Page 87 - Drumul_socialismului_1973_09

«BEsasnss’.’UBH: S5
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 819 ® MIERCURI 26 SEPTEMBRIE 1973

prezenţă dinamică, afirmare

creatoare, de înaltă responsabil,

H & 11F lllll
a

Contribuţie însemnate, P A N O U D E O N O A R E

apreciată, ia înflorirea comunei

DE Cl SI I

Contribuţia femeilor la conducătorii unităţilor econo­ materializează această pre­ cu privire la asigurarea cu
mersul înainte al economiei, mice respective. vedere ? cele necesare a grădiniţelor 0 ÎNALTA
al înfloririi aşezărilor noas­ — Una din prevederile — Comitetul comunal al din satele Beriu şi Căstău.
tre urbane şi rurale, la în­ programului de acţiune se femeilor — a cărui preşedin­ — Am şi acţionat în această
treagă viaţă socială şi cultu­ referă la creşterea număru­ tă e tovarăşa Felicia Cră­ direcţie In urmă cu cîteva FIE
rală este azi din ce în ce lui femeilor în posturi de ciun — acţionează cu multă zile, grădiniţa din Beriu s-a
mâl mare. Documentele Ple­ răspundere. Deşi termenul răspundere în această pri­ mutat într-un local corespun­
narei Comitetului Central al scadent privind propunerile vinţă, iar noi coordonăm şi zător, prevăzut cu 3 încăperi, CINSTKNTÂ
partidului din iunie au venit din partea conducătorilor de urmărim îndeaproape modul hol, curte pentru joacă. In
să potenţeze rolul femeii în unităţi nu a trecut, am vrea în care se munceşte, punînd planul pentru 1974 a fost
societate, locul pe care tre­ să cunoaştem cum se acţio­ accent pe înţelegerea nece­ prevăzută reparaţia capitală
buie sâ-i ocupe. Organele şi nează în acest sens ? sităţii acestei acţiuni. Roa­ a grădiniţei din Căstău, unde
organizaţiile de partid au ac­ — Vă putem spune că am dele încep să se arate. In ce sînt înscrişi şi frecventează
ţionat în spiritul hotărîrii trecut, de pe acum, la ma­ priveşte participarea femei­ aproape 100 de copii. In ce. CETilElISCl
plenarei, stabilind măsuri a terializarea unora din aceste lor la realizarea planului de priveşte grija pentru sănăta­ BUCH ?
căror materializare să ducă prevederi. Conducătorii de conserve, comitetul de femei tea femeilor aş vrea să arăt
la îmbunătăţirea activităţii unităţi acţionează cu răs­ a atras în această acţiune că, începînd cu data de 1 oc­
comitetelor şi comisiilor de pundere în direcţia promo­ cele mai pricepute gospodine tombrie, circumscripţia uma­
femei, la creşterea rolului nă va organiza controlul me­ Sînt 17 ani de cînd am venit în preparaţie şi n-aş pu­ Despre munca medicului Sirona Costina s-ar putea
acestora în întreaga viaţă a dical periodic al tuturor fe­ tea spune că mi se par puţini sau că i-am Străbătut uşor. scrie pagini întregi. Dar nu despre omul în halat alb, care
localităţilor. meilor de pe raza comunei. Nu. De ce să ascund adevărul ? Că aşa-i în muncă, în via­ veghează la sănătatea semenilor săi aş vrea să vă vor­
in comuna Beriu, unde — Ştim că în organizaţia ţă, întîfnpini şi greutăţi. Dar trebuie să ştii să le învingi, besc, ci despre cetăţeanul, activistul obştesc. Pentru că
trăiesc şi muncesc peste 2 200 Organizaţiile de partid acţionează comunală de partid numărul să nu le laşi să pună stăpînire pe tine. De ce spun aces­ neobosita lucrătoare de pe tărîmul ocrotirii sănătăţii este
