Page 93 - Drumul_socialismului_1973_09

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 820 ® JOI 27 SEPTEMBRIE 1973
4

ti ' • ‘ ’ VV;/. ' . ' ■■ ' ’ A 1
H O T Â R I R E A BREVIAR INTERNATIONAL Întreprinderea chimică Orăştie

Comitetului Executiv al Comitetului Central telegrame • note ♦ informaţii: RECRUTEAZĂ

candidaţi pentru şcoala profesională curs de zi şi
al Partidului Comunist Român ucenicie în următoarele meserii :
— strungari
cu privire la vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu Lucrările Conferinţei pentru — frezori
— rabotori
— mortezori
în unele ţări latino-a mericane securitate şi cooperare în Europa — sculeri-matriţeri
GENEVA 26 ' — Corespon­ ca problemele să fie aborda­ dezarmare în Europa. Potri­ Se primesc absolvenţi ai şcolii generale de 10
(Urmare din pag. 1) influenţei socialismului în lu­ ziariştilor, tuturor organiza­ dentul Agerpres, Corneliu te punct cu punpt, ţinîndu-se vit propunerilor româneşti, ani sau promovaţi ai clasei a Vlll-a pînă la vîrsta
me, la întărirea frontului ţiilor de masă şi obşteşti din Vlad, transmite: Lucrările seama de prevederile din Conferinţa care se ocupă de
dependenţa şi suveranitatea antiimperialist. ţara noastră să amplifice şi Conferinţei pentru securitate mandat, precum şi de docu­ problematica securităţii şt de 18 ani împliniţi în cursul anului 1973 (băieţi).
naţională, de a pune capăt Comitetul Executiv apre­ să adîncească legăturile cu şi cooperare în Europa cu­ mentele de lucru existente cooperării în Europa trebuie Acte necesare la înscriere :
relaţiilor vechi de inegalita­ ciază că rezultatele vizitei to­ instituţiile şi organizaţiile nosc, începînd de miercuri, sau care vor fi depuse, în să fie recunoscută drept fo­
te şi de a stabili cu toate varăşului Nicolae Ceauşescu similare din ţările latino-a- un ritm mai alert de activi­ continuare, de diverse dele­ rumul plenar european che­ — Certificat de naştere copie legalizată
statele lumii relaţii înteme­ în unele ţări din America mericane tate în marea majoritate a gaţii. mat să discute, cum este şi — Certificat de studii original
iate pe principiile noi de e- Latină au confirmat întru Comitetul Executiv îşi ex­ subcomisiilor, ca urmare a Continuă să reţină atenţia firesc, problemele general
galitate, echitate şi avantaj totul justeţea şi realismul o- primă convingerea că vizita elaborării unui aranjament observatorilor de aici activi­ europene ale dezangajării ml — Certificat de sănătate
reciproc, care să le asigure rientărilor politicii interne tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind programul şi modul tatea intensă desfăşurată în litare, dezarmării. în toate înscrierile se fac la biroul personal-învăţămînt-
un loc demn în rîndul na­ şi externe stabilite de Con­ în America Latină corespun­ de abordare a diverselor subcomisia pentru aspectele aspectele lor
ţiunilor întregii lumi. gresul al X-lea şi de Confe­ de pe deplin atit intereselor probleme ce figurează pe or­ militare ale securităţii. După Subliniind aceste prevederi, salarizare al întreprinderii pînă la data de 29 sep­
Comitetul Executiv apre­ rinţa Naţională a P.C.R. din poporului român cît şi inte­ dinea de zi a reuniunii, con­ primele patru şedinţe dedica­ reprezentantul României, Ro tembrie 1973.
ciază că vizita a constituit o 1972, au demonstrat valabi­ reselor popoarelor din ţările form mandatului formulat în te măsurilor de creştere a mulus Neagu. a arătat că
puternică afirmare a ideilor litatea analizei şi concluziilor vizitate, constituie un aport recomandările finale de la încrederii participanţii au problemele militare constituie Informaţii suplimentare se pot obţine de la bi­
socialismului, a forţei sale de partidului nostru privind ten­ de preţ la afirmarea ideilor Helsinki. Se are în vedere trecut la examinarea princi­ un aspect fundamental al roul personal-învăţămînt-salarizare al întreprinderii
atracţie, demonstrînd ce poa­ dinţele şi mutaţiile din viaţa de progres şi dezvoltare de- piilor şi aspectelor de bază securităţii, deoarece nu se
te realiza un popor stăpîn pe internaţională. sine-stătătoare a popoarelor, care trebuie avute în vedere poate concepe o destindere între orele 7-15,00, telefon 137, 138, 140 (interior).
