Page 81 - Drumul_socialismului_1973_09

■ irr-n- hiaxaz*
«axa
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 817 ® DUMINICA 23 SEPTEMBRIE 1973
4
■i.jiu.uuaMiuxw

Î N C H E I E R E A V I Z I T E I

N I C O L A E C E A U Ş E S C U Î N A M E R I C A L A T I N Ă

Cuvîntarea tovarăşului S o s i r e a î n C a p i t a l ă

(Urmare din pag. 1) păcii, înţelegerii şi cooperării Pe mari panouri sînt înscrise Maurer, de conducătorii de
partid şi de stat prezenţi la
internaţionale. urările : „Trăiască Partidul aeroport.
Comunist Român, în frunte
Această vizită a contribuit/
NICOLAE CEAUŞESCU cretarului general al partidu­ astfel, la întărirea legăturilor cu secretarul său general, to­ ţionează, scandează îndelung
Mulţimea aplaudă şi ova­
lui ; pancarte pe care se pot
varăşul Nicolae Ceauşescu",
de prietenie şi colaborare cu
citi: „Ceauşescu — P.C.R.“,
„Ceauşescu — P- C. R.“.
„Trăiască cooperarea şi pacea
„Ceauşescu şi poporul“, „Să popoarele ţărilor vizitate, a între popoare". Aici au sosit „Ceauşescu şi poporul“.
ne trăiţi ani mulţi şi fericiţi, solidarităţii cu lupta popoare­ în întîmpinare tovarăşul Ion Pionieri şi tineri în costu­
iubite tovarăşe Nicolae lor latino-americane pentru Gheorghe Maurer şi tovarăşa me naţionale se apropie de
(Urmare din pag. 1) amicale cu preşedintele Seng- litice, cu diferiţi oameni po­ respectului independenţei, ne­ Ceauşescu", „Stima noastră şi afirmarea dreptului lor la o Elena Maurer, tovarăşii Emil tovarăşul Nicolae Ceauşescu
hor stabilind, de comun a- litici, am putut înţelege mai amestecului în treburile in­ mîndria, Partidul — Ceauşescu viaţă liberă, cu toate popoa­ Bodnaraş, Manea Mănescu, şi de tovarăşa Elena
cord, desfăşurarea unei acti- bine procesul revoluţionar ca­ terne, ale solidarităţii în — România", „Bine aţi venit rele care militează împotriva Paul Niculescu-Mizil, Gheor­ Ceauşescu, oferindu-le flori.
bucurat de o primire cordia­ re se desfăşoară în întreaga lupta comună pentru dreptul soli ai păcii, prieteniei şi co­ politicii imperialiste de domi­
lă. Am avut largi convorbiri , vităţi mai intense în vederea fiecărui popor la o viaţă li­ laborării între popoare“, „Ne naţie şi dictat, pentru afir­ ghe Pană. Gheorghe Rădules- In numele oamenilor mun­
cu preşedintele Caldera, cu lărgirii colaborării multilate­ Americă Latină. Am consta­ beră şi independentă. (Urale, exprimăm adeziunea deplină marea unei politici noi, de e- cu, Virgil Trofin. Ilie Verdeţ, cii bucureştem. tovarăşul
membri ai guvernului, cu o- rale dintre ţările noastre. Aş tat cu multă satisfacţie câ puternice aplauze). faţă de activitatea desfăşura­ galitate şi respect între state, Maxim Berghianu, Gheorghe Gheorghe Cioară, membru al
ficialităţi, cu o serie de oa­ dori să-i adresez de aici mul­ popoarele Americii Latine sînt Intorcîndu-ne acasă, doresc tă în ţările Americii Latine, pentru triumful păcii şi pro­ Cioară, Lina Ciobanu, Flori- Comitetului Executiv al C.C.
meni politici, constatînd cu ţumiri pentru primirea pe angajate ferm pe drumul pre­ gresului în lume. Ea a pus an Dănălache, Janos Fazekas, al P.C.R., prim-secretar al
multă satisfacţie dorinţa de care ne-a făcut-o în scurta luării în propriile mîini a să constat încă o dată, cu faţă de înţelegerile şi Petre Lupu. Dumitru Popescu, Comitetului municipal Bucu­
a extinde colaborarea. Am noastră trecere prin Senegal. bogăţiilor naţionale, câ ele multă satisfacţie, că po­ acordurile încheiate“. Prin din nou în lumină caracterul Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ reşti al P.C.R., primarul ge­
pus, de asemenea, bazele u- Ne-am oprit apoi pentru o doresc să pună capăt relaţii­ porul român are mulţi prie­ glasul lor, întreaga ţa­ constructiv, dinamismul şi ca, Ştefan Voitec. Constantin nera] al Capitalei, a ’ adresat
teni şi în America Latină,
nei colaborări multilaterale, scurtă vizită neoficială, de lor vechi, de inegalitate, şl aşa cum are pe toate conti­ ră. toţi cei ce muncesc, principialitatea politicii exter­ Băbălău, Cornel' Burtică. Mi­ tovarăşului Nicoale Ceauşescu
atît prin Declaraţia comună prietenie, în Maroc. Am avut să stabilească, cu toate sta­ nentele lumii. întărind soli­ i-au adresat tovarăşului ne a partidului şi statului ron Constantinescu. Mihai Da- şi tovarăşei Elena Ceauşescu
pe care am scmnat-o, cit şi convorbiri prieteneşti cu re­ tele lumii, relaţii bazate pe daritatea şi relaţiile de prie­ Nicolae Ceauşescu un fierbin­ nostru — de prietenie frăţeas­ lea. Mihai Gere. Ion Ioniţă. un cald bun venit pe pămîn-
printr-un număr important principiile noi de egalitate, tenie cu popoarele Americii te „Bine aţi venit", i-au ex­ că cu toate ţările socialiste, Conducătorii de pa-rtid şi de tul patriei.
