175 000 mp străzi şi trotuare, ANINOASA: Capcană pentru sodul X ; 19.20 1001 de seri : „Moby
• Dick" (I) ;
(„Muncitoresc“);
Mintia, Paroşeni, Călan, Hu­ meniu rezervele pe care le şi cetăţenii din judeţul Hu­ mare număr de străzi şi tro­ au fost plantaţi 9 000 de ar­ general Domnului profesor, PE- 1G,35 Magazin sportiv ; 19.30 Telejurnal.
18,40 Drumuri tn Istorie : Pia­
TRIEA:
nedoara se vor stabili mă­ avem în judeţ se ridică la nedoara au răspuns, cu im­ tuare au fost reparate. Conti- bori ornamentali, iar la lu­ cu dragoste („Muncitoresc“); tra Neamţ — vestigii isto­ Cincinalul înainte de ter­
men. 1973 — an hotărîtor;
suri care să conducă la îm­ proporţii impresionante. Fap­ portante angajamente, che­ nuind acţiunile începute în crările de investiţii finanţate VULCAN: Rond de noapte rice ; 20.00 Vizita tovarăşului Nicolae
Vetre folclorice :
bunătăţirea randamentului tul că numai la Hunedoara mării la întrecerea patriotică anii trecuţi, deputaţii şi cei­ din buget s-a economisit un („Muncitoresc“); URICANI: A- 19.00 pe Nera ; Cîntec Ccauşescu în ţări ale A-
dio, arme, seriile I-II („7 No­
de ardere a combustibilului, şi la Călan se irosesc anual lansată din Maramureş. A- lalţi cetăţeni au extins par­ milion de lei. Acum, în ora­ iembrie“); ORAŞTIE: Nici un 19,20 1001 de seri : Isteţul Mo­ mcricii Latine (I) ;
Revista literar-artistică TV.
tor-Mouse (VIII) ;
dotarea instalaţiilor cu apa­ sub diverse forme peste 1 tuncl ei s-au angajat să exe­ curile şi zonele verzi cu incă şul Vulcan se amenajează un moment de plictiseală („Pa­ t0,30 Tolojurnal. 21.00 Poezia sentimentului el-
muncă
tria“); Săgeata căpitanului Ion
prin
cute,
patriotică,
ratură termotehnică adecva­ milion de tone de combusti­ 290 de hectare, au plantat complex sportiv Iar la reali­ („Flacăra“): GEOAGIU-BAI: Eu Săptâmîna politică Inter­ vie j
tă. Diminuarea consumului bil convenţional demostrea- lucrări edllitar-gospodăreşti în 463 210 arbori ornamentali şi zarea lucrărilor participă nu văd, tu nu vorbeşti, el nu nă şi internaţională în 21.40 Roman foileton : „Vinul
valoare de 174 milioane lei.
roşu“ (Episodul V) ;
imagini ;
aude; HAŢEG: Ţara sălbatică
în unităţile economice tre­ ză cu prisosinţă temeinicia In toate oraşele şi satele s-a milioane de flori. Atenţia ge­ mulţi locuitori. („Popular"); BRAD: Omul nu 20.10 Reportajul săptămînil: „La 22.20 24 de ore.
De fapt, în toate localită­
nerală s-a canalizat spre o-
buie efectuată şi prin măsuri acestei afirmaţii. De aceea, discutat mult despre întrece­ biective mari, de larg interes ţile s-a muncit cu dragoste şi
tehnico-organizatorice pri­ considerăm că este de o re, s-au analizat cu responsa­ pentru populaţie. In afară de hărnicie, iar angajamentele
vind excluderea funcţionării necesitate urgentă ca în toa­ bilitate obştească resursele lucrările pentru înfrumuseţa­ luate in întrecere au fost
în gol a maşinilor şi utila­ te întreprinderile din judeţ locale şi posibilităţile pentru rea localităţilor s-au organi­ mult depăşite. Locuitorii din
jelor, raţionalizarea ilumina­ să se elaboreze studii tehni- valorificarea lor. Ştiind că zat importante acţiuni obşteşti Petroşani au executat lucrări
tului electric şi a consumu­ co-economice privind recupe­ muncesc pentru buna gospo­ care au favorizat buna gos­ prin muncă patriotică în va­
lui de energie termică, redu­ rarea resurselor secundare, dărire şi înfrumuseţare a lo­ podărire a pâmîntului, creşte­ loare de 38 435 500 lei faţă
cerea pierderilor în reţelele montarea unor instalaţii ca­ calităţilor in care trăiesc, mii rea fertilităţii păşunilor etc, de 19 700 000 lei cit preve­
de transport şi distribuţie. pabile să valorifice aceste de oameni au participat apoj Numai în anul acesta s-au dea angajamentul. Realizări
In funcţie de specificul în­ resurse. la finalizarea acţiunilor stq- construit 204,1 km de diguri importante s-au obţinut la
