Page 94 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 94
Proletari din toate fările, unljl-vă!
Industria metalurgică acţiunea de extindere a u-
nor noi tehnologii de tur
nare a betoanelor. Ea trans
îşi creează un sistem portă, în bena de 6 mc, be
ton gata preparat sau în
informatic central amestec uscat. In acest din
urmă caz, în timpul trans
Industria metalurgică este portului de la depozit la
pe cale să-şi creeze un sis şantier, amestecul uscat este
tem informatic central. In preparat cu ajutorul apei
momentul, de faţă, el dispu aflate într-un rezervor pla
ne de 14 calculatoare elec sat în spatele maşinii. Se
tronice cu ajutorul cărora înlocuieşte astfel o centra
este dirijată şi optimizată lă fixă de betoane, a cărei
activitatea furnalelor mari organizare impune cheltu
şi a unor laminoare, pre ieli mari. După calculele
cum şi de un mare număr specialiştilor, noua autobe-
de oficii de calcul pe lîngă tonieră. ale cărei comenzi
principalele întreprinderi. sînt acţionate pneumatic,
Totodată se întreprind mă realizează o productivitate
suri pentru perfecţionarea medie de 11 750 mc anual
ANUL XXV Nr. 5 821 VINERI 28 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI acestui sistem informatic. şi un cost de transport re
Matematicieni, fizicieni şi dus — 0,87 lei/mc/km.
electronişti lucrează la Com
binatul siderurgic din Hu
nedoara pentru stabilirea Cercetarea — în slujba
unui nou flux informaţional
ordonat, pentru stabilirea
0 DATORIE DE OMOARE A FIECĂRUI OM AL MUNCII nescu" pentru a primi auto cadrului relaţiilor între intereselor imediate
grafe. furnizorul de date şi
In Piaţa Victoriei din Deva, colectivul specializat. O- ale producţiei
Economia de materii prime, sARA\[s r ieri seară, au fost proiectate rientarea actuală are în
mai multe filme folclorice.
Tot aseară, căminul cultu vedere patru subsisteme
informaţionale ; programa
ral „Petofi Sapelor" din Deva rea producţiei de metal, La solicitarea unor mari
materiale, timp, bani ! .ai, a fost gazda unei reuşite în- gestiunea stocurilor şi ur uzine din ţară, Institutul de
cercetări tehnologice pentru
tîlniri a scriitorilor Suto An-
dras, Domokos Geza, Szemler mărirea livrărilor ; proble construcţiile de maşini —
Ferenc, Elena Schmidt, cu ci me ale forţei de muncă, e- I.C.T.C.M., din Bucureşti,
titorii. - videnţa şi timpul de lucru, şi-a înscris, suplimentar în
In municipiul Hunedoara, normarea muncii şi plata planul pe anul în curs, pes
muncitorilor;
bănească
a
La I.M.G. Deva 0 zi bogată pe ieri seară, a avut loc o am te 600 de teme de interes
In cadrul întreprinderii plă acţiune de esenţă pri întocmirea planului de a- imediat pentru producţie. Ast
miniere Barza se fac sus mordială în mişcarea artisti provizionare tehnico-mate- fel, colaborînd cu colective
ţinute eforturi îndreptate agenda culturală că de masă. Pe scena casei rială, acoperirea lui cu cote le unor mari uzine metalur
spre realizarea şi depăşi de cultură a municipiului a şi contracte ; gestiunea fon gice, specialiştii institutului
rea indicatorilor de plan RFDIICFRFL CONSUMURILOR fost prezentat spectacolul bri durilor fixe şi calculul a- bucureştean au adus o pre
şi a angajamentelor asu a judeiu'ui găzilor artistice de agitaţie mortizărilor. Pînă la sfîrşi- ţioasă contribuţie la diver
mate în întrecerea socia „Omul faţă în faţă cu el în tul anului vor fi realizate sificarea produselor de alu
listă ce se desfăşoară, cu MUICI, CRITERIA VOLUMULUI suşi", după care, instructori, şi programele respective. miniu, precum şi la extin
multă abnegaţie şi devota Din nou, Festivalul cultural- specialişti, membri ai brigăzi derea gamei de piese con
ment, în acest an hotărî- artistic „Sarmis", aflat la a lor au participat la o dezba Autobetoniera fecţionate din pulberi me