de acorduri de colaborare în gele Hassan al II-lea cu care de echitate, pe avantaj reci­ primat, direct şi sincer, depli­ de adincire şi extindere a re­ stat au venit împreună cu In aclamaţiile celor pre­
diferite domenii de activi­ am ajuns la concluzia de a proc. (Aplauze puternice). In Latine, cu toate popoarele lu­ nul acord şi via satisfacţie faţă laţiilor de colaborare şi soli­ soţiile. zenţi, ia cuvîntul tovarăşul
tate. extinde şi mai mult colabo­ mii, vom fi siguri de desfă­ de roadele bogate ale vizitei, daritate cu ţările care au pă­ Erau prezenţi, de asemenea, Nicolae Ceauşgscu.
rarea dintre ţările noastre; aceste, ţări se desfăşoară un şurarea cu succes a cursului faţă de activitatea' 'desfăşura­ şit pe calea dezvoltării inde­
Doresc ca atît conducerii proces revoluţionar intens de nou de destindere în viaţa pendente, de intensificare a membri ai C.C. al P.C.R., ai Cuvîntarea conducătorului
de stat venezuelene, cît şi s-au semnat de aseme­ înfăptuire a unor transfor­ internaţională, vom fi siguri tă şi cu acest prilej de con­ Consiliului de Stat şi ai gu­ partidului şi statului nostru
tuturor celor cu care ne-am nea o serie de acorduri mări sociale adînci, care sînt că popoarele, acţionînd cu ducătorul statului român, re­ colaborării cu celelalte ţări, vernului, conducători ai insti­ este urmărită cu deosebită a-
Sntîlnit, poporului venezue- privind colaborarea econo­ fermitate şi • în strînsă uni­ prezentantul fidel al năzuin­ indiferent de orânduirea lor tuţiilor centrale şi organizaţii­ tenţie, fiind subliniată în re­
lean să le exprim mulţumiri mică, tehnică şi ştiinţifică vital necesare pentru progre­ tate, vor impune respectarea ţelor şi idealurilor naţiunii social-politică, în folosul des­ lor obşteşti, oameni de ştiin­ petate rînduri de aplauze, o-
sul lor, pentru fericirea, bu­
pentru primirea care ne-au dintre ţările noastre. dreptului lor, vor impune cu noastreţ purtător al mesajului tinderii şi înţelegerii interna­ ţă, artă şi cultură, generalii vaţii şi urale
făcut-o şi să le adresez de Ne-am bucurat, de aseme­ năstarea popoarelor Americii adevărat o politică nouă, în' ei de prietenie între popoare, ţionale. Prin rezultatele sale' ziarişti. Tovarăşul Gheorghe Cioară,
Latine. Am constatat, de a-
aici, de acasă, urările cele nea, în această scurtă trece­ care să fie asigurată posibi­ personalitate politică marcan­ deosebite, vizita pe continen­ Au fost de faţă Nicolas Ro­ exprimînd gîndurile şi sen­
mai bune de succes în dez­ re prin Maroc, de o primire semenea, că toate aceste po­ litatea pentru fiecare naţiu­ tă a vieţii internaţionale, sti­ tul latino-american a repre­
voltarea economico-socială, prietenească — şi aş dori să poare, începînd cu cele pe ne de a se dezvolta cores­ mată pe toate meridianele zentat un aport de seamă la driguez Astiazarain, ambasa­ timentele bucureştenilor, ale
pentru bunăstare şi fericire exprim mulţumirile noastre care le-am vizitat — dar punzător voinţei sale. (Aplau­ pentru contribuţia sa activă creşterea prestigiului Româ­ dorul Cubei la Bucureşti, întregului nostru popor, a
(Aplauze puternice, urale). pentru această primire şi să concluzia la care am ajuns ze puternice, urale). Aceasta la edificarea unei lumi mai niei peste hotare, la dezvolta­ Hernani Escobar Cabrera, mulţumit din inimă secreta­
Vizita noastră în Colum­ urez poporului marocan prie­ este că toate popoarele Ame­ înseamnă că politica externă bune, o lume a păcii şi cola­ rea solidarităţii dintre ţările însărcinatul cu afaceri ad-in- rului general al partidului
bia s-a desfăşurat, de ase­ ten succese tot mai mari pe ricii Latine — sînt dornice a României socialiste, elabo­ borării, la statornicirea unor socialiste cu ţările în curs terim al Venezuelei, Gustavo pentru cuvîntul rostit.