treprinderilor, trebuie să se Problematica economisirii / bilite, iar comuniştii şi depu­ şi s-au făcut taluzări de ma­ Hunedoara, Deva, Petala, Si-
urmărească cu prioritate a- combustibilului şi energiei taţii au dinamizat mereu luri pe o mare suprafaţă. Tot meria, Brad şi Orăştie, în co­
cele acţiuni care prezintă în toate compartimentele munca de pe şantierele ob- ceea ce s-a realizat în oraşe­ munele Baia de Criş, llia, Va-
cea mai mare eficienţă, cum producţiei materiale, precum g şteşti. le şi satele hunedorene prin ţa de Jos, Turdaş, Dobra, Sar-
sînt; reducerea consumului şi în sfera serviciilor îmbră­ Conform normelor stabilite, muncă patriotică valorează mizegetusa şi multe altele. Cronica săptămînii în aşa fel îneît să evite orice
de cărbune şi gaz metan şi ţişează aspecte de o amploa­ luna aceasta, toate consiliile peste 276 milioane de lei, Mai multe localităţi concură pericol şl în această situaţie
întîlncsc
indicatorul
„Cedează
energie electrică în termo­ re şi complexitate deosebită, populare din ţară au făcut Aceste valori s-au creat prin cu şanse apreciabile la locuri Două persoane şl-au pierdut viaţa şl altele două au suferit trecerea“ sau trebuie să opreas­
că pentru a se asigura că pă­
centrale, cocs Ja furnale, Aceasta face necesar ca or­ bilanţul întrecerii patriotice. hărnicia obştească a locuito­ fruntaşe în întrecerea patrioti­ leziuni corporale grave în urma accidentelor de circulaţie care trunderea sa nu periclitează
s-au comis pe drumurile judeţului nostru. Tot din accidente a
combustibil la oţelării şi la­ ganele şi organizaţiile de Spre satisfacţia generală, de­ rilor şi confirmă larga parti­ că pe ţară. Deocamdată nu-i rezultat avarierea a mai mult de 20 autovehicule, din fericire fă­ situaţia celorlalţi, obligaţie Im­
minoare. ciment în industria partid din judeţ, conducerile putaţii şi cetăţenii din judeţul cipare a maselor de cetăţeni stabilit clasamentul cîştigăto- ră alte consecinţe. In ultimele trei zile serviciul circulaţie a or­ pusă de indicatorul la rutier
q largă acţiune de control al autovehiculelor, folosin-
ganizat
„Stop“
inter­
sau
„Oprire
materialelor de construcţii şi centralelor, întreprinderilor nostru şi-au respectat cuvin- la conducerea şi rezolvarea rilor. Un lucru se cunoaşte Uu-se efective mărite de agenţi de circulaţie, lucrători de la al­ secţie“.
pe şantiere, alte materii pri­ Şi şantierelor, consiliile popu­ tul şl au reuşit să realizeze, treburilor obşteşti, la înfăptui­ foarte precis : anul acesta te formaţiuni precum şi controlo ri de trafic. . Ambelo indicatoare se plan­
Cu această ocazie s-a constatat că un mare" număr de condu­
me şi materiale care se ob­ lare şi celelalte organe loca­ prin muncă patriotică, cel rea sarcinilor trasate de con­ s-a muncit mai mult ca ori- cători auto transportă persoane ori mărfuri şi materialo fără tează in aşa fel îneît să se
mai mare volum de lucrări e-
observe de la o distanţă co­
ţin cu consum mare de com­ le să-şi ancoreze cu toată dilitar-gospodăreşti din istoria ducerea partidului nostru. cînd pentru înfrumuseţarea o- forme legale, parchează autovehiculele proprietate socialistă la respunzătoare efectuării ma­
După cum se ştie, în anii
bustibil şl energie electrică. seriozitatea şi răspunderea judeţului. Prin contribuţia şi trecuţi oraşul Vulcan a fost raşelor şl a satelor noastre, domiciliile lor, sau în Uite locuri decît cele special amenajate, nevrelor amintite. Un astfel
conduc după ce au consumat băuturi alcoolice şl execută depă­
iar
din
s-a
care
întrecerea
In scopul micşorării nece­ preocupările in acest dome­ munca cetăţenilor au fost premiat pentru realizările ob­ desfăşurat cîştigă toţi locui­ şiri neregulamentare, uneori de-a dreptul periculoase. de indicator „Stop“ se află la
intersecţia
străzilor
A.
