Page 88 - Drumul_socialismului_1973_09

MBMfflMaMBMWMMMMMBHMMMMBWHMHBBaaMBBMBBMiH BaagTHignM»
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 819 ® MIERCURI 26 SEPTEMBRIE 1973
EZW3

Cartea, scena, discul, ecranul Zile hofărîtoare penfru :
creşterea natalităţii ® Stringerea

sîntem răspunzători faţă d Spectacole

© Teatrul de stat de pă­
puşi Alba Iulia prezintă ® Azi, la Vulcan şi vi­
Sporul natural al popu­ acest decret se prevede că tiv-educatlve, în anii urmă­ nedoara, provocîndu-şi sin­ azi, la Petroşani şi mîine neri, la Călan, Teatrul S-A REALIZAT 50 LA SUTĂ DIN PLANUL
laţiei constituie o problemă întreruperea cursului sarci­ tori elaborării Decretului gură avort, prin mijloace la Uricani şi Lupeni de stat .¡Valea Jiului" DE ÎNSILOZĂRI
de o importanţă deosebita, nii prin orice mijloace, în 770/1966, s-a înregistrat un rudimentare a încetat din spectacole cu piesele „La din Petroşani prezintă pie­
înscrisă în obiectivele poli­ afara condiţiilor legii, cu important spor al natalită­ viaţă. Silvia Vlad şi Elena anul" şi „Nu prea Albă ca sa lui Mihail Sebastian „Jo­ (Urmare din pag. 1) In toate unităţile consiliu­
ticii partidului şi statului consimţămîntUl femeii, se ţii. In ultima vreme însă Ionescu din Orăştie, femei Zăpada şi Motanul încăl­ lui intercooperatist Brad, da­
nostru. In scopul promovă­ pedepseşte cu închisoare de s-a constatat o scădere a căsătorite, cu copii, au pro­ ţat“. cul de-a vacanţa". torită măsurilor luate de or­
rii unei politici ferme de la 1-3 ani, iar dacă s-a fă­ numărului de naşteri, para­ vocat avort altei femei, ca­ s-au strîns şi transportat în ganele de partid şi de stat
încurajare şi asigurare a cut fără consimţămîntul fe­ lel cu o creştere a întreru­ re a decedat de pe urma depozitele de furaje peste locale, au fost mobilizate la
unei bune natalităţi, de îm- meii însărcinate se pedep­ perilor de sarcini. Această acestuia lăsînd în urmă 3 2 800 tone fînuri. din cantita­ muncă toate forţele şi mij­
bunătăţire a asistenţei ma­ seşte cu închisoare de lă 2 copii minori. Prima incul­
# situaţie se explică prin a- Pentru melomani tea de 3 000 cît s-a produs. loacele şi se lucrează într-un
mei şi copilului, de întări­ la 5 ani. Dacă s-a cauzat pată a fost condamnată la Au terminat transportul fi­ ritm susţinut pentru finaliza­
re a familiei şi de ocrotire femeii însărcinate vreo vă- ' ceea că organele medico-sa- 6 ani, iar cealaltă la 5 ani nului cooperativele din Riş- rea la timp şi în bune con-
a sănătăţii, s-a adoptat un tămare corporală gravă, pe­ nitare nu au dovedit sufi­ închisoare. © Unul din seria celor tan Kodaly—„Dansurile din culiţa, Vaţa de Jos, Cărăs- diţiuni a obiectivelor şi sar­
complex de măsuri pe plan deapsa este de pînă la 6 cientă exigenţă privind a- Mai grav este faptul că trei discuri propuse de „E- Galatha“, Bedrich Smeta­ tău, Mesteacăn şi Sălişte. cinilor din campania agrico­
politic, social-economic şi ani închisoare. IU cazul că probarea întreruperii sarci­ angajaţi ai unor spitale, ca lectrecord" în acest an ad­ na—poemul simfonic „Vlta­ Acum se acţionează pentru lă de toamnă. Stadiul actu­
legislativ. a survenit moartea, fapta se surori, asistente, moaşe au miratorilor dirijorului Io­ va“ şi un „Scherzo capri- ca într-un timp cît mai scurt) al al lucrărilor atestă că
In judeţul nostru, ca de­ pedepseşte cu închisoare nii, în unele cazuri aceasta provocat ilegal avort unor nel Perlea cuprinde 4 lu­ cioso". Discul este realizat să se transporte şi cele 200 oamenii muncii de pe ogoare
altfel pe întreg cuprinsul pînă la 12 ani. Cînd între- fiind acordată cu multă u- femei. Irina Barbovski, infir­ crări de largă audien­ în cadrul schimbului de de tone care se mai află pe se vor achita cu cinste de
ţării, au fost luate măsuri mieră la spitalul din Deva, ţă, în interpretarea Or­ benzi cu casa americană sarcinile ce le revin.