In întrecerea socialiştii des
tor pentru realizarea cinci patra ediţie, a transformat o tere vizînd rolul brigăzii ar făşurată pe perioada care s-a talice sinterizate. La solici
nalului înainte de termen. »! hm si a fficifmi - zi obişnuită într-o veritabilă tistice de agitaţie ca expo scurs din acest an, strunga „Beta 6“ tarea întreprinderii „Inde
nent al opiniei de masă, mij
zi a culturii şi educaţiei so loc de combatere a lipsurilor rul Cornel Adam. din cadrul pendenţa" din Sibiu, în a-
Orăş-
întreprinderii
chimice
telierele
I.C.T.C.M.-ulul
a
cialiste, prin concentrarea : n din procesul de producţie şi tie — pe care vi-1 prezentăm In unităţile Centralei pen
In abataje pot fi FIREŞTI, HTIRIEIE ţului a unor ample manifes din viaţa socială, valorificarea în fotografia de mai sus — ilor industriale a fost rea fost concepută şi proiectată
tru mecanizarea construcţi
numeroase localităţi ale jude
o nouă „Familie" de cuptoa
s-a impus prin cantitatea şl
folclorului în textele de bri
tări de cultură şi artă, care
prin contribuţia ce şi-o adu
obţinute Importante > 7 au antrenat un număr ma gadă, imperativele ce se ri calitatea pieselor executate, lizată autobetoniera „Beta re pentru tratamentul ter
ce în pregătirea viitorilor me
Colectivul întreprinderii destul de ridicată. Intrucît, re de realizatori şi partici dică în privinţa realizării ar seriaşi. 6“, utilizată cu succes în mic.
economii noastre — aşa cum se în- numeric, acestea sînt de or panţi. tistice a acestui gen de spec
tacol.
tîmplă, de fapt, şi în celelal dinul zecilor, mă voi referi In municipiul Deva, scriito La Clubul sindicatelor din
de materiale te unităţi economice din ju succint la cîteva dintre cele rii Mircea Vaida, Ion Lăn- Simeria, tot aseară, ansam
mai importante, care contri
deţ şi din ţară — îşi aduce
o contribuţie mereu sporită buie direct la optimizarea crănjan, Gheorghe Pituţ blul folcloric „Haţegana" din Pagina a ll-a
la reducerea consumurilor rezultatelor şi creşterea efi Hunedoara, aflat intr-un am
Faptul că obiectivele specifice de materii prime şi cienţei întregii. activităţi. şi Matei Gavril s-au în- plu turneu prin judeţ, a pre-
propuse sînt realizate cu materiale, acţionează ferm La atelierul de carcase al tîlnit cu numeroşi cititori a- ZOOTEHNIA-SECTORUL CU PONDEREA
fermitate şi răspundere îl pentru descoperirea şi ex întreprinderii, unde se prelu flaţi la librăria „Mihai Emi- (Continuare în pag. a 3-a)
dovedesc rezultatele fruc ploatarea tuturor căilor de crează metal pentru îngloba
tuoase culese în perioada economisire a valorilor pe rea sa în prefabricatele din CEA MAI MARE ÎN AGRICULTURA JUDEŢULUI
care s-a scurs din 1973, care le utilizează în fluxul beton, sînt cunoscute o se
precum şi materializarea productiv. Rezultatele bune rie de metode simple şi efi
exemplară a unor iniţiati obţinute în activitate, avan ciente, declanşate de munci Programul de azi al festivalului
ve care generează impor sul de timp substanţial — tori, care conduc la econo
tante beneficii pentru uni circa trei luni şi jumătate — misirea metalului. De pildă,
tate prin economisirea di acumulat în realizarea actua prin sudarea deşeurilor de Sala bibliotecii Casei de zentate volumele „Cintecele
verselor valori folosite în lului cincinal ne-au îndem fier se pun în valoare circa cultură a sindicatelor din Pe lancului" şi „Strigături din FLORILE COCSARILOR
procesul de producţie. In nat să evaluăm, cu titlu de 30 la sută din cupoanele re troşani găzduieşte azi, la o- Hunedoara", culegeri de fol
tre altele, este vorba de experienţă, ,.greutatea“ pe zultate la debitare. Totodată, rele 19, vernisajul expoziţiei clor realizate de cercetători
ridicarea rostogoalelor din care o au economiile în ba la atelierul mecanic este uti judeţene a cercurilor de foto- locali. Complexitatea fluxului negaţie pentru a produce peste prevederi, cu o mie