Vlaicu
sităţilor de resurse energeti­ niu, să intervină cu măsuri construiţi 301 km de drumuri ţinute în întrecerea patriotică torii judeţului, Succesele ob­ Aparatura radar, fiind prezentă mai în tot cursul zilei pe dru­ şi Republicii din Pctrlla. Sem­
ce primare, vor trebui lua­ şi acţiuni energice şi efica­ noi şi s-au executat diverse e ţară. Şi de data aceasta ţinute sînt dovezi concludente murile publice, înregistrează în continuare încălcări ale regimu­ nificaţia acestora a fost neso­
lui de viteză în locuri periculoase, în localităţi şi chiar în afa­
te în considerare cu priori­ ce în vederea creşterii efi­ lucrări de întreţinere pe 3 305 ulcanul Işi formulează pre­ despre priceperea şi hărnicia ra acestora. cotită de către şoferul Todoran
Gbeorgbe in timp ce conducea
tate posibilităţile de valori­ cienţei activităţii economice km de drumuri. In toate muni­ tenţia la un loc de frunte şi cu care mii de oameni par­ autobasculanta 31-1ID-1561 a-
ficare maximală a resurse­ pe seama economisirii re­ cipiile şi oraşele a continuat, oferă drept garanţie succese­ ticipă la conducerea treburi­ stantin şl care s-a angajat în parţinînd Autobazei Petroşani.
lor energetice secundare. A- surselor energetice, pentru pe scară largă, munca pen­ le obţinute de gospodarii săi. lor obşteşti şi îşi aduc con­ Din nou la traversare depăşirea mal multor vehicule Nemaiputînd să redreseze au­
tovehiculul, a pătruns pe tro­
vem aici în vedere căldura a accelera şi pe această ca­ tru creşterea zestrei urbanis­ Fiecare locuitor al oraşului a tribuţia la progresul multila­ Se ştie că traversarea dru­ fără să se asigure dacă aceas­ tuar şi acolo aflîndu-so un
ta se face în condiţii de sigu­
obţinută din gazele fierbinţi tice şi ornamentqle şi s-au executat, în medie, lucrări teral al localităţilor în care murilor publloe mai CU scamă ranţă. Fiind neatent, a obser­ copil de numai 4 ani a fost
lovit şi strivit do zidul unul
evacuate în atmosferă şi în le esenţială progresul econo­ executat importanţe lucrări. prin muncă patriotică în va­ trăiesc. cînd acestea sînt din catego­ vat prea tîrziu biciclistul da­ imobil.
apele de răcire, căldura re­ mic al tării. Ca atare, au fost construiţi loare de 1 410 lei. Datorită T. MUNTEANU ria celor intens circulate In­ torită cărui fapt evitarea lo­ încălcarea crasă a unor ele­
virii acestuia a fost imposibilă.
cumbă anumite obligaţii pentru
pietoni, norespectarea ci avînd Pentru a se înţelege mai bi­ mentare reguli de circulaţie de
V adesea consecinţe dezastruoa­ ne acest lucru, precizăm că cătro Todoran Gheorgho a de­
se. Traversarea în fugă prin autoturismul a ajuns la 40 m terminat producerea unui ac­
faţa unor autovehicule, anga­ în afara drumului după o frî-
jarea în traversarea prin locuri nare puternică pe o distanţă de cident în urma căruia o per­
nemarcate pentru trecerea pie­ 17 m şl după ce a trecut peste soană total nevinovată a plă­
tonilor dar mal ales noaslgu- două rînduri de borduri înalte! tit cu viaţa.
L-am scăpat din „ac“ pe primul a rarea poţ fl oricînd cauzele O roată poznaşă
T
re-
accidentelor.
Recent, un astfel de accident
m .
publicitate s-a petrecut în localitatea Lă- Autoturismul cu numărul de La umbra scuzelor
puşnlc, în urma căruia, Stlu-
Pe Dunăre, la Galaţi, a In ultima manşă am căzut jute să rămîn pe primul loc. Numai la Galaţi am pescuit bluc Rozalia, în vîrstă de 68 înmatriculare l-HD-1092 fusese
scos din drum, proprietarul său
avut loc campionatul nafiu- la sorţi să pescuiesc la stan­ M-am clasat însă al doilea 240 minute, în concurs, am de ani, şi-a pierdut viaţa. Ea fiind pe malul Mureşului la înmatriculare 21-HD-158 cu in­
Autovehiculul cu numărul de
s-a angajat în traversarea dru­
nal de pescuit staţionar. La dul 41, Aici era un golfuleţ. in clasamentul general. aruncat de circa 720 ori bă­ Vind Ford Taunus 20 m mului fără să se asigure că în pescuit în apropiere de comu­ scripţia P.T.T.R. so odihnea
concurs au ciştigat dreptul In pauză mi-am făcut un — Ce înseamnă acest loc ţul în apă şi am folosit 25 TS accidentat. Vizibil auto- imediata apropiere riila un au­ na Şoimuş. Prin apropiere tre­ mal zilele trecute la umbra u-
toturism, astfel că toate efor­
cea însă autocamionul cu re­
de participare şi doi pescari postament din pietre ca să pentru dumneavoastră 7 kg nadă. r service Hunedoara. Proprie­ turile conducătorului autovehi­ morcă 21-HD-1185 aparţlnînd au­ nor sălcii pletoase pe malul
Mureşului. In acest timp mai
din judeţul nostru. Am adre­ pot ajunge la apa adincă, Am — Peste douăzeci de ani — Am aflat că a intrat In tarul prezent în 25 septem­ culului l-HD-5057 do a evita tobazei Brad, la volanul că­ în Jos, pe rîu, şoferul Scurt
ruia se afla şoferul Tomcscu
accidentul au fost fără rezul­
sat cileva întrebări unuia preparat momeala şi nada de pescuit. tradiţia pescarilor ca echipa brie orele 12-14. tat. Surprinsă cu partea din Petru. In acei moment, una din Viorel şi un alt salariat al sus-
numitei unităţi cu numele do
dintre ei, Arsenie Bodea, im­ pentru peşte mare. — La cile concursuri de ciştigăloare în concurs să ia Vînd casă cu grădină, de­ faţă şi proiectată pe carosabi­ roţile remorcii s-a desprins Gros loan se îndeletniceau cu
lul din beton al drumului, vic­
piegat auto La I.C.S, Hune­ — De ce 7 anvergură aţi participat in pălăriile adversarilor. Aţi co­ pendinţe, garaj. Brad, str. tima a suferit fractură crania­ din prezoane şl cu toată vi­ pescuitul. După ce s-a stat do
teza a lovit în Trabant caţi-
doara. — Criteriul de punctare a această perioadă 7 lecţionat multe ? Luncii 28. nă şl a unul membru inferior, zîndu-i defecţiuni importante vorbă cu dînşii, cl îl conside­
rau vinovat pe agentul consta­
t— Spuneţ l-ne, au f constat În gramaj şi numă­ — In mod organizat la 38. —■ Cam 7-8. Le ţin amin­ \ Vînd casă Deva, Matei 3 leziuni caro l-au cauzat moar­ prin deteriorarea capotei, a tatori!) fiindcă îl văzuse şi
ast
tea.
