Page 9 - Drumul_socialismului_1973_09

J Proletari din toate tarile, uniţi-vă I
Vizita tova

Nicolae C

in America Latină

Sosirea în Republica Costa Rica

Luni 3 septembrie, pre­ ră de o poziţie geografică prielnice de dezvoltare. Cli­
şedintele Consiliului de Stat favorizată, fiind situat între ma generoasă, pămîntul fer­
al Republicii Socialiste două oceane — Atlantic şi til, vegetaţia luxuriantă cu
România, tovarăşul Nicolae Pacific —, ceea ce l-a deter­ întinse plantaţii de banani­
Ceauşescu, împreună cu to­ minat pe luptătorul pentru eri, cafea, tutun, trestie de
varăşa Elena Ceauşescu au eliberarea Americii Latine, zahăr, ca şi subsolul bogat în
sosit în Republica Costa Ri­ Simon Bolivar, să declare că zăcăminte de bauxită, aur,
ca, unde efectuează o vizită aici ar putea fi stabilită vii­ argint, mangan fac din Costa
oficială ca răspuns la invi­ toarea capitală a lumii. In­ Rica un colţ privilegiat al
taţia preşedintelui acestei tr-adevăr, condiţiile clima­ •lumii. Sînt realităţi care nu
ANUL XXV Nr. 5 800 MARTI 4 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI ţări, Jose Figueres Fe'rrer. terice sînt favorabile. Deşi fac decît să confirme cuvin­
De la Havana pînă la San Costa Rica este situată la tele pe care legenda le atri­
Jose, capitala republicii Cos­ distanţa egală între Tropicul buie lui Columb atunci cînd.
ta Rica, aeronava preziden­ Cancerului şi Ecuator, deci în a patra -sa expediţie spre
ţială a Survolat Marea Ca­ într-o zonă care ar trebui să Lumea Nouă, a descoperit a-
m?\ mm raibilor, şi după ce a lăsat în facă coloana de mercur să ceste ţinuturi : „He aqui cos­
M urmă Insula Jamaica, s-a atingă valori ridicate, clima ta rica" (iată ţărmul bogat).
Sarcînilr anului Cincinalul îndreptat spre Panama, iar este totuşi foarte plăcută, da­ Condiţiile istorice însă fac
de aici direct spre San Jo­ torită reliefului muntos. Ca­ ca această ţară să cunoască
" 1973: t înainte se, străbătînd o distanţă de pitala San Jose, aşezată la problemele specifice ale sta­
peste 1 700 km. Faţă de Ha­ o altitudine de circa 1 200 de telor în curs de dezvoltare.
realitate integral de termen vana, acele ceasornicului se metri, ne oferă, prin ambi­ Tributară multă vreme mo­
dau înapoi cu încă două anţa sa, posibilitatea unei nopolurilor străine, economia
ore, astfel încît, în timp, dis­ comparaţii cu Predealul ro­ sa prezintă încă urmările li­
tanţa ce ne desparte de ca­ mânesc.
Din cronica Produse fizice să este acum de opt ore. întreaga ţară se bucură, nei agriculturi bazate pe mo-
întreceri minereşti Fontă mai multă, Oraşul San Jose se bucu­ dealtfel, de condiţii naturale (CoiiiinuaPi in pag. a 4-a)
suplimentare
BARZA. In luna august,
nenumărate brigăzi de 'mi­ de calitate mai bună Plecarea din Havana
neri de la I.M. Barza şi-au LUPENI. Colectivul între­
depăşit substanţial sarcinile C. S. HUNEDOARA. In cinstea zilei de 23 August, secţia prinderii de fire artificiale
de producţie. Astfel, ortacii a ll-a furnale din cadrul C.S. Hunedoara, in care lucrez şi eu, „Viscoză" Lupani a obţinut HAVANA 3 (Agerpres). — bordul avionului prezidenţial, C.C. al P.C.R., George Ma-
Fui Petru Irimie şi-au reali­ a raportat realizări frumoase. Ele nu s-au oprit insă aici. în­ in luna august realizări me­ La 3 septembrie, tovarăşul întreptîndu-se spre San Jo­ covescu, ministrul afacerilor
zat planul în proporţie de tregul nostru colectiv a pornit cu acelaşi pas energic, hotărît, ritorii. Valoarea producţiei Nicolae Ceauşescu, secretar se — capitala Republicii Cos­ externe. Bujor Almăşan, mi­
119 la sută, cei din briga­ suplimentare realizate se ci­ general al Partidului Comu­ ta Rica, etapa următoare a nistrul minelor, petrolului şi
da lui Blaf Dud — 120 la în noua etapă a întrecerii socialiste, declanşată după marea frează la peste 600 000 lei, nist Român, preşedintele călătoriei în America Latină. geologiei, alte persoane ofi­
sărbătoare a eliberării patriei. Ne preocupăm să dăm fontă
sută, Anghel Resiga — 128 concretizată in 400 tone fi­ Consiliului de Stat al Repu­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ciale.
