Page 90 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 90
Proletari din toate fările, unfji-vä !
Deviza fiecărui colectiv de muncă
MAŞINILE, UTILAjELE, TIMPUL
DE LUCRU-LA COTE MAXIMALE
Maşinile şi utilajele miniere să asigure
randamente superioare în abataje
Mina Paroşeni dispune de le sectoarelor au datoria să chită cu cinste de sarcini
un număr însemnat de ma ia toate măsurile în vede le pe care le au de înde
şini şi utilaje care asigură rea reducerii imobilizărilor, plinit. Printre aceştia îi
în subteran Un ridicat grad scurtarea timpilor de sta amintim pe electricienii
de mecanizare. Atenţia ţionare, condiţionate, bine Iancu Pintilie, Blăguţ Re-
ANUL XXV Nr. 5 820 JOI 27 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI principală este îndreptată înţeles, de o folosire cores siga, Mihai Timar. Petrică
înspre folosirea şi întreţine punzătoare. Puiu şi alţii. La polul o-
rea lor corespunzătoare, cu Examinînd activitatea sec pus se situează pentru lu
scopul de a extrage prin torului electromecanic. se crări de slabă calitate
mijloace mecanice cantităţi constată că şi în prezent Gheorghe Smadu, Constan
mereu mai mari de cărbune. mai sînt neajunsuri. Unele tin Preju. Dumitru Neacşu,
O bună parte din acestea subansamble şi piese de loan Gălăţeanu. Comitetul
ŞEDINŢA COMITETl ILUI FAPTE, ACŢIUNI, au înregistrat în acest an schimb se execută necores de partid pe exploatare a
indici de utilizare superiori
punzător. Reviziile la in
Nu acelaşi lucru se poate stalaţii şi utilaje se fac analizat aceste stări de
fapt, luînd, acolo unde a
spune despre combinele de
P 11 D 0 O IMAGINI COTIDIENE abataj, maşini de încărcat, superficial, fapt ce provoa fost cazul, măsuri cores
că întreruperi în procesul
FYFPimU 11 P echipament de susţinere', de producţie. Totuşi mai punzătoare. De asemenea.
unde acelaşi indice a atins
lăluU 1IV AL u. u. AL r. u. n. DIN CRONICA doar 35 la sută. Conduceri sînt şi oameni care se a- (Continuare in pag. o 2-a)
In ziua de 26 septembrie a.c., a avut Ioc şedinţa importanţa istorică a vizitei, şi-au exprimat deplina
Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de satisfacţie şi aprobare faţă de rezultatele acesteia şi ÎNTRECERII
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al s-au angajat să depună eforturi pentru realizarea La U. U. M. R. Crişcior
Partidului Comunist Român. tuturor înţelegerilor şi acordurilor convenite. SOCIALISTE
La şedinţă au luat parte, ca invitaţi, membrii Participanţii au dat o înaltă apreciere şi au evi
guvernului precum şi alţi activişti de partid şi de stat. denţiat în mod deosebit activitatea remarcabilă des Fluxul de producţie la noua linie
In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, făşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cursul de vagoneţi trebuie vitalizat
secretar general al Partidului Comunist Român, pre acestei vizite, contribuţia sa hotărîtoare la aplicarea Randamente
şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste în viaţă a politicii interne şi externe a partidului şi In cursul lunii iunie a.c., la Uzina de- şul Dumitru Bodea, secretarul comitetu
România, a prezentat o informare amplă în legătură statului nostru, elaborată de Congresul al X-lea al sporite utilaj minier şi reparaţii Crişcior a in lui de partid din uzină. Lipsesc piesele, u-
cu recenta vizită oficială efectuată în Cuba, Costa partidului. trat în funcţiune o nouă linie de vago- nelo maşini-unelte sînt uzate şi se defec
neţi de mină. Noua hală — care iniţial
Rica, Venezuela, Columbia, Ecuador şi Peru, precum In legătură cu vizita t o v a r ă ş u l u i Nicolae ANINOASA. Şeful de bri a fost construită pentru maşinile-unelte tează des. De asemenea, personalul ca
lificat nu este suficient. Lucrăm numai
şi despre convorbirile purtate cu preşedintele Repu- Ceauşescu în America Latină, Comitetul Executiv a gadă Nicolae Bokor de la — este reprofilată şi aici sînt instalate cu 8 sudori pe schimb, în loc de 14.