carbura­
turbinei,
distrugerea
mulţi participanţi ? tire. Sînt toate acgsă aran­ [ Corvin 59. torului, împingerea motorului doar nu sînt singuri, mai sînt
—i Trebuia să ne prezen­ jate pe o poliţă. Citeodată j Vînd frigider „Fram" în 3 O victimă a vitezei de la locul lui, într-un cuvînt, şi alţii la pescuit.
Autocisterna 31-HD-2382 apar-
tăm 60. Dar au venit numai le folosesc cînd merg la bal­ l-a scos din circulaţie. ţinîud Direcţiei judeţene de
56. Cei mai buni pescari Discuţie cu un pescar... pescar tă. Punîndu-le în cap îmi a- j stare bună, la preţ conve- 3 S-a întîmplat aproape la Ie­ De fapt cauza desprinderii ro­ drumuri şi poduri a fost găsi­
tă transportînd pe ruta halta
din ţară selecţionaţi prin duc aminte de clipele fru­ ! nabil. Informaţii, telefon 3 şirea din localitatea Orăştie ţii este uzura excesivă a pre- Geoagiu — Romos o persoană
zoanelor caro so slăbiseră de
| 13718.
concursuri preliminare, ju­ moase petrecute în diferite spre Sebeş. Aceasta era şi di­ mal mult timp şi prin frecare pe scara do la cabină, şi alt
recţia de mers a biciclistului
deţene şi inter judeţene. rul de peşti. Un gram un Iar dacă fac o statistică a concursuri. j, Vînd Dacia 1100. Deva, : Petruţiu loan care ajungînd la unele s-au retezat, altele au punct do vedere: „nu mă aş­
teptam să ajungeţi şl po aici“,
o intersecţie a semnalizat şi
căzut fără ca nimeni să ob­
— După disputarea celor punct, un peşte un punct. locurilor ocupate, pot să vă — Ce dorinţă aveţi acum, , l Pietroasa 26 (Ceangăi), du- J. S-a angajat spre axa drumu­ serve (aşa verificaro înainte de a fost părerea şoferului Drep­
. -- 1
două manşe regulamentare, Am mizat pe cel mare, şti- spun: de 15 ori locul I, de după ce aţi reprezentat cu "Ş pă orele 16. lui pentru a vira la stînga. plecarea în cursă, numai la tate Emanuil.