Ia sută, Emanoil Sturza — mai multă şi da calitate mai bună, să reducem consumul de bre de viscoză, 200 tone blicii Socialiste România, îm­ a fost însoţit de tovarăşii Conducătorul partidului şi
140 la sută, Gheorghe Dra- cocs şi declasatele, să sporim eficienţa economică. De la în­ sfoară de viscoză, piese de preună cu tovarăşa Elena Ion Păţan, vicepreşedinte al statului nostru a fost condus
ia — 129 Ia sută şi mulţi ceputul anului, secţia noastră a elaborat peste sarcinile de schimb in valoare de 70.000 Comunistul Viorel Babeş es­ Ceauşescu, încheindu-şi vizi­ Consiliului de Miniştri, mi­ la aeroportul „Jose Marti“
plan mai mult de 6 800 tone de fontă, a economisit aproape
alţii. 3 700 tone de cocs tehnologic, a obţinut economii suplimentare te de meserie strungar şi lu­ ta oficială de prietenie in nistrul comerţului exterior,
crează la întreprinderea chi­
Aceste rezultate deosebite lei. mică Orăştie. El este eviden­ Cuba, au părăsit Havana, la Ştefan Andrei, secretar al (Continuare in pag. a 4-a)
ilustrează cum nu se poate in valoare de 850 000 Iei. Muncind cu dăruire şi ab­ ţiat In întrecere, realizează
mai bine întrecerea sodolis- îndrumaţi cu competenţă de organizaţiile de partid, fur- negaţie, cu hotărîrea de a piese de bună calitate.
tă abnegantă care se des­ naliştii noştri se străduiesc să întreţină şi exploateze raţional Intîlnire între tovarăşii
făşoară intre sectoarele În­ agregatele şi instalaţiile, realizind astfel însemnate economii realiza exemplar sarcinile de
treprinderii, cit şi între bri­ de materiale şi piese de schimb, «ă-şi perfecţioneze continuu plan şi angajamentele pe
întreaga activitate.