destinele sale, care depune Comitetul Executiv aprobă la avîntul luptei împotriva pentru elaborarea documen­ reală, o adevărată securitate
eforturi pentru creşterea bu­ în unanimitate rezultatele vi­ imperialismului, colonialismu­ tului final ce urmează a fi pe continent fără soluţiona (323)
năstării şi fericirii sale, pen­ zitei, documentele semnate, lui şi neocolonialismului, la Guineeo-Bissau supus spre aprobare în faza rea problemelor de bază ale
tru făurirea unei vieţi dem­ acordurile şi înţelegerile în­ cauza păcii, destinderii şl a treia a conferinţei. In a- dezangajării militare şi dez­
ne, libere şi independente. cheiate, care corespund în­ colaborării în întreaga lume. cest spirit. România a pre­ armării. Propunerea prezen­
tru totul intereselor poporu­
Convorbirile cu conducăto­ -ir a fost zentat un document de lucru tată astăzi, a spus el, are
rii statelor vizitate, întîlnirile lui român, ale popoarelor la- Comitetul Executiv a luat, care porneşte de la legătura menirea să jaloneze princi­
cu populaţia, cu reprezen­ tino-americane, ale cauzei co­ de asemenea, cunoştinţă cu indisolubilă dintre aspectele palele direcţii ale prevederi­ Regionala de căi ferate
tanţi ai maselor largi popu­ laborării şi păcii în lume. satisfacţie de rezultatele in- politice şi cele militare ale lor concrete care urmează să
lare, declaraţiile comune şi Comitetul Executiv trasea­ tîlnirii dintre t o v a r ă ş u l proclamată securităţii Legat de aceasta, facă subiectul documentului
alte documente semnate, a- ză Consiliului de Miniştri, Nicolae Ceauşescu, preşedin­ documentul românesc eviden­ ce . va fi elaborat în acest Timişoara
ministerelor şi organizaţiilor
cordurile şi înţelegerile con­ economice sarcina de a între­ tele Consiliului de Stat al, ţiază interesul vital al tutu­
venite au pus în mod stră­ prinde imediat toate măsuri­ Republicii Socialiste Româ­ ror popoarelor de pe conti­ organ de lucru privind as­
lucit în evidenţă ideile că­ nia, şi Leopold Sedar Sen- Republică nent în realizarea procesului pectele militare ale securită­ secţia de electrificare, centralizare şi telecomandă
lăuzitoare ale politicii exter­ le necesare pentru realizarea ghor, preşedintele Republicii de dezangajare militară şi ţii.
ne a partidului şi statului în cele mai bune condiţii a Senegal, întîlnire care a des­ nr. 4 Deva
nostru de solidaritate activă prevederilor acestor acorduri chis calea spre o largă cola­ CONAKRY 26 (Agerpres).
cu toate ţările angajate pe şi înţelegeri, referitoare la borare între cele două ţări — După cum anunţă un co­
calea dezvoltării de-sine- dezvoltarea colaborării şi co­ şi popoare. Comitetul Execu­ municat al Partidului Afri­ Situaţia din Chile ANUNŢA
operării cu aceste ţări, în do­
stătătoare, a progresului e- meniile convenite : petrolier, tiv apreciază că desfăşurarea can al Independenţei din
conomic şi social. minier, geologic, energetic, unei activităţi mai intense în Guineea-Bissau şi Insulele CĂ LA DATA DE 28 SEPTEMBRIE 1973 SE VOR PUNE
In cursul vizitei, au fost al construcţiilor de maşini, vederea extinderii colaborării Capului Verde, difuzat de SANTIAGO DE CHILE 26 rîndurile sale peste un mi­
postul radio Conakry şi re­
puse temeliile unei conlucrări agriculturii etc. multilaterale dintre România (Agerpres). — Un purtător lion de membri. SUB TENSIUNEA DE 27 000 VOLŢI LINIA DE CON­
1
trainice, îndelungate între In vederea unei mai bune şi Senegal, întărirea legături­ luat de agenţiile Reuter. de cuyînt al juntei militare Numeroşi martori oculari, TACT Şl INSTALAŢIILE AFERENTE ACESTEIA PE
România şi ţările respective, lor de prietenie şi colabora­ TASS şi France Presse, la din Chile a declarat că toţi în majoritate străini sau re­
pe plan economic, politic, cunoaşteri reciproce, a apro­ re dintre Partidul Comunist 24 septembrie a.c. a fost pro­ primarii şi membrii consili­ fugiaţi chilieni, relatează a- TRONSONUL DE CALE FERATĂ MINTIA-SIMERIA-
tehnico-ştiinţific, cultural şi pierii dintre popoarele noas­ Român şi Uniunea Progre­ clamată Republica Guineea- ilor de conducere din toate genţia France Presse — vor­ LIVEZENI—ISCRONI.