de femei, organele locale de femeilor este destul de mare tea ? Aş vrea să le audă şi acele tinere care, cînd se an­ şi o animatoare a muncii pentru înflorirea comunei. Si­
partid şi de stat sînt preocu­ — mai mult de jumătate din gajează la un loc de muncă şi văd că-i mai greu, îndată dau rona Costina şi-a confirmat pasiunea şi vocaţia de acti­
pate îndeaproape de activita­ în spiritul hotărîrii cu privire la totalul comuniştilor. Totuşi, bir cu fugiţii. Dacă nu încearcă să le învingă, nu vor răz­ vist obştesc încă din 1950, ca primă preşedintă a comite­
tea acestora. Pe baza ideilor ce v-aţi preconizat pentru bi niciodată în viaţă. Ce s-ar fi întîmplat cu mine şi cu tului comunal al femeilor. Răspunderea aceasta i-a atras
desprinse din documentele viitor, în domeniul primirii atîtea alte muncitoare dacă ne-am fi uitat că-i greu, sau încrederea tovarăşelor ei, pentru că, împreună cu ele, a
plenarei, comitetul comunal creşterea roiului femeii în societate în partid ? că nu-i „ca la farmacie" la locul de muncă unde ne-am iniţiat şi a dus pînă la capăt sarcini de mare valoare pen­
de partid a întocmit un plan — Deoarece atît în cadrul angajat ? tru comuna sa. Puţin mai tîrziu, sătenii o aleg deputată
de măsuri, cu sarcini şi res­ Eu, aici, în preparaţie, m-am calificat ca spălătoare de în Consiliul popular al comunei Vaţa de Jos, calitate pe
ponsabilităţi concrete, cu ter­ unităţilor agricole de pro­ cărbune. Şi aici muncesc de cînd mi-am ales meseria. care şi-a onorat-o cu neprecupeţită dăruire. O întîlnim
ducţie cît şi la acţiunile de
mene de realizare, a cărui din satele Beriu şi Sereca. înfrumuseţare a comunei şi N-am urcat nu ştiu ce trepte în aceşti 17 ani, adică tot alături de primii fondatori ai cooperativei de consum locale;
materializare e urmărită în­ vării femeilor. Da cooperati­ Acestea s-au angajat să pre­ de ridicare spirituală a sate­ spălătoare de cărbune sînt, dar eu zic că am urcat, totuşi, localul nou al şcolii generale s-a ridicat cu sprijinul său
deaproape. va agricolă de producţie din gătească 200 de borcane cu lor femeile sînt o prezenţă mult. Adică am „adunat“ experienţă, am cîştigat încrederea nemijlocit. Şi astăzi cetăţenii din circumscripţia electorală
Orăştioara de Jos au şi fost
oamenilor — şi asta înseamnă foarte mult —, am înţeles
— înainte de a întocmi a- promovate, ca brigadieră de murături : castraveţi, salată activă, meritorie, avem în a- că munca mea e utilă, că e apreciată, că şi de mine de­ nr. 3 Vaţa de Jos o au în fruntea lor, fie că este vorba de
amenajarea drumurilor şi a zonelor verzi sau de construc­
cest program de acţiune cîmp, tovarăşa Maria Tîm- de castraveţi, ardei umpluţi tenţie ca şi în ce priveşte pind rezultatele colectivului. Şi cum să nu depindă cînd, ţia unui obiectiv social-cultural, fie că acţiunile lor pri­
ne spunea tovarăşul Avram peanu, iar Sofia Dănciulescu cu varză roşie şi alte conser­ primirea în partid ele să de­ împreună cu colega mea, ajutate de instalaţiile moderne de vesc realizarea angajamentelor economice faţă de stat.
