Page 84 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 84
msismasKtiaeuxmiy^sKauBBaxBBatemBismsamMaamaimaactKaaac ^ammwmimBstamiamíiass^ Mai¡gKamvsaiaemimfmÉmwmwt3^»amsí!MirumimmwKii,\m»mAitíám^-^aUítmms«aBBaxxx/amsaiai
rm
3
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 813 © MARTI 25 SEPTEMBRIE 1973 c~r- ■:■ :,h 7»
’
SARMIS 73 B SARMÏS 7 3 • SARMIS 7 3 ■ SARMIS 7 3
’
’
’
£2H= 1CE*I=3 ±SHM3XiUm
Reuniune coraSă -------------- -------------------- ------------------------------------ Á patra ediţie o FestîvoSului culturii
Programul de azi a! festivalului şi educaţiei socialist© — „Sarmis *73™
„Imcffii plai hunedorean 11 Azi, iâ orele 11, in sala Cabinetului jude Căminele culturale din Kăjdău şi Crişan găz cultură din Orăştie, prin po Musariu, Orăştie, Haţeg, Ruda,
ţean de partid, Filiala Deva a Uniunii Ziariş duiesc seri de felelor completate de proiecţii (Urmare din pag. 1) ezie şi muzică, au evocat, sub Rîu de Mori, Păucineşti, gru
tilor din R.S;R. organizează, in cadrul ^Coloc de filme cu tematică adecvată, iar la Boşo- forma unui montaj, vibrante pul folcloric de la Pane, fan
Sub acest generic, la Casa bune formaţii corale. viilor ziaristice", o conferinţă de presă cu te rod şi Valea Singeorgiului sînt prezentate, la La serbările IhaUgUrale au momente din lupta poporului fara din Ghelar, solişti vo
de cultură din Hunedoara In grupa corurilor aparţi- ma „Preocupări actuale privind cercetarea şi orele 20, peliculele „O nuntă CUm ri-a mai participat Elena Secoşan, et nostru pentru libertate, gin- cali din ansamblurile caselor
s-a desfăşurat duminică o nînd caselor orăşeneşti da valorificarea creaţiei populare în mişcarea Cul fost", „Izvoare" şl „Nedâie". nograf de la Institutul pentru duri de dragoste şi ataşa de cultură clin oraşele Haţeg,
largă reuniune corală la ca cultură, Trofeul „Sarmis 1973" turală de masă". La orele 18, sala cinematografului „Steaua relaţii culturale cu străină ment faţă de încercata călă Orăştie, Brad şi comuhti Ră-
re au luat parte formaţii a revenit cotului de la O- La orele 17, Casa de cultură dlri Haţeg roşie" clin Brad găzduieşte un amplu specta tatea, Vasile Savonea, şeful uză a naţiunii române — cbitoVa
muncitoreşti, orăşeneşti şi răştie (dirijor Ioan Popa)i găzduieşte simpozionul ştiinţific prilejuit de col muzicahcoregrafic intitulat „Ţarina de la secţiei artă plastică şi popu Partidul Comunist Român, *
săteşti din judeţele Cluj, Ca- premiul II corurilor „Canti centenarul „Ovid Densuşidnu", la care şi-au Găina". Işi dau concursul orchestrele populare lară de la Centrul de îndru faţă de tovarăşul Nicolae
raş-Severin, Arad, Timiş şi lena" din Brad şi cel al sin anunţat participarea cercetători din judeţ şi şi soliştii căminelor culturale din Ribiţa, Baia mare a creaţiei populare şi Ceauşescu, secretarul general . Tot cu prilejul declanşării
Hunedoara. dicatului învăţămînt din De din ţară. La căminele culturale din Densuş şl de Criş, Băiţa, clubul din Gurabarza, Casa de mişcării artistice de masă al partidului. celei de a patra ediţii a Fes
tivalului „Sarmis", la şcoala
Ore de-a rîndul. sutele de va, iar premiul III corului Rîu de Mori au loc, tot azi la orele 19, prezen cultură din Brad şi formaţiile de dansuri din din Bucureşti, un grup de In continuare, ore în şir generaiă din localitate a fost
spectatori, iubitori ai acestui „lacob Mureşianu" din Cluji tări ale vieţii şi activităţii aceluiaşi distins om Zdrapţi şi Luncoiu de Jos. arheologi din Cluj, condus numeroase formaţii artistice, inaugurată expoziţia etnogra
gen muzical, au ascultat cele In grupa corurilor aparţi- de cultură ridicat de pe meleaguri hunedo- La Casa de cultură din Orâştie, ansamblul de conf. univ. dr. Hadrian reprezentînd toate zonele ju fică. Prin preocuparea colec
mai reprezentative piese din hînd aşezămintelor culturale rene. Daicoviciu. AU luat parte, deţului Hunedoara, au evolu