în alte domenii. S-a afirmat tre, Ministerul Educaţiei şi sistă Senegaleză slujesc inte­ Bissau, stat independent, su­ cele 25 de provincii chiliene, besc despre brutalităţile co­
dorinţa comună de a adăuga Invăţămîntului, Consiliul Cul­ resele celor două ţări şi po­ veran şi democrat. Ilotărîrea numiţi de guvernul popular, mise de militari împotriva
vechilor tradiţii ale relaţiilor turii şi Educaţiei Socialiste, poare, cauza păcii şi progre­ în acest sens a fost adoptată au fost destituiţi, împreună persoanelor cu vederi de Construcţia reţelei este astfel realizată îneît nu
reciproce realităţile noi ale Consiliul Naţional pentru în cadrul primei sesiuni a cu alţi 500 de funcţionari stînga, bărbaţi sau femei, a-
lumii de astăzi, de a întări Ştiinţă şi Tehnologie să ia sului în lume. * Adunării Naţionale Populare, superiori cu orientare de flaţi în închisori, pe stadioa­ poate crea situaţii care ar periclita viaţa celor care
solidaritatea în lupta comu­ măsuri pentru amplificarea Luînd cunoştinţă de rezul­ desfăşurată între 23 şi 24 stînga, • urmînd ca o parte nele din Santiago şi Valpa­ se găsesc în preajma ei.
nă pentru dezvoltarea econo­ schimburilor de vizite şi ex­ tatele vizitei în Maroc a to­ septembrie în zonele elibera­ dintre ei — aflaţi sub stare raiso, devenite lagăre de con­
mică şi socială, consolidarea perienţă între instituţiile şi varăşului Nicolae Ceauşescu, te ale ţării. Cuvîntarea de de arest — să fie judecaţi centrare sau pe navele de
independenţei şi suveranită­ oamenii de ştiinţă, artă şi preşedintele Consiliului de deschidere a Adunării Naţio­ si\b acuzaţia de a fi săvîrşit război. Trebuie însă ca publicul călător şi toţi cetăţenii
ţii, pentru edificarea unei cultură, între şcoli şi univer­ Stat al Republicii Socialiste nale Populare a .fost rostită „crime împotriva statului“. Surse diplomatice din ca­
lumi mai bune şi mai drep­ sităţi, pentru a extinde şi in­ România, de convorbirile pur­ de Aristides Pereira, secre­ In locul acestora vor fi nu­ pitală, informează agenţia să respecte cu stricteţe regulile de comportare în
te. tensifica studierea limbii şi tate cu şeful statului maro­ tar general al P.A.I.G.C. Par­ miţi ofiţeri aflaţi în rezervă Reuter, relevă că tratativele apropierea reţelei de contact, a stîlpilor sau a altor
Comitetul Executiv apre­ literaturii popoarelor latino- can, regele Hassan al II-lea, ticipanţii au adoptat, de ase­ sau cadre active ale armatei. dintre autorităţile militare şl
ciază ca deosebit de impor­ americane şi, în acelaşi timp, şi alte personalităţi politice, menea, Constituţia noului In baza unui decret sem­ ambasadele acreditate la elemente din construcţia reţelei sau din zona ei.
tante întîlnirile tovarăşului pentru a face mai bine cu­ de acordurile privind colabo­ stat, au ales Consiliul de nat de comandantul juntei, Santiago de Chile, care au Aceste reguli sînt afişate în gări, săli de aşteptare
Nicolae Ceauşescu cu condu­ noscute pe continentul latino- rarea economică, tehnică şi Stat al Republicii, în frunte generalul Augusto Pinochet, acordat azil diplomatic nu­
cătorii partidelor comuniste american cultura şi civiliza­ ştiinţifică încheiate în cursul cu Luis Cabrai, secretar ge­ a fost scoasă în mod ofici­ meroşilor refugiaţi politici, şi în trenuri.
