Page 83 - Drumul_socialismului_1973_09

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 818 ® MARJI 25 SEPTEMBRIE 1973
2

CUM ORGANIZĂM AGITAŢIA VIZUALĂ ? «IM OBMIMIIH

UŞII MIC.

membrii organizaţiilor din
Ştafeta muncii sectoarele IX rambleu (mi ■
na Vulcan) şi mecanic
Organizaţia de tineret de (F.S.H.) au efectuat săpă­
la Fabrica de stîlpi hidrau­ turi pentru drenaj.
Un panou, confecţionat vă). In prima decadă a a- care maistru — un bun pe­ şi altele). Agitaţia vizuală lici din Vulcan, cu spriji­ Cu multă hărnicie a lu­
îngrijit şi expus în locul cestel luni, printre brigăzi­ dagog şl educator al su­ militează pentru ceea ce nul comitetului orăşenesc crat echipa de tineri zidari
cel mai corespunzător din le bune şi cu cîştiguri’ în balternilor săi“. De aseme­ trebuie făcut. Dar ea nu ex­ al U.T.C., a organizat de cu­ — tencuitori din cadrul
incinta E.M. Lupeni, con­ consecinţă Se situau cele nea, un panou prezintă de­ plică suficient de convingă­ rînd o emoţionantă primire şantierului din localitate,
ţine înaltele şi mobilizatoa­ conduse de Constantin Ar­ taliat metoda de exploatare tor şi de concret cum tre­ a tinerilor muncitori, absol­ condusă de Iuliu Varga,
rele aprecieri ale conducă­ bore, Petru Madaraş, _ Ma­ cu surpare în subetaje — buie făcut şi nu popu­ venţi de şcoală profesiona­ urgentînd darea în folosin­
torului partidului şi statu­ rin Ciochia, Ioan Popescu, metodă care a permis o larizează operativ ce s-a lă, ce s-au încadrat în pro­ ţă a noului local de grădi­
lui nostru, t o v a r ă ş u l Andronic Grumăzescu, Ioan creştere substanţială a pro­ făcut. ducţie. In timpul festivită­ niţă. Pentru perioadă care
Nicolae Ceauşescu, rostite Onuţ, Constantin Petre, Ioan ducţiei şi productivităţii La preparaţla Lupeni, a- ţii, purtînd un nume atît urmează, uteciştii de la
cu prilejul memorabilei vi­ Solomon, Ioan Sălăgean, Ni­ muncii şi reducerea consu­ gitaţia vizuală conţine cî- de sugestiv — „Ştafeta F.S.H. şi-au mai propus să
zite de acum un an în Va­ colae Tănăsnche, Mihai mului de lemn de mină. teva îndemnuri (multiplica­ muncii" — noilor angajaţi efectueze încă 2 500 ore
lea Jiului. Blaga, iar din sectoare s-au Cum sînt uipaărite rezul­ te) care, susţinute, ar avea le-ă fost înmînată, din par­ mUncă patriotică, sprijinind
„Ştiu că minerii sint oa­ evidenţiat II, IV şi VI. tatele obţinute, modul în mesaj agitatoric : „Ce faci tea salariaţilor fabricii, che­ lucrările de construcţii.
meni de cuvînt; întotdea­ Popularizarea, în acest care colectivul a răspuns azi pentru reducerea preţu­ ia succesului, ca simbol al
una ei au constituit un de­ mod, a rezultatelor nu este chemărilor adresate 7 lui de cost ?“, „Mai repede, continuităţii de muncă şi Cum ne comportăm
taşament puternic al clasei o formalitate. Oamenii, i- Pe un panou sînt prezen­ mai bine, mai ieftin“, „Ce creaţie între generaţiile de
muncitoare, un detaşament mensa lor majoritate, nu tate brigăzile şi echipele e- ai făcut azi pentru reduce­ muncitori.
do încredere al partidului. sînt indiferenţi faţă de re­ videnţiate în întrecere, cu rea umidităţii sortărilor în societate ?
