Page 91 - Drumul_socialismului_1973_09

¡«■a*

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 820 ® JOI 27 SEPTEMBRIE 1973
& •2S3SSBM

Conştiinţe
SARM1S 7 3 Inteligenţa tehnică in slujba sporirii
’
în adunările generale şi brăţări
Valori culturale Programul de azi producţiei şi eficienţei economice de aur
Intre munca educativă şi hunedorene al festivalului condus de comunistul Vic­ la cuptoarele cu propulsie, Secretarul comitetului
Un colectiv de inovatori,
care înseamnă de fapt rea­
cea productivă — un flux în presa locală nescu“ din Deva, azi, la o- tor Petroiesc, de la Oţelăria lizarea unei economii post- de partid ni l-a prezen­
La librăria „Mihai Emi-
Martin nr. 2 a C.S.H.,
calculate de 213 000 lei.
tat zîmbind cu înţeles:
Am relatat sumar doar
aplicat
o
— El este unul dintre
(Urmare din pag. f) rele 18, cititorii au prilejul a stabilit şi de înfun- cîteva exemple, dar succe­ artiştii noştri!
nouă
metodă
continuu de idei, de fapte niversării a 25 de ani de seri de autografe, cu scrii­ dare şi desfundare a sele inovatorilor siderur- Auzind aceste cuvin­
întîlnirii, in cadrul unei
gişti sînt mult mai nume­
orificiului de evacuare la
cinematografie socialistă ; torii ion Lăncrănjan, Gheor­ cuptoarele de 400 tone, pe roase şi mai semnificative. te, Dumitru Costiuc s-a
grăbit să adauge :
Recent, organizaţiile de ne că munca educativă îşi — Ar trebui ca staţia de Al. Covaci, critic de tea­ ghe Pituţ şi Matei Gavril. seama căreia se obţine o Pe ansamblul combinatului — Cred că tovarăşul
partid nr. 4 şi 5, din ca­ trage seva din cea produc­ concasare-sortare — arăta tru şi film, s-a referit la La orele 19, sala „Arta" economie anuală de 772 000 s-au aplicat anul acesta 55 secretar vrea să facă
drul secţiei furnale a între­ tivă şi invers. De fapt, a- muncitorul Victor Telişcă filmul documentar şi popu­ din Deva este gazda unui lei. Maistrul Adrian Balaş, de inovaţii, care aduc o e- o glumă. Eu sînt tur­
prinderii „Victoria" Călan, ceastă idee a fost sublinia­ — să intre în reparaţii ca­ larizarea lui; Clemente Con- savuros spectacol de satiră împreună cu alţi tovarăşi conomie post-calculată de nător de piese din fon­
şi-au ţinut, în comun, adu­ tă pregnant şi de comuniş­ pitale fiindcă prezintă mul­ standin a stăruit asupra şi umor realizat de Teatrul de muncă, de la laminorul peste 10 300 000 lei. Se pa­
narea generală planificată tii care s-au înscris la cu- te defecţiuni, iar la celelal­ popularizării prin presă a de estradă Deva. de benzi, au adus modifi­ re că este necesară încă o tă. Cîndva am făcut o
pentru luna septembrie. vînt. te intervenţii care au loc să artei artiştilor amatori; Ie- Căminul cultural „Petofi cări la sistemul de ghidare precizare şi anume că de la şcoală de maiştri, iar
Iniţiativa de a uni, într-un Creşterea indicelui de u- fie întărit frontul de lucru ronim Munteanu, directorul Sandor" din Deva găzdu­ a trenurilor de laminare 3 începutul actualului cinci­ acum conduc brigada
singur loc şi timp, dezbate­ tilizare a agregatelor, asi­ cu un număr mai mare de Teatrului de stat Valea ieşte, la orele 19, întîlnirea şi 4 şi la semifabricatele- nal şi pînă în prezent la nr. 2 de la radiatoare.