şi muncitoreşti din ţările vi­ ţia românească. vizitei, Comitetul Executiv neral adjunct al P.A.I.G.C., al în afara legii Centrala au fost întrerupte, ca urma­
zitate, expresie a poziţiei Comitetul Executiv stabi­ îşi exprimă satisfacţia şi a- şi au aprobat componenţa Unică a Oamenilor Muncii re a refuzului juntei de a le ATENŢIE! CALEA FERATĂ ELECTRIFICATĂ MIN­
consecvent internaţionaliste a leşte, totodată, să se vină în probarea deplină, apreciind Consiliului comisarilor de din Chile (C.U.T.) — cea mai acorda acestora permisele ne­
partidului nostru, a hotărîrii întîmpinarea dorinţei unui că acestea corespund intere­ stat (guvernul), condus de mare organizaţie sindicală cesare pentru părăsirea teri­ ŢI A-SIMERIA-LIVEZENI-ISCRONI VA LUCRA SUB
sale de a-şi aduce contribu­ număr crescînd de tineri din selor celor două popoare, Francisco Mendes. din ţară, care numără în toriului chilian.
ţia la întărirea unităţii miş­ America Latină de a studia contribuie la întărirea prie­ TENSIUNEA DE 27 000 VOLŢI Şl PREZINTĂ PERICOL
cării comuniste şi muncito­ în România ; în acest sens. teniei şi conlucrării româno- DE ELECTROCUTARE PENTRU CEI CARE NU RES­
reşti internaţionale. să se mărească numărul bur_ marocane. Relevînd bunele
De asemenea, relevă în­ selor puse ■ la dispoziţia aces­ rezultate ale cooperării din­ Un act de violenţă al organizaţiei extremiste PECTĂ RIGUROS REGULILE AFIŞATE.
semnătatea convorbirilor pur­ tora. tre România şi Maroc, îndeo­ (321)
tate cu reprezentanţii altor Comitetul Executiv hotă­ sebi în domeniile minelor,
partide politice, cu candi­ răşte să se întreprindă măsu­ agriculturii, sănătăţii şi învă­ autointitulată „Armata revoluţionară a poporului“
daţi la alegerile prezidenţia­ rile necesare pentru întări­ ţământului. Comitetul Execu­
le-din unele ţări, cu condu­ rea relaţiilor internaţionalis­ tiv stabileşte ca ministerele ® Secretarul general al Confederaţiei re şi universitare să fie în­
cători ai sindicatelor, ai miş­ te cu partidele comuniste şi şi organizaţiile economice in­ trerupte.
cării de tineret şi student muncitoreşti din aceste ţări, teresate să întreprindă măsu­ Generale a Muncii din Argentina a fost ucis După anunţarea asasinării
ţeşti, ai altor forţe progre­ pentru dezvol tarea raporturi'- rile cuvenite pentru dezvol­ secretarului general al C.G.T., Important pentru depunătorii
siste şi patriotice. In cursul lor de prietenie şi colabora­ tarea şi diversificarea co­ BUENOS AIRES 26 (Ager­ In semn de doliu şi de preşedintele ales al Argenti­
acestor convorbiri, a fost sa­ re cu celelalte partide şi or­ operării româno-marocane. pres). Jbse Ignacio Ruci, se­ protest faţă de asasinarea lui nei, Juan Peron, i-a convocat
lutată prezenţa tovarăşului ganizaţii politice, cu care s-au prin realizarea de obiective cretarul general al Confede­ Jose Ignacio Ruci. apreciată la Palatul guvernamental, pe C. E. C.
