Page 98 - Drumul_socialismului_1973_09

Proletari din toate tarile, uniil-vă !

O nouă capacitate sarcini, deosebit de impor­
tantă pentru economia noas­
tră naţională, care la actu­
productivă alele cerinţe ale siderurgiei
este nevoită să importe cocs,
la „Electronica“ \ au fost stabilite o serie de
măsuri. Astfel, Combinatul
din Capitală siderurgic din Hunedoara
consumă, într-o proporţie
de 49 la sută din şarjă căr­
In cadrul întreprinderii
„Electronica" din Capitală bune slab cocsificabil, furni­
zat de exploatarea Lupeni.
a fost pusă în funcţiune, cu De asemenea, noua cocserie
10 zile în avans faţă de da­
ta planificată, o nouă capa­ de la Galaţi, proiectată să
citate productivă datorită prelucreze cărbunii indigeni
căreia numărul de televi­ de Valea Jiului, utilizează
astăzi asemenea cărbuni în­
zoare fabricate de tînăra u- tr-o proporţie mult sporită
nitate bucureşteană va creşte faţă de cea planificată. Pe
anual cu 50 000 de bucăţi Este aceeaşi linie se înscriu şi
vorba de trei noi linii de preocupările cercetătorilor
montaj, dotate cu aparatu­
ANUL XXV Nr. 5 822 SIMBÄTÄ 29 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI ră modernă de laborator şi pentru fabricarea cocsului-
reglaj, realizate, în cea mai brichetat din cărbuni infe­
mare parte, prin autoutilare. riori. Cocsul brichetat este
utilizat în prezent cu bune
Această primă etapă de rezultate în furnalele de
extindere a suprafeţei „E- 700 mc de la Reşiţa şi va fi
lectronicii" va fi urmată, la extins la furnalele de 1 000
sfîrşitul acestui an şi la în­ mc de la Hunedoara.
ceputul anului 1974 de alte
două noi capacităţi care vor
aduce un spor al producţi­ Instalaţie pentru
ei de televizoare de peste
30 la sută. Ca atare. înce- colectatul arborilor
pînd din anul viitor indus­
tria noastră va realiza anu­ cu coroană
al 550 000 de televizoare.
La întreprinderea chimică Orăştie Reducerea consumului Tehnicianul Petre Stoices-
Eforturile depuse de co­ cu, de la întreprinderea fo­
lectivul de muncă al Ex­ A u de cocs în atenţia restieră de exploatare şi
ploatării miniere Certej — transport-Vrancea, a reali­
Săcărîmb în acest an ho- NlfNSA, ORDONATA $1 HOTARITA zat, după concepţie proprie
tărîtor pentru îndeplinirea furnaliştilor şi cu mijloace locale, o in­
cincinalului înainte de ter­ stalaţie uşoară pentru co­
men s-au concretizat în Problema reducerii consu­ lectatul arborilor cu coroa­
realizarea ritmică a sarci­ mm mm cuci mu mului de cocs se află de nă din parchetele aflate în
nilor de plan. Planul pro­ lui multă vreme în atenţia fur­ curs de exploatare. Utila­
ducţiei globale a fost de­ naliştilor. Ca urmare a ac­ jul este deosebit de simplu.
păşit cu 25 la sută, pro­ ţiunilor perseverente între­ El se compune din cîţiva
ductivitatea muncii a spo­ prinse în această direcţie piloni metalici şi poate
rit cu 19,8 la sută. De a- de colectivele întreprinderi­ funcţiona independent sau
semenea, pînă în prezent llî PATRU ANI $1JOMÂTATT lor metalurgice, între anii ataşat la un tractor fores­
s-a realizat aproape 65 la 1960—1973 consumul de tier articulat. Cu o aseme­
sută din angajamentul a- > cocs pentru furnale a fost nea instalaţie pot fi colec­
nual. taţi buştenii direct de la
redus cu 480 kilograme, res­
Aproape două luni avans pentru onorarea angajamentului asumat pectiv cu aproape 45 la su­ cioată, pe o distanţă de
300 metri,
indiferent de
tă, urmînd ca pînă la sfîr-
situl- cincinalului să se di­ panta terenului, întrucît ea
la E.M. Certe) minueze cu 50 la sută. In poate funcţiona în ambele
Cînd, în urmă cu mai bine de un an, co­ fost realizat şi depăşit de la începutul a-
lectivul întreprinderii chimice Orăştie sem­ nului, el nu a putut fi îndeplinit la cîteva vederea realizării acestei sensuri ale pantei.