menea, într-o atmosferă de de a-şi afirma cu putere rată de Congresul al X-lea, relaţii interstatale noi, care de dezvoltare, la întărirea u- Pena, însărcinatul cu afaceri Prin intermediul transmi­
prietenie şi solidaritate. Ne-am calea dezvoltării sale econo­ identitatea proprie, indepen­ se dovedeşte pe deplin jus­ să asigure fiecărui popor po­ nităţii tuturor forţelor antiim- ad-interim al Perului, A. siei directe a posturilor de
bucurat de o primire căldu­ mico-sociale, a bunăstării şi denţa şi suveranitatea, de a tă. Avem obligaţia de a face sibilitatea de a-şi făuri des­ perialiste. la edificarea păcii, Serraj, însărcinatul cu afa­ radio şi televiziune, întreaga
roasă. Am avut convorbiri fericirii. (Aplauze prelungite, stabili relaţii cu celelalte sta­ totul, de a acţiona cu şi mai tinul aşa cum o doreşte, fără securităţii şi cooperării în lu­ ceri ad-interim al Marocului, ţară a luat cunoştinţă cu
cu preşedintele Pastrana, cu urale). te pe principii care să le a- multă fermitate pentru în­ nici un amestec din afară. mea întreagă. şefi ai misiunilor diplomatice larg interes de expunerea to­
miniştri şi oameni politici In Maroc, am avut o făptuirea neabătută a aces­ Opinia publică din ţara noas­ acreditaţi în ţara noastră, alţi varăşului Nicolae Ceauşescu,
din Columbia, cu oficialităţi, scurtă convorbire cu pre­ sigure un loc demn în rîn- tei politici, pentru a ne adu­ tră şi-a reafirmat în această La rîndul ei, vizita neofici­ membri ai corpului diploma­ a participat la această spon­
ne-am întîlnit cu cetăţeni ai şedintele ' Republicii Coas­ dul naţiunilor întregii lumi. ce contribuţia tot mai activă zi convingerea sa- fermă că ală de prietenie întreprinsă tic. tană şi emoţionantă adunare
acestui harnic popor. Am ta de Fildeş, Houphouet Boig- Ne-am convins‘şi mai mult la promovarea unei politici vizita tovarăşului Nicolae de preşedintele Consiliului de La ora 21,15, aeronava pre­ populară Ia această nouă şi
realizat, de asemenea, o se­ ny, care se afla într-o vizită că toate aceste procese — ca­ noi, de colaborare şi de pa­ Ceauşescu în Cuba socialistă Stat al României în Maroc a zidenţială aterizează, venind vibrantă manifestare de dra­
rie de înţelegeri cu privire în Maroc şi am ajuns la con­ re se desfăşoară, desigur, nu ce în lume. (Urale puterni­ frăţească. în Costa Rica, Ve­ constituit o nouă contribuţie din Maroc, unde tovarăşul goste şi ataşament faţă de
la colaborarea economică şi cluzia că este necesar să ac.- fără greutăţi, dar se desfă­ ce, aplauze). nezuela, Columbia, Ecuador la întărirea relaţiilor dintre Nicolae Ceauşescu, împreună partid şi patria socialistă,
tehpico-ştiinţifică, am semnat ţionăm pentru dezvoltarea co­ şoară în mod ferm şi impe­ şi Peru, a marcat — prin con­ cele două popoare, în intere­ faţă de- conducătorul iubit,
o Declaraţie comună, punînd laborării noastre multilatera­ tuos — constituie procese încă o dată am constatat vorbirile fructuoase purtate sul reciproc, al cauzei păcii cu tovarăşa Elena Ceauşescu căruia i se urează din adîn-
şi aici bazele unei colaborări le. ireversibile, că' nu există for­ cu multă satisfacţie că rezul­ la nivel înalt, prin docu­ şi cooperării internaţionale. au întreprins, în drum spre cul inimii aceeaşi însufleţi-
îndelungate între poporul Iată, dragi tovarăşi, un ţă in lume în stare să împie­ tatele noastre pe calea con­ mentele importante semnate, Cu aceste sentimente de patrie, o vizită neoficială de toare putere de muncă pen­
român şi poporul columbian. scurt bilanţ — ca să spun dice popoarele Americii Lati­ strucţiei socialiste sînt de o prin acordurile şi înţelegerile justificată mîndrie pentru suc­ prietenie, la invitaţia regelui tru binele ţării, pentru binele
Doresc să adresez conducă­ aşa — al activităţii pe care ne de a-şi afirma\dorinţa lor deosebită importanţă pentru convenite — un moment de cesele înregistrate în toate ţă­ Hassan al II-lea. nostru, al . tuturor. In entu­