Popa, secretarul comitetului ca magazineră. La C.A.P. ve. Prin contribuţia deosebită ţină ponderea. Sprijinul pe aici, spălăm, în fiecare oră, aproape 80 de tone de cărbu­ Cînd. într-o analiză privind îndeplinirea planului la con­
comunal de partid — noi am Sibişel, Elena Stanciu a fost a unor gospodine ca Domnica care ni-1 dau membrele de ne cocsificabil ! Se cheamă că şi noi sîntem în pas cu cei tractări şi achiziţii, a fost citat numele medicului şi de­
repartizat membrii biroului promovată ca brigadieră zoo­ Ilie, Silvia Ştefanie, Dom­ partid în orice acţiune între­ care se străduiesc să-şi realizeze sarcinile, să-şi îndepli­ putatului Sirona Costina în rîndul celor dintîi, oamenii au
pe fiecare organizaţie de tehnică. Studiem, în prezent, nica Murgoi, Safta Lup, Mi- prinsă, modul în care se an­ nească angajamentele. Adică şi noi ne Străduim. Şi nu ori­ primit vestea ca pe un fapt cu care s-au obişnuit, îşi dă­
bază şi sat pentru a asigu­ şi alte posibilităţi de ridi­ nerva Avrămuţ, Saveta Nis- trenează la muncă ne-au de- cum. Titlul de fruntaşă în muncă şi evidenţiată, pe care deau seama că au în faţă un exemplu adevărat de înţe­
ra cunoaşterea, de către ma­ care în munci de răspunde­ torescu, Lidia Manolescu, Fe­ mostrat maturitatea acestora. le-am cîştigat, nu se obţine dacă nu te străduieşti! Aşa legere a obligaţiilor cetăţeneşti. Dar obiectivele din ultima
sa de femei, a hotărîrii din re a femeilor, cu atît mai licia Crăciun, Safta. Emilian. Aş da un singur exemplu. se cuvine, să nu ne lăsăm mai prejos decît alţii, că doar vreme, între care amintim asfaltarea străzii centrale, ame­
iunie. După dezbaterea largă mult cu cît acolo unde ocu­ Minodora Coşor din satul La C.A.P. Orăştioara de Jos muncitori sîntem şi nu trebuie să rămîn'em în urmă. chiar najarea pieţei pentru alimente şi construcţia (de curînd
a prevederilor acesteia, şi cu­ pă asemenea posturi ele îşi Beriu, Eugenia Lup, Ileana avem 37 de membre de par­ dacă întîlnim unele greutăţi. începută) a Unui modern complex alimentar reprezintă,
noaşterea problemelor, a ce­ dovedesc nu numai capacita­ Pascu, Safta Bîldea, Ana tid. Iu această unitate n-am Spuneam că în cei 17 ani am urcat prin cîştigarea ex­ de fapt, finalizarea unor propuneri pe care le-a susţinut,
rinţelor ridicate de femei, am tea şi interesul, ci şi spiri­ Nasta, Simina Morancea, Ma­ avut nici o problemă în cam­ perienţei, a încrederii oamenilor, a aprecierii lor. Şi-apoi, alături de mulţi alţii, şi medicul Sirona Costina. Ele sînt,
întocmit un program de acţi­ tul de iniţiativă, dorinţa de ria Pascu din satul Sereca, pania de însămînţări din am mai urcat într-un fel: am ajuns la cea mai mare ca­ în acelaşi timp, exemplul de manifestare şi acţiune concre­
une la a cărui înfăptuire am a-şi onora cum se cuvine lo­ s-au pregătit peste 200 de primăvară, în cea de recol­ tegorie de salarizare. Oare asta nu e mult ? Nu înseamnă tă a democraţiei noastre socialiste, caracterizată prin par­
şi trecut. Fără îndoială că cul ocupat. borcane, care, în aceste zile, tări. Iată, deci, ce înseamnă că îmi e onorată munca ? De ce să nu îmi fie prietenă ticiparea directă a oamenilor la realizarea unei vieţi noi.