L
Măsuri şi na angajamentul de a realiza planul cin­ repere. -
cinal în patru ani şi jumătate, era clar
Acum, lucrurile au intrat pe făgaşul nor­
pentru oricine că semnează un act de înal­ mal şi rezultatele bune se acumulează cu
tă responsabilitate patriotică, era eviden­ fiecare zi. Forţa de mobilizare şi de acţiune Prin conştiinciozitatea dovedită în muncă, volumul şi cali­
preocupări menit tă forţa de mobilizare a tuturor salariaţi­ a colectivului a învins greutăţile, conferă tatea lucrărilor executate, comunistul Ioan Frenţoni, frezor la Consiliul de Stat al Republi­ noască Republica Guineea-Bis-
atelierul mecanic al întreprinderii „Victoria“ Călan, se eviden­
lor, hotărîrea lor unanimă de a munci mai
ţiază permanent în întrecerea socialistă, este stimat şi preţuit
mult şi mai bine, de a aduce viitorul mai acum noi valenţe muncii oamenilor. de colegii săi. Foto: VIItGIL ONOIU cii Socialiste România şi guver­ sau, stat independent şi suve­
Toţi salariaţii, comuniştii în primul
—
nul român au hotărît să recu-
ran.
să asigure aproape. rînd, au înţeles că trebuie să-şi amplifice e-
Acum, vrednicul colectiv al chimiştilor
forturile pentru a înlătura neajunsurile,
din Orăştie este în măsură să raporteze că pentru- a-şi realiza şi depăşi sarcinile de
rodnicie muncii angajamentul asumat se onorează exemplar, plan. avînd mereu în faţă angajamentul Economii d e energie P A G I N A A I I I - A
că oamenii adaugă la cartea lor de vizită
asumat în vara anului trecut de a realiza
noi carate ale priceperii şi hărniciei, ale do­ cincinalul în patru ani şi jumătate — ne-a
rinţei de mai iute, mai bine, mai eficient. declarat tovarăşa Ana Herlea, secretara co­ şi combustibil
La biroul plan al întreprinderii am reu­ mitetului de partid pe întreprindere. Toate R I T M U R I H E N E D O R E N E
In adunarea generală a şit, prin amabilitatea inginerei Zamfira formele şi mijloacele muncii politice de
oamenilor muncii, minerii Huţa, şi cu ajutorul unei maşini de calcu­ masă şi organizatorice susţin consecvent şi MINTIA. In cadrul acţi­
de aici s-au angajat să su­ lat, să aflăm cu precizie matematică avan­ hotărît acest important obiectiv. Discutăm unii de economisire a e-
plimenteze angajamentul a- sul pe care îl are la'această oră colectivul despre realizarea lui în adunările de partid nergiei şi combustibilului,
nual cu încă 500 000 lei la I.C. Orăştie în hotărîrea sa de a realiza cin­ şi în cele de producţie, în cadrul unor con­
producţia globală şi mar­ cinalul în patru ani şi jumătate : 1,7 luni sfătuiri tehnice şi simpozioane, îl reflectăm colectivele I.E.C. Deva ob­ Dintre manifestările
fă, să crească cu 300 lei şi... ceva. în articolele la gazeta de perete şi prin agi­ ţin succese de seamă. De
pe salariat productivitatea — Se poate afirma, fără teama de a greşi, taţia vizuală, căutăm noi căi de populariza­ la începutul anului şi pî-
valorică a muncii. că avansul este cam de 2 luni —aprecia to­ re a succeselor înregistrate, de combatere a nă acum, aici s-au înre­ de ieri ale festivalului
Obiectivul principal ca­ varăşul Carol Grunwald, inginerul şef al în­ siărilor de lucruri negative. Şi toate ne sînt gistrat economii efective la
re trebuie tradus în fapt treprinderii. Spun aceasta, ţinînd cont de de un real folos. Oamenii ştiu ce au de fă­ consumul propriu tehnolo­ Sala „Arta" din Deva a