pentru stimularea materia­ în complicitate cu Victoria chestrei simfonice din Bam-' „Vox Productions" din New cîmp.
~ ? V:; mano inuamrirc vcioieiica»va;:;,.;> /-•.,
lă şl morală a familiilor O înaltă îndatorire cetăţenească Gabor, soră la acelaşi spi­ berg: George Enescu—„Rap­ DRUMUL LEGUMELOR DIN CÎMP SPRE
sodia română nr. 1", Zol-
cu copii, pentru mărirea ca­ tal, au provocat avort ilegal York.
pacităţii maternităţilor, a riinnasierftf. resnectarea si an icarea leuilor cu urmări grave lui N.A. PIEŢE SĂ FIE CÎT MAI SCURT! »
caselor de copii, cireşelor, Acestea au fost doar cî­
grădiniţelor, şcolilor şi altor teva exemple de fapte prin Din evidenţele întreprinde­ precum ' şi 1 500 kg gogonele
institute de ocrotire a co­ ruperea sarcinii s-a făcut şurinţă şi pentru motive in­ care s-a atentat la viaţa o- Editoriale rii de legume şi fructe Deva şi 1 500 kg ardei. Desigur,
piilor. aceasta făcîndu-se în scopul de a obţine un suficient justificate. mului, la integritatea cor­ rezultă că pînă acum s-au li­ întreaga producţie de legu­
paralel cu îmbunătăţirea folos material, la pedeapsa Provocările ilegale de a- porală şi la sănătatea sa, vrat pentru consumul popu­ me şi zarzavaturi recoltată a
condiţiilor de asistenţă me­ aplicată se mal poate acor­ vort care s-au săvîrşit în care prejudiciază consoli­ Editura politică pu­ @ Sanda Radian şi Ve- laţiei aproape 1 100 tone de ajuns cu bine la depozitele
dicală pentru femeile gravide da un spor de 2 ani închi­ judeţul nostru, pe lîngă darea familiei, împiedică blică în colecţia „Făurirea nefa Dogaru realizează, la produse legumicole. Numai G.L.F. Orăştie, aceasta pen­
şi mame, pentru copii, mă­ soare, iar cînd avortul a privaţiunea de libertate a- creşterea viguroasă a naţiu­ societăţii socialiste multila­ Editura didactică şi peda­ în săptămîna trecută, de pil­ tru că salariaţii de la unita­
suri ce. sînt în atenţia per­ fost provocat de un medic, plicată celor vinovaţi, au nii noastre socialiste. teral dezvoltate" lucrarea gogică, un instructiv volum dă, s-au recoltat de la uni­ tea respectivă, se preocupă
manentă a organelor de pe lîngă pedeapsa închiso­ avut şî alte urmări graye, Este de datoria tuturor Ecaterinei Deliman „Prie­ de „Sinteze de istorie a li­ tăţile cooperatiste 400 tone cu răspunderea cuvenită de
partid şi de stat pentru rii, se poate aplica şi inter­ privind întărirea familiei. organelor de stat cît şi a tenia frăţească între oame­ teraturii române". de legume, în principal de achiziţionarea şi valorificarea
nii muncii români şi cei ai
prezent şi viitor. dicţia exercitării profesiei Unele femei au de suferit fiecărui cetăţean de a duce naţionalităţilor conlocuitoa­ @ Colecţia „Lyceum" a la C.A.P. Deva, Sîntandrei, întregii producţii de legume
Răspunzînd unor necesi­ de medic. toată viaţa din punct de o muncă susţinută de pre­ re". Editurii Albatros oferă o Orăştie şi, GeoagiU. Tot în a- de la C.A.P.