problema numărul unu o — Din acelaşi program de vor fi puse la dispoziţia con­ răspunderea de comunist! bucuria cînd, aici, în colectivul preparaţiei, în mijlocul Şi să nu uităm că această rodnică şi statornică pre­
constituie antrenarea femei­ acţiune reiese că pentru creş­ sumatorilor. Hotărîrea Plenarei Comitetu­ colegelor mele de muncă, am adunat toate satisfacţiile pe zenţă în viaţa comunei nu i-a slăbit cu nimic, dimpotrivă,
lor, din toate unităţile econo­ terea contribuţiei femeilor la — Hotărîrea cu privire la lui Central din iunie cu pri­ care ţi le dăruieşte meseria, atunci cînd o faci cu tragere i-a întărit grija şi preocuparea pentru viaţa şi sănătatea
mice de pe raza comunei, la realizarea sarcinilor economi­ creşterea rolului femeii în vire la creşterea rolului fe­ de inimă ? oamenilor. Apreciem omul care se evidenţiază în cîmpul
...Femeia care ne-a mărturisit rîndurile de faţă se nu­
îndeplinirea sarcinilor de ce, comitetul comunal al fe­ viaţa socială acordă o aten­ meii ne face să privim cu meşte Ana Mihălcescu şi e muncitoare la secţia preparare profesiunii, dar îl preţuim şi mai mult cînd, trecînd din­
producţie şi a angajamente­ meilor va lua sub suprave­ ţie deosebită grijii pentru toată răspunderea contribuţia de la Preparaţia Lupeni. Una dintre muncitoarele care, în colo de domeniul specialităţii, ştie să-şi dăruiască puterea
de muncă folosului general, binelui obştesc. In rîndul, .a.T,„
lor asumate, precum şi asi­ gherea sa prevederile de a- crearea unor condiţii mai femeilor din comuna noastră anii de muncă desfăşuraţi aici, a urcat cu cirfste treptele cestora din urmă îl socotim pe drept cuvînt şi pe medicul
gurarea unor condiţii optime chiziţii la ouă, carne de pa­ bune de creştere şi îngrijire la mersul înainte al muncii demnităţii. Sirona Costina.
de muncă. In acest scop au săre, miere de albine, pre­ a copiilor. In programul de şi vieţii şi să acţionăm în spi­ L. LEONARD Prof. SABIN SELAGEA
fost luate măsuri concrete cum şi realizarea planului de măsuri al comitetului comu­ ritul acestui important docu­ Lupeni Vaţa de Jos
de a căror realizare răspund conserve. In ce măsură se nal de partid se fac referiri ment.
L. LARA
J........................ ................‘••••»..••■ •.■ ».IU....................................
PREOCUPARE PERMANENTĂ PENTRU Notă

„»¡late“
Îmbunătăţirea condiţiilor sociale:
Piaţa de alimente Deva. In
: faţa uncia din unităţile
Pentru oricare hunedorean, care a cunos­ a copiilor. In ce priveşte grija faţă de sănă­ j I.P.V.I.L.F., lume multă. Gos-
cut Fabrica „Vidra" de la Orăştie cu puţini tatea femeilor, faţă de condiţiile lor de ; podinele se aprovizionează
pentru iarnă cu ardei, roşii şi
ani în urmă, întîlnirea cu unitatea de azi, muncă, am organizat în aşa fel producţia vinete. Vinetele mari, coapte
ce-şi face o prezenţă de prestigiu prin mar­ în secţiile fabricii îneît salariatele să nu mai şi frumoase sînt solicitate în
ca „Favior", îi produce o adevărată revela­ lucreze în schimbul de noapte. Am organi­ : mod deosebit. Zeci, sute de
kilograme trec prin mîinile
ţie. In locul atelierelor mici au apărut hale zat, de asemenea, un cabinet medical în fa­ • vînzătoarci. Cînd au mai ră­