în perioada imediat urmă­ faptul că ne aflăm într-o etapă în care ac­ cut, nu ne mai dau de furcă... Gradul lor gic de aproape 700 tone a creaţiei folclorice locale
toare este legat de creş­ tivitatea noastră marchează un salt canti­ de conştiinţă a crescut vizibil. îşi fac dato­ combustibil convenţional şi găzduit, ieri seară, un con­ prin prezentarea a două volu­
terea- bazei de materii pri­ tativ şi calitativ, după ce ne-am confruntat ria cu responsabilitate patriotică,' în spiri­ peste ‘ 1— milion ~kYVh ener­ cert al Filarmonicii de stat me realizate în judeţe „Cîn-
me a exploatării. cu o serie de greutăţi şi neajunsuri. Fără tul deplin al normelor muncii şi vieţii co­ gie electrică. din Cluj, dirijat de Emil Si­ tecele lancului." şi „Strigături
— Acest lucru poate fi ele, avansul nostru ar fi fost mult mai muniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste. De menţionat că prin a- mon. Melomanii deveni au a- din Hunedoara".
vut prilejul întîlnirii, într-o in­
realizat — spunea Ioan mare. Aprecierile tovarăşei Ana Herlea au fost plicarca unor măsuri de terpretare excelentă, a unor In Piaţa Victoriei din Deva
Stănculescu, inginerul şef Am notat, la capitolul greutăţi şi neajun­ susţinute de tovarăşul Ştefan Pop, preşedin­ raţionalizare a funcţionării îndrăgite piese de inspiraţie s-a realizat o proiecţie de gazda expoziţiei judeţene a
al exploatării — prin ori­ suri semnalat de tovarăşul Carol Grun­ tele comitetului sindicatului, şi le-am aflat agregatelor energetice de folclorică : George Ertescu filme folclorice. cercurilor de fotoamatori de
entarea tuturor lucrărilor wald, aprovizionarea defectuoasă, în anumi­ şi în- cuvintele acelora cu care am discutat la termocentralele Mintia „Rapsodia I", Paul Constan- In şedinţa de ieri a cena­ pe lingă casele de cultură şi
geologice în zonele bogate te perioade de timp, cu materie primă din în secţia mase plastice. şi Paroşeni consumul spe­ clului literar „Ritmuri", Ana cluburile muncitoreşti.
în minereu. Vom intensifi­ import, defectarea unor maşini şi matriţe, — Dacă am reuşit să luăm un avans de cific a scăzut, în primele tinescu „Brîul" şi „Ciobăna­ Maria Stoica a citit din pro­ Tot ieri seara, Casa de
ca în acest sens lucrările ale căror reparaţii au necesitat mult timp aproape 2 luni în realizarea cincinalului în !) luni din acest an, cu şul", Theodor Rogalski, „Trei za sa, cultură a sindicatelor din Pe­
de cercetare la minele din cauza lipsei pieselor de schimb cores­ patru ani şi jumătate, aşa cum ne-am an- 18 100 tone combustibil dansuri româneşti", Sigismund La Casa de cultură din troşani a găzduit întilnirea ci­
punzătoare, capacitatea de producţie limita­ Toduţă „Concert pentru or­ Hunedoara, Teatrul de estra­
C. DUMITRU convenţional şi aproape 13,5 chestră de coarde". titorilor de naţionalitate ma­
tă la sculăria întreprinderii, insuficienţa for­ DUMITRU GHEONEA milioane kWh energie elec­ dă din Deva a prezentat
ţei de muncă pregătite la nivelul sarcinilor trică, faţă de perioada co­ La Şcoala „Dr. Petru Gro- spectacolul de satiră şi umor ghiară cu scriitorii Sută An-
draş, Domokoş Geza, Szem-
(Continuare in pag. a 2-a) actuale, al cerinţelor tehnicii moderne. Aşa respunzătoare a anului tre­ za" din Deva, tinerii folclo­ „Să rîdem cu..." Sala biblio­
se face că, deşi planul valoric şi cel fizic a (Continuare în pag. o 2-a) rişti au avut prilejul cunoaş­ tecii Casei de cultură din Pe­
cut.