torilor columbieni, poporului am desfăşurat-o în aceste 24 de a deveni stăpîne pe desti­ dezvoltarea colaborării in­ excepţională însemnătate pen­ rile vizitate, cu bucuria de In vizita oficială efectuată ziasmul general şi bucuria ce
columbian, mulţumiri pentru de zile. nele lor. de a-şi făuri o via­ ternaţionale. De aceea, este tru dezvoltarea raporturilor a-1 revedea în mijlocul lor pe în ţări latino-americane, pre­ domnesc pe aeroport se re­
primirea care ne-au făcut-o, tă liberă aşa cum o doresc ! necesar să ne înzecim efor­ dintre România şi aceste sta­ preşedintele României socia­ cum şi în vizita neoficială în găsesc gîndurile şi simţămin­
pentru ospitalitate şi să le a- Apreciem că rezultatele sînt (Aplauze puternice, urale). turile pentru înfăptuirea ne­ te. dintre poporul român şi liste, au venit locuitorii Ca­ Maroc, şeful statului român a tele pe care le încearcă în
dresez urarea de a obţine noi deosebit de pozitive din toa­ Ca prieteni ai popoarelor abătută a hotărîrilor Con­ popoarele latino-americane, ea pitalei să-l întîmpine pe to­ fost însoţit de tovarăşii Ion aceste clipe deosebite între­
succese pe calea dezvoltării te punctele de vedere. In ur­ Americii Latine, dorim ca şi gresului al X-lea şi ale Con­ varăşul Nicolae Ceauşescu, la Păţan, Ştefan Andrei, George
economico-sociale. a înflori­ ma acestei vizite în ţările A- de aici, din Capitala Româ­ ferinţei Naţionale, de făuri­ reliefînd, în mod concret, do­ aeroportul Otopeni. In această Macovescu şi Bujor Almăşan. gul popor, adeziunea sa de­
rii patriei, a bunăstării şi fe­ mericii Latine am pus bazele niei socialiste, să le adresăm re a societăţii socialiste mul­ rinţa comună de a adînci şi seară, aerogara freamătă de La coborîrea din avion, to­ plină la politica internă şi
ricirii. (Urale prelungite, a- unei conlucrări trainice, în­ urarea de a întări solidari­ tilateral dezvoltate, de dez­ diversifica cooperarea dintre lume. are un aer sărbătoresc. varăşul Nicolae Ceauşescu şi externă a partidului şi statu­
plauze). delungate, am ajuns la con­ tatea atît pe plan naţional,- voltare a industriei, agricul­ ele, spre binele şi prosperita­ Pe frontispiciul aeroportului tovarăşa Elena Ceauşescu sînt lui nostru, voinţa comună de
turii. ştiinţei şi culturii, de
a milita neobosit pentru în­
Vizita în Ecuador s-a bucu­ cluzia comună, de a adăuga cît şi pe planul interameri- ridicare a bunăstării între­ tea lor. de sa conlucra mai se află portretul tovarăşului salutaţi cu deosebită cordiali­ făptuirea ei, pentru înflori­
strîns în interesul accelerării
rat, de asemenea, de o pri­ la vechile tradiţii ale relaţii- s can. precum şi cu toate po­ gului nostru popor — deoa­ proceselor pozitive contempo­ Nicolae Ceauşescu încadrat tate de tovarăşul Ion Gheorghe rea scumpei noastre patrii,
mire călduroasă. Am avut lor care leagă popoarele poarele lumii care luptă rece tocmai rezultatele în rane, al cauzei generale a de drapele roşii şi tricolore. Maurer şi tovarăşa Elena Republica Socialistă România.
convorbiri îndelungate cu noastre noile realităţi, la ne­ pentru dezvoltarea lor eco­ construcţia socialistă, în dez­
preşedintele Rodriguez Lara, cesitatea întăririi solidarită­ nomică şi socială, pentru in­ voltarea economico-socială au
cu alţi membri ai guvernu­ ţii în lupta comună pentru dependenţă, pentru pace şi o importanţă deosebită pen­ COMUNICAT COMUN
lui. Am ajuns la înţelegeri dezvoltarea economico-socială, să le urez victorie în aceas­
comune cu privire la extin­ pentru consolidarea indepen­ tă luptă dreaptă ! (Aplauze tru toate popoarele care lup­
derea colaborării. S-au sem­ denţei şi suveranităţii, pentru puternice, urale). tă pentru lichidarea stării
nat şi aici o serie de acor­ o lume mai dreaptă, pentru Aşa după cum am arătat de îh'ăpbiere' şi dezvoltarea privind vizita preşedintelui Consiliului de Stat
duri, .de convenţii, o Decla­ prietenie şi pace între toate cînd m-am referit la vizitele lor independentă. (Aplauze
Tocmai
urale).