piatră brută în loc de lanţa generală a succeselor. lizată o maşină specială de amatori de pe lingă casele In Piaţa Victoriei din Deva, productiv din marele com cit mai mult cocs metalur de tone mai mult faţă de
lemn, recuperarea de me Cu satisfacţie am constatat sudat cap la cap a cupoane de cultură şi cluburile munci la orele 20 - o nouă proiec binat hunedorean face ca gic necesar celeilalte verigi angajament. Sarcinile de
tal şi material lemnos din că harnicii muncitori, ingi lor de oţel. Utilajul a fost a- toreşti. ţie de filme folclorice. toate secţiile de bază cit şi a fluxului, secţiilor furnale. plan aferente anului 1973
lucrările vechi, reducerea neri, maiştri şi tehnicieni dus prin transfer în stare de La Deva, azi, la orele 18,30, Spectacolul de satiră şi u- cele auxiliare să se gă Rezultatele obţinute pînă — etapă decisivă pentru re
consumurilor specifice etc. din cadrul întreprinderii de nefuncţionare, fiind recondi Filarmonica de stat din Cluj mor al Teatrului de estradă sească intr-o strinsă unitate in prezent de cocsarii hu- alizarea cincinalului înainte
— Deşi nu este nouă, se materiale de construcţii De ţionat de către muncitori şi prezintă, sub bagheta dirijo din Deva „Să rîdem cu..." va şi legătură, să formeze un nedoreni, care reprezintă, de termen — se preconizea
aplică de circa doi ani, va folosesc o diversitate de folosit cu bune rezultate în rului Emil Simon, un concert fi prezentat azi, la orele 20, uriaş angrenaj cu faze suc de fapt, o bogată fluores ză a fi îndeplinite cu circa
metoda folosirii pietrei ,în metode şi mijloace pentru activitate. Dotarea atelieru simfonic cu un repertoriu de pe scena Casei de cultură din cesive de prelucrare şi crea centă a muncii lor, sînt 10 zile mai devreme. Tot
construcţia rostogoalelor realizarea de economii la ci lui, recent, cu încă o maşi prelucrări, folclorice. Pe afişul' Hunedoara,' iar ansamblul fol ţie, de 1a. materiile prime remarcabile, se înscriu pe odată, productivitatea mun
ment şi metal — care con nă de acest fel conduce la concertului figurează : Geor cloric- „Haţegana" este, la o- pînă la produsele finite. In deplin în cerinţele cantita cii a crescut cu peste 3 la
S. DINA stituie materii prime de ba valorificarea, lunar, a circa ge Enescu „Rapsodia I", Paul rele 19, oaspetele căminului procesul de producţie al tive şi calitative ce grevează sută faţă de plan, iar eco
ză, precum şi la alte valori 18-20 tone de metal. Pe ace Constantinescu „Brîul" şi „Cio cultural din Certeju de Sus. combinatului, într-una din asupra activităţii materiale nomiile înregistrate — mai
! (Continuare in pag. o 3-a) materiale, proporţia acestora eaşi linie se înscrie şi îm bănaşul", Theodor Rogalski La orele 20, Clubul munci etapele de început, primor în general. Astfel, harnicul ales pe seama reducerii
„Trei
Si
româneşti",
dansuri
consumului specific la şar
în rezultatele globale fiind bunătăţirea aprovizionării cu gismund Toduţă „Concert toresc din Gurabarza găzdu diale, ale sale, se desfăşoa colectiv al secţiei cocserie je — sînt de 5 milioane lei.
ieşte
spectacol
un
folcloric
pentru orchestră de coarde". dedicat fruntaşilor în produc ră şi munca zilnică a cocsa- şi-a realizat de pe acum
IOAN PAŞTINA rilor — oameni de o deo angajamentul anual asumat Cifre, multe cifre înalte ca
economisi principal la La Şcoala „Dr. Petru Gro- ţie şi realizat de formaţiile re înseamnă tot atîtea „flori"
I.M.C. Deva za" din Deva, membrilor cer Casei de cultură din Brad şi sebită bărbăţie, care acţio în întrecerea socialistă, ob- culese de cocsuri pe cîmpul
cului de folclor le vor fi pre- ale clubului din localitate. nează cu devotament şi ab ţinînd 26 000 tone de cocs, hărniciei.