repertoriul coral clasic şi săteşti, cea mai bună evolu La Baru, la oţele 18, se Inaugurează un folcloric „Haţegana" din Hunedoara prezintă totodată, un mare număr de at într-un complex Spectacol tivului didactic şi pasiunea
elevilor pentru păstrarea tra
modern, stiluri şi modalităţi ţie a avut corul din satul punct muzeistic de artă populară. la orele 19 un spectacol folcloric. corespondenţi ai ziarelor cen* folcloric, răsplătite cli darni diţiilor. expoziţia strînge lao
diverse de interpretare. Marga, judeţul Cluj (dirijor .. ..................................................... ■ III» F Iftl ■ ' trale şi publicaţiilor cultura ce aplauze. Şi-au etalat virtu laltă obiecte din ceramică, ,
Juriul reuniunii, format Dumitru Jompan), care a pri le, redactori ai Radiotelevizl- ţile interpretative ansamblul lemn. piese de îmbrăcămin
din personalităţi ale vieţii mit trofeul „Sarmis 1973", unil. artistic „Haţegana" din Hune te, de uz casnic, costume
muzicale — Gheorghe Iones- premiile II şi III fiind acor ÎN PIAŢA DEVEI Actori ai Teatrului de stat doara, tarafurile din Brad, O-
cu, dirijor, din partea Cen date în ordine corurilor diii „Valea Jiului" din Petroşani răştie, Haţeg şi Ribiţa, dansa populare etc., adunate de
trului de îndrumare a crea Dieci (judeţul Arad) şl Dobra, împreună cu corul Casei de torii din I-Iărţăgani, Romos, prin partea locului.
ţiei populare şl mişcării ar judeţul Hunedoara. Tîrgu! meşterilor populari
tistice de masă, din Bucu Cea mai bună evoluţie în
reşti, Andrei Bretz, compo cadrul grupei corurilor mun Zorii zilei de duminică âu artişti. Tîrgul ar putea fi su Horezu şi Obogă. marchea
zitor, Valentin Băinţan, diri citoreşti a avut-o formaţia găsit piaţa Devei îmbogăţită pranumit — al ceramiştilor. ză, prin combinaţiile coloris- Etnografia Siunedoreani—în atenţia specialiştilor
jorul cunoscutului cor din E.M. Ghelar (dirijor Marin cu un peisaj aparte : poli- Ţesăturile şl cusăturile nU au tice variate şi ades stilizate,
Ardusat (Maramureş), compo Dîrvă), obţinînd astfel trofeul eromatica operelor meşteri avut decît o singură repre o evoluţie ,-spre un anumit Ieri, la Muzeul judeţean velor artistice specifice pre acesta reprezintă, în primul
zitorul Constantin Romaşca- „Sarmis". Pe următoarele lor populari veniţi din cîte- zentantă — Maria Penea rafinament artistic al gustu din DeVa, a avut loc simpo lucrării lemnului. rind, un document de viaţă,
nu, profesorii Tiberiu Bar locuri s-au clasat corurile va cehtre de renume din ţa din Mărgău, judeţul Cluj, lui popular, o interferenţă a zionul ştiinţific cu tema: Prof. Adriana Rusu a rea de istorie a poporului, pe ca
dan şi Vasile Bota din De C.S. Hunedoara, I.C.S. Hune ră. Integrat în cadrul Festi iar încrustările în lemn doar utilului cu decorativul, în „Elemente de continuitate în lizat o interesantă parcurge re nu avem dreptul să-l ofe
va — a stabilit, In final, doara şi corul sindicatelor valului cUltUfal-artistic „Sâr- frumoasele dantelate linguri care esteticul începe să 6- meşteşugurile populare hu- re istorică a „Meşteşugurilor rim în mod deformat genera
premiile cuvenite celor mal din Reşiţa. mis", tîrgul meşterilor popu de „Horezu", care au fost a- eupe tot mai pregnant locul populare din Zarand", cu re ţiilor viitoare.
lari, care rămîne deschis pî- duse de cunoscutul meşter dominant. Ceramica de O- nedorene" şi o interesantă
nă miercuri, a fost inaugu de la Ocişor, Aurel Petrişor. bîrŞa, Tîrnăviţa, Hălmăgei, dezbatere privind portul feriri concrete atît la origi Referindu-se la impasul fi
rat de către prof. Maria Mi Mult mai bogat a fost, în din zone apropiate, se înscrie popular din judeţul Hune nea şi evoluţia acestora, cît resc prin care trece arta ţă
trofan, preşedintele Comite schimb, repertoriul ceramişti drept o continuare destul de doara, ambele desfăşurate în şi la stadiul actual al prac rănească. datorită progresului
tului municipal de cultură şi lor. S-au reîntîlnit cunoscu fidelă a îndeletnicirilor an cadrul adecvat creat de o ticării lor în numeroase sa social, civilizaţiei industriale,
te zărăndene.