rile comuniştilor din cele gurarea cu piese de schimb, lăcătuşi. Există şi o serie Jiului din Petroşani, a sub­ cititorilor cu scriitorii Siito priză pentru laminarea pro­ Combinatul siderurgic Hu­ In realitate şi unul
două organizaţii a izvorît folosirea fondului de timp, de probleme de ordin so­ liniat necesitatea unei mai Andras, Domokos Geza, filului lat. Inovaţia aduce o nedoara au fost aplicate în şi celălalt au dreptate.
din faptul că toţi acţionea­ reducerea timpului de lucru cial, pe care le-am comuni­ mari acţiuni de populariza­ Szemler Ferenc şi Elena eficienţă economică anuală procesul de producţie mai Cu 18 ani în urmă un
ză, zilnic, în acelaşi loc de la opririle accidentale şi cat factorilor răspunzători re a actului scenic. Schmldt. La orele 20, în de peste 260 000 lei. Tot la mult de 290 invenţii şi ino­ băiat de statură potri­
muncă şi schimb de lucru, planificate, executarea unor şi la care aşteptăm încă Tot cu acest prilej, vor­ piaţa Victoriei, are loc o laminorul de benzi s-a gă­ vaţii cu o eficienţă econo­ vită, vioi şi energic s-a
fiind confruntaţi cu ace­ lucrări de întreţinere de ca­ răspuns. bitorii au făcut propuneri, proiecţie de filme folclorice. sit şi aplicat soluţia reali­ mică de peste 44 milioane angajat ca muncitor
leaşi probleme ale activită­ litate au constituit „capete" Alţi comunişti — lăcătu­ sugestii valoroase în vede­ zării şi utilizării unul tip lei. necalificat la turnătoria
ţii, asigurînd împreună bu­ de dezbatere pentru comu­ şul Adam Dînşoreanu, elec­ rea consemnării şi dezbate­ La Casa de cultură din nou de grindă de protecţie uzinei din Călan. Nici
nul mers al agregatelor, în niştii celor două organiza­ tricienii Alexandru Nistor rii fenomenului cultural în Hunedoara, la orele 18, es­ A. ZAHARIE el nu-şi mai aminteşte
scopul sporirii producţiei ţii de partid. Ei au arătat şi Rudolf Czipczer — au paginile ziarelor „Drumul te programat un spectacol ce l-a îndemnat să se
de fontă. Tema dezbaterilor că succesele obţinute pe a- subliniat un lucru deosebit socialismului" şi „Steagul al brigăzilor artistice de a- orienteze spre meseria
a constituit-o munca politi- nul în curs, atît pe linie de util : lărgirea orizontu­ roşu". gitaţie cu titlul „Omul fa­ de turnător. Pe vremea
co-educativă desfăşurată în de producţie, cît şi de edu­ lui de cunoaştere al oame­ ţă în faţă cu el însuşi". Ur­ aceea la turnătorie se
cadrul celor două organiza­ caţie, denotă insistenţa cu nilor, educarea lor, prin Dintre manifestările mează o dezbatere pe tema Maşinile şi utilajele miniere lucra cu unelte şi in-
ţii, precum şi pregătirea care au fost urmărite pro­ îmbogăţirea cunoştinţelor „Brigada artistică de agita­
corespunzătoare a noului an blemele majore ale activi­ tehnice şi profesionale. Ne­ ţie, exponent al opiniei de să asigure randamente
de învăţămînt de partid ce tăţii, tot aşa cum unele lip­ cesitatea ca maiştrii, ingi­ festivalului masă, mijloc eficient de
se va deschide în curînd. suri ivite în fluxul produc­ nerii, tehnicienii să treacă combatere a lipsurilor din
Deşi referatul prezentat a tiv ilustrează elocvent scă­ la informarea concretă şi Ieri, Clubul sindicatelor procesul de producţie şi din superioare în abataje ARTA Of
reuşit să ilustreze, în bună derea pe alocuri a intensi­ sistematică a muncitorilor din Petrila a găzduit în- viaţa socială".
