Page 1 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 1
FESTIVITĂŢILE PRILEJUITE DE ANIVERSAREA
Proletari din toate tarile, uniil-vă !
A 30 DE ANI DE IA ÎNFIINŢAREA
DIVIZIEI „TUDOR VLADIMIRESCU-DEBRETIN“
Luni, 1 octombrie. In a-
ceastă zi, militarii armatei
ANUL XXV Nr. 5 824 Cuvîntarea tovarăşului
MARJI 2 OCTOMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI noastre populare, întregul po
por au sărbătorit 30 de ani
de la crearea Divizei „Tudor
Vladimirescu — Debreţin".
Omagiul adus acestei a- NICOLAE CEAUŞESCU
niversări şi-a găsit o înal
tă expresie în participarea
DUMINICA PE OGOARELE JUDEŢULUI tovarăşului general al Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, moşiereşti, militînd cu toată desfăşurat o largă activitate
Nicolae
Partidului
secretar
Comunist Român, preşedinte Tovarăşi generali, ofiţeri, fermitatea împotriva pregăti de organizare a luptei pen
le Consiliului de Stat, co subofiţeri, rii războiului antisoviétic, tru sabotarea maşinii de răz
boi fasciste. Starea de spirit
Amplă mobilizare de forţe şi mandantul suprem al Forţelor Tovarăşi soldaţi, pentru prietenie şi colabora din rîndul maselor largi
Prezenta activă, merituoasă la festivitatea rea a 30 de ani de la înfiin condiţiile cunoscute, şi interna populare armatei, reflectat şi în
re cu Uniunea Sovietică. In
Armate ale Republicii Socia
s-a
împlini
Aniversăm
astăzi
istorice
liste
România,
înţele
rîndul
care
datorită
ţionale
mijloace pentru STRÎNGEREÂ ce a avut loc în Capitală, în ţarea Diviziei „Tudor Vladi lipsei de unitate a clasei gea tot mai mult că trebuie
cadrul căreia diviziei ce poar
participe
la
lupta
activ
anti
să
forţelor
muncitoare,
a
moment
mirescu",
mare
de
tă, simbolic, numele conducă
torului mişcării revoluţionare însemnătate în istoria forţe fasciste şi democratice, în pentru salvarea intereselor,
pentru
eliberarea
anii ’40 s-a putut instaura în
naţionale,
lor armate româneşti, a for
Şl DEPOZITAREA RECOLTELOR, a tineretului şcolar de la 1821, i-a fost conferit ţelor de eliberare socială şi ţară dictatura militaro-fascis- ţării de sub dominaţia fas
„Tudor
Ordinul
Vladimires
cu" clasa I. naţională ale patriei. tă. Primii paşi ai dictaturii cistă.
l-am auzit şi duminică Geoagiu ji de cultură gerţe- Această impresionantă ma Cu acest prilpj sărbătoresc, militaro-fasciste au fost dez La chemarea Partidului
PREGĂTIREA PATULUI dimineaţa, ca-n fiecare zi rală Simeria au recoltat, du nifestare desfăşurată în pre doresc să adresez, în numele membrarea ţării în urma Dic Comunist Român, s-au ridicat
de cînd a început noul an
la luptă masele populare, ac-
tatului de la Viena şi apoi a-
minică, mai mult de 60 to
şcolar, trecînd pe străzi în ne de cartofi şi au sortat zenţa conducătorului partidu Comitetului Central al parti runcarea României în războ ţionînd pentru ieşirea Româ
dului, al Consiliului de Stat,
cîntecul „Tricolor"-ului ro 3 000 kg de morcovi şi 2 500 lui şi statului nostru a repre al Consiliului de Miniştri şi iul dus de Germania hitleris- niei din războiul dus alături
GERMINATIV Şi SEMĂNAT mânesc sau al „Hei-rup"-u- kg de gogoşari. Hărnicia e- zentat, în fapt, cinstirea tu al meu personal un salut tă împotriva Uniunii Sovie de Germania hitleristă, pen
lui ce-a strîns tinereţea, cu levilor Grupului şcolar ener turor ostaşilor ţării care, la călduros şi cele mai bune u- tice şi a ţărilor din coaliţia tru alăturarea la coaliţia anti
un sfert de veac în urmă, getic din Deva a fost du chemarea Partidului Comu rări militarilor din Divizia antihitleristă. In rîndurile hitleristă, pentru eliberarea
nist Român, au luptat vite
Lucrători! din agricultura judeţului nostru, însufle pe marile şantiere ale ţării. minică demnă de admirat. jeşte pentru libertatea şi inde „Tudor Vladimirescu", tutu maselor largi populare s-a întregului teritoriu al ţării şi
ţiţi de îndemnurile din scrisoarea tovarăşului Nicolae Au pornit şi duminică, cîn- Peste 100 de viitori energe- pendenţa României şi apoi ror militarilor forţelor arn'a- dezvoltat o puternică miş zdrobirea definitivă a fascis
tind, sute de elevi spre o- ticieni s-au întrecut în bri care împotriva fascismului şi
Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, au pînă la victoria finală asupra te române. mului german. In primele
goarele ce le-au cunoscut gada Chimindia a C.A.P. a războiului.