Vasile Savonea. şefui secto
expoziţie a portului popular
„Fiori alese de pe “ educaţie socialistă. ţii olari din Obîrşa (judeţul cestrale, cu rădăcini adinei hunedorean. Reuniunea şti ■ Cercetătoarea Olivia Lun- rului de artă plastică şt
legate de primele urme ale
Hunedoara), Vălean Borza,
Cîntecele fahfarei Clubului
sindicatelor din Deva au po Nicodim Borza, Axente Ne- civilizaţiilor omeneşti pe a- inţificâ de ieri a fost inau gescu, de la Muzeul jude populară la Centrul de în
tenţat atmosfera sărbătoreas dea, Petru Nedea, Ioan Ne- ceste meleaguri. Sînt păstra gurată de prof. Ion Frăţilâ ţean din Alba Iulia, a pre drumare a creaţiei populara
Timp de două zile, la Ca ratelor din municipiul Petro că a începerii festivalului dea şi Gheorghe Marcu, ce- te, în mare, liniile şi conţi care r> prezentat comunica zentat specificul ornamenta şi a mişcării artistice de ma
sa de cultură a sindicatelor şani ; iar programul ■ artistic susţi ramiştii din Horezu (judeţul nutul utilitar ale olăritului rea „Mărturii ale continuită ţiei obiectelor din lemn în să Bucureşti, sublinia necesi
trei cerilre din judeţul Alba.
ţii poporului român pe me
tatea descifrării şi conştien
din Petroşani un număr im — Premiul Centrului de în nut în cursul dimineţii de Vîlcea), Victor Ogrezeanu, străvechi, decorativul nu a leagurile hunedorene", iar iar Nicolae Adam din Orăş tizării valorilor spirituale cu
cedat cu nimic modernizării,
Constantin Badi, Ion Nedes-
presionant de artişti amatori drumare a creaţiei populare duminică, pe estrada din cu, Ion Popa, virtuoşii pic schimbării datinilor culese tie a realizat o sinteză a et
din judeţul Hunedoara şi şi a mişcării artistice de ma centrul pieţei, de către un tori în smalţ de la Oboga din bătrîni. Olarii de aici prof. Mircea Dan Lazăr a nografiei şi artei ţinutului prinse în etnografie, în seo-
din judeţele învecinate au să ăi judeţului Hunedoara taraf şi solişti ai Liceului (judeţul Olt), Grigore Ciun- îşi ard lutul gîndindu-i ros vorbit despre „Mineritul — hunedorean. pui perpetuării în cultura
străveche ocupaţie a locuito
contemporană a elementelor
luat parte lă o amplă tre — formaţiei de dansuri a pedagogic din Deva, conduşi gulescu, Marin Truşcă, Ioan turile de fiecare zi şi confe- rilor de pe Valea Cernşi". In continuare, Elena Seco preţioase păstrate de cultura
cere în revistă a cîntecului, Casei de CiiltUră din Uri- de talentatul Drăgan Mun- şi Elena Răducan şi alţi meş rindu-i cu multă măsură şi Viorica Brînduşescu, de la şan, etnograf la Institutul de strămoşilor.
teanu, a adus, prin frumuse
jocului şi portului popular cani ; ţea şi optimismul cîhtecelor teri cunoscuţi şi apreciaţi, ca bun simţ nuanţele smalţului, Muzeul mineritului din Pe relaţii culturale cu străinăta A fost o manifestare de
de pe Valea Jiului. Cu acest — Premiul Consiliului ju populare interpretate, bucu Aurel Golea din Hălmăgei, în tonuri de verde, ori liniile troşani, a adus o sinteză in tea din Bucureşti, a susţinut o înaltă ţinută ştiinţifică. eu
prilej, duminică, la Petro deţean al sindicatelor Hune rie şi voie bună; Pali Anton, din CorUnd, ju simple înscrise direct pe lu teresantă a „Elementelor ar veritabilă pledoarie pentru consecinţe apreciabile în ac
şani, a avut loc o paradă a doara — formaţiei de dan deţul Harghita şi alţii. tul ars, nesmălţuit. haice în creaţia populară din cunoaşterea şi valorificarea tivitatea de cunoaştere şi
portului popular precum şi suri din comuna Săpata, ju Sentimente statornice, e- Cumpărător ori simplu vi Fiecare centru, fiecare meş Valea Jiului", cu evidenţie corectă a portului populai*, valorificare a tezaurului et->
dezbaterea „Valorificarea deţul Dolj ; chilibru şi siguranţă, se des zitator eşti pus ia grea în ter a adus la acest tîrg al rea originii utilitare a moti- pornind de la adevărul că
scenică a folclorului în miş — Premiul Consiliului mu prindeau în egală măsură cercare în momentul opţiu festivalului un plus de fru nografie hunedorean.