parte, activităţile iniţiate tăţii muncii de educaţie. cu noile cuceriri ale ştiin­ tîlnirea cititorilor din loca­ Ansamblul folcloric „Ha- (Urmare din pag. 1) II, s-a prelungit banda cu
de comunişti şi birourile Nu numai că au dezvăluit ţei şi tehnicii în domeniul litate cu scriitorii Gheorghe ţegana" din Hunedoara pre­
lipsurile, dar comuniştii au profesiei lor — pentru a încă 160 metri, s-au ame­ h IIM
organizaţiilor de partid venit şi cu propuneri crea un cîmp mai fertil şi Pituţ, Ion Lăncrănjan şi zintă un spectacol la orele s-a insistat pe linia pregă­ najat noi trasee pentru
pentru educarea întregului concrete pentru eliminarea larg de acţiune gîndirii Matei Gavril. 19, la Clubul sindicatelor tirii profesionale a celor transportul cu locomotive.
colectiv de furnalişti în spi­ Un colectiv artistic al Ca­ din Simeria. care lucrează cu maşinile
lor într-un timp cît mai muncitoreşti, deosebit de Măsurile luate pînă în pre­
ritul cunoscutelor norme, scurt. novatoare. sei de cultură din Orăştie a La Căminul cultural din şi utilajele din subteran. zent, acţiunile întreprinse GBIFCTT
de mare profunzime, cu­ — Rezultatele frumoase susţinut tot ieri un reuşit Ilia, ansamblul folcloric Au existat preocupări în continuare vor permite
Adunarea generală a co­
prinse în proiectul elaborat prezentate în informare ne muniştilor din cele două recital de poezie patriotică „Mureşana" al Clubului sin­ pentru îmbunătăţirea şi ra­ sporirea aportului mecani­
de Conferinţa Naţională a mîndresc, spunea comunis­ organizaţii de partid a scos cu titlul „A patriei cinsti­ dicatelor din Deva prezin­ ţionalizarea transportului. zării la realizarea unor 11 METAL
partidului din iulie 1972, to­ tul Aron Frenţoni, şeful u- în evidenţă, încă o dată, re". Elevilor din Petroşani tă la orele 20 un bogat Pe planul înclinat nr. 15 randamente superioare în
tuşi, considerăm că s-a in­ nei echipe de lăcătuşi — în­ faptul că furnaliştii Căla- şi Simeria le-au fost pre­ spectacol de cîntece şi dan­ s-a înlocuit banda trans­ abataje, la care zestrea
sistat prea puţin asupra le­ să ele ar putea fi mult mai zentate obiceiuri şi tradiţii suri populare. stalaţii rudimentare, iar
găturii indisolubile existen­ bune. Mă refer la opririle nului sînt dornici să-şi ri­ populare hunedorene. Formaţii ale cluburilor portoare. Pentru evacuarea tehnică trebuie să-şi aducă hala era mereu plină
dice activitatea la cote şi
te între materializarea prin­ planificate care au fost re­ mai înalte. Ancoraţi în rea­ Căminul cultural din Ba­ muncitoreşti din Lupenl, în bune condiţii a cărbu­ în continuare un aport mai de fum şi praf. Tînărul
cipiilor educative şi munca duse de la 12 ore la 6-8 lităţile societăţii noastre — ia de Criş a găzduit ieri Vulcan şi Urlcani oferă tot nelui din stratul 15. blocul substanţial. Dumitru Costiuc nu s-a