:
După cum se vede, uzina a fost com
bl icii Senegal, Leopold Sedar Senghor, şi vizita ne adoptat în unanimitate o hotărîre specială care se E.M. Aninoasa lucrează n utilajele de fabricaţie a vagoneţilor. Lu plet ..descoperită" la începerea fabricaţi
prezent cu ortacii săi intr-un
crul la început merge ceva mai greu, oa
oficială de prietenie făcută în Maroc. dă publicităţii. abataj frontal în stratul 15. menii nu cunosc în întregime noua teh ei. S-au luat măsuri urgente, dar insufi
Organizarea superioară a
Pe marginea informării au luat cuvîntul nume Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, une muncii şi folosirea judicioa nologie de fabricaţie, numărul de vago- ciente pentru vitalizarea producţiei. 30
de sudori termină şcoala în octombrie,
neţi planificat într-o lună nu este reali
roşi participanţi. In cuvîntul lor, vorbitorii au apreciat le probleme ale activităţii curente. să a timpului de lucru au zat. Numai în două luni (iulie şi august) dar vor fi totuşi insuficienţi.
permis minerilor din brigadă
să extragă de la începutul nu s-a realizazt o producţie globală în C. DUMITRU
valoare de 1 milion de lei.
H O T Ă R I R E A lunii septembrie peste preve prelucrare adecvat — ne spunea tovară (Continuare in pag. a 2-a)
— Nu avem în primul rînd utilajul de
deri 450 tone de cărbune.
Mineri ca Ion Buzilâ, Du
<L- mitru Irimie, loan Ambruş au
Comitetului Executiv al Comitetului asigurat obţinerea unor ran
damente în abataj cu 11,3 la
sută mai mari decît era pla
nificat. Sporul total de pro tiştii Paulina Codreanu şi
Central al Partidului Comunist Român ducţie realizat de la începu „Eminesciana“ Corvin Alexe de la Teatrul
tul anului de brigada res
pectivă se ridică la 2 800 de stat „Valea Jiului" din
tone cărbune. Aseară, parcul de la poa Petroşani şi artiştii Marcel
Mirea, Ileana Zanche, Du
cu privire la vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu a găzduit, în decorul pito mitru şi Eli ITanea de la ^ARMlS
lele bătrînei cetăţi a Devei
resc al începutului de toam Teatrul de estradă din De <35p>
în unele ţâri latinc-americane 43000 tone de nă, un eveniment deosebit : tă de Petru Ivan, iar regia
va. Lumina a fost asigura
dezvelirea statuii geniului
Comitetul Executiv al Co- sol al prieteniei şi solidari pace şi progres social, de co poetul, preţuirea şi prestigiul aglomerat poeziei româneşti, Mihai spectacolului a fost semna ft
tă de Nicolae Gastone.
mitetului Central al Partidu tăţii poporului român cu po laborare şi înţelegere între de care se buqură în aceste Eminescu.
La festivitate au partici
lui Comunist Român a luat poarele vizitate, cu toate po naţiuni, cauza socialismului ţări România, succesele sale peste plan pat tovarăşii David Lazâr
cunoştinţă cu vie şi profundă poarele Americii Latine, con şi comunismului. pe drumul construcţiei socia şi Ştefan Almăşan, secretari Va'ori culturale din Deva şi Petroşani — to
satisfacţie de rezultatele tribuţiei sale de excepţiona Eveniment de importanţă liste, politica sa externă con ai Comitetului judeţean de varăşii Carol Drozd şi Ti-
deosebit de pozitive ale vizi lă însemnătate în promova istorică în dezvoltarea rela sacrată extinderii colaborării HUNEDOARA. Printr-o or beriu Spătaru — au pre
tei pe care tovarăşul Nicolae rea politicii externe a parti ţiilor României socialiste cu cu ţările socialiste, cu ţările ganizare mai bună a mun partid, Aron Colcer, prim- hunedorene zentat preocupările redacţii
Ceauşescu, secretarul general dului şi statului nostru, ela aceste ţări, vizita tovarăşu în curs de. dezvoltare, cu cii şi o aprovizionare ritmi secretar al Comitetului mu lor privind valorificarea e-
al Partidului Comunist Ro borată de Congresul al X-lea lui Nicolae Ceauşescu a con celelalte ţări ale lumii, pro că cu materii prime, harni nicipal Deva al P.C.R.. pri lementelor de cultură în
mân, preşedintele Consiliului al P.C.R. stituit o puternică manifesta movării în relaţiile dintre cii muncitori din cadrul ce marul municipiului, repre in presa locală presă, au urmat ample dez
de Stat al Republicii Socia Comitetul Executiv eviden re a prieteniei şi colaborării state a principiilor indepen lor două fabrici de aglome zentanţi ai organelor locale bateri.