din cîntecul liniilor şi culo
carea artistică de masă", la nicipal al sindicatelor Petro rilor măiestru îmbinate în nii, pentru că distanţele geo museţe, mărturie a perenită
care au participat folclorişti, şani — grupului vocal din grafice dintre centrele amin ţii vechilor îndeletniciri.
etnografi, instructori de for Cîmpu lui Neag ; numeroase obiecte aduse la tite sînt mult depăşite de ce
maţii artistice. tîrg de virtuoşi meşteri- le structural etnografice. ILEANA LASCU Alte manifestări din cadrul festivalului Spectacol de pală
— Premiul Comitetului mu
Ba încheierea acestei ma nicipal al U.T.C. Petroşani —•-
nifestări, intitulată „Flori a- solistului instrumentist Şte In diverse aşezări hunedo 73“ a fost arta grafică. Din DEVA. Durniriică seara,
lese de pe Jiu“, juriul (Lu fan Popescu din Tîrgu Jiu, rene, prima zi a ediţiei a tre manifestări, consemnăm scena sălii „Arta" â expus
dovic Paceag — compozitor solistei vocale Maria Chivu IV-a a Festivalului „Sarmis" vernisajul expoziţiei de pic numeroşilor iubitori ăi spec
şi folclorist, Bucureşti, Tita din Mellneşti (Dolj) şi so a fost marcată de numeroase tură, grafică şi sculptură a tacolului folcloric evoluţia
Sever, maestru . coregraf. manifestări cultural-artistice. filialei U.A.P. Petroşani şi a cunoscutului ansamblu artis
Bucureşti, Paula Dogăvoiu şi listei vocale Veronlca Cordos Printre acestea, sînt demne cenaclului U.A.P. Deva, care tic „Haţegana" din Hune
din Petroşani ;
Gheorghe Haidău, metodişti de consemnat cele ce au a- a avut loc la Casa de cultură doara. I-am văzut etalîndu-şl
la centrele de îndrumare a — Premiul Casei de cul vut loc la căminele cultura din Petroşani ; la Clubul „Si- măiestria şi talerltul pe a-
creaţiei populare şi a mişcă tură a sindicatelor din Pe le din Uricani, Cîmpu iui derurgistul" din Hunedoara prigii dansatori hunedoreni
rii artistice de mâăă din troşani — soliştilor vocali Neag şi Baru, unde printre a avut loc vernisajul expo (maestru coregraf Valeriu
judeţele Dolj şi Gorj, Con- Victor Tlţă din Bâleşti (Gorj), altele au fost organizate ga ziţiei de metaloplastie a cer Erzian), pe soliştii vocali Ma
standin Clemente, dirăctorUl Constantin Stânescu, din co le de filme folclorice. cului Casei de cultură din ria Dan, Simioti Perţa, Vio
Centrului de îndrumare a muna Tiu (Dolj), solistei vo In localităţile Pui, Băiţa, Petroşani — expoziţie suges rica Brînduşan şi Elena La
tiv intitulată „Rapsodii în
creaţiei populare şi a miş cale Antonica Butuldscu din Crişan, în prezenţa organelor metal"; la Clubul minier din zăr, pe soliştii instrumentişti
Petroşani şl solistului vocal
locale de partid şi de stat,
cării artistice de masă De Tieâ Dragomir (Gorj). au avut loc festivităţi prile Lupeni s-a deschis „Salonul Petrică Lucaci şi ionel Şu-
va) a decernat următoarele S-au mai acordat diplome juite de deschiderea festiva de toamnă“ al artiştilor plas gar, acompaniaţi de tarafuâ
dirijat de Voicu Stânescu. 3
premii:...... de onoare : formaţiei de dan lului culturii şi educaţiei so tici amatori din judeţul Hu Spectacolul „Haţeganel" s-a
nedoara ; Muzeul de artă
— Trofeul festivalului — suri din Cimpa (Hunedoara), cialiste, după care s-au des populară din Orăştie a găz bucurat şi de cîteva momente
ansamblului artistic al jude formaţiei de cavale din co făşurat petreceri cîmpeneşti duit vernisajul expoziţiei inedite : apariţia unor so
ţului Dolj ; mună GîndloVa (Dolj), ansam şi programe artistice oferite „Arta populară din ţinutul lişti de muzică populară pre
miaţi în cadrul concursului
— Premiul special al Co blului folcloric al Casei de de echipele artistice locale. pădurenilor". „Voci tinere" .de la Costeşti
Tot ieri, la Muzeul jude
mitetului judeţean pentru cultură din Uricani şi solis •ir ţean Deva şi la Vaţa de Jos, — Drăgan Munteanu (Hune
cultură şi educaţie socialistă tului instrumentist Floriţă Caracteristica zilei a doua au deschis expoziţii Xenia doara), fraţii Filip (ClUj) şi
al judeţului Hunedoara — Văduva, din Gînciova, jude ...8-a strtns lume peste lume, să-l vadă la lucru pe aprigii dansatori al ansamblului „Ha- a Festivalului culturii şi e- BUrsan (pictură naivă) şi Ioan Pop (Mureş) care, cu
orchestrei populare a sindi- ţul Dolj. ţigaria** din Hunedoara. Foto: VIRGIL ONOIU Ştefan Safian (artă populară acest prilej, şi-au ratificat
ducaţiei socialiste „Sarmis — petrografie). premiile obţinute.