concretă, productivă. Etica ore, existînd posibilitatea să în care munca de educaţie seara, în prezenţa unui nu­ azi, la orele 20, în locali­ speriat însă. Mai erau
şi echitatea socialistă, cu fie cu mult scurtate în con­ şi ridicare a conştiinţei oa­ meros public, spectacolul tăţile amintite spectacole Fluxul de producţie la turnătorie nişte mol­
toate trăsăturile sensibile tinuare. Pentru aceasta es­ menilor muncii a devenit o ansamblului folcloric „Ha- folclorice dedicate fruntaşi­ doveni de-ai lui, bine
de conţinut şi formă pe te însă necesar ca la cau- preocupare de bază a tutu­ ţegana" din Hunedoara. lor în producţie. cunoscuţi. Nu voia să
care le au, sînt „sudate" de perele vechi să fie montat ror — ei au capacitatea La căminul cultural din La Clubul sindicatelor la noua linie de vagoneţi se facă de ruşine. Mun­
activitatea omenilor ; trece­ un utilaj pentru ridicarea să-şi aducă o contribuţie Ţopliţa localnicii au a\£ut din Ghelar are loc o întîl- cea cu stăruinţă şi stă­
rea către una din ele se fa­ pieselor grele, în special a substanţială la realizarea a- prilejul vizionării filmelor nire a localnicilor cu mem­ (Urmare din pag. 1) al, din lipsa maşinilor ne­ ruia ca să înveţe. De
ce neapărat prin cealaltă. şuberelor, pentru că aceas­ cestui deziderat. folclorice „Semnul bradului" bri ai cenaclului „Flacă­ cesare. la o vreme a început
Dacă ne este îngăduită o tă operaţie ne răpeşte mult şi „Tradiţii". ra“ din Hunedoara. — Echipa mea a planifi­ să-l pasioneze acest
comparaţie, am putea spu­ timp. MARIN NEGOIJA — Noua hală — releva cat să realizeze în septem­ meşteşug care transfor­
tovarăşul Florea Mihoc, di­ brie 200 de vagoneţi pen­ mă metalul „topit" în
rectorul uzinei — a fost tru transportul lemnului tot felul de obiecte ne­
mai mult o improvizaţie. — ne spunea muncitorul cesare omului. Dumi­
Acum ne gîndim să rezol­
Toate forţele la strîngerea i a recoltei văm problema vopsitului, ţile întîmpinate în aprovi­ să citească scrieri des­
tru Costiuc a început
Nicolae Stoica, dar greută­
să confecţionăm culbutoare
pre tainele turnării şi
zionarea cu unele materia­
pentru realizarea sudurii.
Aceasta fiind situaţia, le, slaba calitate a lucrări­ cerea tot mai multe ex­
lor executate de către su­
plicaţii de la oamenii
nu este de mirare că în iu­ dori vor conduce la nerea- cu experienţă. Datorită
lie şi august s-au realizat lizaroa planului. priceperii şi hărniciei a
doar 791 de vagoneţi. O se­ Din discuţiile avute cu ajuns repede turnător
rie de repere se fac prin cadre de conducere ale u- şi nu peste multă vre­
cooperare cu alte unităţi zinei a reieşit faptul că în me conducerea secţiei
din afara judeţului, care
PORUMBUL CARTOFII LEGUMELE livrare. De asemenea, mul­ septembrie sînt posibil de l-a trimis la o şcoală
nu respectă termenele de
realizat 1 140 vagoneţi. Ac­
de maiştri din Braşov.