antologie de „Poezii cu for­
tăţi stringente, la 1 octom­ întreruperea cursului sar­ vedere al sănătăţii lor, alte­ venire şi combatere a aces­ @ In colecţia „Dezbateri cest răstimp s-au însilozat Aceeaşi preocupare faţă de
brie 1966 a fost adoptat cinii, săvîrşită de către fe le datorită ■ unor metode tor stări de lucruri, care ideologice" a Editurii politi­ mă fixă". 850 tone zarzavaturi şi 1000 strîngerea legumelor o dove­
Decretul nr. 770 pentru re­ meia însărcinată, se pedep­ r înapoiate, empirice, folosite ce a apărut de curînd vo­ © In seria „Arcade" a tone de cartofi, s-au semiin- desc şi cooperatorii de la Be-
glementarea întreruperii seşte cu închisoare pînă la în provocarea avortului, au au consecinţe grave, deose­ lumul lui Teodor Marines- Editurii Minerva este reedi­ dustrializat 290 tone de cas­ riu. Inginerul şef, Ion Mano-
cursului sarcinii, care în 2 ani, iar deţinerea, în afa­ încetat din viaţă, rămînînd bite, pentru creşterea nata­ cu „Tehnocreaţie — demo­ tat volumul lui Cezar Pe- traveţi, 200 tone de varză şi . lescu, ne relata că şi aici în
principiu interzice provoca­ ra institutelor sanitare de în urma lor copii orfani şi lităţii, pentru progresul craţie în capitalismul con­ trescu „Aranca, ştima lacu­ gogonele. In atenţia centrelor sprijinul cooperatorilor la re­
de legume şi fructe din ju­
rea avortului, precizînd că specialitate, a oricăror in­ * alte implicaţii de ordin so­ multilateral al societăţii temporan". rilor". deţ stă, desigur, grija de a coltat vin zilnic cîte 40-50 e-
întreruperea cursului sar­ strumente speciale pentru noastre. achiziţiona de la unităţile levi de la şcoala generală din
comună. Pentru ca produsele
cinii va fi autorizată în întreruperea cursului sarci­ cial. cooperatiste toate cantităţile
mod cu totul excepţional nii se pedepseşte ‘cu închi­ Cîteva exemple ilustrează de legume şi zarzavaturi, legumicole să-şi păstreze
prospeţimea şi să fie valori­
pentru motive temeinice li­ soare pînă la un an. aceste consecinţe grave pen­ VICTOR DUMITRU chiar dacă au sau nu con­ ficate în condiţii bune, s-a
procuror-şef
mitate expres prin actul Ca urmare a acestor mă­ tru societate, familie, pen­ Procuratura judeţeană tracte încheiate cu ele. luat iniţiativa de a se con­
normativ menţionat. Prin suri, cît şi a altora preven- tru om. Astfel I.S. din Hu- Hunedoara-Deva Pentru ca drumul legume­ serva în cadrul cooperativei
lor din grădini spre consu­ agricole unele dintre ele,
matori să fie cît mai scurt
şi să se evite pierderile, în cum ar fi de exemplu ardei
pentru umplut, ardei cu var­
cooperativele agricole care ză, castraveţi etc. Pînă acum,
PRELIMINAT! au ferme legumicole s-au în­ pus la conservare însemnate
cooperatorii de la Beriu au
Succesele mecanizatorilor de la Deva
treprins unele măsuri orga­
nizatorice, care aplicate în
practică contribuie la bunul cantităţi de legume şi zarza­
DEVA. Colectivul Staţiunii pentru mecanizarea a- mers al acţiunii de recolta­ vaturi.