După cum se ştie, Partidul
muncit şi duminică cu hărnicie şi răspundere la strînge- hărnicia in aceste zile de Banpotoc şi la C.A.P. din Germaniei naziste. -Pe acest Comunist Român a desfăşu In aceste împrejurări, rînduri au participat milita
rea şi depozitarea recoltelor, la pregătirea patului ger început de toamnă, ca să Hărău la recoltatul, încăr aspru drum de luptă, Divi rat, încă de la înfiinţarea sa, Partidul Comunist Român, u- rii armatei noastre. In con-
minativ şi semănatul culturilor de toamnă. Sintetizată în ajute, să grăbească recolta catul şi transportul sfeclei. zia „Tudor Vladimirescu“ — o luptă activă împotriva po nind celelalte forţe democra
rea cerealelor, a legumelor creată pe teritoriul U.R.S.S.,
cifre, activitatea desfăşurată în C.A.P. şi I.A.S., la care Bilanţul ? 50 tone sfeclă re la iniţiativa şi sub îndruma liticii reacţiunii burghezo- tice antifasciste din ţară, a (Conlinuare in pag. a 4-a)
şi fructelor. Li s-ău alătu
au participat 290 de mecanizatori, 3 200 de cooperatori, rat şi studenţii Hunedoarei, coltată şi transportată. rea comuniştilor români şi cu
In zona Haţegului, prezen
650 de salariaţi şi 3 600 elevi, folosindu-se 280 tractoare cu tinereţea şi capacitatea ţa elevilor pe ogoare s-a aprobarea guvernului sovietic,
şi maşini agricole, 36 autocamioane şi 125 atelaje, se lor de muncă. Duminică, 60 materializat, duminică, in în condiţiile cînd în întreaga DECLARAŢIA
prezintă astfel : de studenţi din anii I şi II roade bogate. La fermele noastră ţară se dezvolta, sub
s-au întîlnit la ferma nr. 5 conducerea Partidului Comu 9
Bretea Strei a I.A.S. Haţeg. din Călan, Unirea, Sîntămî- nist Român, o amplă mişcare
® 550 HA ARĂTURI Şl 740 HA TEREN PREGĂTIT Băieţii s-au întrecut la re ria-Orlea, ca şi la C.A.P. de rezistenţă a maselor largi Comitetului Executiv al Comitetului Central
PENTRU SEMĂNAT; coltatul porumbului de pe 3 Toteşti, Sarmizegetusa, Peş- populare împotriva dictatu
ha, fetele la ăespănuşatul a teana, Clopotiva, elevilor li rii militaro-fasciste, cînd sta al Partidului Comunist Român
• 560 HA GRIU INSĂMINŢATE Şl 240 HA TĂVĂ- 3 tone de ştiuleţi. Cu hăr ceeni şi ai şcolilor profesio rea de spirit antifascistă se
LUGITE ; nicia de duminică au con nale li s-au alăturat şi cei manifesta cu vigoare în rîn întregul popor român, ca secuţii şi prigoană împotri
semnat, în palmaresul mun din şcolile generale. La To dul armatei române — a ac şi opinia publică progresis va comuniştilor, socialiştilor lor imediată, curmarea cam
• 80 HA PORUMB RECOLTATE, 45 HA FURAJE Şl cii de pe ogoare — de la 18 teşti, Clopotiva şi Unirea, ţionat cu fermitate şi dîrze- tă din întreaga lume, a a- şi altor forţe patriotice lo paniei sălbatice de prigoană,
a
şi
urmărire
persecuţie
32 TONE LEGUME ; septembrie încoace — recol participarea elevilor s-a ma nie, aducîndu-şi contribuţia, flat cu profundă îngrijora vesc în interesele naţionale forţelor progresiste şi demo
tarea a 42 tone de porumb, terializat în 30 tone de car împreună cu întreaga armată re şi indignare vestea ares ale poporului chilian, sînt cratice, restabilirea dreptu
9 150 TONE PORUMB, 75 TONE CARTOFI Şl 430 încărcarea a 35 tone şi des- tofi recoltaţi, iar la Haţeg, română, la înfrîngerea hitle- tării secretarului general al numai în interesul forţelor rilor şi libertăţilor constitu
pănuşarea a 3 tone. „Sintem Sarmizegetusa şi Peşteana în rismului. Prin acţiunile lor
TONE DE FURAJE TRANSPORTATE Şl DEPOZI strîngerea a 4 000 kg de P.C. din Chile, tovarăşul reacţionare interne şi inter ţionale, respectarea drepturi
mulţumiţi de aportul stu pline de curaj, ostaşii divi
TATE ; fructe. Luis Corvalan, caro a slu naţionale, slăbesc lupta ma lor fundamentale ale omu
denţilor, de prezenţa lor ac ziei şi-au îndeplinit cu cinste jit cu consecvenţă idealuri
tivă şi utilă în această pe A fost, duminică, o zi pli jurământul făcut în faţa po selor populare chiliene pen lui.