(Continuare in pag. o 3-a)
PE ŞANTIERELE DE INVESTIŢII
0 mută esenţială in faţa co«perat»rilor şi metaniratorilar S £ P T E M 8*R IE
8 500 tone fonti 3 NUM AR ATO AREA INVERSA
mmm cu mmm spui zile A RESTANTELOR
peste prevederi
HUNEDOARA. Printr-o în
treţinere şi exploatare cores
punzătoare a uriaşelor agre
gate, prin organizarea judi PETROŞANI. Colectivul de a mcioMOu ran mm iiMtäiim Ritm anevoios
cioasă a activităţii, harnicul ; muncă al autobazei nr. 3
colectiv al secţiei a Il-a fur ! Petroşani a înregistrat în a-
nale din cadrul C.S. Hune ! cest an un succes de pres-
doara a reuşit să producă i tigiu. De la începutul perioa- Insămînţarea în epoca £ Decalajul între pregătirea terenului şi însămînţări să oscilează între 600-900 hec pe frontul viitoarelor
pînă in prezent, peste pre I dei, aici s-au economisit optimă — 10 septembrie — fie grabnic înlăturat tare, ceea ce nu reprezintă
vederile de plan, 8 500 tone ; 57 000 litri de benzină. Cu 10 octombrie — a griului & Creşterea vitezei zilnice la semănat necesită folosirea nici jumătate din capacita
de fontă, din care 1 240 to ; această cantitate, un singur şi orzului pe cele peste tea de lucru a maşinilor de
ne numai cu cocs economi ! autocamion poate parcurge 20 000 hectare destinate a- la intreaga capacitate a semănătorilor care dispun staţiunile pen
sit, productivitatea muncii i o distanţă de 285 000 kilo- cestor culturi în cooperati • Utilizarea tractoarelor in schimburi prelungite - un tru mecanizarea agricultu obiective siderurgice
înregistrînd o creştere de 1,28 j metri. vele agricole constituie un rii.
la sută faţă de plan. De Printre şoferii fruntaşi ca- obiectiv de mare însemnă deziderat major Decalaje apreciabile între Cu prilejul vizitei făcu
menţionat este faptul că vo j re au obţinut realizări bune tate cu care sînt confrun A Eliberarea terenurilor de culturile premergătoare impu suprafeţele de teren pe ca te de tovarăşul Nicolae Ne explica, printre altele,
lumul de economii obţinute ; în acest sens, economisind taţi cooperatorii, mecaniza ne un ritm Susţinut la recoltări re nu s-a pregătit patul Ceauşescu în septembrie 1972 încetineala cu care I.M. Aiud
la preţul de cost se apropie ; însemnate cantităţi de ben- torii, cadrele tehnice, orga germinativ şi cele însămîn- la Hunedoara au fost abor livrează grinzile de rulare,
de 2 milioane lei. nele agricole judeţene şi ţate sînt semnalate aproape fără de care construcţia ha
: zină, sint Viorel Pîrvulescu, date, printre altele, proble- lei nu se poate înfăptui. S-a
VASILE GRIGORAŞ : Richard Covercă, Walter Ro- consiliile populare comunale şi ce măsuri se impun în să mai puţin de neglijat în toate consiliile intercoo- maticile complexe ale dez intervenit mai insistent la
nici unele deficienţe organi
corespondent i man şi Gheorghe Gora. în perioada actuală. Mate scopul finalizării cu succes peratiste. Capul de afiş es voltării şi modernizării capa furnizor, ultimele grinzi au
rializarea unui asemenea ' însămînţării păioaselor de zatorice' ce se întîlnesc în te însă deţinut de unităţile cităţilor productive ale com venit pe şantier în 28 au
î ........................................ deziderat este pe deplin po toamnă ? cadrul C.A.P. şi secţiilor de din cadrul consiliilor Geoa- binatului siderurgic, sublini- gust, dar de atunci abia s-a
sibilă dacă se ţine seama Din situaţiile centralizate mecanizare. Restanţele se giu, Simeria Hunedoara, indu-se cu acuitate necesita montat acoperişul halei şi
că prin folosirea cu randa la Direcţia agricolă jude datoresc unor neajunsuri Deva şi altele, unde dife tea ca în 1975 Hunedoara să s-a atacat montajul pereţilor
ment sporit a tuturor for ţeană reiese că realizările semnalate şi în anii trecuţi, renţele însumează pînă la ajungă la o producţie de o- laterali.