L griculturii Deva — ne informează tovarăşul Aurel re şi valorificare a produc­ mează se vor recolta din uni­
Şi în săptămîna care ur­
Chirilă, directorul unităţii — a îndeplinit planul de
ţiei. Astfel, la ferma legu­
venituri aferent celor 9 luni din acest an înainte de
termen. Avansul cîştigat de la începutul anului şi pî­ micolă de la C.A.P. Geoagiu tăţile agricole din judeţ a-
proximativ 500 tone de legu­
nă acum este de 12 zile. La obţinerea acestei fru­ lucrează alături de coopera­
(Urmare din pag. 1) — Oamenii muncesc mai moase realizări şi-au adus contribuţia salariaţii de tori şi un număr însemnat me şi zarzavaturi. Directorul
de elevi de la şcolile ce fiin­
bine. Faţa şantierului s-a la secţiile de mecanizare Hărău, Şoimuş şi Deva. întreprinderii de legume şi
schimbat. Comuniştii au avut ţează pe raza comunei. Zil­ fructe Deva, Teodor Berghianu,
vreo 15 zile de lucru. Aces­ mult de lucru pentru întro­ nic se recoltează cantităţi de ne-a asigurat că sînt luate
tea pot fi recuperate pînă la narea disciplinei şi ordinii legume cu mult mai mari
30 noiembrie. Cred nu numai pe şantier, pentru a forma decît sînt prevăzute în grafi­ şi în continuare măsuri de a
într-o recuperare a restanţe­ la întregul colectiv responsa­ cele de livrare. De pildă, în se valorifica întreaga pro­
lor dar şi în depăşirea pla­ bilitatea faţă de modul în ziua de 20 septembrie a.c. ducţie prin unităţile de des­
s-au recoltat 1 000 kg de do­
nului anual. care să răspundem chemării vlecei, cU 600 kg mai mult de­ facere şi prin însilozare şi
— Aceasta din punct de tovarăşului Nicolae Ceauşescu. cît se stabilise în grafic,
vedere valoric pentru că sta­ Şi după cum vedeţi, cu 5 zile semiindustrializare.
diul fizic al unor lucrări înainte de finele lunii, se
nu se încadrează încă în poate afirma că şantierul^
1
graficele de execuţie... nostru nu numai că se, poa­ (Urmare din pag. 1} cesul de producţie nu s-ar două cursuri de calificare a celor materiale, trebuie a-
—'12' adevărat. La începu­ te mîndri cu unele realizări, desfăşura în ritmul planifi­ pentru meseriile de operatori nalizat modul de stabilire a
tul lunii ne-a lipsit ciment. dar a început să ofere garan­ cat. Numai în primul semes­ chimişti şi prelucrători fire. normelor de consum. Prin
Apoi am dus lipsă de agre­ ţii faptice că planul şi an­ disciplinii contractuale In ca­ tru, din fonduri de mică me­ Sînt cuprinşi 32 de munci­ extinderea muncii în acord
gate balastiere. Au fost deci gajamentul anual vor fi în­ litate de furnizor. Şi activi­ canizare s-â achiziţionat şi tori, care vor lucra nu peste global la secţia fire, ' urmă­
zile cînd staţiile de betoa­ deplinite în cele mai bune tatea din sectorul mecano-e- montat o maşină de dedublat, mult timp ■ în producţie. rim să realizăm o creştere «Mg
ne au stat şi nu am putut condiţii. Am început să tur­ nergetic putea fi mai bună, în scopul asigurării realizării Pentru 1974, în urma pro­ simţitoare a productivităţii
recupera prea mult din res­ năm fundaţiile la silozul de dacă avem în vedere că une­ planului de sfoară şi valorifi­ punerilor făcute în adunările muncii.
tanţe. De mai bine de 4 zi­ clincher. Azi (25 septembrie 1 ori calitatea pieselor de carea deşeurilor. Se va mon­ pe secţii şi în urma unei a- Există deci premise sigure
le am intrat însă în normal. — n.n.) am încheiat funda­ schimb lăsă mult de dorit, ta, de asemenea, o maşină de nalize temeinice efectuate de pentru îndeplinirea exempla- .