liştii. .-România, a întreprins-o, ţiază şi de această dată ro româno-latino-americane, a denţei şi suveranităţii naţio rare din Combinatul siderur de partid şi de stat, nume Ieri, după-amiază, la se Tovarăşul Petru Stoican,
între .19 august şi 20 septem lul esenţial care revine în hotărîrii de a întări solidari nale, egalităţii' 'în drepturi, gic Hunedoara au trimis de roşi oameni ai muncii, elevi. diul Cabinetului judeţean preşedintele Comitetului ju
brie 1973, în Cuba, Costa Ri- elaborarea şi realizarea în tatea în lupta împotriva im neamestecului în treburile la începutul anului furnaliş- Despre semnificaţia mo de partid din Deva, în ca deţean pentru cultură şi e-
ca, Venezuela, Columbia, E- tregii politici externe a Româ perialismului, colonialismu interne, avantajului reciproc, tilor, suplimentar, 43 000 to mentului, despre valoarea drul manifestărilor prileju ducaţie socialistă, a vorbit
cuador, Peru. niei secretarului general al lui şi neocolonialismului, pen dreptului fiecărui popor de ne de aglomerat de bună poeziei eminesciene, simbol ite de Festivalul culturii despre probleme privind
a fi stăpîn pe bogăţiile na
Comitetul Executiv dă o partidului nostru, tovarăşul tru dreptul popoarelor de ţionale, de a-şi făuri viaţa calitate. De menţionat este al creaţiei izvorîte din po şi educaţiei socialiste „Sar- difuzarea cunoştinţelor cul-
înaltă apreciere activităţii re Nicolae Ceauşescu, care, a-şi făuri în mod suveran aşa cum o doreşte. faptul că la secţia I por şi dăruite acestuia — mis’73“ şi al „Colocviilor zi tural-ştiinţifice, populariza
printr-o activitate susţinută destinul, potrivit voinţei şi exemplu viu creatorilor de
marcabile, bogată în rezulta şi plină de pasiune, prin spi aspiraţiilor proprii. In acelaşi timp, vizita a de aglomerare producti literatură din orice vre aristice", a avut loc un rea şi valorificarea monu
te, d 'sfăşurate de secretarul rit de iniţiativă, dinamism Comitetul Executiv îşi ex prilejuit cunoaşterea nemij vitatea muncii a crescut cu me,- din orice timp — simpozion cu tema : „Valori mentelor istorice; Ion Fră-
hunedorene
în
ţilă, directorul Filialei De
culturale
general al P.C.R., preşedinte şi înaltă competenţă, serveş primă deosebita satisfacţie locită a proceselor revoluţio 3,92 la sută faţă de preve a vorbit tovarăşul Aron presa locală". Au partici va a Arhivelor statului, s-a
le C nsiliului de Stat, tova te pe deplin interesele po pentru faptul că vizita a nare. a adîncilor transfor deri, iar economiile realizate Colcer. pat conducători de institu oprit asupra preocupărilor
mări social-politice care se
răşul Nicolae Ceauşescu, ca porului român, idealurile de confirmat <ju pregnanţă res- la preţul de cost depăşesc Redînd imaginea din ti ţii şi aşezăminte culturale, cercetătorilor arhivei pen
petrec în America Latină, a cifra de 4 000 000 lei. La a- nereţe a poetului, sculpto tru răspîndirea problemelor
dorinţei popoarelor de pe a- lucrători din cadrul Comi
giomeratorul nr. 2 producti rul Tudor Panait a sur tetului judeţean pentru cul istoriei judeţului ; Emerich
cest continent de a-şi asigu vitatea muncii a crescut cu prins în duritatea materiei tură şi educaţie socialistă, Horovitz, directorul între
ra o dezvoltare de-sine-stă- avîntul spiritului înălţat oameni de artă şi cultură, prinderii cinematografice ju
2,2 la sută, inregistrindu-se,
tătoare, de a-şi afirma cu pu totodată, un volum de eco spre nemurire. publicişti, redactori şi co deţene, a prezentat preocu
tere identitatea proprie, in- In continuare, a urmat respondenţi ai ziarelor hu pări ale lucrătorilor din ci
nomii de 2 500 000 lei. un spectacol de sunet şi nedorene „Drumul socialis nematografie în vederea a-
lumină pe teme din creaţia mului“ şi „Steagul roşu".