găzi şl chiar membrii aces­ Aici, la căldura Înaltă a furnalelor, se plămădeşte me­ acest an, colectivul de aici Pagina
tora, pentru realizarea şl tal, se formează caractere. De aici, oamenii trimit lună de a înregistrat şi importante Hicolae Ceauşescu şi Fidel Castro Ruz
depăşirea exemplară a pre­ lună mai multă fontă economiei socialiste. Intre aceşti oameni beneficii suplimentare (mai a 111-a
harnici, merg în primele rînduri muncitori ca : Ionel Mariş, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
vederilor de plan şl anga­ mult de 250 000 lei), iar spiritul înţelegerilor conve­ Tovarăşul Fidel Castro şi-a
Alexandru Hâşdâţeanu, Remus Hriţcu, Gheorghe Schnell, Ion secretar general al Partidu­ nite în timpul vizitei, pentru
jamentelor asumate In acest Bildea, mulţi alţii. productivitatea muncii a lui Comunist Român, pre­ dezvoltarea în continuare a exprimat încă o dată satis­
an hotărîtor pentru îndepli­ -» t I FLOREA DRAGU marcat a creştere cu 500 Iei şedintele Consiliului de Stat relaţiilor de colaborare şi facţia pentru vizita efectuată
nirea mai devreme a cinci­ in­ corespondent pe salariat faţă de cifra de SPORT al Republicii Socialiste Ro­ solidaritate frăţească dintre de delegaţia de partid şi gu­
vernamentală română condu­
ii' rif■ plan. mânia, a avut, în seara zilei
nalului. Partidul Comunist Român şi să de tovarăşul Nicolae
de 1 septembrie, la reşedin­ Partidul Comunist din Cuba, Ceauşescu în Cuba şi a trans­
ţa ce i-a fost rezervată la dintre Republica Socialistă mis tovarăşului Nicolae
Havana, o întâlnire cu tova­ România şi Republica Cuba. Ceauşescu şi tovarăşei Elena
răşul Fidel Castro, prim-se- La sfîrşitul întîlnirii, tova­ Ceauşescu urări de succes în
Pe şantierele de construcţii mm. cretar al Comitetului Central răşul Fidel Castro şi-a luat continuare în vizita pe conti­
fiecărui colectiv de muncă: al Partidului Comunist din un călduros rămas bun de la nentul latino-american.
Cuba, prim-ministru al Gu­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
Tovarăşul Nicalae Ceauşescu
vernului Revoluţionar. urmînd să plece, a doua zl, a exprimat, la rîndul său,
Obiectivul muncii politice - LAJELE* TIMPUL subliniat şi cu acest prilej la Conferinţa la nivel înalt mulţumiri pentru primirea
Cei
conducători
au
doi
a ţărilor nealiniate de la Al­
■ a it—iiniimu 'ăm- ma mm m mm am':** . m ' atmmrn ■ hotărîrea de a acţiona în ger. deosebit de caldă şi priete­
nească de care delegaţia de
partid şi guvernamentală ro­
A mână s-a bucurat din partea
îndeplinirea planului, In pagina a IV-a conducerii partidului şi gu­
L A F. I. L. O R A Ş T I E CONFERINŢA DE PRESĂ A TOVARĂŞULUI vernului Republicii Cuba, a
poporului cubanez.
Cei doi conducători şi-au
învingerea strîns mîinile şi s-au îmbră­
NICOLAE CEAUŞESCU
ţişat cu căldură.
Recuperarea rămînerilor în constructor trebuie să-şl cu­ an
urmă, punerea în funcţiune noască sarcinile — ne spunea Tinerii grăbesc
a obiectivelor la termenele tovarăşul Mircea Bîrsan —,
prevăzute sau devansarea lor în care sens. membrii comi­ viitoarele construcţii Cu ce ne vom îmbogăţi
sînt principalele direcţii în tetului de partid pe între­ DEVA. Comitetul municipal
care acţionează In acest an prindere participă la trans­
hotărîtor al cincinalului lu­ miterea lor pînă la n ¡felul trebuie judicios folosită Deva al U.T.C. a organizat o garderoba în sezonul
acţiune de mundă voluntar-
crătorii din construcţii. In a- loturilor. Şedinţele de l^rou
ceste condiţii, mai mult ca — a intrat în practica noas­ patriotică, menită să gră­
bească atacarea unor noi lu­
oricînd, organizaţia de partid tră — le ţinem nu la sediu, crări de construcţii de locuin­
devine factorul de coordonare ci la locul analizei, la fron­ Atelierul de prelucrări me­ asigurarea bunului mers al nesc tot cu alîtea după pau­ ţe. Astfel, pe strada Lenin de toamnă—iarnă ?