tuala formă de organizare a
te subansamble produse în fluxului de producţie per­ Cînd am discutat cu el
ne-a spus :
(Urmare din pag. 1) (Urmare din pag. 1) mite acest lucru, dar cu o
(Urmare din pag. 1) uzină încorporează în ele condiţie — respectarea de — Atunci cînd m-am
tul cartofilor să fie concentrate forţe sporite, desfăşoară la fermele legumicole ale C.A.P. un volum mare de muncă, către colaboratori a grafi­ reîntors din Braşov am
Pentru a stimula interesul şi preocuparea înţeles că port o mare
"ţăranilor cooperatori la muncă, comitetul co- astfel îneît acţiunea să poată fi finalizată pînă Deva, Simeria, Sîntandrei şi I.A.S., la depozite deoarece se execută manu­ celor de livrare a reperelor. răspundere, că trebuie,
jnunal de partid a luat iniţiativa înfiinţării cel mai tîrziu la sfîrşitul acestei săptămîni. se lucrează intens la sortarea produselor, ce­ să răspund prin muncă•
unui panou în centrul comunei la care sînt Nu au deloc motive să se declare mulţumiţi ea ce va permite ca în cîteva zile să fie termi­ şi fapte încrederii acor­
evidenţiaţi zilnic fruntaşii şi criticaţi codaşii de stadiul recoltării cartofilor nici consiliile de nată şi operaţiunea de însilozare a rădăcinoa- De ce în final blocurile din date de colectiv. Mă
selor. încheierea grabnică a recoltatului im­
la culesul porumbului. Acest panou are un conducere ale C.A.P. Hărău, Deva, Beriu, Piş- pune ca în aceste zile să se menţină un ritm gîndesc mereu dacă
mare efect în mobilizarea şi participarea oa­ chinţi şi Aurel Vlaicu, fiecare din acestea a- intens la strîngerea produselor în toate fermele
menilor la muncă. (Ar fi bine ca şi în celelal­ vînd cîte 8-12 ha de pe care mai trebuie scoa­ legumicole, îndeosebi la Simeria, Sîntandrei şl Simeria devin... dilemă? am făcut atît cît este
te comune ale judeţului nostru să se acorde o să şi depozitată producţia. Să nu mai vorbim nevoie şi cit pot şi de
mai mare atenţie bunei organizări a muncii la de stadiul nesatisfăcător în care se găseşte re­ Deva unde mai sînt bantităţi apreciabile de fiecare dată văd că ră-
recoltatul porumbului, precum şi populariză­ coltatul la C.A.P. Clopotiva, Căstău, Ostrov şi ardei, varză şi rădăcinoase în cîmp. (Urmare din pag. 1) inte de ora 18. mîn dator faţă de pro­
rii fruntaşilor şi a codaşilor la efectuarea lu­ Toteşti, unităţi unde pînă la închiderea lucră­ Paralel cu recoltatul şi valorificarea produ­ 25 septembrie a.c.. ora 18. pria mea dorinţă.
crărilor agricole de toamnă). rii mai trebuie strînsă producţia de pe cîte selor, maximă grijă se cere acordată pregăti­ 30 septembrie, şi la care Ne aflăm în faţa acestui bloc. II ascultam pe Dumi­
Şi în cele patru cooperative agricole din co­ rii temeinice a recoltei viitoare. Din suprafe­ în prezent de-abia se exe­ (Altă dată, la celelalte blocuri tru Costiuc după ce a-
muna Băcla — ne-a informat tovarăşul Traian 15-30 de hectare (?) ţele planificate, în cooperativele agricole mal cută tencuielile exterioare, nou construite, la această flasem de la alţii mai
Crisloi, secretarul comitetului comunal de Organele locale de partid şl de stat, pre­ sînt de însămînţat peste 60 de hectare cu cea­ după aprecierea tovarăşilor oră schimbul II intra deja în multe amănunte despre
pă şi salată. Deoarece timpul este favorabil,
partid — s-a trecut şi se lucrează intens la cu­ şedinţii şl inginerii din cooperativele agricole se impune să fie folosite din plin condiţiile pri­ de la consiliul popular acţiune). el şi despre oamenii
lesul porumbului. Ţăranii cooperatori din To- respective au obligaţia de căpetenie să facă elnice realizării în timpul cel mai scurt posibil orăşenesc, nu poate fi lo­ Am fi vrut să-l întilnim pe cu care lucrează. EsU>
tla, Petreni, Tîmpa şi Băcla, au strîns pînă a sarcinilor de însămînţare a legumelor-ver- cuibil mai devreme de 15 şeful de lot, Victor Bodoron- foarte adevărat că n-a.