spaţioase, luminoase, dotate cu maşini mo­ brică, asigurat cu un cadru medical şi o a- mas ultimele trei lăzi, o gos-
derne la care lucrătorii realizează produse sistentă care va deservi, de acum, zilnic sa­ i podină începe să se „agite“,
i Dă „instrucţiuni“ vânzătoarei :
mult apreciate nu numai pe piaţa internă, lariatele. S-a amenajat şi o cameră intimă a : „Nu mai serviţi vinete cite
ci şi pe cea externă. femeii, dar aceasta, ca şi vestiarele, necesi­ | ca să cere omul, daţi numai 4-5 kg,
ajungă pentru
toţi !“
Majoritatea salariaţilor fabricii — peste tă o punere la punct. : „Uite, ne ajung şl nouă —
80 la sută din totalul lor — o formează fe­ Remarca tovarăşului Dicu ne este confir­ i spuse gospodinei de alături,
meile. E o plăcere să străbaţi halele în care mată de realitatea de pe teren. Intr-adevăr, j Iau şi cu şi matale“. In faţa
: femeii cu împărţeala „cchită-
sute de femei — în halate albastre, cu pă­ vestiarele n-au „ţinut pasul" cu dezvoltarea : ţii“ se mai afla o singură
Aceasta,
apreciind
gospodină.
rul strîns în baticuri roşii cu buline albe — fabricii. In secţia confecţii 1 velur, unde lu­ ; : că în ultima ladă mai rămă-
lucrează la maşini de cusut, de călcat, de crează peste 100 de femei, vestiarul înseam­ ; sescră vreo 8-10 kg de vinete,
tuns şi chiar de decarnat, fază la care, pî­ nă nişte cuiere după o... draperie. In alte ; deşi avea nevoie de toate, a
: renunţat, cerînd doar 3 kg.
nă nu demult, se credea că pot să lucreze secţii, vestiarele sînt nişte încăperi prevăzu­ : „Ca să ajungă şi celorlalte
doar bărbaţii. Cu oricare lucrătoare ai sta te cu... cuiere. Acolo unde acestea dispun : două gospodine“ — a spus ca.
de vorbă, ţi-ar putea spune despre condi­ de dulapuri, mese şi bănci care să serveas­ : Dar femeia, care pînă atunci
! făcuse atâta caz de echitate,
ţiile bune de muncă ce i-au fost create. că în timpul pauzei, igiena nu e de loc „la ! de îndată ce ajunse la rînd
Dar dincolo de condiţiile de muncă ? în­ ea acasă". Doar camera intimă e „intimă“. : se adresă vînzătoarei : „Restul
cu pe toate !“ Cumpă-
i le iau
trebarea o adresăm tovarăşului Iuliu Dicu, Dar şi aici lipseşte apa. Aflăm că apa e o Despre hărnicia, priceperea şl fantezia lucrătoarelor de Ia Fabrica de industrie locală Hunedoara, şi mai cu seamă a j rătoarea de alături o privi
locţiitorul secretarului comitetului de partid problemă în fabrică, care necesită rezolva­ celor de la atelierul de ţesut covoare, am mai vorbit Ia această rubrică. De astă dată, fotoreporterul nostru a surprins pe ; zîmbind. Credea că glumeşte. 3
pe fabrică, şi tovarăşei Maria Brînduşa, re la nivel de oraş. Se poate ! Dar de aici peliculă un grup de muncitoare în faţa unui nou model de covor ce va intra în producţie. Iat-o pe Florica Mânu, şefa ate­ Dar apărătoarea „echităţii“ îşi :
i umplu sacoşele, îl întoarse j
preşedinta comitetului sindicatului. pînă a pune la punct nişte probleme soci­ lierului, la o analiză concretă despre modul de execuţie a noului produs. Foto : VIRGIL, ONOIU : spatele şi... plecă. ;
— Pentru salariatele care au copii mici ale, atît de necesare pentru condiţia nouă
— he Spune tovarăşul Dicu — fabrica dis­ de muncă a femeii, este, totuşi, o cale.