Pe strada N. Bălcoscu din
pe ce loc v-aţi clasat ? indu-i mai iscusiţi pe bucu- 10 ori locul II şi de 5 ori cinste pescarii hunedoreni la : Vînd casă liberă. Sirae- Observînd că în spatele său autobaza Brad se poate întîl- Deva, motociclistul Pescaru A-
— Pe locul doi. L-am scă­ reşteni la peştele mic. locul I I I , primind numeroa­ campionatul naţional ? E ria, Mihai Viteazul 26. un tractor cu remorcă reduse­ nl). lexandru transporta po rezer­
se viteza şl aştepta ca biciclis­
pat din „ac" pe primul. — V-a reuşit acţiunea ? se diplome şi premii. Am în tul să părăsească drumul pen­ o defecţiune ţebnioă care vorul motocicletei 46-HD-137G
un copil în vîrstă do 2 ani şl
— Cum ? — Nu. Am avut nenorocul viaţa mea de pescar 6 840 — Ştiţi, din primii 20 cla­ \ Hunedoara, str. Tomis 40. tru a merge mal departe, a putea da naştere Ia un acci­ jumătate. El a achitat cu seni­
de minute de concurs, timp saţi la acest campionat de : Vind casă-grădină. Infor- trecut cu bicicleta pe celălalt dent deosebit de grav. nătate amenda, dar a conside­
— Foarte bine. In prima să vină o suită de şlepuri in care am aruncat băţul în pescuit staţionar, va fi se­ j maţii Deva — ATELIERUL sens de mers, moment în care rat că nu este vinovat decît
zi am fost pe primul loc, cu care au creat valuri mari, lecţionată reprezentativa pes­ | DE PÂLĂRII — Dr. Petru a fost lovit puternic şl arun­ „STOP“... la cel mic, fiindcă nu a mal scă­
cat pe carosabil. Suferind frac­
circa 900 puncte avans faţă spălind fundul apei unde am apă de circa 20 500 ori, con- carilor din ţara noastră pen­ : Groza 19. tură deschisă a unul picior şl pat de el fără să-l plimbe 1
Dacă copilul ar vrea să se
de al doilea clasat. sumind aproape 400 de ki­ tru viitoarele competiţii in­ leziuni la cap a fost transpor­ intersecţie cu stop plimbe cu racheta 7
momit. Astfel nădirea locului lograme de nadă (turtă de Schimb apartament pro- tat la spital unde ş-a hotărît
—- Deci, după prima zi e- ternaţionale. Nu doresc de- amputarea piciorului.
Indicatoarele de prioritate la
Cauza accidentului s-a con­
raţi campion 7 nu a dat rezultat şi in con­ floarea-soarelui şi dovleac, cît să mă număr printre cei : prietate personală trei ca- statat a fl viteza mare cu ca­ Intersecţie obligă pe toţi cei Serviciul circulate din cadrul
j mere, cu două camere con-
— Da, şi a doua zi din secinţă nu am prins nici un mălai, biscuiţi, lapte praf, selecţionaţi. ; fort I Deva, Minerului bloc re ruja autoturismul 8-B-G457 care pătrund în drumurile cu Inspectoratului judeţean de
concurs, timp de două ore. peşte mare, care să mă a- cuş-cuş, rime, viermuşi etc.). M. F1LCEA condus de către Popescu Con­ prioritate fie să reducă viteza interne
j L1, ap. 4.
BE3
smaea
Muzeul k istorie al Omor»Umor
Preţuri la hotel după
Republicii Socialiste Romania greutatea oaspeţilor
In numeroase oraşe
occidentale, din cauza
Pa roui judeţean Grădişiea-Cioclovina, preţurilor fabuloase, ho­
Cp pesţe im an In ur­ tragerii aurplien» (sec. III aur“ din Tezaurul de la telurile rămîn aproape
mă, în mai 1072, viaţa e.n.) şi anul revoluţionar pietroasa etc. pustii. Pentru a soluţio­
cultural-ştiinţifică a ţării 1821, cunoscută sub denu­ Din perioada evului me­
noastre a cunoscut un e- mirea de Istorie medie, diu sînt expuse pietre na această problemă, pa­
vpniment dintre cele mai care cuprinde etape ca : preţioase şi perle natura­ din platforma Lunca ni tronul unui hotel din
importante : inaugurarea, — Desăvîrşlrea proce­ le mari, ceea ce confirmă
In prezenţa conducătorilor sului de formare a po­ acele însemnări ale călă­ Chicago a recurs la o
de partid şi de stat, a porului şl a limbii româ­ torilor străini care subli­ reclamă originală. El a
Muzeului de istorie al ne, crearea şi consolida­ niau faptul că veşmintele anunţat că de acum
Republicii Socialiste Româ­ rea statelor feudale româ­ celor de la curţile dom­ oameni simpli, dacii, şi-au at şl cu valoare peisagis­ tru pentru apărarea şi
meleaguri
vechile
Pe
nia, instituţie de ştiinţă neşti, de sine stătătoare, neşti şi de la biserici e- hunedorene, frămintarca amestecat sîngele cu al tică de mare preţ. Peş­ conservarea mediului în­ înainte costul camerelor
şi cultură îufiinţată din răscoala de la' Bobilna rau placate cu aur şi romanilor, înscriind pa­ terile se înşiră lanţ : Cio­ conjurător, în grija or­ hotelului său va fi sta­