Partidul s-a bizuit în trecut alizările obţinute în mun­ rezultatele obţinute (cele special şi mixte?“, „Funcţi­ Largi acţiuni
şi se bizuie şi astăzi cu în­ că. Cunoscîndu-le operativ conduse de Ioan Malea, Va- onarea spălătoriei în timpul Comitetul orăşehesc al
credere pe minerii din Va­ şi cît mal complet, compa- sile Pop, Vad Tibor, Ştefan aplatizării costă în plus 920 patriotice * 6 * * * * * 12 U.T.C. şl al femeilor au fost
lea Jiului". rîndu-le — se mobilizează. Parpalea, Iulian Doţa, Va- lei/oră" etc. Colectivul de organizatorii ubei mese ro­
Minerii Lupenlului, toţi Desigur, agitaţia vizuală de sile Demian, Horongozo Ed- aici nu este- însă avizat ce tunde care a abordat aspecte
cei pentru care calitatea de la E.M. Lupeni ar mai tre­ mund, Alexe Ivdochinov, s-a făcut azi sau ieri, ori Rezultate bune s-au în­ de comportament al tinerilor,
muncitor miner înseamnă bui completată şi CU urmă­ Martin Kniiff, Cornel Mîr- la decadă, pentru reducerea registrat la nivelul tuturor fete şi băieţi, la locul de
organizaţiilor şi în planul
o mare responsabilitate rirea stadiului îndeplinirii za). Care sînt rezultatele umidităţii la cărbunele spe­ muncii patriotice. Valoarea muncă, în familie şi socie­
muncitorească, depun efor­ angajamentelor de întrece­ celorlalte brigăzi, cîte tone cial destinat cocsificării şi orelor prestate, la acţiunile tate. Discuţiile au evidenţi­
turi pentru a fi la înălţi­ re pe brigăzi şi sectoare, de minereu au extras în la mixte. Nu i se spune, finanţate, se ridică la at necesitatea unei mai in­
mea acestei încrederi, pen­ precum şl cu rezultatele a- contul angajamentului anu­ prin intermediul agitaţiei 100 000 lei. tense participări a utecişti-
Comunista Marla Budtu lucrează tn cadrul laboratorului cen­
tru a dovedi faptic că au plicării iniţiativelor. al — nu se aduce la cu­ vizuale, unde trebuie în­ tral al I.V. Călan. A fost surprinsă de obiectivul aparatului Valoarea lucrărilor nefi- lor, a celorlalţi tineri la
fost şi sînt oameni de cu­ La mina şi preparaţla De­ noştinţă. La fel, ca iniţia­ chis robinetul risipei sau de fotografiat în timp ce executa o analiză de determinare a nanţate se ridică la peste muncă, manifestarea unui
vînt. Despre acest lucru va agitaţia vizuală prezintă tori ai întrecerii, minerii cine sînt, concret, risipito­ conţinutului de fler din minereu. Foto: VIRGIL ONOIU 6 milioane lei. Unul dintre comportament în spiritul
poţi să afli nu numai din în mod corespunzător obiec­ din Deva ar trebui încunoş- rii, cei care nu au făcut obiectivele importante, la
evidenţele din birouri, ci şi tivele întrecerii din acest tinţaţi de rezultatele celor­ nimic pentru reducerea pre­ care s-a muncit, l-a consti­ normelor cuprinse în pro­
din graficul întrecerii între an hotăritor al cincinalului, lalte unităţi miniere din ju­ ţului de cost. Şi, în acest tuit amenajarea noului sta­ gramul educaţional al parti­
brigăzi şi sectoare, comple­ conţine chemări mobiliza­ deţ pe care le-au chemat fel, lozincile atît de estetic dion din localitate. Aici, dului.
O caracteristică a agita­ | Bucurii cîştigate prin muncă
tat decadal. El reprezintă toare. Panourile şi lozincile la îndeplinirea exemplară aranjate rămîn un simplu
oglinda unei neobosite acti­ din zona intrării în mină a planului pe 1973, aşa cum decor...
vităţi şi dă răspuns la cu­ popularizează angajamen­ în Valea Jiului, la majori­
noscuta întrebare care şi-o tele brigăzilor în întrecerea tatea exploatărilor, se afi­ ţiei vizuale militante este
pun minerii cînd intră sau iniţiată de minerii din for­ şează „barometrul" evolu­ insistenţa; continuitatea. Ea Angajamentele io întrema |
ies din şut : Cum stăm 7 maţia condusă de Roman ţiei îndeplinirii planului pe trebuie să aducă la cunoş­ ! Căutînd locuinţa Anei Bo- peratorilor de aici şi de 15 \
Graficul îi încunoştinţează Petruţ, consemnează chema­ bazin. tinţa oamenilor muncii cum : dici, cineva ne-a îndreptat ani rămine statornica iubi- j
cum stă şl mina în compa­ rea lansată de adunarea ge­ La mina şi preparaţla merg treburile la mină, în \ spre o casă nouă, întemeiată toare a meseriei de îngriji- }
raţie cu celelalte exploatări nerală a salariaţilor către Deva sînt panouri şi lo­ întreprindere sau pe şanti­ j de gazdă din hărnicia şi bu- toare. „Dacă aş lua-o de la j patriotici - îndeplinite exemplar
din bazin şl cum le va fi toate colectivele unităţilor zinci destule, unele chiar er, care sînt rezultatele în j năstarea ultimilor doi ani, capăt, tot îngrijitoare m-aş \
retribuită munca potrivit miniere metalifere din ju­ pot Să lipsească pentru că întrecerea socialistă, unde | ; Era semnul de netăgăduit face — afirmă de fiecare \ Pentru anul 1973 ne-am ţenii comunei noastre se
rezultatelor obţinute (o ru­ deţ, îndeamnă la respecta­ sînt generale („Cincinalul se impune să se acţioneze § j al prosperităţii unei familii dată. îmi sînt dragi vitele i prevăzut să realizăm prin ridică la peste 220 000 lei.