La ora actuală turnăm în ţiile pentru morile de ci­ deservirea formaţiilor din răsucit, care va completa ca­ organul colectiv de conduce­ ră a sarcinilor de plan şi a
medie 400 mc de beton în 10 ment şi avem deja pregătiţi secţia fire nu a fost de multe pacitatea de producţie pentru re, s-a ajuns la concluzia că angajamentelor din acest an
ore, cu posibilităţi, dacă tim­ 5 stîlpi din prefabricate pen­ ori cea mai corespunzătoare. sfoară şi va asigura nivelu­ planul la producţia globală şi în continuare. Colectivul
pul se menţine favorabili să tru structura de rezistenţă a Pe viitor trebuie să acor­ rile stabilite în perspectivă. şi marfă va putea fi majorat nostru de muncă este hotărît
depăşim cifra de 500 mc. morilor, peste cîteva zile dăm o atenţie deosebită rea­ Avînd în vedere importanţa cu încă 600 000 lei, iar pro­ să facă totul pentru a men­
— Aşadar, bătălia cu res­ macaraua nou sosită pentru lizării planului de investiţii, pregătirii şi creşterii produc­
1
tanţele a fost în lunile au­ glisarea silozurilor de făină care priveşte înlocuirea şi tivităţii muncii, comitetul oa­ ductivitatea muncii cu 500 ţine în continuare la loc' de
lei pe salariat. In ceea ce cinste bunul renume pe care
In plinâ zi de lucru, aceste două semănători se aflau în „re­
gust şi septembrie un bun va intra în funcţiune — ia­ dotarea cu utilaje de strictă menilor muncii a pus un ac­ priveşte reducerea cheltuieli­ îl are în rîndul colectivelor paus“ pe o tarla a C.A.P. Banpotoc. Cauza ? Tractoriştii Aurel
tă pe scurt alte dovezi că
cent deosebit pe această la­
examen pentru colectivul activitatea şantierului a in­ necesitate şi fără de care pro­ tură a activităţii, organizînd lor de producţie, în special de muncă din Valea Jiului. Oprea şi Ion Pescaru au plecat să servească masa în satul Chi-
şantierului. trat în normal. mimîia. Foto: VIRGIL ONOIU
RMIS 7 3 • SAR $ SARM1S 7 3 9 170
’
’
a O
rea si wakrif On evantai larg de manifestări
cultural-artistice a cuprins
creaţiei populare in mişcarea ae ma o mare parte a j
j
Zi de zi, ediţia actuală a Casa de cultură din Hune­
Festivalului cultural-artistic doara a fost ieri seara gazda
(Urmare din pag. 1) blicarea rezultatelbr cercetă­ tări cultural-artistice tradi­ necesară doar o autorizaţie ţiilor populare sau prin e- dori să rezumaţi pe scurt „Sarmis" îşi sporeşte palma­ unui recital de poezie şi mu­
rilor. Ce-şi propune Comite­ ţionale ale judeţului Hune­ din partea consiliului popu­ xistenţa acestor ' creaţii în cîteva dintre aceste succese. resul prin alte noi şi apreciate zică populară în interpreta­
tul judeţean pentru cultură doara" şi altele. lar comunal. In ultima vre­ unicat în ţinutul hunedo/- Petru Stoican : Pe plan in­ manifestări de cultură şi artă. rea unui colectiv al teatru­
rogen, cu multe piese din şi educaţie socialistă în acest N. Panaitescu : Există as­ me s-au-luat însă unele mă­ rean ? ternaţional, artiştii hunedo- Ieri, la Casa de cultură lui popular şi al casei de
alte zone ale ţării. Ce are în sens ? întrebăm aceasta de­ tăzi un pericol al poluării suri salutare. A fost creată C. Clemente: Prin auten­ din Haţeg a avut loc un in­ cultură. Sub genericul „Cine
vedere Comitetul judeţean oarece există în judeţul nos­ folclorului ? la''-nivel judeţean o comisie ticitate se înţelege, după pă­ reni au reprezentat totdeau­ teresant simpozion ştiinţific a făcut dragu-n lume" au
na cu cinste arta româneas­
pentru cultură şi educaţie tru foarte mulţi folclorişti de specialişti, care are lati­ rerea mea, ambele sensuri, că. Este destul să reamintesc prilejuit de manifestările de­ fost prezentate, într-o aleasă
socialistă pentru asigurarea profesionişti sau amatori. C. Clemente: Dacă se dis­ adică de departe şi de de­ dicate sărbătoririi centenaru­ interpretare, creaţii nepieri­
în viitor a unor repertorii în- cută despre poluarea folclo­ tudinea să avizeze vînzarea mult. Nici una dintre mani­ succesele prestigioase obţinu­ lui „Ovid Densuşianu". In toare ale spiritualităţii hune­
. tr-adevăr hunedorene ? Petru Stoican: Problema rului, problemele devin des­ de produse folclorice sau să festările folclorice cunoscute te la festivalurile folclorice cadrul acestuia, lector Aurel dorene.