VASILE GRIGORAŞ
(Coniinuare în pag. a 4-a) eminesciană. La realizarea După ce reprezentanţii sec
corespondent lui şi-au dat concursul ar ţiilor culturale ale ziarelor (Continuare In pag. a 2-a)
te forţele la strimrea grabnică şi fără pierderi a recoltei
Termenii! punere in De ce în final
va fi respectat blocurile din Simeria
L
C:i puţin timp în urmă, cărora figurează indici de devin... dilemă ? PORUMBUL CARTOFII LEGUMELE
r ¡cam în coloanele ziaru- realizare a planului de peste
1 i problema ritmului în 1,2 la sută — ne-au asigurat
r > se construieşte noul că, aşa cum au pus la dispo Noul cartier de locuinţe La ordinea zilei, pe agenda lucrărilor agrico Recoltatul cartofilor continuă să ridice pro Evitarea oricăror pierderi din recolta de le
r
i ;azin universal din De ziţia montorului subsolul clă al Simeriei se înscrie ca le de toamnă se află acum şi culesul porum bleme în unele cooperative agricole, unde mo gume polarizează în aceste zile însorite de
ci La acea dată, . viitorul dirii — unde va fi plasat un ansamblu modern în bului. îndemnurile cuprinse în scrisoarea to bilizarea forţelor şi mijloacelor la strîngerea toamnă preocuparea tuturor legumicultorilor
i • ;azin „Ulpia" era în rcs- magazinul cu autoservire — peisajul arhitectural al ora varăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul gene grabnică a producţiei a lăsat de dorit. Pînă la în sprijinul cărora, răspunzînd chemărilor cu
I • ţă cu corpul anexă cu se va proceda şi pentru şului ceferiştilor. Nu o să ral al partidului, pentru strîngerea la timp şi începutul acestei săptămîni, în cooperativele prinse în scrisoarea adresată de tovarăşul
i - i bine de o lună de zile. celelalte etaje. insistăm însă asupra pre fără pierderi a recoltei, îşi găsesc materializa agricole strîngerea recoltei s-a realizat pe 90 Nicolae Ceauşescu, au venit mii de elevi. Ga
1 i dimineaţă am reluat ca- facerilor survenite în ulti rea şi în faptele de muncă ale lucrătorilor de la sută din suprafaţa planificată, iar în între urmare a concentrării unor forţe sporite la
; La ora 6.45, constructo- Am intrat pentru cîteva mii doi ani în acest oraş. pe ogoarele judeţului nostru. prinderile agricole restanţa este şi mai îngri recoltat, fermele din raza Centrului de produ
1
i lotului 12 de la şantierul clipe în subsolul magazinului, Ne vom referi doar la un Ţăranii cooperatori din Boşorod, mobilizaţi jorătoare, peste 50 la sută din producţia de cere, valorificare şi industrializare a legume
lor şi fructelor Deva predau zilnic, în medie,
singur fapt şi anume la de organele locale de partid şi de stat, lucrea cartofi aşteptînd intervenţia oamenilor şi a la fondul de stat — potrivit graficelor înche
acela că înainte cu 4 zile ză cu toate forţele Ia culesul porumbului. Sînt maşinilor pentru a putea fi strînsă şi depozita iate — cîte 30 tone varză, 15 tone ardei, 20
PE ŞANTIERELE DE INVESTIŢII de la data la care trebuie prezente zilnic la muncă peste 300 braţe de tă fără. pierderi. tone morcovi şi 7 tone pătrunjel. Din cantită
raportată recuperarea in muncă — ne relata tovarăşul Ieronim Grecu, Apare cu totul de neînţeles situaţia existentă ţile de produse amintite, o bună parte sînt
■V tegrală a restanţelor din secretarul comitetului comunal de partid, pri Ia I.A.S. Simeria şi Haţeg, unităţi cu suprafe destinate semiindustrializării, cît şi însilozării
marul comunei. Se lucrează cu o viteză zil
S 1 l> T E M B ' » ! E planul de investiţii două nică de 10 ha. Munca a fost astfel organiza ţe relativ mici — în total 75 de hectare — cul pentru perioada de iarnă. Şeful biroului co
mercial de la C.L.F., tovarăşul loan Topor, ne-a
NUMARÂîOAKEA INVERSA blocuri provoacă necazuri tă pentru ca în aceeaşi zi să se facă şi elibera tivate cu cartofi, unde recoltatul bate pasul în silozuri aproape 400 tone cartofi şi ceapă.