puternice,
raţie comună. Am avut întîl- popoarele lumii. (Aplauze pu­ în fiecare ţară, am semnat
niri cu cadrele didactice şi ternice, urale). un important număr de a- succesele pe care le obţine al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, in Regatul Maroc
România în construcţia so­
cu studenţii de la vechea u- corduri şi convenţii, o serie
niversitate a Ecuadorului. Ne-a produs o mare satis­ cialismului, realizările pe Preşedintele Consiliului de obiective industriale şi a u- Orientul Apropiat şi au rea­ soluţionarea problemelor in­
Păstrăm cele mai plăcute im­ facţie faptul că în toate ţări­ de Declaraţii comune, un tra­ care le dobîndeşte fiecare Stat al Republicii Socialiste nor proiecte specifice prevă­ firmat hotărîrea ţărilor lor ternaţionale, în folosul popoa­
presii despre toate acestea. le vizitate am constatat că tat de prietenie, care pun ţară socialistă în făurirea România, Nicolae Ceauşescu, zute în planul cincinal al de a sprijini orice, acţiune relor, al promovării principii­
Aş dori ca. o dată cu mul­ realizările României pe dru­ bazele unei colaborări largi, noii orînduiri, fac să creas­ a efectuat. împreună cu to­ Regatului Marocului, luîndu-se menită să grăbească soluţio­ lor dreptului internaţional, al
ţumirile pentru ospitalitatea mul construcţiei socialiste sint multilaterale, aşează relaţiile că prestigiul socialismului în varăşa Elena Ceauşescu, în în considerare măsuri con­ narea acestuia în conformita­ creării unui climat de secu­
dintre România şi ţările res­
lume. fac ca popoarele să
şi primirea ce ni s-a făcut, cunoscute şi se bucură de o pective pe o bază trainică, zilele de 21 şi 22 septembrie crete în acest scop. te cu principiile Cartei Naţi­
ritate şi de cooperare în lu­
să adresez poporului ecuado- largă apreciere. După cum îndelungată. vadă că socialismul este o- 1973, o vizită neoficială, de Cei doi şefi de stat au tre­ unilor Unite şi cu rezoluţiile me.
rînduirea care asigură în-
rian urarea de a obţine suc­ ne-au declarat peste tot re­
cese tot mai mari pe calea prezentanţii vieţii publice cu Aş dori să afirm încă o tr-adevăr ur) drum minunat prietenie, în Maroc, ca oas^’ cut în revistă unele probleme pendinte ale Consiliului de Cei doi şefi de stat au re­
dezvoltării economico-sociale, care ne-am întîlnit, popoa­ dată, din Capitala patriei pentru făurirea unei lumi peţi ai Maiestăţii Sale regele care .confruntă lumea con­ Securitate şi Adunării Gene­ liefat rezultatele pozitive ale
a întăririi independentei, a rele Americii Latine văd în noastre, că vom face totul mai drepte, a dreptăţii socia­ Hassan al II-lea. temporană, reievînd cu satis­ rale a O.N.U. celei de-a patra Conferinţe
le, a păcii şi colaborării in­
bunăstării şi fericirii. (Aplau­ aceasta un exemplu de felul pentru a realiza în cele mai In timpul şederii la Rabat, facţie cursul pozitiv al vieţii Cei doi şefi de stat au pro­ la nivel înalt a ţărilor neali­
ze puternice, urale prelun­ in care trebuie să acţioneze bune condiţiuni toate aceste ternaţionale. (Aplauze puter­ preşedintele Consiliului de internaţionale, afirmarea tot cedat la un schimb de vederi niate şi au subliniat contri­
nice, urale).
gite). acorduri, deoarece ele cores­ Stat al Republicii Socialiste mai puternică. în raporturile asupra situaţiei actuale din buţia activă a acestora la re­
pentru a-şi construi o viaţă pund pe deplin intereselor Iată de ce, tovarăşi, aş România, Nicolae Ceauşescu, dintre state, a principiilor in­
Ultima ţară din America nouă, independentă, în care popoarelor noastre, cauzei dori ca Ia întoarcerea acasă a avut convorbiri cu Maies­ Europa Ei au apreciat în ducerea şi lichidarea decala­
Latină pe care am vizitat-o popoarele să fie pe deplin stă- socialismului, cauzei păcii şi să reamintesc în două cu­ tatea Sa Hassan al II-lea, dependenţei şi suveranităţii mod pozitiv rezultatele pri­ jelor care separă ţările lumii,
a fost Peru. Şi aici ne-am pîne pa destinele lor. (Aplau­ colaborării între toate po­ vinte despre scrisoarea care regele Marocului, cu privire naţionale, neamestecului în mei faze a lucrărilor Confe­ la instaurarea, în raporturile
bucurat de o primire prie­ ze puternice, urale). poarele lumii. am adresat-o din America treburile interne, renunţării rinţei general-europene, la dintre state, a respectării
tenească şi cordială. - Am a- Latină, de a ne concentra la relaţiile româno-marocane la forţă şi la ameninţarea cu nivelul miniştrilor afacerilor principiilor fundamentale ale
vut convorbiri cu preşedin­ Cu o deosebită bucurie am Se poate spune că vizita toate eforturile în direcţia şi la unele probleme interna­ forţa, egalităţii şi avantajului externe, conferinţă chemată dreptului internaţional, la a-
tele Velasco Alvaraclo, constatat aprecierea de care pe care am făcut-o în ţări­ îndeplinirii sarcinilor de plan ţionale actuale. reciproc. să aşeze relaţiile dintre sta­ sigurarea dezvoltării libere şi
cu primul-ministru, cu se bucură politica externă a le Americii Latine a consti­ pe acest an. în industrie, în Convorbirile s-au desfăşurat Partea marocană a făcut o tele continentului pe baze independente a tuturor naţi­