inercu suplimentar prin ţelor şi mijloacelor mecani la însămînţări nu pot fi a căror înlăturare nu a stat 300 hectare. Cîteva exem ţel de peste 4 milioane tone. — Ne propunem operaţiile
în centrul preocupării fac
ple denotă că la însămîn
ce se pot realiza vitezele
In mod firesc, pentru a a-
medii zilnice stabilite la e- considerate ca satisfăcătoa torilor răspunzători de soar ţări nu se folosesc toate junge la această producţie de finisaj în octombrie —
re, lucrarea amintită nefi-
ne-a spus ieri şeful de şan
din
dotarea
semănătorile
productivităţii muncii liberarea terenului, arături, ind efectuată, pînă ieri, nici ta recoltei. Este vorba de S.M.A. Astfel, în ziua de 26 s-au alocat importante fon tier, fără să motiveze aceas
spre eliberarea cu „înceti
pe 50 la sută din prevede-
pregătirea patului germina
duri de investiţii în vederea
tiv şi însămînţări. De la • riie planului. nitorul" a unor suprafeţe septembrie a.c., în raza de măririi capacităţilor. Prelun tă vădită tărăgăneală.
GURABARZA. Harnicul colectiv de muncitori, tehnicieni şi declanşarea însămînţărilor destinate culturilor de pă- activitate a S.M.A. Baia de girea halei de la O.S.M. nr. 2 Cert este că, pe măsură
ingineri al întreprinderii miniere Barza îşi concentrează efortu au trecut aproape trei săp- Este adevărat că, în con ioase de plantele premergă Criş nu s-au însămînţat este în acest sens unul din ce constructorul este din ce
rile pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan şi anga tămîni, iar pînă la expira diţiile specifice acestei toare — cartofi, trifoi, po nici 30 de hectare, iar în tre principalele obiective ca în ce mai presat de terme
jamentelor asumate în acest an hotărîtor pentru îndeplinirea rea epocii optime recoman toamne, ritmul de lucru şi rumb. In acelaşi timp, nu unităţile servite de S.M.A. re trebuie finalizate în acest nele de punere în funcţiune,
cincinalului înainte de termen, pentru a extrage minereu mai date pentru însămînţări au randamentul utilajelor au s-au rezolvat în totalitate Cîrneşti s-au însămînţat în an. pe un alt plan, beneficiarul
mult şi de calitate tot mai bună. De remarcat că de la în fost serios afectate din cau problemele privind procura şi-a slăbit exigenţa, neinsis-
ceputul anului sarcinile de plan la zi au fost realizate şi depă rămas mai puţin de 15 zi za terenului tare, ceea ce rea seminţelor, iar utiliza aceeaşi zi mai puţin de 100 Cu puţin timp în urmă, to tînd în prea mare măsură
şite, depăşirea fiind realizată în întregime prin creşterea pro le. Evident, avînd în vede a necesitat îndeosebi repe rea tractoarelor în schim hectare. Intre aceste medii varăşul inginer Ludvig Mu- pentru punerea în funcţiune
ductivităţii muncii în abataje. Atenţia sporită ce se acordă re că timpul este mult îna tarea discuirilor şi folosi buri prelungite a rămas un oscilează, de asemenea, rea- dreţchi, şeful şantierului nr. cît mai repede a noii capa
creşterii productivităţii muncii este ilustrată de faptul că ea intat, se pune întrebarea : rea tractoarelor cu cîte do imperativ doar parţial satis 1 al I.C.S. Hunedoara, ne îm cităţi. Este explicabilă deci
a crescut in ultima vreme cu 68 la sută faţă de cifra de plan. părtăşea greutăţile care pro
in ce stadiu se află însă- uă brazde la arat pe o par făcut. Ca urmare, vitezele voacă un ritm anevoios la a- ILIE COJOCARU
mînţarea griului şi orzului te din terenuri. Nu sînt în- medii zilnice la semănat (Continuare în pag. a 3-a) ceastă lucrare menită să spo
rească producţia de oţel a
secţiei. (Continuara In pag. a 3-a) Ţ