1
In „Cupa României* la fotbal
Rugbi, divizia  Cym işi îndeplinesc secţiile »nslizate ebiectiveic
AURUL BRAD — RECOLTA VINEREA — Ştiinţa Petroşani— de performanţă planificate pe anul 1373 !
MUREŞUL DEVA 1-2 (0-1) DACIA ORĂŞTIE 1-3
Oiorla Bucureşti 11-7 Ştiind că secţiile nominali cient din partea tuturor pro Pe lingă sportivii amintiţi,
De la bun început trebuie priză s-a încheiat cu rezul Dacia Orăştie a evoluat cît a realizat partenera sa de zam constituie nucleul spor fesorilor de educaţie fizică. totul divizionar A mai cu
spus că la calitatea scăzută tatul de 1-0 în favoarea for duminică, în cadrul „Cupei întrecere. In min. 18, Sereş In etapa inaugurală a tivilor vizaţi să iie repre Despre activitatea secţiei prinde pe Nicolae Negraru,
a partidei disputată între for maţiei Mureşul. României, ia Vinerea, în (Dacia) a deschis scorul, prtn- celui tlo-ai 58-lea campio zinte la olimpiada din 1976, de lupte a asociaţiei Con Dezideriu Gergely, Emil bij-
maţiile Aurul Brad şi Mu La trei minute după relua compania formaţiei locale tr-un şut de la semidistanţă. nat al diviziei A de rugbi, de la Montreal şi la cea din structorul Hunedoara, desfă boaoâ, Emil Nicoarâ (toţi ca
reşul Deva, din cadrul „Cu rea partidei, echipa din De Recolta, din campionatul ju Oaspeţii au majorat rezulta 1980. am căutat să Vedem şurată în acest an, se pot tegoria 1 de Clasificare spor
pei României“, o contribuţie va a majorat scorul la 2-0, deţului Alba. Intîlnirea s-a tul în min. 42, prihtr-un fru Ştiinţa Petroşani a primit cum sînt traduse în viaţă spune doar cuvinte de laudă.
însemnată şi-ă adus-o arbi prin Szilagy, în ufma unei disputat pe Un teren total mos gol înscris de Nehu, din- pe terenul din localitate vi re'iiertta hotărîre a partidu Conform planificării antre tivă), Ioan Nichita, Victor
trajul Sub orice critică, pres faze controversate: Din acel fiecOrespunzător (cu dimensi tr-o pasă primită de la Gri zita formaţiei Gloria Bu lui cu privire ia dezvoltarea norului Petre Buboi, sporti Ardeleanu, Alexandru Motor-
tat de Aurel Cfişân, din A- moment, greşelile de arbitraj uni reduse faţă de un tereri gore Macavei. cureşti. In ansamblu, par- j continuă a educaţiei fizice vii acestei secţii au realizat ga, Virgii Boldor, Ion Sco-
rad, ajutat foarte defectuos s-au ţinut lanţ, enervînd ju normal de fotbal, denivelat), In partea a doua a întîl- tida nu a satisfăcut exigen şi sportului şi modul în care rdbete şi alţii. Deşi hu am
de către tuşierul Iosif Laea- cătorii, provocînd proteste pe care a influenţat negativ nirii, gazdele insistă mai ţele iubitorilor de rugbi îşi indeplindsc secţiile de enumerat toate rezultatele
toş, din Petroşani, care, prin teren şi în tribună. Rezulta desfăşurarea partidei. Local mult .şi reuşesc să reducă prezenţi la stadion, deşi performanţă obiectivele pla bune obţinute de către spor
semnalizările sale greşite, a tul final al partidei a fost nicii, care deţin primul loc scorul în mih. 56. Ultimul formaţia locaiă a cîşiigat nificate pe anul în curs. Oorvliîui Hunedoara tivii secţiei de lupte lidere
produs nedumerire în rîndul stabilit în min. 57. Gabor a în clasamentul campionatului ..gol al meciului a fost înscris intîlnirea cu rezultatul de Secţia de atletism a clu a asociaţiei Constructorul
spectatorilor, confuzie în jo făcut un slaiom printre apă judeţean, au abordat meciul de Dimini în min. 74, rezul 11-7. Jucătorii de la Ştiin bului sportiv Corvinul Hu (aîleîm) Hunedoara, se desprinde clar
cul celor două formaţii. Pî- rătorii deveni, i-a pasat ba cu multă dîrzehie, cu dorin tat cu care a luat sfîrşit în- ţa au fost evident superi nedoara, condusă de antreno concluzia că această secţie
iiă la urmă, totul s-a termi- lonul lui Ştefan şl acesta a ţa de a obţine urt rezultat o- tîinirea. De remarcat că e- ori piirteherilor de între rul Ştefan Beregszăzi, se gă nominalizată ocupă un loc
hat cu bine, ambele echipe înscris : 1-2. Brăderiii au norabil în faţa divizionarei C chipa antrenorului Teodor cere, au jucat mai bine seşte la o mare răscruce. ConstruGtorul de frunte în rîndul asociaţii