operativă a întregii activităţi turile de lucru. De fiecare canice al Fabricii de indus­ producţiei ? Un strung, de za . de masă. Oare în acest din localitate, pesle 50 de
pe şantiere. Ea trebuie să dată cînd se iveşte vreo *i- trie locală Orăştie dispune exemplu, nu a funcţionat 3 sens, nu se poate stabili o tineri de la I.E.C. Mintia şi
de un însemnat număr de zile. Motivul ? — nu s-a disciplină mai fermă ? Comi­ I.R.E. Deva au dăruit clte
maşini-unelte, cu u>n grad ri­ ştiut cum se poate regla. Un tetul de partid şi de sindicat
dicat de tehnicitate, folosite altul s-a reparat în alte două ar trebui să acţioneze cu patru ore fiecare, din ziua Convorbire cu tovarăşul DUMITRU BOGDAN, directorul
în scopul prelucrării unui zile, pentru unele defecţiuni mai multă hotărîre pentru de odihnă, la demolarea unor Direcţiei comercia le a judeţului
important volum de repere, care puteau fi evitate dacă înlăturarea acestor fenomene clădiri vechi. Cu acest prilej,
necesar fabricării subansam- strungarul respectiv era a- din practica unor muncitori. peste 3 000 bucăţi ţiglă au fost
blelor executate prin coope­ jutat să-şi cunoască mai bi­ Sînt şi cazuri cînd, pe dife­ demontate şi stivuite, acţiune
rare cu diverşi beneficiari ne maşina. rite motive, se fac plimbări la care tinerii Dumitru Pctrin- — Ca în fiecare an, şi de — Desigur, moda intervine
din ţară. După cum este şi Am urmărit în ateliere inutile pe la alte locuri de dean, Liviu Momeu, Alexan­ data aceasta sezonul de cu noutăţi în fiecare an, în
de calitate ireproşabila, piise la termen in funcţiune;. normal, acestea trebuie în­ modul cum decurge lucrul. muncă, fără vreun folos, dru Cociş, Mihai Filip, Tibe- loamnă-iarnă va aduce, fără fiecare sezon. In perioada de
:
cărcate judicios pe schim­ Putem spune că şi aici se întreţinerea şi revizia pla- riu Zsok, ing. Dumitru Toader, îndoială, noutăţi şi în pri­ toamnă-iarnă, la care vă re­
buri, pentru obţinerea unor simt unele carenţe încă mai ing. Ioana Rob, Vasile Babiuc, vinţa îmbrăcămintei, în gar­ feriţi, în modă vor interveni
imprime muncii un caracter tuaţie deosebită — deschide­ randamente mereu mai înal­ vechi. La pauza de masă se C. DUMITRU Tiberiu Oancea, Gheorghe deroba noastră în general. noutăţi mai cu seamă în co-
dinamic, eficace, in acelaşi rea unei lucrări, urgentarea te şi deci a unor sporuri în­ opresc maşinile cu 10 minu­ Gola şi alţii şl-au dovedit Vă rugăm să vă opriţi asu­ loristica şi contextarea ţesă­
timp cu crearea unui climat alteia etc. — la faţa locului semnate de producţie. te mai devreme şi se por­ (Continuare in pag. a 2-a) din plin hărnicia. pra unora dintre ele. turilor, cit şi în linia croiu­
de disciplină şi unui înalt sa desfăşoară o adunare de De la început trebuie ară­ lui. Predomină culorile vem-
-‘Iririt de răspundere printre lucru a colectivului, în care tat că aici pe primele 8 luni galben, roşu-mandarin, paste­
lucrătorii constructori. se arată oamenilor ce au de ale anului nu s-a înregistrat c •• ¿¿ii: • . ..VlWrl- lurile roz-pal, gri-verde, bej-
■' ' . r'V ' ' ■
•— Pe şantierul laminorului făcut, ei îşi spun părerea, sa un indice de încărcare mai cămilă, iar la ţesături se im­
de sîrmă cu două fire — ne iau angajamente. Cum îşi fa­ mare de 2,2 schimburi, ceea i<2 arlip idei i ax fa pt el or < ie mi mi viat. 31';: ^
Âţr' •: •: • y.'.vv v;.