iniţiativa conducerii de (1437), răscoala condusă stropite cu perle. In par­ geologică a pâmîntului, gini de eroism pe fieca­ clovina, Ponorlci, Şura ganelor de partid şi de
încleştarea dintre apă, agr
partid şi de stat, a tova­ de Horia, Cloşca Şl Cri- tea de tezaur rezervată şi rocă au dus la făurirea re piatră sau zid, dezgro­ Mare, Bordu Mare, Oha­ stat judeţene pentru men­ bilit in funcţie... de
răşului Nioolae • Ceauşescu şan (1784), ca şi principa­ epocii moderne şl con­ pat din bătrîna cetate. ba Ponor, Federi, la ţinerea nealterată a aces­ greutatea oaspeţilor. A
personal. lele lupte pentru libertate temporane din istoria unor inegalabile frumu­ Visul (Iacilor trăieşte şi se Coasta Morii şi Gaura Co­ tor monumente ale natu­ fost stabilită de aseme­
seţi,
Cele peste 50 D00 de ex­ şi independenţă purtate noastră sînt expuse în­ realizează astăzi amplu, coşului şi mai departe rii. nea taxa pentru un kg
semne ale puterii^ bijute­
Alegem,
astăzi,
pentru
ponate de o inestimabilă (le oştile ţărilor române rii de aur, platina şi pie­ din noianul de locuri din într-o viaţă liberă, care Tecuri şi Peştera Bolii. Astfel pe acest teritoriu
valoare istorică, prezenta­ sub Mircea cel Bătrîn, tre preţioase de mare va­ Judeţul nostru, locuri ca­ pulsează într-un suflu nou Ponoarele, dolinele, sor­ se constituie un parc na­ de greutate „vie". Ime­
te în condiţii excelente în Iancu de Hunedoara, Vlad loare, obiecte personale re sînt casă şi apărător — care n-a putut fl mă­ burile, cursuri de apă sub­ tural judeţean complex, diat după sosire, oaspe­
cele 62 de săli, sintetizea­ Ţcpeş, Ştefan cel Mare, începînd din vremea lui al vieţii omeneşti, hrană car bănuit de strămoşi ji terane întregesc relieful care, alături de Parcul tele trebuie să se urce
ză, de pe poziţiile ideo­ Mihai Viteazul etc. Cuza şi pînă azi, titlurile pentru mintea şi sufletul care a cuprins satele ne carstic. E instructiv să Naţional Retezat, devine
logiei marxist-leniniste, In sălile 33-41 ale mu­ de aur şi ordinele R.S. nostru, unul dintre cele mărgineni do pe Valea vezi cum apa, în mii de al doilea parc natural (lin pe cintar. Se acordă şi
drumul eroic străbătut de zeului, printr-o bogată şi Grădiştei. Sînt noi pagini, ani. dlzolvind cu răbda­ judeţul nostru. Parcul ju­ unele gratuităţi. Astfel
poporul nostru din cele variată gamă de piese România. este a- mai interesante, care au de Istorie nouă. re calcarul, a creat gro­ deţean Grădişte — Cio­
Lapidariumul
mai vechi timpuri pină în muzeistice de la docu­ menajat îjţtr-o clădire no­ fost leagăn al locuirii o- îndemnul dorihţel de a te şl sorburi şi apoi, de- clovina din platforma pentru perechile care
meneştl (din paleolitic) şi
epoca societăţii noastre so­ mente de epocă, opere li­ uă cu două nivele, con­ leagăn al fiinţei poporului ounoaşto te cheamă să punînd, cînd sarcina i-a Luncani este un parc cintăresc în total mai
cialiste, terare, lucrări plastice, struită în curtea interioa­ şl limbii noastre. pătrunzi în munte sau să lost prea grea, minunate complex datorită Impor­ puţin de 75 kg sau mai
co­
întregul material expo- piuă la decoraţii, plache­ ră a muzeului. La nivelul te îndrepţi oătre valea stalactite, stalagmite, forme tanţei istorice, etnografi­
în
draperii
loane,
Eşte vorba de regiunea
ziţional este prezentat cro­ te, costume, obiecte per­ de jos este expusă copia de margine de munte a Stroiului coborînd spre multiple. Este odihnitor şi ce, forestiere, carstice, mult de 250 kg, camera
nologic, corespunzător e- sonale ale unor personali­ milenarului monument — Valea Luncani. Alegem recreativ să poposeşti în geologice şi peisagistice se oferă gratuit.
pocilor istorice. Istoria tăţi istorice, ne este în­ Columna lui Traian din munţilor Orăşttei şi Gră- acest drum pentru că în mijlocul acestui peisaj, a obiectivelor de ipe Din cîte s-a aflat de
diştei, pe care oamenii de
străveche (anii G00 000 şi făţişată una dintre cele Roma — executată din ci­ ştiinţă au denumlt-o „plat­ cale ne apar noi vestigii părticică a trupului natu­ cuprinsul său. — De ce pierzi tim­ — Deci, dv. ii sinteţi
100 î.e.n.), evocată în să­ mai pline de oonţlnut pe­ ment armat alb. La ni­ forma Luncani“. daoice la Piatra Roşie, rii, mamă darnică şi apă­ Activitatea economică la oaspeţii hotelului res­
lile 1-10 ale muzeului, a rioade a istoriei noastre —, velul de sus sînt expuse pentru că întîlnim în ca­ rătoare a vieţilor ome­ (exploatarea lemnului, păs- pectiv, pînă acum ni­ pul in acest „fel" — o tată ?