acum recolta de pe 20 ha. o mobilizare de masă a forţelor existente la deţuri cu consum în această toamnă şi în octombrie. De ce ? Multe cea, şi să-l întrebăm cum făcut ceva extraordinar,
Culesul porumbului s-a început în multe coo­ recoltatul cartofilor fără pierderi. O asemenea lucrări de finisaj şi insta­ este continuată iniţiativa dar niciodată nu s-a
perative agricole şl ferme ale I.A.S. Timpul cerinţă este deosebit de acută dacă se ţine primăvara viitoare. Succesul acţiunilor este ho- laţii nu sînt terminate, în „Un apartament pe trimestru lăsat uşor întrecut de
este prielnic şl se cere ca în toate unităţile să tărît şi de modul cum consiliile populare co­ timp ce, de regulă, con­ din economii“. Am aflat însă alţii şi n-a fost la pe­
se treacă masiv la strîngerea recoltei de po­ seama că pe majoritatea suprafeţelor cartofii munale sprijină finalizarea tutijror lucrărilor structorul — şantierul nr. că a plecat.. . puţin mai riferia întrecerii care
de sezon cu care sînt confruntaţi legumicul­
rumb. constituie plantă premergătoare pentru grîu. torii. 2 al T. C. Deva — pără­ devreme. se desfăşoară pentr
seşte locul de muncă îna- Alături — un bloc termi­ îndeplinirea exemplară
nat. De două luni ! Finisat, a planului. La începu­
aranjat. în fine. dus la punct. tul anului brigada pe\
Dar gol ! I.M.M.R. Simeria — care o conduce s-a an-)
gajat ca să realizez
întreaga cantitate de produse, pînă la ultimul beneficiarul — nu l-a dat în anul acesta 7 500 de ra­
folosinţă pentru că nu are
diatoare peste prevede­
asigurat încă mobilierul. Si
ne gîndim la afirmaţia tova­ rile planului şi să redu­
că procentul de rebu­
răşului ing. Gheorghe 'ăudor.
kilogram, strînsă şi valorificată eficient directorul întreprinderii, care ecare lună s-au produs
turi cu 2 la sută. In fi­
ne asigura în 17 septembrie
că peste două-'roi zile totul aproape 750 de radia­
toare peste plan, iar
se va aranja !
O acţiune de sezon de trat numeroase forţe. Aici, Din cîmp, în contul con­ De ce acum. în final, blo­ rebutul s-a redus mai
mult decit prevedea an­
maximă însemnătate este au dat dovadă de pricepere tractelor încheiate cu Fa­ curile din Simeria devin gajamentul luat. Briga­
strîngerea fără pierderi şi şi hărnicie cooperatoarele brica de conserve din Ha­ dilemă ? Iată ce dorim să da lui Costiuc a obţi­
valorificarea întregii pro­ Vuţa Popa, Ludovica Voi- ţeg, produsele sînt expedi­ aflăm de la constructor pen­
ducţii de legume, pînă la nea, Mariana Stoica, pre­ ate operativ, evitîndu-se tru blocul 3 si de la benefi­ nut cele mai semnifica­
ultimul kilogram. Finaliza­ cum şi cooperatoarea pen­ deprecierile calitative. în­ ciar pentru blocul cu garso­ tive realizări din ulti­
rea cu succes a acestui im­ sionară Sofia Pienar, în cărcatul legumelor în au­ niere. mii ani. Dar şeful de
perativ ocupă un loc de vîrstă de aproape 80 de ani. tocamionul condus de şo­ brigadă nu era mulţu­
frunte pe agenda coopera­ In scopul evitării pierde­ ferul Axente Neidoni este mit.