pune de o creşă-câmin, amplasată în apro­ — E adevărat că fabrica s-a dezvoltat
pierea unităţii, unde mamele îşi duc zilnic- mult, iar unele probleme sociale au rămas Dezbatere Chipuri şi destine feminine
copiii, care primesc aici o îngrijire şi educa­ pe planul doi. Ne preocupă acest aspect, cu
ţie corespunzătoare. atît mai mult cu cît hotărîrea plenarei din [ Clubul „Femina" din De- nomică şi socială a ţării.
— Creşa noastră — intervine tovarăşa iunie ne reaminteşte şi ne obligă, totodată. : va a găzduit o dezbatere, S-a stăruit, în mod deose­
Brînduşa — e considerată unitate model pe Intr-o şedinţă a comitetului oamenilor mun­ j organizată de comisia de bit, asupra ideilor care pri­ în filmul românesc
oraş, atît din punct de vedere al activităţii cii, din luna iulie, s-au luat chiar măsuri : femei de la cooperativa vesc diversificarea activită­
didactice şi de joacă, cît şi în ce priveşte concrete pentru punerea lă punct a vestia­ ; „Progresul" din localitate. ţilor prestatoare de servi­
igiena, grija personalului faţă de cei mici. relor, a băilor, a punctelor igienico-sanitare. ; La întîlnire au fost dezbă- cii ce revin cooperaţiei Deşi nu a constituit o di­ tic al artistei se cuprinde Ioanelor ierarhiei sociale.
— Intenţionăm ca în anul Viitor să dez­ Precizarea o face tovarăşul Iuliu Dicu. ; tute documentele Plenarei meşteşugăreşti, pentru uşu­ recţie tematică exclusivă, între pasiunea sublimă pen­ Regizorul Lucian ’Bratu
voltăm capacitatea creşei-cămin şi să intro­ Aşteptăm — dar mai cu seamă aşteaptă fe­ j Comitetului Central al rarea continuă a muncii fe­ chipul femeii a fost adus tru artă şi sacrificiile per­ ne propune o altă investi­
i partidului din 18-19 iunie
meilor.
ducem încălzire centrală — adaugă I. Dicu meile salariate de la „Vidra" — materiali­ j a.c. cu privire Ia creşterea MINERVA SAVU pe ecran de multe ori şi în sonale pentru desăvîrşirea gaţie în ceea ce am putea
— în aşa fel ca această unitate să ofere zarea grabnică a măsurilor. i rolului femeii în viaţa eco- Deva multe producţii româneşti, artei sale. numi condiţia sufletească a
condiţii tot mal bune de creştere şi îngrijire LUCIA LICIU în felurite reprezentări, fi­ O altă mare artistă de femeii contemporane de pe
ind surprins în mijlocul u- teatru şi cinema, Irina Pe- alte unghiuri analitice. Aici
nor evenimente revelatoare trescu, debutează, în regia avem de-a face tot cu o fe­
sau caracterizînd o epocă, lui Liviu Ciulei, într-un meie singură — interpretată
o tendinţă socială, o genera­ film de inefabilă respiraţie magistral de Margareta Po-
ţie chiar.
CADRUL JURIDIC AL SALARIATEI cesţe rînduri de profiluri fe­ tenţă" — „Valurile Dună­ gonat — dar o singurătate
poetică, un film „de rezis­
Nu întîmplător deschid a-
fortuită, datorată unui di­
vorţ şi obligaţia de a creş­
Adolescenta
sfioasă,
rii".