ieşind cu toţi jucătorii va mai avut ocazii de a înscrie, din Orăştie. Pe alocuri, ei au Pop a vădit multă poftă de dar de multe ori s-au an Dintre principalele obiective lor sportive din municipiul
lizi de pe teren. dar le-au ratat, cele mai bu practicat Un fotbal care a joc, evidenţiind totodată pro grenat în jocul lent al propuse pe acest ah — în Hunedoara (îupfe) Hunedoara. Datoria conduce
Primul gol a fost marcat ne fiind irosite de Golcea. depăşit limitele regulamentu gresul de formă pe care-1 în adversarilor, scăzind ast tre care amintim obţinerea «IV,: ¿MKglB-imc r-jTf yjry rii asociaţiei este de a crea
de către formaţia oaspete. Au jucat formaţiile : Au lui. In final însă rezultatul registrează de la un meci la fel din spectaculozitatea categoriei I de clasificare de condiţii optime de pregătire
La o minge trimisă spre rul : Slave — Kenesz, Gu nu le-a fost favorabil. Echi altul. specifică jocului de rugbi. către 6 sportivi; nominaliza în 1973 performanţe valo sportivilor nominalizaţi, m
poarta gazdelor, fundaşul ran, Covâciu, Circo II — pa Dacia Orăştie s-a apărat Dacia a evoluat în urmă rea pentru olimpiadele din roase. Amintim doar cîteva : vederea obţinerii performan
Guran a intervenit neregula- P’aur, Bunea — Gabor, Şte toarea alcătuire : Vasilcin — La rîndul lor, oaspeţii 1976, 1980 a sportivilor (Emil obţinerea a două titluri de ţelor planificate pe acest an.
inentar la marginea careu fan (Toth min. 75), Golda, sobru, organizat, şi a con Haidău, Albu, Andea, Sava au venit la Petroşani cu (Jale, Nicoiae Ion, Iosif Boic, vieecampioni naţionali de Ştiind că luptele ocupă un
lui de 16 m şi arbitrul a a- Adam (Golcca min. 28). Mu traatacat destul de pericu — Nenu, G. Macavei, Dara gîndul de a realiza uri re Marin FUdulu) — în competi juniori prin sportivii Alexan loc fruntaş în ierarhizarea
cordat corect lovitură libe reşul : Balla — Puie, Marian los, reuşind să înscrie trei ban — I. Macavei, Pîntecean zultat onorabil, sau stră ţiile oficiale din acest an, dru Gali şi Petru Cociş ; sportivilor pentru olimpiada
ră indirectă. A executat Szi- Mircea, Prccup, Stanciu — goiuri, faţă de numai unul (Dimini inin. 50), Sereş. duit pentru aceasta, insă . nici unul nu şi-a realizat o- nominalizarea pentru olim din 1976, avem certitu
iagy, pînă la Szucs, care a Marian Mihai, Iancu — Szucs n-au reuşit să depăşească ; biectivele propuse. Mai mult piada din 1976 a Sportivului dinea că şi unii spor
şutat jos, în colţul porţii : (Uilecan friin. 73), Szilagy, METALUL QTËLU ROŞU — experimentata echipă pe- j chiar, în activitate a rămas Gheorghe Grigore, tiare a ob tivi ăi asociaţiei Constructo
0-1. In continuare, echipa Ilărţăgan (Ceauşu min. 46), troşuneană. ţinut locul VI la Campiona rul Hunedoara vor avea un
brădeană a forţat egalarea Ştârlî. MINERUL GHELAR 1-3 (1-2) Iri prima repriză, sluden- j un singur sportiv nominali tele naţionale de seniori ; in duvînt de spus în Stabilirea
dar apărarea deveanâ s-a â- ALEXANDRU JURGA ţii înscriu patrii puncte, ţ zat. ceilalţi plecînd să-şi sa cluderea în lotul naţional de lotului pentru olimpiada de
părat cu dîrzenie. Prima re- corespondent Evoluînd în deplasare, la dezinvoltură, aU creat mul prin Burghelea, în min. 39, j tisfacă stagiul militar, ori, pur juniori a sportivilor Viorel la Montreal
Oţelu Roşii, formaţia din te faze periculoase spre lovitura nefiind transfor- j Şţ simplu, renunţind la atle Liţă şi Alexandru Gali ; ocu
ŞTIINTA PETROŞANI — Ghelar a prestat un joc foar poarta formaţiei locale, trei tism. Gonsiderăm că numai a parea locului Vi in clasamen Prof. VASILE VLASIE
te bun, cîştigînd partida cu dintre ele finalizîhdu-se cit mată de către FăiCUşanu. nominaliza sportivi şi doar a
CIMENTUL TG. JIU 1-0 rezultatul de 3-1. goluri. Au înscris Darie (de Ultimele 40 de minute de j ne gindi la rezultate frumoa tul diviziei  ia lupte libe metodist ia C.J.E.F.S.