brică a graficului este com­ rea consumurilor specifica înainte de termen", „Sîntem cu mai multă energie, Prin j cooperatoare din zilele noas- şi nu pot avea linişte dacă \ muncă voluntar-patriotică Un aport deosebit la finali­
pletată, tot decadal, cu sa­ de materiale şi energie, hotârîţi să realizăm cinci­ forme simple, operative Şi \ tre. Şi este doar una din nu le ştiu îngrijite şî liră- '■ un volum mare de lu­ zarea acestor obiective
lariul pe post de miner rea­ precum şi la transpunerea nalul înainte de termen" — pe înţeles ! \ mărturiile numeroase ale nite". Cu acest gînd şi-a în- ; crări, în afara celor l-au adus deputaţii Simion !
lizat In perioada respectl- în viaţă a iniţiativei „Fie­ de pe frontispiciul Notaţiei I. M1RZA \ acţiunii principiului socia- ceput activitatea în coopera- j stabilite de obşte a se Ccacu din Măceu, Gh. Mari-
\ list, după care munca de- tivă şi cu aceasta neistovi- \ înfăptui prin contribuţie ciu din Ocoliş, Lelea Boari-
V ________________________ ___, ) vine izvorul sigur şi ga- tă pasiune o întîlnim astăzi ; îh muncă şi în bani. Prin tă din Ruşi, Ion Gruia din
\ rantat al avuţiei personale ocrotind, împreună cu alţi \ eforturile depuse de oameni Vîlcele, Abica Petroescu din
[ şi obşteşti. trei îngrijitori, cele 115 ca- [ am reuşit să finalizăm o Băţălar, Izidor Steliân din
i Cînd am intrat tn prima pete de animale. Pleacă \ seamă de lucrări, care dau CoVragi, Izidor Dorică din
un plus de frumuseţe co­
\ din odăi, Ana Bodici se pre- pînă-n ziuă de acasă şi se I Gîhţaga, Auroriâ Bărbii din
ECONOMISIREA RESURSELOR ENERGETICE \ gătea să se întoarcă în cîmp, întoarce seara tîrziu. Şi dc - munei Bretea Română. Bretea Strei, AUrăl Cei-bi-
ceanu din Plopi.
S-au turnat 4 000 mp de
\ lîngă vitele pe care le îngrl- fiecare dată i se pare că \ trotuare in aproape toate In aceste zile ne-am con­
timpul este mult prea Scurt \
contribuţie directă, eficientă, ia dezvoltarea economiei naţionale \ jeşte. M-a împresurat cu pentru treburile ei. Alteori \ satele comunei şi s-au re­ sultat cu deputaţii asupra
\ seninătate răbdătoare şi căl-
parat alţi 1 000 mp, S-au
obiectivelor pe care va tre­
\ dură, dar nu -fără emoţia urcă vitele la munte, în ta- \ reparat şi întreţinut 40 km bui să le propunem în adu- |
bara din Ponor şi coboară \
j stînjenitoare a aceluia care de acolo o dată sau de două j de drumuri, s-au amenajat nările populare spre apro- j
I se lasă greu să Vorbească ori într-o lună. Nimic nu ; şi extins 2 ba de zonă ver­ barea cetăţenilor. Valoarea f
\ despre sine, încetul cu în- cruţă, nici timpul şi nici i de. S-au amenajat 4 baze lucrărilor ce le vom înfăp- {
\ cetul apoi, din puţinele ei sportive în jurul şcolilor tui în întrecerea patriotică |
odihna pentru îndeplinirea ; generale din comună, s-au este ou mult mai mare ca ţ
\ cuvinte şi din multele lu-
Efectul unei Înlăturarea iluminatului excesiv I cruri pe care le cunoşteam exemplară a îndatoririlor j construit şi reparat 8 fîn- în 1973. O vom realiza în \
sale. Am întrebat-o de cîş- j
tîni publice, s-au făcut în­
mod cert, pentru că oame- ;
\ de la alţii, am compus bio-
spus că pe lîngă veniturile j
j grafia şi chipul acestei vred- tigurile realizate şi ea ne-a \ diguiri de pîraie pe o dis­ nii noştri sînt dornici să î
tanţă de 8 km şi s-au talu­
facă din aşezarea unde stau 3
valoroase iniţiative (Urmare din pag. 1) de asemenea, unele unităţi Locuri unde se I nice femei care şi-a legat băneşti lunare urmează să j zat 40 000 ml de maluri. o localitate pe măsura as- 1
iluminate peste necesar — î viaţa de eforturile şi reali- primească în această toam- \ Numărul obiectivelor reali­ piraţiilor lor.