informează tovarăşul Mircea ce simţită prezenţa agitaţia ce înseamnă că maşinile- ••"-V 3jW»- i ']■ ' —‘ăi . pun tveedurile, flanelul, velu­
Bîrsan, membru al biroului vizuală, agitatorii, de fapt, unelte din atelier lucrează rul. Linia de croi pentru
în medie 18,5 ore pe zi. A-
comitetului de partid de la veţi avea prilejul s-o consta­ cest lucru se întîmplă în a- pardesiuri este amplă, tip
I.C.S.H. — stadiul fizic al taţi. telierele de bază, că in cele Concursul ziarului „Drumul socialismului“ pentru cele mal frumoase şi mai bune raglan, chimono, eu talia
lucrărilor se prezintă bine, ...Şantierul 2 construcţii- auxiliare nu se ţine o evi­ marcată de cordon, gulere şi
făcînd abstracţie bineînţeles montaj. Pe. acoperişul sediu­ denţă precisă în acest sens. reportaje, portrete, însemnări, note critice, folietoane, fotografii şi caricaturi revere mari, buzunare apli­
de unele elemente obiective lui, în faţă, un „barometru* Comparând însă realizările cate şi tighelate. Jachetele,
care ne depăşesc. Este înre­ indică stadiul întrecerii din­ din trimestrul doi al anului, foarte moderne, ce se vor
tre loturile componente. Pe
gistrat un avans de cel pu­ lingă pereţi — panouri cu lo­ unde indicele de utilizare a ln activitatea cotidiană de editare a ziarului judeţean, cupări pentru realizarea exemplară a sarcinilor economice şi purta în acest sezon, au sti­
ţin 3 zile faţă de grafic. La zinci, îndemnuri mobilizatoare timpului de lucru atinge la redacţia se bucură de sprijinul unui număr mare de colabo­ a angajamentelor în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea lul clasic, fie blazon, fie bla-
transportorul cu benzi se strungurile paralele 93,2 la ratori şi corespondenţi voluntari, oameni ai muncii de cele cincinalului înainte de termen, participarea sa la viaţa so- zer. Tot o noutate în modă
la calitate, termene. sută, cu cele din luna iulie, mai diferite profesii, cronicari fideli al vieţii noi din colecti­ cial-culturală şi obştească, comportarea in spiritul normelor sînt şi jachetele ample, cu
munceşte în direcţia urgentă­ Pe coridor — 4 gazete da vităţile lor de muncă, din localităţile în care trăiesc. Artico­ eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. De asemenea, prin platcă rotundă şi fronjată,
rii execuţiei, acum, în peri­ perete, dintre care 2 satirice. cînd au scăzut la 81,8 la su­ lele scrise de muncitori sau 'lucrători din agricultură, de cadre genurile publicistice adecvate — însemnări, note critice, foile­ ce depăşeşte linia umerilor,
tă, ne dăm seama de incon­
oada cu timp favorabil. Fără „Alo... te văd“ critică (text şl stanţa în utilizarea maşini- tehnice sau intelectuali, de tineri elevi şi studenţi, de pensio­ toane, fotografii, şi caricaturi — vor fi criticate şl satirizate cu lungimea sub şold, în ta
să fie confruntată cu restan­ caricatură) lipsa de armonie lor-unelte, care se simte din nari sau casnice aduc in redacţie şi, de aici, în coloanele zia­ lipsurile ce se mal manifestă in domeniul muncii, în viaţa ob­ lie cu cordon. Ele se poartă
ţele, activitatea la obiectivele ce mai dăinuie între două re­ plin în atelierul de prelu­ rului, freamătul Intens al vieţii cotidiene, cele mai arzătoare ştească şi în comportamentul unor oameni. cu fuste sau pantaloni.