înregistrat o remarcabilă Istoria modernă — care piese antice şl medievale Intrînd în această su­ le forme permanentizate neşti, în veacuri trecute toritul, pomicultura) nu meni n-a beneficiat de întreabă iritat, — Nu, eu sini mama
originalitate la scara în­ ţine de l,a 1821 (mişcarea exclusiv din piatră desco­ prafaţă montană de mică ale unui străvechi post şi şi viitoare. Al răgazul să va fi stînjenită. — Păi n-aţi spus chiar lui!
tregii umanităţi „preisto­ revoluţionară condusă de perite pe teritoriul patriei altitudine (G00-1 000 m), străvechi ocupaţii şl aşe­ te gîndeşti la pasul uriaş reducerile amintite.
rice“ relevîud extraordi­ Tudor Vladimirpscu) pînă noastre. cu plaiuri netede mature, zări în Cătunele Lunqa- al omenirii, imaginîndu-ţi Este însă necesar ca ac­ dv. că este vorba de o
nara capacitalc a colecti­ Ia 1918 (încheierea proce­ Expoziţia numismatică cu măguri şi muncei, din­ nilor (imortalizate de cum omul paleolitic, cu tivitatea economică şi în circulară ? Balzac — grafolog
vităţilor din spaţiul car- sului de făurire a statu­ înfăţişează istoria circula­ spre Orăştie, pe valea sculptorii antici şi pe Co­ arme rudimentare, aşchii general activitatea um;»- Prioritate
pato-duuăvpan dP a crea lui naţional unitar român). ţiei monetare pe teritoriul Grădiştei, te întîmpină lumna lui Traian), unde de piatră şi os, şi-a dis­ nă să nu deterioreze Tlc-
tuala înfăţişare a parcu­
forme de cultură dintre Istoria contemporană a României din antichitate prezenţa actuală şi trecu­ interesul etnografic se putat hrana şi locuinţa Urmărire Cunoscutul scriitor
cele mai avansate ; civi­ patriei noastre este pusă pînă în anii construcţiei tă a mîinil omului. Pă­ îmbină cu grandoarea li­ cu animalele peşterilor lui, ci să o conserve şi să Doi critici ajung in
o
îmbogăţească.
Măsurile
lizaţiile neolitice de lip in evidenţă de o serie de socialismului, de la emi­ trunzi în cercul apărării niştită şi reconfortantă a (ursus spaeleus de pildă)— acelaşi moment în faţa francez Balzac s-a ocu­
Hamangia, Boian, Vădas- valoroase exponate cu­ siunile cetăţilor pontice capitalei Daciei, poposind peisajului silvestru de po­ aşa cum arată urmele ar­ care se întreprind sînt de Directorul se adresea­ pat deseori şi cu grafo­
tra, Cucuteni sau Gumcl- prinse în sălile 41-49. (Histria, Callatis şi Tq- întîi la Cetăţuia Costeş- ieni. Alegem acest drum conservare a pădurilor, a unui podeţ, care nu per­ ză supărat unei salari­
carstului, de conservare a
ntţa ; produsele de o ma­ Evidenţiem dintre aces­ mis) sau monedele gre­ tiulul, apoi la Blidaru şi, şi pentru că orice iubitor heologice descoperite în mite decît trecerea unei logia. Analizind manu­
istorice
re varietate şi frumuseţe tea ce|e referitoare la si­ ceşti şi macedonene, con- mai apoi, în însăşi capi­ al naturii doreşte să va­ adîncul peşterilor (de monumentelor (stîne autoh­ şl singure persoane. ate : scrisele, el prezicea cine
etnografice
ale metalurgiei bronzului tuaţia economico-socială a tlnuînd cu monedele ro­ tala lui Decebal. In liniş­ dă minunatele palate sub­ la Cioclovina spre e- tone, construcţii şl clădiri — Azi ai sosit cu o este talentat şi cine va
din Transilvania mai cu României de după pri­ mane, bizantine şi cele tea muntelui şi pădurii în stil arhitectonic local Cine să treacă pri­ intîrziere de o jumătate
scamă ; arta argintarilor mul război mondial, feudale, pînă Ia Interesan­ se lasă şi liniştea inimii, terane construite de apă xemplu). mul : ajunge mare scriitor.
traco-geţi, cetăţile de pă- ta colecţie de monede tulburată doar de emoţia (minunat şi perfect arhi­ Scurtul nostru itinerar- etc.). — Primul critic : eu de oră. Ce înseamnă as­ Intr-o zi o cunoştinţă ii
mînt şi de piatră alo crearea Partidului Comu­ străine care au circulat Amenajarea turistică vi­ ta ?
geto-dacilor. Remarcabile nist Român, insurecţia na­ pe teritoriul patriei noas­ stîrnilă de reînvierea u- tect al naturii) în stîncl- îndemn îl întregim cu itoare va putea crea o ca­ nu cedez niciodată in aduce un vechi caiet de
ar­
antifascistă
ţională
prin valoarea lor docu­ mată de Ia 23 August tre în secolele al XII- nor fapte de eroism. Pe le de calcar, clteva fapte şi dorin­ le de comunicaţie între faţa proştilor. — Dar, credeţi-mă, in- şcoală.
mentară şi artistică, ex­ len pină în secolul al locurile pe care calci azi, Am pătruns în zona u- ţe, care se înscriu în gri­ valea Grădiştei şl valea lirzierea nu se‘ dato­ — Spuneţi-mi vă rog
ponatele isteriei vechi din 1944, 30 Decembrie 1947 XlX-lca. cu sute de ani în urmă. nui complex carstic, varl- ja generală a statului nos­ Streiului îneît într-un iti­ — Eu da. rează mie. Un tîhăr a
sălile 11-17 ilustrează e- etc. In ultimele săli sînt Bineînţeles că alături nerar în circuit (Orăştie cum apreciaţi viitorul
voluţia economică, socială prezentate pe larg : po­ de miile de exponate ale — Costeştl — Grădişte — Intîrziere început să mă urmă­ acestui băiat ?