Nicolae Ceauşescu în ţările stabilit contacte în timpul industriale şi a unor proiec­ raţiei Generale a Muncii din ca „cea mai sinistră agresiu­ principalii săi colaboratori
vjzitate, au fost exprimate vizitei, cu toate forţele socia­ te specifice, prevăzute în pla­ Argentina (C.G.T.), a fost a- ne împotriva unităţii naţio­ pentru a examina consecin­
După cum este cunoscut,
adeziunea faţă de rezultatele le şi politice care luptă pen­ nul cincinal al Marocului. sasinat cu focuri de armă pe nale, şi a programului ţele acestui act asupra situa­ unităţile Casei de Economii rin din Deva, Popa Ana din
vizitei şi voinţa de a contri­ tru dezvoltarea de-sine-stătă- Vizita tovarăşului Nicolae o stradă din Bueftos Aires de reconciliere naţiona­ ţiei interne. Un comunicat şi Consemnaţiuni emit li­ comuna Mărtineşti, satul
bui la aplicarea integrală a — informează agenţiile Inter lă“. Confederaţia Generală Dineu Mic, Tudor Doru din
acordurilor şi înţelegerilor toare, pentru progres econo­ Ceauşescu în Maroc se în­ Press Service şi Prensa La­ a Muncii — cea mai mare dat publicităţii la sfîrşitul brete de economii cu do- Simeria, Bedreag Gheorghe
convenite. mic şi social. scrie în politica României tina. După cum a declarat organizaţie sindicală din ţa­ reuniunii cheamă poporul ar­ bindă şi cîştiguri în auto­ din Ilia ş.a.
Comitelui Executiv consi­ Comitetul Executiv reco­ socialiste de a dezvolta rela­ generalul Miguel Iniguez, şe­ ră. care numără în rîndurile gentinian la calm, cerîndu-i turisme, cu cîştiguri în ma­ Libretele care nu au ieşit
deră că prin întîlnirile şi mandă Marii Adunări Naţio­ ţii bune, de prietenie, cola­ ful poliţiei argentiniene, or­ sale peste 3 milioane de să colaboreze cu guvernul şi teriale de construcţii, pen­ cîştigătoare la o tragere Ia
contactele largi cu partidele nale. Frontului Unităţii So­ borare şi solidaritate cu ţări­ ganizaţia extremistă ilegală cu forţele de ordine pentru tru turism, pentru construi­ sorţi participă la tragerile
politice, cu reprezentanţi ai cialiste, Uniunii Generale a le africane,, cu toate statele autointitulată „Armata revo­ membri — a declarat o gre­ a pune capăt activităţilor i- rea de locuinţe, ai căror ti următoare dacă se păstrea­
vieţii publice şi obşteşti, cu Sindicatelor, Uniunii Tinere­ care luptă pentru o dezvolta­ luţionară a poporului" — vă generală de 24 de ore. Mi­ legale ale E.R.P. La rîndul tulari beneficiază de . im­ ză în continuare sumele
populaţia, a crescut impor­ tului Comunist, Uniunii Aso­ re independentă, pentru pro­ (E.R.P.) — şi-a asumat res­ nistrul educaţiei a hotărît de său, Consiliul Superior al portante cîştiguri prin tra­ depuse.
tanţa politică a vizitei care ciaţiilor Studenţilor Comu­ gres economic şi social, îm­ ponsabilitatea acestui aten­ asemenea ca în perioada gre­ Mişcării justiţialiste a con­ geri la sorţi trimestriale. Depunerile sau completă­
a constituit totodată o ma­ nişti din România, Uniunii potriva imperialismului, co­ tat. damnat energic acest act de Dintre cîştigătorii din a rile de sume necesare parti­
nifestare internaţionalistă, de Naţionale a Cooperativelor lonialismului şi neocolonia­ vei generale cursurile şcola­ violenţă. cest an, care au economisii cipării Ia tragerea la sorţi
sprijinire a forţelor progre­ Agricole de Producţie, Consi­ lismului, pentru o lume a pe asemenea librete, se nu­ pentru trimestrul IV 1973.
siste şi democratice, o con­ liului Naţional al Femeilor, păcii şi colaborării între po­ mără tovarăşii : se pot efectua numai pînă
tribuţie activă la creşterea uniunilor de creaţie, Uniunii poare. Şchiopu Lenuţa din Pe­ Ia data de 29 septembrie,
Spaţiul comercial e avutul nostru. Să-! protejăm troşani. Szabo Tosif din Lu- a.c. inclusiv.
peni, Gongela Bela din
Pui, Enăşescu Maria din Popularizarea se face nu--
de degradare prin neglijenţă! Călan, Buzgău Teodor din mai cu consimţămîntul di -
Hunedoara, Ştefan Maria punătorilor.