terii modalităţii de culegere troşani a devenit, de ieri, (Conlinuare In pag. a 2-a)
PE ŞANTIERELE DE INVESTIŢII Conştiinţe şi |
2 S 1 P T E H 8‘ftt E brăţări de aur u forţe sporite la R[C0 1 JÂI!I Şl ÎNSÂMÎNŢARI!
NUMĂRĂTOAREA INVERSA u u
zile A RESTANŢELOR surnom CELOR t ' . f • ,
I Situaţia însămînţării griului Activitate susţinută
DOUĂ „VÎRSTE“ !
SEPTEMBRIE t FOST 0 PIBMDĂ III pe consiliile intercooperatiste
'nĂi la culesul fructelor
u
ïiM !
Este o cerinţă esenţială ca
VlRF SI RUTUL S-t PRODUS în fiecare cooperativă agri­ sînt confruntaţi. Există însă me ce uriele cooperative agri­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu fructe, cît s-a realizat pînă
deplinirea sarcinilor cu care
In scrisoarea adresată de
cole din zona Bradului (Riş-
acum, se numără şefa de
SUi colă însămînţările să fie e- şi . unele cooperative agricole culiţa, Birtin, Cărăstău — să lucrătorilor ogoarelor se echipă Ileana Dubleş, Ma­
fectuate cu maximă operati­
unde semănatul se tărăgănea­
amintim doar cîteva exemple)
Nu o să spunem o noutate pot turna circa 1 200 mc be­ vitate şî să se respecte cu ză inexplicabil, deşi au te- au însămînţat suprafeţe apre­ subliniază necesitatea strîn- ria Nasta, Nicolae Cătănici,
afirmind că realizările pe ton, ceea ce, cu alte cuvinte, ¡1 stricteţe tehnologiile indicate tenuri eliberate şi chiar pre­ ciabile cu grîu după porumb, gerii fără pierderi a tuturor Taraşcu Maria Cremenuşa,
-
şantierul Fabricii de ciment înseamnă depăşirea planului mm în '-condiţiile specifice acestei gătite, diminuînd astfel rea­ la cooperativele agricole din produselor agricole, inclusiv Maria Toader şi alţii.