numite dg interlocutorul nos­ sorturi, construcţii şi montaj, crări. La freze, acelaşi indi­ gînduri şi nâzulnţl ale oamenilor. Deseori, prospeţimea fapte­ La concurs sini invitaţi să participe colaboratorii şi cores­ Revine la modă taiorul
tru pune cu acuitate, in prin­ acum unificate, în privinţa ce ajunge în luna iulie la lor, ca primă calitate a acestor articole, este însoţită şi de o pondenţii voluntari, toţi cititorii ziarului nostru, indiferent de cordigon, fără guler, fen­
cipal, două întrebări: care repartizării mijloacelor de 69,3 la sută faţă de 86,1 la bună realizare gazetărească, mulţi dintre cel care ne scriu locul de muncă şi pregătirea profesională. Materialele, pe cit tă cu nasturi, buzunare
. sînt, în perspectivă, premise­ transport. „Prietenii lui Pă­ sută în trimestrul II. Ar fi dovedind autentice înclinaţii spre scris. posibil dactilografiate, vor fl expediate pe adresa ziarului cu aplicate. Rochiile chemisier
le ca laminorul cu două fire cală“, o altă gazetă îşi înfige de spus aceleaşi lucruri şi Din dorinţa de a stimula în continuare şi amplifica dia­ menţiunea „Pentru concurs“. Nu se vor lua în considerare se menţin la modă, alături
să intre în funcţiune la ter­ vîrful peniţei In „amatorii* despre modul de folosire a logul viu al redacţiei cu colaboratorii şl corespondenţii vo­ materialele anonime sau cele semnate cu pseudonime, cl
menul planificat şi, apoi, da­ de absenţe nemotivate şi le­ maşinilor de rectificat, ale­ luntari, precum şi pentru a descoperi şi recomanda noi can­ numai cele care poartă semnătura, locul de muncă şi adresa de care vor apare robe-man-
că există condiţii ca monta­ neşi. O a treia reclamă lipsa zat şi găurit. didaţi la concursul de admitere de anul viitor la facultatea autorului. touri. Garniturile la modă
La încheierea concursului — ce se va desfăşura pînă la
— In majoritate, noi lu­
rea transportorului să fie ur­ articolelor de la... gazeta or­ crăm cu băieţi tineri, înce­ de ziaristică a Academiei de studii sociale şl politice „Ştefan 30 decembrie 1973 — cele mai bune articole, fotografii şi ca­ pentru acest sezon sînt eşar­
gentată ? Din acestea decurge ganizaţiei de tineret. pători — ne spunea maistrul Gheorghiu“, redacţia ziarului „Drumul socialismului” şi Fi­ ricaturi vor fi premiate, după efectuarea selecţiei de către un fele mici, uni sau imprimate,
firesc a treia întrebare : cum însoţiţi de inginerul Gavril Nicolae Pîndaru — şi din a- liala Deva a Uniunii ziariştilor organizează, sub genericul juriu (premiile se vor acorda separat pentru reportaj, portret, beretele, pălăriile cu borul
utilizează organizaţia de par­ Biro, locţiitorul secretarului f cest motiv maşinile se mai „CRONICARI FIDELI Al FAPTELOR DE MUNCA ŞI VIAŢĂ”, însemnare, notă critică, foileton, fotografie şi caricatură).
comitetului de partid pe şan
tid acţiunea politică în spri­ strică, Inregistrîndu-se stag­ concursul ziarului „Drumul socialismului" pentru cele mai fru­ Pe parcursul desfăşurării concursului, materialele ce se vor ri­ Convorbire realizată de
jinul intensificării muncii pe ION GABOR nări. moase şi mai bune reportaje, portrete, însemnări, note critice, dica la un nivel publicistic corespunzător, vor fi publicate in GH. I. NEGREA
şantierele celor două obiecti­ Dar cum stăm cu aportul foiletoane, fotografii şi caricaturi. Materialele trimise redacţiei grupaie sub qenericul „CRONICARI FIDELI Al FAPTELOR DE
ve ? celor mai vîrstnici, al spe­ vor oglindi viaţa omului zilelor noastre, multiplele sale preo­ MUNCA Şl VIAŢA".
— înainte de toate, flecare (Continuare In pag. a 2-a) cialiştilor din atelier pentru (Continuare in pag. a 2-a)
EXPUNERE va, au preluat, Intr-un gice Hunedoara, în fieca­ AZI, PE SCENE autoservire. In felul aces­ VREMEA
cadru festiv, ştafeta mun­ re săptămină, la grădina ta, publicul cumpărător
cii. Acţiunea, organizată tineretului au loc seri
In cadrul acţiunilor în­ Azi, Filarmonica de stat este mai bine primit, iar
treprinse pentru pregăti­ de Comitetul municipal cultural-distractive. Arad prezintă la Teliuc servirea se face mult mai Pentru 24 ore
Deva al U.T.C., a fosţ
rea deschiderii în bune prilejuită' de intrarea în Sîmbătă a fost organizată şi Hunedoara un reuşit operativ, civilizat.