A din Sîntuhalm, Bîrcean Flo­ (315)
galarea. Fotbaliştii noştri joa­ In folosirea instalaţiilor şi aparatelor electrice
re pare hotărîtă să obţină e-
Fotbal y. GWMOrâlA 2-0
că mai decis, atacă mai mult,
dar apărarea imediată a gaz­ Reţeaua de desfacere a că nu sînt bine cunoscute
LEIPZIG 26 (Prin telefon creînd faze periculoase la delor, în care excelează „u- I.C.L.S.A.P. Hunedoara e aceste prevederi. dă depozitarea materialelor Uzina de ufilaj minier
de la Trimisul Agerpres, P. poarta lui Răducanu. For­ riaşul" Sammer şi Bransch, numeroasă şi se extinde de orice fel pe aparate sau
Ochialbi) : Pe stadionul Cen­ maţia noastră încearcă să rezolvă cu succccs situaţiile mereu pentru a face faţă Considerăm deci util în conductori electrici; este in­
tral din Leipzig, la lumina echilibreze jocul şi pasele lui dificile de la poarta lui Croy. în bune condiţiuni solicită­ rîndurile de faţă să punc­ terzisă de normativele nc.i.,
reflectoarelor, s-a desfăşurat, Dumitru şi Radu Nunweiller Dar, împotriva cursului jo­ rilor tot mai sporite ale tăm principalele restricţii ca prezentînd pericol de in şi reparafii Crişcior
ieri, meciul dintre selecţiona­ îl caută mereu pe Iordănes- cului, cei care înscriu sînt consumatorilor. Ea include şi măsuri de prevedere pe cendiu, montarea comuta
tele R.D. Germane şi Româ­ cu, ale cărui acţiuni creează din nou jucătorii formaţiei construcţii solide, din ma­ care oricare lucrător din re­ toarelor, a prizelor sau do
niei, contînd pentru prelimi­ panică în careul advers. To­ gazdă. In minutul 64, Peter teriale greu inflamabile dar ţea trebuie să le aibă în zelor oe elemente de con­ ANGAJEAZĂ URGENT
nariile Campionatului mon­ tuşi, bine susţinuţi de linia Ducke execută o lovitură li­ şi construcţii uşoare menite vedere. Astfel, normativele strucţie combustibile. ca
dial de fotbal. mediană, fotbaliştii din R.D. beră de la marginea careu­ să-i asigure elasticitatea, p.c.i. interzic cu desăvîrşire şî neizolarea conductorilor pentru cursul de calificare în meseria de sudor
La capătul unui joc viu Germană continuă să domi­ lui nostru. El îi pasează lui ceea ce răspunde tot unei folosirea improvizaţiilor de electrici în timpul demon­ — 30 muncitori necalificaţi
disputat, echipa R.D. Germa­ ne teritorial şi în minutul 42 Bransch, care, cu un şut pu­ cerinţe de bună organizare orice fel la instalaţiile şi tării oarţiale a unor reţele,
ne a terminat învingătoare deschid scorul la o fază fixă : ternic, face inutilă interven­ aparatele electrice : interzic instalaţii sau aparate elec­ Condiţii de angajare :
cu scorul de 2—0 (1—0). arbitrul Scheurer dictează lo­ ţia lui Răducanu, ridicînd a comerţului în alimentaţia blocarea în orice fel a acce­ trice. — să aibă domiciliul stabil în oraşul Brad sau
publică. Şi unele şi celelalte
Puternic încurajată de cei vitură liberă indirectă în ca­ scorul la 2—0 în favoarea e- sului la tablourile de dis­ Evident, după o judecată
peste 85 000 de spectatori pre­ reul nostru şi Bransch, venit chipei sale. însă pot cădea pradă dis­ tribuţie ce alimentează superficială s-ar putea for­ în localităţile învecinate şi să fie absolvenţi ai şco­
zenţi' în tribunele celui mai în atac, primeşte balonul şi Ultimele minute găsesc e- trugerii. dacă numeroasele consumatorii electrici, folo­ mula o astfel de întrebare: lii generale.