r
DESCHIDEREA ANULUI COMPLEX PENTRU ştiinţe medicale organizea stadionul „Corvinul“ din circa 200 000 lei, o contri 30 TONE FRUCTE
ză inîine dimineaţă, la o- localitate (probe de vite buţie la aceasta avînd-o
SPORTIV ŞCOLAR CONSTRUCTORI rele 9,00. în sala de cul ză, aruncări şi semi-fond). pe lîngă „sistemul“ amin VALORIFICATE
tură a Spitalului unificat Rină la 15 octombrie a.c., tit — şi colectivul uni
Azi, Ia orele 16,00, are La Chişcădaga, în incin din Lupeni, şedinţa ple DELA selecţii asemănătoare vor tăţii. La ferma pomicolă a
loc la Deva deschiderea ta viitoarei fabrici de ci nară de comunicări a sec fi organizate în toate lo cooperativei agricole din
festivă a anului sportiv ment şi var, se constru ţiei judeţene de medicină calităţile judeţului nostru. O NOUA CREŞA Romoşel culesul merelor
şcolar şi de pregătire a ieşte un complex comer internă cu tema „Varia“. se află în plină desfăşu
tineretului pentru apăra cial şl de deservire pen Cu acest prilej, vor sus METODE MODERNE In oraşul Vulcan, con rare. Pînă acum, unitatea
rea patriei. Cu acest pri tru constructorii de aici. ţine referate şi comunicări structorii şantierului „Va a valorificat In contul
lej, peste 4 000 de tineri Complexul va. cuprinde o cunoscuţi medici de la O ZI DE SERVIRE lea Jiului“ al T.C. Deva contractelor încheiate cu
din municipiu vor parti unitate a l i m e n t a r ă, clinici din Timişoara şi au predat clădirea noii C.L.F. cantitatea de 30
cipa la o amplă demon chioşcuri pentru ţigări şi Tg. Mureş, precum şi de Sistemul magazinelor cu creşe. Beneficiari, peste tone fructe.
straţie pe străzile Devei, difuzarea presei, o frize la spitalele din judeţul autoservire s-a dovedit 100 de copii, care sînt
de la liceul pedagogic la rie etc. Noua clădire — nostru, apoi vor avea loc extrem de folositor, indi găzduiţi într-un local mo
căreia în prezent 1 se discuţii. ferent de natura mărfu
stadionul Cetate, unde montează plafonul — va rilor, atît cumpărătorilor dern şî confortabil. VREMEA
sînt programate demon fi pusă în funcţiune în LA care îşi economisesc tim
straţii de Judo, lupte, jurul datei de 15 octom CONCURS pul, cit şi unităţilor res CASTRAVEŢI Pentru 24 ore
care
sporesc
îşi
pective
brie — ne informează to
gimnastică acrobatică, în varăşul Ioan Grama, se DE SELECŢIE vinzările. Aflăm, de pil CONSERVAŢI Vremea devine schimbă
treceri de atletism. Pe te cretarul comitetului de dă, că în ultimele două toare, cu cerul mal mul
Concursul-test de selec
Dezvoltînd activitatea de
renurile şcolilor din oraş, partid al şantierului. ţie pentru descoperirea de zile, la magazinul cu au preindustrializare a legu acoperit. Vor cădea plo
toservire nr. 41 din Hu
are loc inaugurarea cam vilor continuă în munici ALTA nedoara s-au vîndut con melor, legumicultorii din temporare. Temperaturi
noi atleţi din rîndul ele
maximă va oscila între li
Strungarul Nicolae Bîscă, de la U.U.M.R. Crişcior, este frun pionatului municipal la „VARIA" fecţii în valoare de mii Geoagiu au pus la con şl 23 grade, iar minim;
taş în întrecerea socialistă. Bun cunoscător al meseriei, el exe fotbal, handbal, baschet, piul Hunedoara pînă în de Ici. De fapt. peste sar servare 200 borcane de intre 6 şi 10 grade. Vin
cută numai lucrări de bună calitate. Filiala IIunedoara-Deva ziua de 29 septembrie in cinile de plan au fost rea castraveţi, care vor fi va tul va sufla slab pînă 1;
Foto: VIRGIL ONOIU volei. a Uniunii societăţilor de clusiv, şl se desfăşoară la lizaţi pînă in prezent lorificaţi prin Agrocoop. potrivit din sud-vest.