minine, înfăţişate de cinema­ pură şi total nepregătită te doi copii şi a întreţine o
tograful românesc, cu unul pentru' . viaţă coboară cu mamă foarte severă şi ciu­
Viaţa demonstrează că a- ţional este stabilit faptul că femeile care se găsesc într-o înainte de expirarea conce­ In cazul copiilor născuţi din filmele noastre mai un şlep pe Dunărea dată, totodată. In „Drum în
firmarea femeii în societate, cetăţenii din ţara noastră, fă­ asemenea situaţie, vor fi tre­ diului prenatal de 52 zile. prematuri, distrofici sau care vechi, „Moara cu noroc“. minată de hitlerişti. A- penumbră", eroina se află în­
creşterea rolului ei în con­ ră deosebire de sex, sînt e- cute la alte locuri de mun­ Acest concediu se plăteşte necesită măsuri deosebite de Aici filmul a premis cest traseu, de aventură tr-o totală neîncredere în faţa
textul responsabilităţilor so­ gali în drepturi în toate do­ că, fără ca prin aceasta să în procentele prevăzute de îngrijire, pauzele vor putea debutul spectacular al celei şi primejdii la tot pasul, unui posibil reviriment/su­
ciale ar rămîne un simplu meniile vieţii economice, po­ li se scadă salariul. Tot ca o articolele 13-15 din II.C.M. fi acordate şi după expirarea ce avea să devină mai tîr­ se transformă, pentru fată, fletesc. Şi cînd, totuşi, a-
deziderat dacă nu ar fi se­ litice, juridice, sociale şi măsură specială este şi fap- 880/1965, aşa cum a fost mo­ perioadei de 9 luni, însă nu­ ziu cunoscuta actriţă de ci­ într-un itinerar al maturi­ cesta se produce, ea va ră­
condată de preocuparea fac­ culturale ; femeia are drep­ dificat prin H.C.M. 1356/1968. mai pe baza recomandărilor nema Ioana Bulcă. Chinui­ zării sale sufleteşti, al for­ mîne încă descumpănită.
torilor de răspundere pen- turi egale cu bărbatul. In cazul în care se naşte medicale. tă între patima îmbogăţirii mării ei, definindu-i şi po­ Filmul nu ne dă o soluţie
,tru crearea condiţiilor nece­ In condiţiile reglementate copilul mort sau moare după Timpul ce se acordă în a- "morarului şi dorinţa sa de ziţia faţă de marile eveni­ în acest sens, dar un lucru
sare exercitării, de către fe­ de actualul Cod al muncii, Răspundem întrebărilor naştere, durata concediului semenea situaţii, de 2 ore a-şi trăi normal, omeneşte, mente sociale, însuşi cursul este sigur : eroina a străbă­
meia salariată, a drepturilor care a intrat în vigoare la 1 comisiilor de femei din este de 42 zile, iar dacă moar­ maximum, nu poate fi redus anii unei tinereţi şterse, existenţei sale viitoare. tut un lung şi greu drum
conferite de legile ţării. In­ martie 1973, femeii i se asi­ tea copilului survine după atunci cînd programul de lu­ eroina nu are nici o soluţie în penumbră, la capătul că­
tre aceşti factori un loc de gură dreptul de a ocupa func­ municipiul Hunedoara, 42 zile de la naştere, conce­ cru ar scădea sub 6 ore, zil­ şi va fi prinsă, fără scăpa­ Şi din nou Silvia Popo­ ruia mijesc de acum zorii
seamă îl ocupă, desigur, or­ ţie sau loc de muncă în ra­ diul de lehuzie încetează. nic. Deci, în cazul mamelor re, într-un ostil şi implaca­ vici ne va aduce, pe ecran, unei zile noi pentru ea — a
ganele Sindicale pe lîngă ca­ port cu pregătirea şi capaci­ făcute cu prilejul dialogului Pentru alimentarea şi în­ care lucrează în program de bil angrenaj social, care o un alt personaj feminin de încrederii în propriile-i for­
re sînt organizate şi funcţio­ tatea ei ; în remunerarea grijirea copilului, unităţile va distruge şi pe ea în cele simbol. Este vorba de ingi­ ţe, în viaţă, în viitor.