şutează precis în colţul drept instalaţii electrice care le
mare stadion din R.D. Ger­ al porţii lui Răducanu : 1—0 chipa română în atac, dar asigură o bună funcţionali­ sirea siguranţelor supradi­ „De ce atîtea excesive pre­ — să aibă stagiul militar satisfăcut.
mană, echipa gazdă a preluat pentru R.D. Germană. şuturile lui Dembrovschi tate nu sînt exploatate du­ mensionate. a corpurilor de cauţii?“ Dar necesitatea fie­
iniţiativa încă din primele începutul reprizei secunde (min. 80) şi Dumitrache (min. pă prevederile tehnice de iluminat neprotejate cores­ căreia din prevederile enun­ Informaţii suplimentare la sediul unităţii — tele­
ţate a izvorît din întîmplări
punzător, ca de pildă folo­
minute de joc. atacanţii săi aparţine echipei române, ca­ 85) sînt reţinute de Croy. pază contra incendiilor, da- sirea abajururilor din hîrtie, care au dus la declanşarea fon 291-665.
folosirea pentru iluminat a de incendii păgubitoare ori (313)
surselor de lumină cu foc la imposibilitatea de a in­
deschis, chibrituri, luminări,
15,40 Corul de cameră al Ca­ Wright; terveni operativ la stinge:
sei de cultură din Sibiu ; 16,00 12,00 Telejurnal; folosirea în stare defectă a rea sau localizarea lor. Deci
Cinema Radiojurnal ; 16,15 Din cele popu­ 16,00—17,00 Teleşcoală. instalaţiilor, aparatelor şi
mai
cunoscute
melodii
— Fizică: Oscilaţii şi un­
lare ; 16,30 Ştiinţa la zi ; 16,35 de în sistemele vil. utilajelor electrice de orice nimic nu e precauţie ex­
Din cîntecele Bucureştiului ; — Chimie: Cancerul meta­ fel, suprasolicitarea circui­ cesivă.
16,50 Publicitate radio ; 17,00 lelor. întreprinderea electrocentrale
DEVA : Conspiraţia („Pa­ PROGRAMUL I : 5,00 Bule­ Antena tineretului ; 17,25 Se­ — Literatura română: Pa­ telor electrice, spălarea sau
tria“) ; Eglantine („Arta“) ; SI­ tin de ştiri ; 5,05 Meiodii în renadă în mi minor pentru or­ siunea adevărului şl depozitarea oricăror obiec­ (Material publicat
MBRIA : Pe aripile vuitului, zori de zi ; 5,20 Dragi mi-s cîn- chestră de coarde de Edvard dreptăţii la eroii sado- te în nişele tablourilor de la cererea
seriile I-II („Mureşul") ; HU­ tecul şi jocul ; 5,40 Jurnal a- Elgar ; Mic concert pentru cla­ venieni; Deva
NEDOARA : Dragostea începe grar ; 5,50 Muzică uşoară ; 6,00- rinet şi orchestră de coarde de 17.30 Emisiune în limba ma­ distribuţie; nu se recoman­ I.C.L.S.A.P. Hunedoara)
vineri („Siderurgistul") ; CA- 8.08 Radioprogramul dimineţii ; Jean Binet; 17,45 Muzică popu­ ghiară;
LAN : Adio, Petersburg („11 8.08 Matineu muzical ; 8,25 Mo­ lară ; 18,00 Orele serii ; 20,00 18.30 Telex; ANGAJEAZĂ
iunie“) ; GHELAR : Am încâl- ment poetic ; 8,30 La microfon, Zece melodii preferate ; 20,45 18,35 Din ţările socialiste;
cat legea („Minerul“) . PETRO­ melodia preferată ; 9,00 Buletin Consemnări ; 20,50 Cîntă Gheor- 18,45 întrebări şi răspunsuri;
ŞANI : Antoniu şi Cleopatra, de ştiri ; 9,30 Odă limbii româ­ ghe Roşoga ; 21,00 Revista şla­ 19,15 Publicitate; următoarele categorii de muncitori :
seriile I şi II („7 Noiembrie ); ne ; 9,50 Muzică uşoară ; 10,00 gărelor ; 21,25 Moment poetic; 19,20 1001 de seri:
Explozia („Republica“); LU- Buletin de ştiri ; 10,05 De-a 21,30 Bijuterii muzicale ; 22,00 Moby Diclc (IV); PENTRU CTE MINTIA
PENI : Rond de noapte („Cul­ lungul Dunării cu cîntec şi Radiojurnal ; 22,30 Concert de 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna­
tural“) ; LONEA : Poliţia mul­ joc ; 10,30 Liră lîngă inima tă­ seară ; 24,00 Buletin de ştiri ; inte de termen. 1973 — - frezori
ţumeşte („Minerul") ; ANINOA- rii. Montaj de versuri ; 10,45 0,03-5,00 Estrada nocturnă. an hotărîtor;
SA : Am Încălcat legea („Mun­ Piese instrumentale din cule­ 20,00 Cîntecul săptămînii: „Toa­ Vinci 50 oi, 5 capre. Şandru. Vînd apartament confort I. - rabotori
citoresc“) ; PETRILA : Cme gerea „Profesorul de muzică" te drumurile ţării"; Sat Bîrsău 86, comuna Hărău. Haţeg, bloc P-29, ap. 14.