(Urmare din pag. 1) peni (responsabil Olimpiu reparaţii încălţăminte, croi­ „mănîncă“ multă j zările cooperativei de pro- nă şi 1200 kg grîu şi 2300 ; zate prin muncă voluntar-
Medrea), ardeau 10 tuburi torie pentru bărbaţi şi fe­ ; ducţie din Vaţa de Jos. A- kg proumb. patriotică este desigur mai PANTELE BRETEANU
— In primul rînd fap­ fluorescente de cîte 600 W mei etc. I na Bodici este cea mai ve- mare. Valoarea tuturor lu­ primarul comunei
tul că periodic facem ana- fiecare, fiind necesare — v energie \ che membră a familiei coo­ Prof. SABIN SELĂGEA crărilor realizate de cetă­ Bretea Română
„ liza utilizării locomotive­ după cum apreciau specia­ „Clipea“ un bec...
lor cu abur. Acele loco­ liştii care ne-au însoţit — In municipiul Hunedoara
motive care din anumite doar 3-4 lămpi. De fapt, au
motive sînt programate să fost date indicaţii precise Restaurantul „Parîngul" se cohsumă multă energie
remorcheze trenuri cu tona­ pentru iluminarea pe tim­ din Petroşani era iluminat electrică pe timpul nopţii.
je inferioare celor planifica­ pul nopţii doar a vitrinelor în exterior cu lămpi de 250 Nu ne referim la necesită­ Duminică pe ogoar
te sînt de regulă scoase unităţilor comerciale şi nu a W, instalate la foarte mică ţile productive ale marilor
din program. Zilele trecu­ întregului spaţiu. Acele mo­ distanţa una de alta. unităţi industriale situate
te, de pildă, am scos din tive de „reclamă comercia­ — Devizul pentru aceste în această platformă, ci la
program o locomotivă din lă", invocate ătît de des de circuite a fost făcut încă de acea lipsă de spirit gospo­ semnat că, în vederea asigu­
dăresc manifestată de către
seria 50 100 pe distanţa lucrătorii din comerţ, as­ anul trecut — ne-a decla­ Mecanizatorii au lucrat rării uimi front larg de lu­ cani (din 200 ha aii însă-
Simeria — Cugir pentru cund, de fapt, lipSa de Spi­ rat Dumitru Ghiţan, res­ factorii răspunzători din cru, la brigada din Abucea mînţat mai puţin de 50),
că acesta nu avea un to­ rit gospodăresc pe care a- ponsabilul localului. Iar a- domeniul comerţului de cu spor mecanizatorii Tiberlu DOrca,
naj corespunzător. In a- ceştla o manifestă faţă de cum cîteva săptămîni au toate genurile. Lîngă tea­ o> s-a recoltat porumbul de pe Slminic Munteânu, Nicolae
cest fel s-au economisit utilizarea curentului. Lîngă fost instalate şi lămpile. Pe trul oraşului* o serie de (Urmare din pag. I) anterioare, reiese că s-a fă­ 12 hectare Serioase semne de Vasi şi Petrişor Soie au lu­
dintr-o dată cîteva tone viitor, Voi lua măsura re­ magazine consumau cu cut semănatul griului pe 40 întrebare se ridică însă şi la crat diirhiriică la semănat,
de combustibil. Şi să arăt magazinul menţionat se a- ducerii iluminatului pe mult peste necesar cufen- de hectare din cele 110 re­ această unitate în legătură cu discuit şi arat. De asemenea,
că dacă această practică o flă o unitate de desfacere timpul nopţii, întrucît risi­ tui electric. De pildă, la Am notat şl numele celor partizate culturii respective. asigurarea seminţelor, defici­ directorul S.M.A. Dobra, ing.