condiţiuni a noului an de producţie (la I.R.E. Deva) de tinerii şantierului nr. concert de muzică popu­ Vreme frumoasă cu ce­
învăţămînt politic, la a absolvenţilor, unde vii­ 2 construcţii-montaj. Iar lară. PRIN MUNCĂ rul variabil. Vîntul va
formaţia „Clubtin“ a in­
Centrul Judeţean de in­ torii muncitori s-au întîl- Tot azi, pe scena Casei
formare şi documentare, terpretat un variat pro­ de cultură din Geoagiu- PATRIOTICA sufla slab pînă la potri­
în prezenţa propagandişti­ nit cu conducerea între­ gram de muzică uşoară. Băi, Teatrul de estradă vit din sectorul vestic.
lor 41n zonele Haţeg, O- prinderii, organizaţia de Deva prezintă, pentru cei La Ţaţa de Jos s-a în­ Temperatura minimă va
tineret, veterani In me­
răştle, Simeria şi Hune­ serie, care le-au vorbit LA SOLICITAREA aflaţi în staţiune, ca şi ceput construcţia unui
doara, tovarăşa Maria CETĂŢENILOR pentru localnici, aprecia­ complex comercial al coo­ fi cuprinsă între 10 şl 12
Creţu, secretar al Comi­ despre problemele activi­ tul spectacol de revistă peraţiei de consum. Pen­ grade, iar maxima intre
tetului municipal Deva al tăţii colectivului, condi­ Zilele acestea, In mlcro- ..Sus cortina la cetate“. tru urgentarea construc­ 23 şi 25 de grade.
comunei
ţiei,
ţiile de muncă şi viaţă
cetăţenii
P.C.R., a susţinut o do­ ce le vor fi asigurate, raionul 7, din Hunedoa­ s-au angajat să participe
cumentată expunere pe ra, cei mai nou cartier al UNITĂŢI COMERCIALE la efectuarea săpăturilor
tema: „Structura socială precum şi despre perspec­ municipiului, au fost fundaţiei prin muncă Pentru următoarele
actuală a României. Pro­ tivele privind perfecţiona­ deschise, Ia solicitarea MODERNIZATE voluntar-patriotică. Ca ur­ două tile
rea lor profesională.
cesul de omogenizare a cetăţenilor, citeva unităţi mare. duminică, peste r.n
societăţii româneşti“. comerciale, cu profil ali­ Unităţile alimentara nr. de cetăţeni, printre ca>e Vremea se menţine fru­
SEARA mentar. Este vorba despre 3, din Hunedoara, şi 29 Firuna Costina, Ion BIcs-
ŞTAFETA MUNCII CULTURAL-DISTRACTIVA o unitate pentru desface­ din Călan funcţionează cun. Ioxif Groza, Ale­ moasă cu cerul variabil.
rea pîinii, o altă unitate
de citeva zile într-o for­
pentru desfacerea cărnii mă nouă. Au fost moder­ xandru Bora, Ilie Rusu, Temperatura minimă va
Lucrînd la o maşină • de şlef uit plăci de marmură pentru Peste 40 de tineri, ab­ Din Iniţiativa comitetu­ şi a produselor de car­ nizate, Igienizate şi tre­ Leontin Başa, Sabin Hal­ fi cuprinsă Intre 7 şi 11
export, muncitoarea Eugenia Pa vel, din cadrul întreprinderii solvenţi ai Şcolii profe­ lui U.T.C. al întreprinde­ ne şi un magazin ali­ cute de ia forma clasică da ş.a. au săpat peste 30 grade, iar maxima între
„Marmura“ Simeria, obţine rezultate de prestigiu In activitate,, sionale energetice din De­ rii de construcţii siderur­ mentar. de servire la tejghea, la mc pămînt. 23 şi 24 de grade.
calitatea produselor situîndu-se pe primul pian.
Foto : V. ON'OIu