cîntă, nu are gînduri rele de Telemann ; 11,00 Buletin de 20,05 Seară pentru tineret; - forjori tratamentişti
(„Muncitoresc“); VULCAN . Ul­ ştiri ; 11,05 Muzică uşoară ; Televiziune 22,15 24 de ore. Vînd toate sculele unui ate­ Vînd Volkswagen 1 500 Super, - sudori
timul cartuş („Muncitoresc ‘) , 11.15 Din ţările socialiste ; 11,30 lier de dogărie. Căpîlnar Eli- alb, radio Blaupunkt, Sibiu, te­
URICANI : Capcană pentru ge­ Concert de madrigale ; 12,00 sabeta, Petreşti 134, jud. Alba. lefon 22336. - buldozerist
neral (..7 Noiembrie“) ; ORAŞ- Discul zilei : Zafir Hadzima- Pronoexpres
TIE : Ciprian Po .'umbescu, se- nov; 12,15 Recital de operă Vic­ 9.00 Curs de limba engleză. Vînd casă. Deva, strada Cu- PIERDUT DOVEZILE nr. - modelier
riile I şi IX („Patria") : Anul toria Bezetti ; 12,30 întîlnire cu Recapitulare (12); Rezultatele concursului din za Vodă 30. Informaţii, strada 29197/24 I 1973 pentru cantitatea - izolatori termici
carbonarilor („Flacăra") : GF.O- melodia populară şi interpre­ 9,30 Curs de limba germană. 26 septembrie 1973 ; Lenin 26, Deva. 302 kg oorumb : 29198/24 I 1973
AGIU-bAI ; Eolomea ; HAŢEG: tul preferat ; 13,00 Radiojurnal; Recapitulare (13); pentru --antilatoa dr "38 ke po­ PENTRU UZINA TERMICĂ PAROŞENI
Aleargă repede, aleargă liber 13.15 Avanpremieră cotidiană ; 10.00 Telex; Extr. I : 5, 20, 14, 28, 22, Vînd casă cu grădină, în rumb şi nr. 29199/21 I 1973. pen­
13,30 Concert de prînz ;
10,05 Avanpremieră;
14,00
(„Popular“) ; BRAD : Monte Compozitorul săptămînii — Da­ 10,10 Cărţi şi idei; 21. centru. Bîrsău, 211 A. comuna tru cantitatea de 463 kg po­ - electricieni
Carlo („Steaua roşie“) ; GURA- rius Milhaud ; 14,40 Solişti de 10,30Telecinemateca. C i c l u l Extr. a Il-a: 6, 2 11, 23, Hărău. Preţ convenabil. rumb pe numele Rădoni Pavel, - lăcătuşi
sat Tuştea. Le declar nule.
BARZA : Marea evadare, se­ muzică populară : Elena Marin „Regizori contemporani" 37. Vînd apartament confort I în
— Fred Zinemann: „Băr­
şi Ion Schipoancă ; 15,00 Bule­
riile I şi II („Minerul“) ; ILIA: tin de ştiri ; 15,05 Tribuna ra­ baţii". Cu: Marlon Bran- Fond de premii total: rate. Orăştie, informaţii str. închiriez 2 camere mobilate. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediile
Marea hoinăreală („Lumina“). dio ; 15,15 Muzică de estradă; do, Everett Slone. Tereza 1 634 085 lei. Pricazului, bloc 6, scara B, ap. Deva, Goidu, Mărăştl, bloc A celor două centrale electrice.
1-5, ap. 66.
18.
Redacţia si administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12 138 (social, audienţe, scrisori). 12 31? (cultură sport) — Tiparul I P. Deva.