Ga2dele aU început bine două ori) şi Prună, pentru ; joc sînt mai animate, slp.- ; se nu este suficient. Iată că, re (în turul campionatului). Hunedoara
Formaţia studenţilor din păşeşte cu regularitate ad meciul şi lăsau să se între foi-maţia din Ghelar, respec j denţii fiind cei care im- ; după terminarea concursuri
Petr'oşani a evoluat dumini versarul, punîndu-Şi coechi vadă că vor cîştiga. Ele au tiv Toma, pentru Metalul O- j primă jocului un ritm mal ; lor oficiale, obiectivele pro
că, acasă, în compania echi pierii în poziţii favorabile iniţiat cîteva acţiuni pericu ţelu Roşu. [ dinamic, tnai interesant, i puse nu au fost realizate. A- , Campionatul jjejdeţean de fotbal
pei din Tg. Jiu, Cimentul. de gol. loase spre poarta adversă, A arbitrat corect şi auto j Ei reuşesc să înscrie încă | eesf lucru ar trebui să dea
REZULTATE : Energia Faroşeni — Gloria Haţeg .3-2 ; Prefa
Prima parte a meciului, dis In min. 53, consemnăm ra dat apărarea oaspeţilor le-â ritar Gabriel Blau din Timi j 7 puncte, prin Martin, care j de' gîndit în primul rind an bricate Cristur — Aurul Certej 6-1 ; E.G.C. Pfctiila — Mliitiui Ani-
putat în Cadriil popularei tarea unei mari ocării, min făcut faţă cu succes. La rîn şoara. j transformă o Idvifură de j trenorului Ştefan Beregszadi, noasa 4-1 j Consti uetorul Hunedoara — E.G.C.L. Hunedoara 2-0;
competiţii fotbalistice dotate gea treeînd pe la David, Gru dul lor, jucătorii de la Mi FLORIAN OPR1ŢA j pedeapsă, şi priii Lomotă j dar şi conducerii clubului Viitorul Valea Brad — Minerul Uricani 1-1; Minerul Vulcan —
cu „Cupa României“, a fost ia, Rotea şi Gulea, dar nici nerul Ghelar au acţionat cu corespondent ! (un eseu). Oaspeţii obţin j sportiv CorVinul Hunedoara. Syortui studenţesc Hunedoara 3-1 ; Dacia Deva — Preparatorul Pe
trila 2-0 ; Parîngul Eonea — PILOR Orăştie 3-0.