şi var de la Chişcădaga de­ pe această lună cu mai mult ■mm WÊÊÊÊmÊm toainne. In unităţile unde a- lizările pe ansamblul judeţu­ zone cu mai bună favorâbili- a fructelor. Chemarea se­ O bună parte din pro­
pind într-un procent de 70-80 de 100 000 lei, fiind etapa cu ¡ mm Wmmmrnm semenea deziderate îşi găsesc lui. O imagine edificatoare tate nu s-au însămînţat nici cretarului general al parti­ ducţia de fructe — peste
dului a găsit un larg ecou
la sută de aportul mecaniza­ cele mai mari realizări de materializare. însămînţarea asupra stadiului însămînţării cel puţin terenurile unde 15 tone — a fost strînsă şi
torilor şl conducătorilor auto. pînă acum. griului se desfăşoară în ritm griului în cooperativele agri­ plantele premergătoare pu şi în rîndul pomicultorilor din livada cooperativei a-
din judeţul nostru, fie că
Indiferent unde şi-au des­ — Pentru ca producţia să susţinut, ceea ce denotă că cole se poate desprinde şi din fost recoltate în , vară '(?). este vorba de strîngerea gricole din Geoagiu. Sub
făşurat activitatea, la staţii­ sporească în continuare la cel preşedinţii de C.A.P., ingine­ situaţia, în procente, înregis­ Dar, să exemplificăm. Potri­ recoltei pomilor răzleţi sau îndrumarea ajutorului şefu­
le de betoane, la benzile de puţin 6-700 mc zilnic, pe rii şefi, cooperatorii şi me­ trată pe consilii intercoope­ vit programului culturii griu­ din livezi. Printre coopera­ lui de fermă, Ion Gîrjob,
calcar sau argilă, în alte şantier au fost aduse de pu­ canizatorii se preocupă cu ratiste Ia data de 27 septem­ lui,' la C.A.P. Sîntandrei s-au tivele agricole unde se des­ cooperatoarele Sabina Mer-
puncte cheie ale şantierului, ţin timp 25 noi autobasculan­ Pe comunistul Aurel Buz­ răspunderea cuvenită de în­ brie a.c., care arată astfel: stabilit ca plante premergă­ făşoară o activitate susţi­ mezan, Feher Magdalena,
aceştia au oferit şi oferă te dintre care aş enumera dugan, manipulant pe ma­ toare păioasele pe 60 de nută la culesul fructelor, se Elena Muntean, Veta Cioba-
exemple vii ale hărniciei şi cîteva capacităţi de 10-12 to­ şina de extracţie de la pu­ Consiliul intercooperatist Deva . . . . . . 43 hectare, trifolienele pe 40 de numără şi cele din Romo- nu şi altele au lucrat cu
competenţei prin care un im­ ne — ne spunea maistrul ţul auxiliar nr. 1 al între­ Consiliul intercooperatist llia...................................... 40,9 hectare şi cartofi şi sfeclă pe şel şi Geoagiu, unde mă­ conştiinciozitate la recol­
portant volum de rămîneri principal electromecanic Oc­ prinderii miniere Barza, Consiliul intercooperatist Călan............................................... 40 40 de hectare. Practic, din rul deţine ponderea în tat.
în urmă a fost recuperat. tavian Alic. l-am cunoscut cu ani în Consiliul intercooperatist Brad . . . . . . . 39,5 cele 140 hectare ce se puteau plantaţiile fermelor pomi­ Manifestînd grijă deosebi­
37.4
intercooperatist Toteşti........................................
Consiliul
— In luna august am tur­ De fapt, după cum se urină. Un bărbat cu ochii Consiliul intercooperatist Dobra ....... .36,1 elibera din vreme, nu s-au cole. Şeful fermei de la tă faţă de strîngerea fără
nat circa 8 700 mc de beton observă şi din realizările sta­ limpezi, voinic, cinstit, sim­ Consiliul intercooperatist Haţeg................................ 32.5 însămînţat, pînă ieri, decît C.A.P. Romoşel, ing. Ion pierderi a roadelor acestei