făcut precizarea că, pînă acum, s-au introdus
pe loc. Evident, se pune întrebarea cînd con
rea terenului de coceni, iar tractoarele să poa
nu numai pentru beneficiar
Zii e A RESTANŢELOR şi constructor, dar pentru tă intra la arat. Se ţine o evidenţă strictă a ducerile Trustului judeţean pentru I.A.S. şi ale Acţiunea este în curs de desfăşurare la rădă-
producţiei şi tot ce se culege se cîntăreşte.
unităţilor amintite vor interveni hotărît şi e-
înşişi cetăţenii oraşului. La transpjrtul recoltei şi al cocenilor se fo cinoase. Măsurile întreprinse permit ca toate
produsele recoltate să fie recepţionate şl trans
losesc două autocamioane şi 30 de atelaje. Pî- nergic în vederea ieşirii din impas ? Timpul a
Să ne explicăm : blocul nă în seara zilei de 20 septembrie s-a strîns fost ideal pentru desfăşurarea recoltatului. Ţi- portate în totalitate din cîmp, evitîndu-se ast
r ■. 1 al T.C. Deva erau în unde pe lîngă „autoservirea“ 3, cu termen de predare la recolta de pe 50 ha din 200. De asemenea, s-au nînd seama de previziunile meteorologice, po fel deprecierile şi pierderile. Pentru a face faţă
¡ :nă activitate. De la şeful amintită sînt situate şi de transportat şi predat la baza de recepţie pri solicitărilor de transport, unele cooperative a-
; • lot, tovarăşul Avram To- pozitele pentru marfă. Am I. SIMERIANU mele 6 000 kg de porumb în contul obligaţiilor trivit cărora nu peste multe zile vremea va gricole efectuează această lucrare cu mijloace
i uş, am aflat că restanţa întîlnit echipa montatorului faţă de stat. deveni nefavorabilă, se impune ca Ia recolta- proprii. Pe lîngă activitatea susţinută ce se
i diminuat la numai două Dumitru Chirilă, de la între
; !e. Am căutat acoperirea prinderea metalurgică de inr (Continuare In pag. a 2-a) (Continuare tn pag. a 2-a) (Continuara In pag. a 2-a)
irmaţiei prin fapte. La cor- dustrie locală din Rădăuţi. (Continuare In pag. a 2-a)
l tl anexă începuse turnarea
i Rimelor cadre din beton şi — Am montat deja toate
■ ontajul planşeclor de pre- rafturile din depozite. Azi ne
I bricate pentru ultimul ni- vin încă două maşini cu par
s al. In sala de vînzare. situa-' tea metalică pentru autoser PREMIERA DE GALA opera cărturarului român ultima săptămină, nume ...........—............ > de organizaţia de partid FRUCTE DE PĂDURE CENTRALE TELEFONICE
i î la primul etaj, plafonul a vire, pe care sperăm să o va vorbi bibliotecara Ma- roase intîlniri ale jurişti din sat şi deputaţi, cetă Din pădurile Văii Jiu
ţenii au reuşit să facă şl
ria Purcilean.
lor cu cetăţenii. Organi
La Lupenl a fost dată
Azi, cinematograful „Pa
fost zugrăvit şi se montează montăm în două-trei zile. tria“ din Orâştie găzdu zate de Consiliul popu 0 economie de 20 000 lei lui s-au cules zilele tre In folosinţă, la spitalul
s.icla ferestrelor. Exigenţa ne determină însă ieşte premiera de gală a SPECTACOLE lar al oraşului Vulcan, în- DELA la lucrările de electrifica cute şl pregătit pentru li din localitate, o noua cen
re faţă de deviz. Merite
— Tn 3 octombrie, monto- la o mai realistă privire a filmului românesc „Ci- LA LOCUL DE MUNCA tîlnirile au avut drept deosebite revin tovarăşilor vrare la export 130 tone trală telefonică cu 50 de
scop cunoaşterea de către
zmeură, 10 tone afine
rul va avea frontul de lucru faptelor. Construcţia propriu- prian Porumbescu“. Iubi locuitorii cartierelor a Pătruţ Marcu, secretarul roşii şl 6 tone afine no- linii. Este In curs de
centrală
montare o altă
Continuînd şirul specta
necesar — ne-a spus mais- zisă a magazinului a reintrat torii filmului au prilejul colelor organizate la locu noii legislaţii în vigoare. organizaţiei de partid, Mt- gre. cu 100 de numere la sec
cu
intîlnirii
regizorul
a-
Cu acest prilej, au avui
irul Gheorghe Călescu. In în grafic, într-adevăr, şi nu-i cestuia, Gheorghe Vitanl- rile de muncă din între loc dezbateri pe marginea ron Onu, membru în bi torul Bărbătenl al E.M.