avem în vedere numai în a produselor din carne, cu pa grevează şi asupra chel­ magazinul de mercerie (res­ în cauză. Este vorba de Ion Inginerul şef al C.A.P., Petru tul la orz şi culturi masă Axente Guţia, a ţinut să evi­
momente deosebite, ca ce­ dimensiuni foarte mici, în tuielilor generale pe care ponsabil Natalia Raia) erau Goandă, Ana Nica şi Ion Ar­ MerioniUc, a ţiriut să evi­ verde însumînd peste 10 to­ denţieze aportul tractoriştilor
le expuse, nu-i mai puţin care erau aprinse toate ce­ le avem. aprinse 14 lămpi de putere deleana. Orice motive ar in­ denţieze conştiinciozitatea de ne (!). de la C.A.P. Teiu, Lâpuşnic,
adevărat că acordarea li­ le 5 tuburi de cîte 40 W. O Grădina de vară din par­ mare, pe un şanţ Suspendat voca, atitudinea lor vine în care dau dovadă în muncă Angajaţi cu toate eforturi­ Ohaba şi Sălciva la urgenta­
nei atenţii deosebite între­ singură lampă ar fi fost de cul oraşului era, de aseme­ la marginea tavanului, ca­ contradicţie cu interesele co­ mecanizatorii, calitatea lu­ le pentru recuperarea restan­ rea acţiunilor cu care sînt
ţinerii şi reparaţiei loco­ ajuns. nea, luminată ca Ziua. Lâ re făceau o lumină „discre­ operativei, neeliberarea la crărilor efectuate de ei fiind ţelor existente la C.A.P. Roş- confruntaţi.
motivelor este o altă mă­ îrttr-o situaţie similară, fel şi grădina de vară a res­ tă“ şi costisitoare. Pentru timp a terenului influenţînd corespunzătoare exigenţelor.
sură prin care reuşim să 'de risipă, se afla şi cinema­ taurantului „Minerul". La dimensiunile acelei unităţi negativ soarta recoltei vii­ j lâ i. a. s. Mintia =
economisim combustibil. tograful oraşului, care, deşi magazinul alimentar nr. 18, ar fi ajuns numai două toare. Unitatea mal are pregătit pa­
Nu mai vorbesc de efectul trecuse de miezul nopţii, din autogară, erau aprinse lămpi. La fel şi la magazi­ Cei patru tractorişti de la tul germinativ pentru grîu In mai puţin de 8 zile
pe care îl are înlocuirea avea firma şi becurile de peste 28 de lămpi de mare nul de galanterie şi încăl­ C.A.P. Lăsău, înţelegînd sem­ pe încă 20 de hectare. Am
tracţiunii cu abur cu cea pe holuri aprinse. Cui ser­ putere. Ardeau becuri şi ţăminte, în care erau aprin­ nificaţia majoră a îndemnu­ reţinut însă şi existenţa li­ | se va încheia semănatul |
dieselizată. De curînd, „a- veşte oare acest consum firme şi la alte unităţi co­ se peste 20 de becuri eu rilor cuprinse în scrisoarea nei situaţii îngrijorătoare în
verea" depoului s-a îmbo­ Inutil ? merciale. Un fapt ni s-â filament puternic. Intr-un ceea ce priveşte semănatul MINTIA. In aceste zile, lucrătorii de la ferma din Lă- !