Slabă, cu puţine faze intere tuiul dintre ei nereuşind să Acest club puternic dispune
sante de fotbal, doar cîţiva o introducă în plasă. Şansa [ cele 7 puncte prin Gavrilă : de condiţii materiale bune, CLASAMENTUL
jucători de la echipa gazdă însă nii-i mai ocoleşte pe stu ■ (ldvitură de jiedeapsă) şi j de o bază sportivă excelentă, I. Gloria Haţeg G 5 0 1 21- 7 10
reuşind să realizeze uncie denţi în min. 57, cîiid David Be la toatisia judeţean! de fctbai j prin lacob (încercare). Vie- j aşa ca principala sarcină es 2. sportul studenţesc 6 4 1 1 18- 3 9
lucruri mai bune. Studenţii înscrie din apropiere, pe j toria studenţilor este, de- ; te reactiviZarea secţiei de a- 3. Constructorul Hunedoara G § 3 0 15- 3 9 8
G 3 2 1
j sigur, meritată, fiind obţi- j
9- 4
4. Minerul Vulcan
âu avut ocazii favorabile de lingă portarul Papuri Cu a- Comisia judeţeană de fotlial a analizat recent unele evenimen tletism. Ca un prim pas în 5-G. Dacia Deva 6 3 1 2 11- 7 7
cest scor, de 1-0, se încheie te petrecute in campionatul judeţean cate au afectat buna des j nută în urma unui joc mai j 5-0. Minerul Uricani G 3 1 2 14- 8 7
â înscrie, însă portarul oas partida, care nu s-a ridicat făşurare a competiţiei şi a holărît o serie de măsuri : 1 bun dar rid suficient do j această direcţie, este nece 7. E.G.C.L. Hunedoara G 3 1 2 11-11 7
sar în primul rind să se e-
— ducătorul Fetru Varga, de la Asociaţia sportivă Aurul Cer-
pete, Papuc, s-a opus de la nivelul aşteptărilor. tej, care în meciul din 20 august 1973 (Aurul Certcj — E.G.C.L. I convingător pentru valoa- j fectueze o selecţie riguroasă 8. E.G.C. Petrila G 3 0 3 10-11 (I
5 2 1 2
9. Parîngul Lonea
G- G 5
fiecare dată şuturilor înain Ştiinţa Petroşani a aliniat Hunfcdoăfa) ă insultat şi proferat ameninţări la adresa arbitrului, ! rea pe care o aii jucătorii j în rîndul elevilor din toate 10-11. Energia Paroşeni G 1 2 3 11-17 4
Următoarea formaţie: Bo- a fost sancţionat cu suspendarea pe timp de 8 etape. : acestei formaţii, 10-11. Viitorul Valea Brad 5 1 2 2 8-14 4
taşilor localnici. gheanu — Pizo, Rusu. Sandu - pentru o faptă asemănătoare a fost suspendat şi jucătorul şcolile generale licee şi şcdli 12. PILOR Orăşlie G 1 2 3 5-17 4
G 2 0 4 12-14 4
Astfel, prima parte a în-** Victor, Nădâşârî (Reisz min. Nicolae Gheorghe, de la Minetul Aninoasa, tot cu 8 etape. j In meciul de duminică i profesionale, care nU practică 13. Prefabricate Cristur G 0 2 4 7-28 2
14: Aurul Certej
_ Jucătorul Ion Novăceanu de la „Dacia“ Deva, pentru insul
Prepara-
ETAPA VIITOARE : PILOR Orăştie — Gloria Haţeg
tîlnirii s-a încheiat cu rezul 70) —- Btlrnete, Gulea — Da-- tarea şi lovirea arbitrului la meciul din 19 septembrie 1973 (F.I.L. j am remarcat forma bună ; în prezent nici o disciplină torul Petrila — Parîngul Lonca ; Dacia Deva — Sportul studen
i a lui Ştefan, Băităreţu, ;
sportivă. Pentru reuşita aces
tatul de 0-0. vid (Gudci min. 73), Bulbu- Orăştie — „Dacia“ Deva) a fost suspendat pe timp de G luni com- j Neagu, Fălcuşanu şi Mar- j tei acţiuni se impune o co ţesc Hunedoara : Minerul Uricani — Minerul Vulcan ; E.G.C.L.
După pauză, gazdele evo can, Gruia, Rotea. pctiţionaie. forul Anton K ys e i y) a e ia Prefabricate Cristur, a fost i tin. A arbitrat foarte bine I laborare strînsă îfitfe toţi fac Hunedoara — Vuiorul Valea Brad ; Minerul Aninoasa — Construc
torul Hunedoara ; Aurul Certej — E.G.C. Petrila ; Energia Paro-
A condus cu competenţă suspendat pe o etapă pentru insulte aduse arbitrului la meciul din
luează mai bine, iniţia arbitrul Ion Nic'Oâră, din 19 sejtfcrnbrle 1973 (Minerul Aninoasa — Prefabricate Cristur). Pen ţ Vasile Cismaş din Bucu- ; torii răspunzători de activi şeni — Prorabrieale Cristur.
ÂLTE REZULTATE: C.F.R.Caransebeş — Corvinul Hu
tru aceleaşi abateri, plus încercarea de intimidare a arbitrului,
ză contraatacuri fulgerătoa Cuglf. jucătorul Franclsc Kraibic, de la E.G.C. Petrila, a fost suspendat ! reşti. TEODORESCU : j tatea sportivă din municipiul nedoara 5-3 şi Minerul Lupeni — Minerul Teliuc 4-1.
VIOREL
I
re, mai ales pe partea dreap pe timp de i etape. i,............................ ■■ ___ i Hunedoara şi un sprijin efi
tă, unde Marin David îşi de- IONEL TABREA