roul organizaţiei de bază,
dis, cu protagonistul fil
i est nu avem probleme cu lucru uşor să recuperezi în mului, Vlad Rădescu, şi cu prinderile simeriene, for legilor nr. 4, 5 şi 20. şi Roman Tisan, deputat. CONSERVE DE LEGUME Lupenl.
maţiile artistice ale clu
respectarea angajamentului. circa 50 de zile aproape o operatorul Ovidiu Golo bului sindicatelor din lo In comuna Băcla, din
— Adică ? lună. Dar ni se pare că furat gan. calitate au susţinut In ELECTRIFICAREA MUNCA PATRIOTICA Iniţiativa comitetului co VREMEA
al
femeilor,
ultimele zile un program
— Termenul de predare a do graba de a pune la dispozi MEDALION muzical pentru lucrătorii SATULUI CIOCLOVINA La Şcoala generală nr. munal la conservare s-a
trecut
do
magazinului este 30 noiem ţia montorului frontul de „OVID DENSUŞIANU" secţiei a V-a mecanică de Locuitorii satului Cio 1 din Hunedoara, ISO de legume în gospodăriile Peniru 24 oro
brie. Dar noi ne-am angajat lucru necesar, constructorul la I.M.M.R. şl unul pen clovina, comuna Boşorod. părinţi şi cadre didactice personale. Aceste conser Vreme frumoasă şl căl
ve urmează să fie valori
Azi după-amiază, Comi
să-l terminăm la 15 noiem neglijează (deocamdată) unele tetul judeţean al U.T.C., tru cooperatorii din Sime au acum o mare bucurie. au efectuat peste 300 ore ficate de către unităţile duroasă, cu aspect de ca
voluntar-patriotică
ria Veche, ce se aflau pe
muncă
brie. Şi, după stadiul actual lucrări anexă. Sistemul de in colaborare cu Biblio tarlale, la recoltatul mor Ei au reuşit, datorită e- la amenajarea laboratoa comerciale. La îndemnul niculă. Temperatura ma
forturilor materiale şi bă
al lucrărilor, angajamentul încălzire a magazinului nu-i teca municipiului Deva, covilor. neşti proprii,' sprijinului relor şl a atelierelor şco comitetului comunal al fe ximă va oscila între 26 şl
34 grade ; minima va cu
la
este pe deplin realizabil. gata încă şi în grafic apare organizează, popular sediul PENTRU CUNOAŞTEREA primit din partea statului, lare. De notat numele pă meilor, gospodinele au şi > prinde valori între 15 şi
rinţilor Truţă Maria, Se
jude
Consiliului
să-şi vadă visul împlinit —
Echipele dulgherului An o întorsătură. Se montează ţean, pentru uteciştii a- LEGISLAŢIEI electrificarea satului. Co ver Ecaterina, Iile Carp, trecut la acţiune. Ele au 19 grade. In cursul după-
drei I. Kloss, mozaicarului cestei instituţii, un me nectarea la reţeaua elec Nicolae Sîrbu, Carol Pas- conservat pînă acum 500 amlezii, Izolat, averse sla
In
trică s-a făcut in ziua de
cartierele
Alexandru Cîrstei, zugravului geamurile pentru a feri in dalion „Ovld Densuşianu“. Vulcan au avut loc, In oraşului 25 septembrie. Mobilizaţi cu, Iosif Bocan, Tovlcâ borcane de 'clte 3 kg cu be de ploaie. VInt slab
Despre personalitatea şl
Grecu şl alţii.
castraveţi şl salată.
Victor Rusu şi zidarului teriorul de eventualul irig. din sud-vest.
loan Ardelean — în dreptul ILIE COJOCARU