găţit cu două L.D.E. şi trei părut semnificativ pentru magazin cu autoservire, si­ adresată de secretarul gene­ orzului, cultură la care pen­ j puşnic a I.A.S. Mintia şi-au concentrat eforturile Ia efec- j
L.D.H. La finele acestei Şi în oraşul Vulcan, res­ aspectele pe care le-am în- tuat în O.M., un ventilator ral al partidului, tovarăşul tru mai miilt de 20 de hec­ i tuarea cu succes a recoltatului şi semănatului. Cu ex- j
luni vom primi încă o lo­ ponsabilii unor unităţi co­ tîlnit de-a lungul străzilor: „zbîrnîia" fără nici un rost Nicolae Ceauşescu, se strădu­ tare nu este asigurată încă [ ccpţia porumbului, cultură care fiind reînsămînţată nu a \
comotivă Diesel electrică. merciale par să se „serveas­ unul din tuburile fluores­ la o oră tîrzle din noapte. iesc să realizeze în condiţii sămînţa (7). \ ajuns în faza de coacere, strîngerea recoltei nu mai ridi- =
că" cu energie electrică du­
; că probleme. In ceea ce priveşte semănatul, şeful fermei, [
— Care sînt mecanicii pă propriile lor consideren­ Şi parcă pentru a de­ cît mai bune sarcinile cu Ca întotdeauna, duminică, i ing. Soos Ludovic, ne-a relatat că orzul s-a însămînţat pe [
de pe Diesele care contri­ cente instalate în vitrina care sînt confruntaţi. Ca do­ s-au aflat la datorie şi trac­ ; întreaga suprafaţă planificată — 70 de hectare. Programul j
buie permanent la econo­ te, care, trebuie spus, sînt magazinului de jucării monstra că în Hunedoara vadă, duminică, Iosif Mun- toriştii de la cooperativa a- ; de acţiune stabilit, ţinînd seama de forţele şi mijloacele j
misirea combustibililor şi extrem de costisitoare. Dc „clipea“ destul de des, a- se „măriîftcă“ în mod inu­ duca, ajutat de cooperatorii j existente, Va permite unităţii să încheie şi insămînţarea I
lubrifianţilor ? pildă, la bufetul „Carpaţi“ trăgînd atenţia — bineînţe­ til multă energie, cantina- Cornel Lupşa şi Ion Bujoran, gricolă din Dobra. Inginerul j griului — pe 100 hectare -- în mal puţin de 8 zile. Trac- \
şef al unităţii, Mihai . Caza-
— Aş aminti pe mecani­ erau aprinse fără nici un les, cui vrea să observe — reştaurant a C.S. Hunedoa­ a fost prezent la semănat, cincu, şi preşedintele, Iulian \ toriştii Sabin Negrilă, Vaslle Orşa, Nicolae Ţurcaş, Petru i
cii Aurel Carola, Ioan rost mai multe becuri, în­ că... există foarte multe lu­ ra avea toate luminile a- Gheorghe Povîrjan — la disc, | Mailat, Nica Ilangan, Teodor Mailat şi Grigore Cîrjan sin! I
Mînja, Ioan Bibarţ, Petru tre care unele de peste 250 mini care ard noaptea în­ Iosif MUnduca II — la tăvă­ Baba, au numai cuvinte de prezenţi zi de zi Ia arat, discuit, semănat şi tăvălugit, ei j
Jula şi Viorel Tămaş, îm­ W. Cooperativa meşteşugă­ treagă, aducînd numai pa­ prinse, risipindu-se în acest lugii, şi Octavian Crişan — laudă la adresa Iţii Trâian fiind hotărîţi ca ferma să se situeze pe un Ioc de frilntc I
preună cu ajutorii lor. rească din localitate âvea, gube. fel sute de kilowaţi. la arat. Adăugind rezultate­ Marcu, Ilie Dumitraş şl Au­ I în întrecerea pentru efectuarea la timp şi în bune condi- j
le de duminică la realizările rel Cîmpurean. Am mai con­ ţii agrotehnice a semănatului. ■
Raidul efectuat prin depo­ „tarifele lor nelegiferate şi de
zitele de combustibil solid regulă duble faţă de cele ale O nouă întrebate | Săptămîna |
din Deva, Călan şi Hune­ La solicitările de combustibil se statului. Fără discuţie, scu­
doara s-a realizat la cere­ za aceasta nu acoperă lipsa
rea unui grup de cititori ai de preocupare pentru mai pentru constructori I Crucii roşii !
ziarului nostru. „Felul în ca­ buna servire. : * :
re se face vînzarea lemne­ Am vorbit de transport. Cu (Urmare din pag. 1)
lor la depozitul din Deva — poate răspunde repede şi bine! sau fără taxare (mai mult tru trimestrul IV avem de (Urmare din pag. 1) j
ne scriu ei — nu este cores­ fără) maşinile diferitelor în­ august, a fost depăşit cil realizat doar 21 la sută din
punzător“. treprinderi din oraş trans­ 0,5 procente. In lună sep­ planul anual, îndeplinirea | Manifestările de la comune |
planului în sine nu ne pu­
Redăm în continuare con­ lucra iar circularistul era transportul combustibilului Ia Am vizitat şi depozitul de portă din depozit lemnele tembrie — datorită unor' ne probleme. ; au fost organizate în cola- :
statările noastre făcute — preocupat de alte probleme. domiciliu cu maşinile ce stau la Deva. Ce să spunem ? A- diferitor cetăţeni ca şi cînd greutăţi obiective : lipsă de 7^ Ce măsuri s-au între­ ; borare cu comitetele pentru j
„pe viu" în Zilele de 19 şi Furnizorul de lemne — la dispoziţia depozitului. Am proape că am putea reprodu­ în producţie n-âr fi nevoie ciment şi forţă de muncă prins pentru ca în aceste i cultură şi educaţie socialistă i
20 septembrie la depozitele I.F.E.T. — mai face şl el 'gre­ mai fost asiguraţi că planifi­ ce ceea ce consemnam anul de maşini. In ziua de 20, pî- — avem preliminat obţine­ numai 0 zile volumul res­ I şi dispensarele medicale.