cercetării şi valorificării nu tul de complicate. Pe de o le respingă. Tot ca o măsură de la Pecs (R.P. Ungară), Za­
Petru Stoican: Cîţiva paşi poate fi despărţită. Vă sînt parte, amestecul direct al u- la noi în judeţ nu poate fi Scorobete, de la Institutul Sala cinematografului „Stea­
în această direcţie s-au făcut cunoscute unele din preocu­ de închidere a canalelor de considerată ca fiind unicat, kopane şi Zielana Gora (R.P. central de perfecţionare a ua roşie“ din Brad a găzduit,
deja. Am pus la dispoziţia pările noastre din ultima nor neiniţiaţi în chestiunile poluare este şi înfiinţarea datorită unităţii spirituale a Polonă), Zagreb (R.S.F. Iugo­ personalului didactic, Filiala ieri, un amplu spectacol mu-
postului de radio Timişoara vreme pe linia valorificării privind instruirea unor for­ unei secţii externe a Şcolii slavia). Cît priveşte recunoaş­ Timişoara, a prezentat lu­ zical-coregrafic, intitulat „Ţa­
un set de benzi cu folclor maţii artistice sau o anumită de artă populară din Petro­ poporului nostru, care face terea pe plan naţional â mă­ crarea „Ovid Densuşianu şi rina de la Găina". Cu acest
muzical hunedorean spre di­ cercetărilor folclorice hune­ concepţie _ despre „valorifica­ şani. La Dăbîca s-a deschis să apară manifestări asemă­ iestriei artiştilor hunedoreni, graiul din Ţara Haţegului". prilej s-a realizat o veritabi­
fuzare. Totodată, de cîte ori dorene, atît a profesionişti­ re" au produs destul rău în deja o secţie pentru ţesături. nătoare în zone folclorice di­ Conf. Ion Dalea de la lă trecere în revistă a cînte-
avem ocazia, solicităm pre­ lor cît şi â amatorilor. Aş a- acest domeniu. Pe de altă Asemenea secţii se vor în­ verse. Un exemplu : mersul lista succeselor poate ocupa I.C.P.P.D., Filiala Timişoara, cului, dansului şi portului
culegerea
de
minti
doar
moţilor
popular
din
zona
zenţa Radioteleviziunii. Cît „Strigături hunedorene", cu­ parte, se consideră poluare fiinţa şi la Cîmpu lui Neag, cu ţurca există şi sub alte un spaţiu considerabil. Men­ a prezentat comunicarea „O- crişeni. In deschidere, prof.