şi politică a populaţiei au­ litica P.c.R. de construire Muzeului de istorie al Luncani —. Cioclovina — rească cum am coborit Balzac a studiat cu
tohtone din spaţiul car- a socialismului, realizări­ Republicii Socialiste Româ­ Pui şi de aici spre Pe­
pato-dunărean începînd le poporului român în ul­ nia, ce stau mărturie vo- troşani, Haţeg — Sarmi- Doi prieteni se in- din autobuz... mare atenţie manuscri­
din secolul I î.e.n. şi pî­ timii 25 de ani, politica chilor civilizaţii ce au în­ zegetusa sau Deva) să fie — Şi din această cau­ sul, a răsfoit 2-3 pagini,
P.C.R.
a
externă
nă în secolul III c.n. României socialiste. şi a florit cîndva pe meleagu­ atraşi numeroşi turişti, iar tîlnesc: ză ai intirziat ? apoi^încruntat se adre­
Uneltele de fier, in­ rile noastre, ca şi alături amenajările turistice, în — Sînt obosit, astă
stil arhitectonic local, să
tr-o amplă diversitate ti­ Un punct (le mare a- de viile mărturii ale is­ permită staţionarea mai noapte am venit acasă — Desigur, dacă el a sează persoanei respecti­
pologică, ceramică speci­ tracţie a muzeului, vizi­ toriei moderne şi con- îndelungată pentru cu­ mers ca un melc 1 ve i
fic dacică, vasul de cult tat zilnic de sute şi su­ tomporare a ţării, la loc noaşterea aoestui paro na­ pe la trei. — Dv. sinteţi mama
cu inscripţia ..Ilecebalus te de cetăţeni romani şi de cinste sînt puse tezau­ — Şi ce-a spus soţia
per Scorilo“, atelierul mo­ turişti străini, este tezau­ rele arheologice ale ju­ tural judeţean. Propunem ta ? îmbrăcăminte copilului ?
reînvierea în această zo­
netar local din Tilişca, rul istoric. Aici avem pri­ deţului Hunedoara ca şi nă a drumeţiilor cu cara­ — Nu !
precum şi piese de podoa­ lejul să constatăm că mărturiile de istorie româ­ vane de cai şl înnoptări în - — A m să-ţi povestesc modernă
bă' confecţionate din ar­ meşteşugul şi arta prelu­ nească ce s-au consumat totul altă dată. acum — Atunci ascultaţi/
gint atestă înaltul grad crării aurului sînt cu­ în această parte de ţa-, corturi sau stîni atît fie n-am decit o jumătate Acpşt copil scrie slab...
intens utilizate în dece­
de dezvoltare a societăţii noscute locuitorilor de pe ră : Sarmizegelusa, ccla- niile trecute, deci un In compartimentul u- Din el nu va ieşi ni­
geto-dace în perioada do­ teritoriul ţării noastre tea Hunedoarei cu luptele de oră la dispoziţie. nui tren, un cetăţean
minată de cei doi mari eroice ale lui Iancu de Hu­ sintem turistic cu rădă­ mic !
conducători Burebista şi încă de la sfîrşitul epocii nedoara în lupta sa anti- cini tradiţionale. Circulară mai în virstă se adre­ La aceasta, vizitatoa­
Decebal (sec. I î.e.n. — neolitice. Intîlnim obiec­ otomană, puternica ceta­ sează tovarăşului de rea izbucni in ris:
sec. I. c.n.). te din aur oreatc de te a Devei, mărturii de­ Prof. BUJOR VULCU Şeful constată că no­ drum :
Bogatele şi variatele spre răscoala lui Doja şi — Oare nu aţi şutut
exponate din sălile 18-32 populaţia traco-geto-dacă a lui Horia, Cloşca şi secretar ştiinţific al ua sa secretară se chi- — Cp ciudat este îm­ recunoaşte propriul dv.
evocă evenimente petre­ (coiful din aur de la Po­ Crişan, despre Avram Consiliului judeţean nuie să bată la maşină brăcată această fală !... seri' 7 Acesta este un
cute pe teritoriul patriei iana — CoţofencştiJ. De Iancu. pentru îndrumarea un text in formă de — Aţi greşit, este fiul
noastre în perioada cu­ asemenea, menţionăm ce­ D, CHRISTACHE ocrotirii naturii vechi caiet de şcoală al
prinsă între momentul re­ lebra „Cloşcă cu puii de cerc. meu / dv.