nează comisiile de femei din muncii pe care o prestează organizat pe tema sînt obligate să acorde femei­ lucru de 7 ore, zilnic, se va din urmă. nera din „Gioconda fără su- In sfîrşit, eroina recentei
întreprinderi şi instituţii. se aplică principiul „la mun­ lor, în cursul programului putea scădea, pentru scopul rîs", de Malvina Urşianu, premiere cinematografice
Soluţionarea optimă a com­ că egală cu bărbatul, retri­ legislaţiei muncii de lucru, pauza de o jumăta­ arătat mai sus, cel mult o In „Dardée", marea noas­ un film despre condiţia su­ româneşti „Dragostea înce­
plexelor probleme pe care le buţie egală". te de oră, la intervale de cel oră. tră artistă Silvia Popovici fletească a femeii contem­ pe vineri" (care rulează în
ridică viaţa şi dezvoltarea Femeile încadrate în mun­ mult 3 ore, la care se adau­ In rubrica de azi ne oprim face unul din superbele ro­ porane. Decepţionată de o această lună pe ecranele
personalităţii femeii salaria­ că se bucură de condiţii spe­ tul că femeile gravide, înce­ gă şi timpul necesar deplasă­ aici. Despre acordarea conce­ luri feminine ale filmului dragoste din anii studen­ din judeţul Hunedoara) mi
te, asigurarea condiţiilor pro­ ciale, cum ar fi ocrotirea să­ pînd din luna a şasea, şi cele rii, dus şi întors, la locul diilor în cazul îmbolnăvirii românesc, înfăţişînd-o pe ţiei, eroina filmului îşi pu­ se pare a fi foarte intere­
pice pentru afirmarea sa de­ nătăţii, îngrijirea şi educarea care alăptează nu vor putea unde se găseşte copilul. Tim­ copiilor ca şi a concediilor ecran, cu contradicţiile ei ne cu obstinaţie nu numai sant portretizată pentru că
plină constituie preocupări copiilor. Astfel, femeile gra­ fi repartizate să presteze pul acordat în astfel de con­ de odihnă, despre considera­ personale şi sufleteşti, cu toate capacităţile intelectu­ aduce pe ecran multe din
majore ale partidului şi sta­ vide şi cele care alăptează muncă de noapte. diţii nu poate depăşi 2 ore rea vechimii sau înlesnirile sacrificiile • şi durerile ei ale, ci şi toată rezerva sa
tului nostru. nu vor fi folosite la locuri Femeile au dreptul la con­ zilnic. Aceste pauze se acor­ privind pensionarea, vom — pe celebra artistă român­ afectivă în slujba profesi­ problemele specifice ado
Cadrul juridic ca şi exer­ de muncă cu condiţii vătă­ cediu de maternitate de 52 dă pînă la împlinirea de că­ vorbi într-o nouă rubrică re­ că de operă, Hariclea Dar­ unii de cercetare ştiinţifică, lescentei, abia ieşite de pe
citarea unor prerogative spe­ mătoare, grele sau periculoa­ zile prenatal şi 60 zile post- tre copil a vîrstei de 9 luni, zervată femeilor. dée, cunoscută la începutul pe care o înnobilează astfel băncile şcolii, dar nepregă­
ciale pentru femei este oglin­ se ori contraindicate medical natal. Acesta nu se poate indiferent dacă este vorba veacului în lumea întreagă. şi care. la rîndul ei, o va tită încă pentru viaţă.
dit pe deplin în legislaţia şi nu vor putea fi chemate reduce sub 112 zile în cazul de alăptare, alimentare sau VIOREL POP Destinul tulburător, drama- propulsa de-a lungul eşa- ION MIHU
noastră socialistă. Constitu­ să presteze ore suplimentare; în care naşterea a avut loc îngrijirea copilului. jurist