alţi membri ai guvernu­ României, de extindere a tuit o' puternică afirmare a investiţii, de a strînge la într-o atmosferă de cordiali­ expunere asupra unor pro­ noi, astfel incit să fie asi­ unilor, a participării active
lui. cu o serie de ofi­ colaborării cu ţările socia­ ideilor socialismului, a idei­ timp recolta, de a realiza în tate şi înţelegere mutuală, bleme internaţionale care o gurată posibilitatea pentru a statelor, fără deosebire de
cialităţi. Am luat — după liste, cu ţările în curs de dez­ lor unei noi orînduiri socia­ bune condiţiuni însămînţări- caracteristică relaţiilor de preocupă. In acelaşi timp, a fiecare popor, pentru fiecare mărime şi potenţial, pe bază
cum cunoaşteţi — cuvîntul voltare, cu popoarele care le care se afirmă cu putere le, de a face totul pentru ca prietenie dintre cele două prezentat unele date cu pri­ stat, de a-şi consacra efor­ de egalitate, la examinarea
în două universităţi, într-o luptă pentru dezvoltarea lor ca o orînduire trainică, tî- sarcinile ce ne stau în faţă ţări. vire la situaţia existentă în turile dezvoltării economice şi soluţionarea problemelor
cooperativă agricolă, la con­ independentă, cu celelalte nără, în plină înflorire. Vi­ în toate domeniile să fie în­ Vizita preşedintelui Nicolae Sahara spaniolă. şl sociale independente, potri­ care confruntă lumea contem­
silii municipale. Am pus ba­ ţări ale lumii, cu statele ca­ zita a contribuit mult la a deplinite în mod exemplar. Ceauşescu. care a reprezentat Partea română a expus u- vit propriilor aspiraţii. Ei au porană ; în această ordine de
zele unor importante acor­ pitaliste dezvoltate, pe baza face cunoscut ceea ce poate Doresc să-mi exprim con­ a doua întîlnire între şefii nele considerente asupra unor fost de acord în a aprecia că idei, părţile au evidenţiat ro­
duri 'de colaborare multila­ principiului coexistenţei paş­ realiza un popor stăpîn pe vingerea că toţi oamenii de stat ai României şi Maro­ probleme internaţionale actua­ înfăptuirea securităţii şi con­ lul şi contribuţia ţărilor mici
terală. semnînd şi aici o De­ nice, faptul că la baza acestor destinele sale, care munceş­ muncii din România socialis­ cului, după cea de la Rabat le, inclusiv cu privire la solidarea pă -ii în Europa vor şi mijlocii la instaurarea unui
claraţie comună. Aş putea relaţii aşezăm în mod ferm te pentru sine, pentru a-şi tă vor face totul peritru a din decembrie 1970, a oferit aceea a transformării Balca­ contribui la promovarea co­ climat de pace şi securitate
spune că şi vizita în Peru principiile care se afirmă tot ,asigura o viaţă liberă, de bu­ înfăptui în " cele mai bune prilejul continuării convor­ nilor într-o zonă a păcii şi laborării şi la întărirea secu­ în lume şi la dezvoltarea re­
s-a desfăşurat cu bune re­ mai mult pe plan internaţio­ năstare, de fericire, un condiţiuni programul de fău­ birilor la nivelul cel mai colaborării. rităţii în lumea întreagă. laţiilor de prietenie şi cola­
zultate din toate punctele loc demn în rîndul fami­ rire ’a societăţii socialiste înalt între cele două ţări. Scoţînd în evidenţă rolul Referitor la evoluţia situa­ borare între toate naţiunile.
de vedere. Aş dori acum, la nal—egalitatea în drepturi în­ liei popoarelor întregii lumi. multilateral dezvoltate, pen­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae tot mai important al statelor
întoarcerea acasă, să adresez tre toate naţiunile lumii, res­ (Aplauze puternice, urale). tru a-şi aduce şi mai activ Ceauşescu şi regele Hassan al africane în viaţa internaţiona­ ţiei din Asia de sud-est, cei Vizita preşedintelui Consi­
conducătorilor şi poporului pectul independenţei şi suve­ In acelaşi timp, vizita a contribuţia la întărirea prie­ II-lea au constatat cu pro­ lă contemporană, preşedintele doi şefi de stat au salutat cu liului de Stat al Republicii
peruan mulţumirile noastre ranităţii, neamestecul' în tre­ fost o expresie elocventă a teniei cu ţările socialiste, cu fundă satisfacţie că relaţiile Nicolae Ceauşescu şi regele satisfacţie încheierea Acordu­ Socialiste România, 'Nicolae
pentru primirea de care burile interne, avantajul reci­ politicii României, de pace popoarele care luptă pentru dintre cele două ţări se dez­ Hassan al II-lea au exprimat lui privind încetarea războiu­ Ceauşescu, în Maroc, a con­
ne-am bucurat, pentru ospi­ proc, respectarea dreptului fi­ şi colaborare cu toate popoa­ dezvoltarea independentă, cu voltă continuu, corespunzător hotărîrea de a susţine în con­ lui şi restabilirea păcii în Vi­ stituit o nouă contribuţie la
talitate, cele mai bune urări ecărui popor de a fi stăpîn rele lumii. A fost afirmată toate ţările, la cauza colabo­ intereselor lor, ale păcii şi tinuare lupta popoarelor afri­ etnam, precum şi semnarea întărirea relaţiilor dintre po­
de succes pe calea dezvoltă­ pe bogăţiile naţionale, de a-şi cu putere dorinţa popoare­ rării şi păcii în întreaga lu­ securităţii internaţionale. cane pentru lichidarea sub­ Acordului privind restabilirea porul român şi poporul maro­
rii economico-sociale, a în­ putea făuri viaţa aşa cum o lor noastre de a conlucra me. (Aplauze puternice, ura­ In timpul convorbirilor, cei dezvoltării, consolidarea in­ păcii şi realizarea înţelegerii can.