priveşte repertoriul ansam­ legerea de prelucrări corale şi apariţia, de pildă, a unor Geoagiu şi în alte locuri. forme — cu capra, cu cer­ ţionez că nu e vorba doar de vid Densuşianu şi folcloriştii Romulus Neag, preşedintele
blului „Haţegana", într-ade- „Cîntecele Iancului", precum noi instrumente muzicale, Scopul ? Tocmai apărarea au­ bul, brezaia etc. echipele din municipiile ju­ bănăţeni". Prof. Constandin comitetului orăşenesc de cul­
văr, avem încă multe de fă­ confecţionarea unor piese de tenticului. Doina Cojocaru : Succesele Clemente, directorul Centru­
cut pentru ca programul a- şi monografiile de la Chitid port popular din materiale Ileana Lascu: In ce sens deţului, ci şi cele săteşti, de lui de îndrumare a creaţiei tură şi educaţie socialistă, a
cestui ansamblu, dealtfel va­ şi Beriu, care vin să valori­ textile moderne ş.a. Nu tre­ se apreciază că judeţul Hu­ pe care le-au obţinut pînă pildă taraful din Vaţa de populare şi a mişcării artis­ vorbit despre semnificaţiile
loros, să fie într-adevăr hu­ fice folclorul local. In pre­ buie să uităm că elementele nedoara ar fi păstrătorul u- acum ansamblurile şi forma­ Jos, căluşarii din Romos, Be­ tice de masă, a adus în ca­ actualei ediţii a festivalului
nedorean. Trebuie să spunem zent, avem în atenţie mono­ socoti e azi tradiţionale au nof tradiţii şi obiceiuri au­ ţiile artistice de amatori sau riu, Geoagiu, dubaşii din drul aceluiaşi simpozion „Cî­ şi a prezentat specificul
1
grafia satului Cinciş Cerna, teva consideraţii pe margi­ zonei folclorice a moţilor
că noi am intervenit pentru apărut şi ele treptat (ocari- tentice ? ' Prin perpetuarea profesioniste hunedorene sînt Almaş-Sălişte, artiştii din crişeni. Cunoscutul ansamblu
îmbunătăţirea repertoriului pe care o realizează Viorel na ! ?) şi continuă să mai a- nealterată din bătrîni a crea­ de notorietate publică. Am Dăbîca etc. nea unei variante a Miori­ folcloric al căminului cui-'
ţei din Ţara Haţegului".
dar nu întotdeauna s-a ţinut Răceanu, Ion BrîncoVeanu şi pară. Este un act de evolu­ tural din Baia de Criş a sus­
învăţătorul pensionar Stoian ,
cont de opinia noastră. Pe Ciucescu ; de asemenea, o lu­ ţie. Deci, nu putem conside­ La căminele culturale din ţinut un recital de cîntece
viitor, vom uza de dreptul crare care valorifică folclo­ ra că tot ce nu mai aduce Densuş şi Rîu de Mori, bi­ şi dansuri moţeşti, taraful şi
de a aviza spectacolele. cu elementele din timpuri bliotecare din Deva şi Ha­ echipa de dansuri a căminu­
rul de Valea Jiului — în reali­ ţeg au prezentat, în cadrul
Constandin Clemente : Lip­ trecute a~ fost poluat. lui cultural din Băiţa au a-
sa unui repertoriu băştinaş zarea profesorilor Petru Eana C. Drozd : Pornind de la unor medalioane „Ovid Den­ dus pe scenă cîntece şi jocuri
suşianu", viaţa şi' activita­
de la Cimpa, Mircea Munteanu
rezidă şi din faptul că artiş­ de la Vulcan şi Qh. popa, faptul că folclorul rămîne un tea scriitorului şi omului de specifice zonei, căminul cul­
tii, şi în special soliştii de veşnic izvor de omenie, înţe­ ştiinţă ridicat de pe aceste tural din Ribiţa a venit cu
muzică populară, nu sînt directorul Şcolii populare de lepciune, forţă de afirmare meleaguri, şi sărbătorit în a- o suită de ţarine, ardelene
preocupaţi de descoperirea artă din Petroşani, care au creatoare a spiritului nostru La Cabinetul judeţean de partid din cest an. şi doine moţeşti, formaţiile
pieselor autentice hunedore­ întreprins o cercetare în a- în marele context al cultu­ Deva are loc azi, la orele 16, în cadrul din Orăştie oferă iubitorilor de poezie din Clubului din Gurabarza şi