— ne spunea maistrul 'Toan ţiei noastre, S.U.T.-ul a în­ plu şi cu multă tragere de I Consiliul intercooperatist Orăştie...................................................32 40 ha. Cu nimic mai bună nu Vasiescu, ne-a relatat că, toamne, pomicultorii au da­
Grama, secretarul comitetului cetat să mai fie o „proble­ inimă în muncă. Faptul Consiliul intercooperatist . Geoagiu ....................... 25,5 este nici situaţia întîlnitâ la în medie, la recoltatul fruc­ toria de căpetenie să orga­
de partid al şantierului. In- mă" — mărturiseşte şoferul de a-l întîlni mereu pe Consiliul intercooperatist Simeria . . . . . . . 22,9 C.A.P. Rapoltu Mare, unitate telor participă cîte 15-20 nizeze temeinic munca pen­
ţelegînd însă că turnarea u- Laurean Lazăr. Ne-am sim­ acea maşină de extracţie, Consiliul intercooperatist Hunedoara . . . . . . 20,6 unde semănatul griului nu de cooperatori, astfel fiind
nor cantităţi cît mai mari de ţit şi o să ne simţim şi în transportînd minereul „la s-a făcut decît pe 10 la sută posibil să se strîngă şi va­ tru ca în timpul cel mai
betoane constituie una din continuare mobilizaţi de che­ ziuă", pe verticală, m-a fă­ Datele prezentate evidenţia­ late în unităţile din lunca din suprafaţă planificată. O scurt posibil, cît vremea se
cut să-i adresez, recent, cî-
condiţiile hotărîtoare pentru marea secretarului nostru ge­ ză o serie de aspecte greu de Mureşului, respectiv cele din dovadă a posibilităţilor de a lorifice zilnic cîte 5-6 tone menţine favorabilă, întrea­
intensificarea ritmului de e- neral. Iar faptul că pentru ALEXANDRU JURCA explicat. In .primul rînd se consiliile intercooperatiste Si­ mere. Printre cooperatorii ga producţie de fructe, pî­
xecuţie, muncitorii de la S.U.T. octombrie ne-am propus de­ corespondent impun atenţiei îngrijorătoare­ meria şi Geoagiu. Este cu to­ cu un aport substanţial la nă la ultimul kilogram, să
ne-au sprijinit efectiv pentru păşirea realizărilor din sep­ le rămîneri în urmă semna­ tul de neînţeles cum, în vre- (Continuare in pag. a 2-a) culesul celor peste 30 tone fie înmagazinată.
tembrie cred că vorbeşte de (Continuare în pag. a 2-a)
ca pînă în ziua de 25' Sep­
la sine despre revirimentul
tembrie să turnăm peste
produs în munca staţiei noas­
9 500 mc. In acest fel, pînă tre.
la finele lunii septembrie, se C. ILIESCU
INTILNIRE CU peni şi Vulcan, pe tema lor şcolilor din Lupeni au important de educaţie pa­ nii să-şi petreacă ore plă­ VREMEA
PROFESORII DE ŞTIINŢE oglindirii periodice a pro­ participat la o masă ro­ triotică“. După epuizarea cute. Tot în cadrul mi-
blemelor acestui om îna­
tundă, organizată cu sco­
celor 18 întrebări, cîştlgă-
croclubului s-a deschis o
Model de comportare SOCIALE Şl ISTORIE intat al societăţii noas­ pul dezbaterii rolului fil­ tori au fost declaraţi lă­ bibliotecă, a cărei zestre Pentru 24 ore
tre : MINERUL. Partici­
îmbunătăţirea
mului
in
Vasilc
cătuşii
Cezarian,
se
ridică
deocamdată
Ia
Ieri, la Cabinetul jude­ panţii au apreciat acest procesului instruetiv-edu- Toma Mihai şi Gheorghe citeva sute de volume, de
ţean de partid, a avut loc act de cultură, care-1 re­ cativ. După ce responsa­ Popovici, de la I.M.M.R., unde constructorii pot îm­ Vremea va fi schimbă­
şi pricepere profesională o întîlnire între profeso­ prezintă dialogul între localitate, Iuliana Zamfir, cărora li s-au oferit pre­ prumuta cărţile preferate. toare, cu cerul mai mult
cinematografului
din
bila
acoperit.
scriitor şi cititor.