floririi ţării, a bunăstării şi doreşte el. (Aplauze puterni­ strîns pentru a se pune pen­ le). doi şefi de stat au examinat dependenţei lor politice şi e- naţionale în Laos, ceea ce Preşedintele Consiliului de
fericirii. (Aplauze puternice, ce, urale). tru totdeauna capăt politicii stadiul înfăptuirii înţelegeri­ conomice, pentru a fi stăpîne constituie un fapt deosebit de Stat şi personalităţile care
urale). Vă urez dumneavoastră, tu­ important pentru dezvoltarea l-au însoţit au exprimat mul­
In cursul acestor vi­ imperialiste de forţă şi dic­ turor. dragi tovarăşi şi dragi lor convenite cu prilejul întîl- pe bogăţiile lor naturale.
înainte de a mă referi la zite, al convorbirilor pe care tat, colonialismului, neocolo- compatrioţi, succes în întrea­ nirii anterioare şi au sublini­ Cei doi şefi de stat au con­ unei politici de pace şi cola­ ţumiri Maiestăţii Sale regele
cîteva concluzii mai genera­ le-am avut cu conducătorii nialismului. S-au afirmat şi ga voastră activitate, multă at rezultatele apreciabile ale damnat colonialismul şi dis­ borare în această zonă. care Hassan al II-lea şi guvernu­
le, aş dori să menţionez că la statelor, cu membri ai gu­ cu acest prilej în fiecare De­ sănătate, multă fericire! (U- cooperării dintre Republica criminarea rasială şi au ex­ să permită popoarelor indo- lui marocan pentru primirea
întoarcerea spre ţară am claraţie comună, în fiecare rale puternice, aplauze ; se Socialistă România şi Regatul primat hotărîrea fermă a ce­ chineze să hotărască liber ca­ călduroasă şi ospitalitatea ce
poposit pentru cîteva ore în vernelor, cu reprezentanţi ai împrejurare, principiile de­ scandează : Ceauşescu — Marocului, îndeosebi în do­ lor două ţări de a acorda pe lea dezvoltării lor politice, e- le-a fost rezervată.
Senegal, am avut convorbiri unor partide şi organizaţii po­ plinei egalităţi în drepturi, P.C.R. !). meniul minelor, agriculturii, mai departe sprijin mişcărilor conomice şi sociale, conform Preşedintele Consiliului de
sănătăţii şi învăţămîntului. frica. aspiraţiilor lor legitime şi fă­ Stat a reînnoit invitaţia adre­
de eliberare naţională din A-
ră nici un amestec din afară.
sată regelui Hassan al II-lea
Ei au exprimat, totodată, in­
Plecarea din Rabat teresul comun faţă de dez­ nifestat îngrijorarea faţă de bliniat importanţa acordată de a vizita România. Acestei
Cei doi şefi de stat au su­
Cele două părţi şi-au ma­
invitaţii care a fost accepta­
voltarea şi diversificarea co­
operării prin realizarea de menţinerea conflictului din de România şi Maroc întăririi tă cu plăcere, urmează a i
rolului şi eficacităţii Orga­ se da curs la o dată ce va fi
nizaţiei Naţiunilor Unite în stabilită ulterior.
RABAT 22. — Trimisul spe­ Ceauşescu şi tovarăşa Elena superiori, funcţionari superi­ şi de la membrii corpului di­ Dejun oferit în onoarea
cial Agerpres, Mircea S. Io- Ceauşescu, însoţiţi de primul ori din ministerul afacerilor plomatic.
nescu, transmite: Sîmbă- ministru al guvernului ma­ externe. De asemenea, tovarăşii Ion
tă la amiază, preşedintele rocan, Ahmed Osman, s-au Erau de faţă ambasadorul Păţan, Ştefan Andrei, George Convorbiri ale miniştrilor români
Consiliului de Stat al Re­ îndreptat spre aeroportul in­ României la Rabat, Vasile Macovescu, Bujor Almăşan şi tovarăşului Nicolae Ceauşescu
publicii Socialiste Româ­ ternaţional „Rabat Sale“, Mircea, şi membrii Ambasa­ celelalte persoane oficiale care Tovarăşul Ion Păţan, vice­ comerciale între Republica
nia, Nicolae Ceauşescu, şi-a unde a avut loc ceremonia dei române, ambasadorul Ma­ l-au însoţit pe şeful statului Sîmbătă, şeful statului ma­ luat parte Ahmed Osman, pri­ preşedinte al Consiliului de Socialistă România şi Maroc.