torilor din Pricaz. In ima­ rilor cauzate de eventuali­ o operaţiune efectuată cu — Mă gîndesc de
ginile de faţă prezentăm tatea schimbării vremii, s-a conştiinciozitate de coope­ Din flora spontană a ju­ multe ori că ar trebui
cîteva secvenţe din activi­ acordat atenţie sporită şi ratoarele Salomia Buriţes- deţului nostru se recoltea­ să realizăm mai mult
tatea la realizarea căreia o recoltării celorlalte produ­ cu, Rica Ivaşcu şi Viorica ză 149 de sortimente de — spunea el. Noi, mun­
contribuţie de seamă şi-au se. Conducerile cooperativei Străuţ. plante medicinale folosite citorii de la turnătoria
adus-o şi elevii de la liceul şi fermei şi-au exprimat Acum, eforturile şi cen­ în prepararea unor medi­ nr. 1 ne-am propus
din Orăştie. mulţumirea faţă de aportul trul de greutate al activită­ camente, ceaiuri şi siropuri să realizăm numai ra­
O pondere însemnată în cooperatoarelor Opreana ţii fermei legumicole s-au extrem de utile sănătăţii. diatoare de calitate bu­
Dintre acestea, elevii Li­
structura culturilor a deţi- Maniuţ, Olimpia Hanciu, deplasat la recoltarea şi va­ ceului pedagogic din Deva nă. Pînă acum n-am
nut-o ardeiul, care a ocu­ Salomia Stanca, Ana Han­ lorificarea rădăcinoaselor au recoltat în această vară ajuns la această per­
pat o suprafaţă de 8 hecta­ ciu, Doina Costa şi altele — de pe 15 hectare cultivate un număr însemnat de formanţă. Faţă de a-
re. Strîngerea recoltei este prezente în fotografie — la în cea mai mare parte cu Timpul favorabil s-a folosit din plin pentru evitarea pierderilor din producţia de castraveţi, nul trecut am redus
lucrarea unde s-au concen­ recoltatul legumelor. morcovi. vinete şl alto produse. rebutul cu vreo 4 pro­
cente dar nu-i bine că
mai avem rebuturi.
Plantele medicinale Cineva de la turnă­
toria nr. 1 ne spunea
în apărarea că radiatoarele trebuie
să fie la fel ca o mo­
sănătăţii bilă de lux. Dumitru
Costiuc ştie prea bine
acest lucru şi vrea să-l
realizeze. Mereu este
sortimente, printre care: alături de oameni, îi
flori de soc, tei, muşeţel, sfătuieşte şi îi ajută.
frunze de pătlagină, mes­ Pentru el calitatea radi­
teacăn, mentă, podbal, atoarelor a devenit un
fructe de măeieş, păducel, simbol al muncii, al
trandafir, iarbă, coada şo­ preocupărilor. Ne-a
ricelului, sunătoare, urzică mărturisit cu sinceritate
moartă ş.a. Această acţiu­ că n-ar putea să-şi
ne a fost organizată sub în­ schimbe meseria. L-a
drumarea secretarei U.T.C., captivat meşteşugul tur­
Minodora Simedrca, şi a nării obiectelor din
locţiitorului secretarului or­ metal. L-a captivat a-
ganizaţiei U.T.C. pe şcoală, ceastă artă. Dumitru
Nicolae Cristea. Costiuc n-a doborit re­
întreprinderea de plante corduri. Faptul că lu­
medicinale Orăştie, care a crează de 18 ani în tur­
preluat în aceste zile de la nătorie şi că în toţi a-
Liceul pedagogic din Deva ceşti ani a fost în pri­
5!i0 kg plante medicinale mele rînduri ale mun­
în stare uscată, felicită în­ cii este totuşi un re­
tregul colectiv de cadre cord de valoare care
didactice şi eiovi. are la bază conştiinţa
CORNEL ANDREŞQI muncitorească.
Un nou transport de ardei care are destinaţia fabricii de conserve. Recolta de ardei gras a răsplătit din plin eforturile legumicultorilor. l.P.M. Orăştie DAN POPESCU
.... I J