amintite. utăţi. Maşinile vin de la pă­ carea făcută se respectă cri trecut. Era ora 10,30 şi din na la ora 11, patru maşini rea Unui ritm de 8,5 — 9 tanţelor la unele lucrări să ; © La Petroşani, deschide- i
Depozitul din Călan a fost dure avîrid indicată o anumi­ rigurozitate, că solicitanţii nu două circulare la nici linul proprietatea întreprinderilor la sută din planul anual, fie, dacă nu în întregime : rea Săptămînii Crucii roşii a (
primul pe care 1-âm vizitai tă încărcătură, iar la cîntâ- trebuie să bată de două ori nu se tăiau lemne. Cetăţenii transportaseră combustibil astfel ca la finele lunii să lichidat, măcar diminuat la : fost marcată de un concurs î
La ora 12,20 în curtea depo­ rire în depozit se vede că încărcâu lemn rietăiat din pentru diferiţi cetăţeni. In­ avem „acoperit“ cel puţin minimum ? i al grupelor sanitare - faza i
zitului era multă tevatură şi 1/4 sau chiar 1/3 din greutatea stivă în căruţe. Din două ma­ spectoratul de control auto, 79 la sută din planul d<? — Insistăm zilnic pentru j municipală. Au participat ;
nervi. Cetăţenii solicitanţi lemnelor s-a „pierdut“ pe şini aflate la dispoziţia de­ socotim noi, ar trebui să COfiStfUcţii -montaj pe acesi obţinerda cimentului nece­ î grupe sanitare de (a E.M. ]
şi-au făcut scaune din bu­ drum. De aici, litigii nedori­ pozitului una era plecată du­ treacă mai des în sezon pe an. sar. Asta ar fi prima şi cea ; Petrila, I.U.M. Petroşani, car- I
tuci şi aşteaptă de dimineaţă te. Calitatea şi ^ pă hîrlie la Sibiu iar la cea la depozitele de Combustibil. — Aceasta în ceea ce pri­ mai importantă măsură. Pa­ : tier Aninoasa, Preparaţia Co- j
sau să se ia lemne tăiate Depozitul din Hunedoara de a doua era şoferul în con­ Cei care fac apel la astfel de veşte planul valoric. Dar ralel, am trecut la efec­ j roeşti, Preparaţia Lupeni, I
sau să primească un mijloc pare ceva mai ordonat. Exis­ diversitatea servirii— cediu. Tîrguiala cu căruţaşii mijloace' de transport ar pu­ cum rămîrie cu planul fizic, tuarea frontului de lucru | cartier I Lupeni, cartier II [
de transport cu care să-şi tă şi stoc de lemne tăiat şi particulari era, evident, „la tea obiecta : „Dar cu ce să unde se înregistrează şi în pentru a putea turna in 3 ; Petroşani. La concursul des- =
j făşurat duminică pe stadio- :
ducă combustibilul acasă. cărbune Ciuruit iar în depo­ imperative cotidiene modă". La obiecţia noastră transportăm, dacă depozitul prezent unele rămîneri în schimburi. La blocul P-ţ-10 ; nul „Jiul" din Petroşani s-au :
S-au înscris şi au venit să zit nu Întîlneşti tevatura con­ că nu sînt lemne tăiate, şeful nu ne asigură transportul 7“ urmă 7 din cartierul Dacia-Deva, j clasat pe primele locuri gru- \
ridice lemnele şi cărbunii statată în altele şi generată ale relaţiei cu publicul de depozit Iacob Nandra spu­ — şi ar avea perfectă drepta­ — Intr-adevăr, la preda­ armătura şi cofrarea fun­ ; pele sanitare : cartier Ani- j
23 de cetăţeni. Pînă la 12,20 de dezordine în servirea ce­ nea : te, pentru că comerţul n-a rea apartamentelor pentru daţiilor sînt terminate, s-a i noasa, I.U.M.P. Şi Prepara- I
au fost serviţi 8. Ceilalţi — tăţenilor. Problema transpor­ — Ştiţi, oamenii preferă să rezolvat îri întregime pro­ O.C.L.P.P. şi consiliul popu­ iristalat o macara, s-a ilu­ : ţia Coroeşti, •
poate după alte ore de aştep­ tului nu e nici aici rezolvată le ia netăiate pentru că îşi blema. lar, cu alte cuvinte la apar­ minat acest loc de muncă.