/
încheiat vizita neoficială da plecării; Aerogarg era împo­ rocului la Bucureşti, Maati român în vizita sa în Maroc rocan, regele Hassan al II-lea, mul ministru, Ahmed Taibi Miniştri al Republicii Socia­ La rîndul său, tovarăşul Bu­
prietenie împreună cu tovară­ dobită cu drapelele de stat Jorio, precum şi ceilalţi şefi şi-au luat rămas bun de la a oferit un dejun în onoarea Benhima. ministrul afacerilor liste România şi ministrul jor Almăşan, ministrul mine­
şa Elena Ceauşescu în Maroc, ale României şi Marocului, de misiuni diplomatice acre­ gazde. preşedintelui Consiliului de externe, alţi membri ai gu­ comerţului exterior, a avut lor. petrolului şi geologiei, a
la invitaţia regelui Hassan al încadrînd portretele preşedin­ ditaţi în capitala marocană. La scara avionului, pre­ Stat al Republicii Socialiste vernului, generali şi ofiţeri convorbiri cu Abdelkader avut convorbiri cu Abdelka­
■II-lea. telui Nicolae Ceauşescu şi re­ Pe aeroport se află aliniată şedintele Nicolae Ceauşescu, România, Nicolae Ceauşescu, superiori funcţionari din Mi­ Benslimane. ministrul maro­ der Benslimane. ministrul ma­
După dejunul oferit în o- gelui Hassan al II-lea. o gardă militară de onoare, tovarăşa Elena Ceauşescu, sînt şi a preşedintelui Republicii nisterul Afacerilor Externe. can al comerţului, industriei rocan al comerţului, industri­
noarea înalţilor oaspeţi de Pe aeroport se aflau, pen­ în uniformă de paradă, care din nou salutaţi cu căldură Coasta de Fildeş, Felix Houp­ Au participat, de asemenea, minelor şi marinei comercia­ ei minelor şi marinei comer­
şeful statului marocan, pre­ tru a-şi lua rămas bun de la prezintă onorul preşedintelui de primul ministru marocan, houet Boigny, aflat în aceste persoanele oficiale care l-au le, şi cu Mohamed Benhima, ciale, precum şi cu repre­
şedintele Consiliului de Stat înalţii oaspeţi, Ahmed Taibi Consiliului de Stat al Româ­ Ahmed Osman, îşi string prie­ zile în vizită oficială în Ma­ însoţit în vizita în Maroc pe ministrul marocan al coope­ zentanţi ai upor organisme
al României, tovarăşul Nicolae Benhima, ministrul afacerilor niei. Preşedintele Nicolae teneşte mîinile. roc. preşedintele Republicii Coasta rării şi formării cadrelor. Au de stat. marocane.
Ceauşescu, şi tovarăşa Elena externe, Abdelkader Bensli- Ceauşescu. însoţit de primul De pe scara avionului, to­ Intre cei trei şefi de stat de Fildeş. fost examinate, cu acest pri­ _ Cu acest prilej, au fost ana­
Ceauşescu, potrivit protocolu­ mane, ministrul comerţului, ministru marocan, Ahmed varăşul Nicolae Ceauşescu. to­ a avut' loc, cu acest prilej, Dejunul s-a desfăşurat în- lej, posibilităţile dezvoltării, lizate perspectivele intensifi­
lui marocan, şi-au luat rămas industriei minelor şi marinei Osman, trece în revistă garda varăşi/ Elena Ceauşescu salu­ o convorbire. tr-o atmosferă cordială. în continuare, a schimburilor cării cooperării dintre cele
bun de la regele Hassan al comerciale, Mohamed Benhi­ de onoare. tă pe gazde, adresîndu-le urări La dejun am participat to­ O comerciale, a colaborării. a două ţări, îndeosebi în indus­
II-lea. Cei doi şefi de stat ma, ministrul cooperării şi P r e ş e d i n t e l e Nicolae de rămas bun. varăşii Ion Păt.an. Ştefan An­ In acelaşi timp, tovarăşa cooperării economice şi teh- triile minieră şi petrolieră
şi-au strîns prieteneşte mîini- formării cadrelor, Salab Ceauşescu şi tovarăşa Elena Avionul prezidenţial deco­ drei. George Macovescu, Bu­ Elena Ceauşescu a participat nico-ştiinţifice între cele do­ In urma acestor convorbiri, a
M'Zili, ministrul lucrărilor jor Almăşan, şi celelalte per­ la un dejun oferit în cinstea uă ţări. Cu prilejul convorbi­
le. s-au îmbrăţişat cu căldu- Ceauşescu îşi iau rămas bun lează la ora 15,15, ora locală, fost semnat un protocol pri­
publice şi comunicaţiilor, cei­ soane oficiale care l-au înso­ sa de către familia regală, rilor avute s-a semnat un
J-ă. lalţi membri ai guvernului de , la personalităţile maroca­ spre capitala patriei noastre ţit pe şeful statului român. dejun desfăşurat într-o am­ protocol privind dezvoltarea vind cooperarea economică
româno-marocană în domenii­
Apoi tovarăşul Nicolae marocan, generali şi ofiţeri ne venite la aeroport, precum — Bucureşti. Din partea marocană au bianţă de cordialitate. cooperării şi a schimburilor le minier şi petrolier.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35, Telefoane: 72 138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură sport) — Tiparul I. P. Deva
«