ne, nu fac arheologie folclo­ cest sens. In domeniul core­ rii universale, înseamnă că oraş la orele 19, sub genericul „A patriei Tot ieri, la orele 18, comu­ Casei de cultură din Brad au
rică. grafiei avem o lucrare sub „Colocviilor ziaristice", un amplu simpozion cinstire" un recital de poezie patriotică. na Baru a găzduit inaugura­ adus un amplu spectacol fol­
tipar la Bucureşti, „Monogra­ valorificarea trebuie gîndită organizat de Filiala Deva a Uniunii ziariş­ La Liceul de cultură generală din Si- rea unui interesant punct cloric de aleasă ţinută artis­
■ir şi ca o formă organizată a tilor din R.S.R., pe tema „Valori culturale
Ziariştii prezenţi la confe­ fia căluşarilor", sub semnă­ educării în adîncime. Apari­ meria elevii se vor întîlni cu folclo­ muzeistic de artă • populară. tică, iar formaţiile de dan­
rinţa de presă au propus tura lui Vasile Chevereşan.' ţia pe piaţă a unor produse hunedorene în presa locală". rişti şi etnografi, pare vor vorbi despre La căminele culturale din suri din Zdrapţi şi Luncoiu
realizarea unui program ar­ In această lună va intra sub Tot la Deva, în parcul oraşului, are loc obiceiurile şi tradiţiile populare hunedo­ Hăjdău şi Crişan, ieri seara, de Jos au cucerit din nou
tistic specific hunedorean, tipar o amplă lucrare, „Ovid sau producţii aşa-zise folclo­ la orele 20 dezvelirea statuii lui Mihai rene. Elevii din Valea Jiului vor participa s-au întîlnit veritabile „co­ admiraţia publicului pentru
realizat de orchestra ansam­ DensUşianu", la • a cărei rea­ rice poluează valoarea şi vir­ Eminescu, realizată de sculptorul Tudor tot azi, la orele 16, la o dezbatere privind mori ale satului". La Crişan, virtuozitatea şi talentul in­
profesorii Eugen Burza şi
blului „Haţegana" şi de so­ lizare colaborează şi disci­ tuţile etice ale folclorului. Panait. In continuare, publicul spectator are tradiţiile populare din Valea Jiului. Aurelian Sîrbu au prezentat, terpreţilor.
lişti amatori vocali şi instru­ poli ai marelui folclorist din Ce se preconizează în vede­ prilejul urmăririi unui reuşit spectacol de su­ Ansamblul folcloric „Haţegana" din benzi cu culegeri de folclor Locuitorii din Boşorod şi
mentişti, care să fie difuzat Franţa, Iugoslavia Ceho­ rea păstrării nealterate a a- net şi lumină realizat cu concursul artiştilor Hunedoara esté astăzi oaspetele locuitorilor de pe cuprinsul ’ judeţului, Valea Sîngoorgiului au avut
prilejul vizionării unor pline
prin radio şi televiziune, în slovacia, Suedia, precum şi devăratului folclor ? din zona folclorică respectivă. de pitoresc filme folclorice :
scopul popularizării artei fol­ din Bucureşti şi din judeţ. Petru Stoican : Pînă nu de de la teatrele de stat din Deva şi Petroşani. din Baia de Criş, unde prezintă la orele 19 La Hăjdău, Victor Mure - ‘ „O nuntă cum n-a mai fost",
La cluburile muncitoreşti din Petrila şi
un amplu spectacol folcloric.
clorice hunedorene. Pentru anul viitor, mai a- mult, punerea în circuitul şan, inspector la Comitetul „Nedeie“. „Izvoare". Ansam­
judeţean de cultură şi edu
vem în atenţie lucrările : pieţei a unor asemenea pro­ Ghelar au loc întîlniri ale cititorilor cu a- La căminul cultural din Topliţa, la o- caţie socialistă, şi prof. Ion blul folcloric „Haţegana" din
Hunedoara a fost, ieri, oas­
Lucia Liciu: Valorificarea „Precursori ai ştiinţei şi cul­ duse scăpa efectiv de sub preciaţi scriitori din ţară. rele 20, rulează filmele folclorice : „Semnul Munteanu, din Deva, au sus­ petele Casei de cultură din
folclorului presupune şi pu­ turii hunedorene", „Manifes­ controlul specialiştilor. Era Un colectiv artistic al Casei de cultură bradului“ şi „Tradiţii". ţinut o manifestare similară. Orăştie.