tare, poate a doua zi. Cei drumul la depozit. /Judecind Concluzia raidului : pe la tamentele din Deva, Haţeg La rezervoarele de apă de I © Ieri, la C.S. Hunedoa- \
mai mulţi aşteaptă maşina optim. Specula căruţaşilor a după situaţia „la zi", se pare aleg lemnele din stivă. unele depozite de lemne sa­ şi Valea Jiului, figurăm cu 10 000 mc, de asemenea, am j ra, a avut loc o gală de fii- j
E.G.C.L. care transportă mai fost înlăturată şî transportul că intr-adevăr lucrurile fişa Aşa O fi dar nu e bine. Şi lariaţii nu se dovedesc buni rămîneri în Urmă între încheiat lucrările de arma­ ; me documentare sanitare, f
ieftin, sau aşteaptă să ia lem­ se efectuează cu trei cami­ se prezintă, că cetăţenii nu adevărul e că practica aceas­ gospodari care pregătesc din 10-30 Zile. Sîntem „înghe­ re. j prezentate in faţa activului [
j de Cruce roşie. Au rulat fii- !
ne tăiate. Cît vor aştepta ? oane — dotiă de lâ E.G.C.L. ati motive de îngrijorare în ta au încetăţenit-o tot lucră­ vreme sezonul. Cei care tute­ suiţi" de termen şi în ce Cred că de un sprijin re­ j me privind acordarea primu- j
Nu se ştie. Stoc de lemne şi unul al depozitului. In 19 legătură cu procurarea com­ torii din depozit, nepunind la lează astfel de unităţi de' Co­ priveşte halele de îngrâşare al ne va fi planul de mă­ j lui ajutor şi donarea Onori- j
tăiate nu există iar Ion Visa- septembrie, camionul depozi­ bustibilului. Ce fac însă cei dispoziţie lemne tăiate. Moti­ merţ, ca şi consiliile popu­ de la complexul de porci­ suri adoptat de Consiliul ; fică de sînge.
rinescu, şeful de depozit se tului era defect de două zile. care ajung „la rînd" abia vaţia aceasta nu rezistă şi lare respective, trebuie să ne din Or'ăŞtie şi în cazul popular judeţean, prin ca­ © Sîmbătă - la Petroşani \
lamentează şi acum ca şi a- La Hunedoara trebuie să te prin noiembrie ? Suflă în din alt punct de Vedere. O caute cît mai grabnic o Solu­ magazinului universal şi a re se prevede ca celelalte \ — şi ieri — la Hunedoara - ;
nul trecut : planifici cu mult timp înain­ pumni ? Trei camioane des­ scrisoare a unor cetăţeni din ţie adecvată, astfel ca şi în rezervoarelor de apă pentru consilii populare orăşeneşti : au avut loc donări onorifice Î
— Ce să fac ? Ăştia sînt te pentru transportul lemne­ tinate acestui scop în sezon Deva ne demonstrează că, aceste depozite să se poată municipiul Deva. Cauzele şi comunale pe raza răro- i de sînge. Au pariiciogt pes- :
oamenii. In sezon mi-ar mai lor. In ziua raidului nostru sînt, precum se vede. o re­ după ce şi-a dus lemnele a- practica o servire fără aştep­ sînt cele amintite. Cu toate ra efectuăm unele obiecti- 5 : te 20 şi, respectiv, 40 cadre \
trebui oameni la circular. am fost informaţi că numai zolvare — dar nu cea mai casă, cetăţeanul trebuie să tări, amînări saii nemulţu­ aCCstea, fârînd un calcul mi­ ve să ne ajute cu forţă de I : medicale de la spitalele din 3
Numai că, pînă una alta, după 14 octombrie cetăţenii bună — a problemei trans­ înceapă a căuta circularişti miri. nuţios, reiese că dacă pen­ muncă. I localitate.
nici circularul existent nu pot fi planificaţi pentru portului combustibilului. particulari, care îşi impun ION CIOCLEI