Temporar
va
rii din municipiul Deva,
mii în obiecte. Au parti­
care predau ştiinţe socia­ a prezentat preocupările cipat un mare număr de ploua slab. Vîntul va su­
Vechea baladă a lui Ma- lucru, cît şi... numărul meş­ le şi istorie şi tovarăşii AGREABILE REPRIZE privind îmbunătăţirea re­ tineri din instituţiile şi USCATOR fla potrivit din vest
pertoriului de film şi a
nole şi a celorlalţi nouă meş­ terilor dintr-o formaţie de conf. dr. Gheorghe Ioni- DE GIMNASTICĂ difuzării acestuia, au ur­ întreprinderile oraşului. IN CONSTRUCŢIE şl nord-vest. Tempe­
ratura minimă va fi cu­
ţă şi Nicolae Munteanu,
teri ai săi, va rămîne peste lucru. lectori ai C.C. al P.C.R. Ieri, la Brad, a avut loc mat discuţii in care s-au ORE PLĂCUTE prinsă între 8 şi 12 gra­
su­
propuneri,
conturat
veacuri ca un simbol al sa­ — Cîţi oameni aveţi în bri­ Acţiunea s-a înscris în ca­ deschiderea anului spor­ gestii, privind potenţarea LA MICROCLUB Pentru a asigura păstra­ de, iar cea maximă în­
tre 18 şl 21 grade. Dimi­
drul programelor de do­
crificiului şi priceperii _ pro­ gadă, tovarăşe Faur ? cumentare şi de actuali­ tiv şcolar. Cu acest pri­ aspectului educativ al rea cerealelor în bune neaţa, izolat, ceaţă.
condiţii, la baza de re­
fesionale încorporate într-o — In total, sîntem opt zi­ zare a cunoştinţelor în lej, pe noul stadion din muncii cu filmul. Prin grija comitetului cepţie din Dobra se con­
localitate, elevii de la şco­
operă de înaltă valoare şi dari. Deci, cam puţini, dar, domeniul ştiinţelor so­ lile de toate gradele din de partid şi de sindicat struieşte, în regie proprie, Pentru următoarele
neasemuită frumuseţe. Meş­ buni ! Oamenii mei, în ma­ ciale. Brad şi Gurabarza au o- „ROMANUL ISTORIC" - ale şantierului de la Chiş­ nn uscător cu o capacita­ două zile
te de 100 tone în 24 de
cădaga, unde se constru­
Tovarăşii Gheorghe Io-
ferit agreabile reprize de
terul Manole împreună cu joritate tineri, fac minuni niţă şi Nicolae Munteanu, gimnastică, s-au întrecut TEMA DE CONCURS ieşte marea fabrică de ci­ ore şi cu 5 procente de
ortacii săi formau, în fond, autorii volumului „Un la volei, fotbal, atletism. La Clubul sindicatelor ment şi var, în sala de extracţie a umidităţii. Da­ Vreme schimbătoare, cu
o formaţie de lucru, un-fel unde pun mina. veac de istorie a mineri­ FILMUL - IN SPRIJINUL din Simeria a avut loc un mese a constructorilor, a torită ritmului alert de cerul mai mult acoperit.
luat fiinţă un microclub
lor de pe Jiu“, s-au în­
Temporar va ploua slab.
de brigadă din cele care gă­ treţinut, de asemenea", INVAŢAMINTULUI interesant concurs „Cine unde a fost montat un lucru, uscătorul va fi pus Vîntul va sutla slab pînă
în funcţiune tu 75 de zile
sim azi cu sutele pe schelele VASILE GRIGORAŞ miercuri, cu peste 250 Ieri, la orele 18,00, re­ ştie, cîştigă“, cu tema televizor şi un aparat de mai devreme decît ter­ la potrivit din vest. Tem­
judeţului şi ale ţării întregi. corespondent muncitori mineri din Lu­ prezentanţi ai conduceri­ „Romanul istoric, mijloc radio, permiţînd ca după menul stabilit iniţial. peratura, uşor variabilă.
programul de lucru oame­
Dimineaţa, ceaţă locală.
Bineînţeles, azi sînt cu totul
altele uneltele şi metodele de (Continuare în pap. a 2-a)