• 80 TONE CARTOFI Şl 380 TONE FURAJE 1NSI- rioadă cînd sîntem aglome nă, în care elevii hunedo- porului nostru. înscriind cu le şi aspiraţiile clasei mun tru o dezvoltare liberă şi Poporul român este ală
LOZATE. raţi cu lucrările — aprecia reni au adăugat, la hărnicia sîngele lor o pagină luminoa citoare, ale poporului chi independentă a naţiunii pe turi şi pe deplin solidar cu
ing. Ilie Stanca, şeful fer dovedită de la începutul să în istoria luptei pentru lian spre o viaţă liberă, in calea progresului economic forţele patriotice, democra
In rîn'durile ce urmează tit 62 ha şi însămînţat 38, mei. Pe suprafeţele unde au noului an de învăţămînt. eliberare naţională şi socia dependentă şi prosperă, ca şi social. tice şi progresiste din Chi
_onsemnăm citeva aspecte iar tăvălugitul l-au făcut pe recoltat porumbul, am şi tre fapte lăudabile. Ele aU ro lă. Este preţuită, totodată, as uza înfloririi şi progresului Exprimînd sentimentele de le, cu poporul chilian, în
din multitudinea faptelor o suprafaţă de 50. cut la însămînţarea griului". tunjit cifrele celor 1 000 tone tăzi, activitatea neobosită pu patriei. solidaritate ale întregului aceste zile de grea încerca
de muncă săvîrşite dumini O animaţie deosebită am La fermele Aurel Vlaicu. cartofi, 1 200 tone sfeclă. să în slujba întăririi şi în Prieten al poporului ro nostru partid, ale poporului re pentru naţiunea chiliană
că de către mecanizatori, întîlnit în toate cele trei Orăştie şi Simeria Veche a 74 tone legume, 14 tone floririi patriei socialiste de mân, militant pentru dez român, cu toate forţele de şi îşi exprimă încrederea
ţărani cooperatori, lucrători cooperative agricole din co I.A.S. Simeria, ca şi la fructe, 90 tone porumb, re militarii acestei divizii, care voltarea relaţiilor de cola mocratice, progresiste chi că nici o forţă nu va putea
din întreprinderile agricole muna Hărău. La C.A.P. din C.A.P. Căstău, Pricaz, Geoa- coltate . şi depozitate în ul îşi îndeplinesc,^ la fel ca toţi borare dintre ţările şi po liene. Comitetul Executiv al înfrînge voinţa unită a cla
de stat, de salariaţii şi ele Banpotoc, tractoriştii Vasile giu, peste 460 de elevi de timele două săptămîni nu ostaşii ţării, cu’pasiune şi dă poarele noastre, tovarăşul C.C. al P.C.R protestează sei muncitoare, ţărănimii,
vii care au dat o mină de Adam, Pavel Popa, Aurel la liceele economic, „Aurel mai prin hărnicia tineretului ruire, sarcinile de răspundere Luis Corvalan este o per în mod ferm împotriva a- intelectualităţii, a maselor
ajutor la strîngerea recol Oprea, Alexandru Bob, Ion Vlaicu" din Orăştie, agricol şcolar. încredinţate de partid şi po sonalitate de seamă a vie restării tovarăşului Luis populare chiliene pentru
telor acestei toamne. Pescaru, Alexandru Luca, por. ţii politice chiliene, a mişcării Corvalan. a celorlalţi re propăşirea patriei pe dru
încă din primele ore ale Octavian Sav, Oliviu Luca. -.Este ora 10. Ostaşii Divi comuniste, muncitoreşti şi mul libertăţii, independen
dimineţii s-a pornit cu ho- arau o tarla de 18 ha, ca In pagina a U-a ziei „Tudor Vladimirescu — antiimperaliste, un luptător prezentanţi ai „Unităţii ţei naţîonale şi progresului
tărîre la muncă în toate u- litatea lucrărilor fiind su consecvent pentru pdee, în Populare", cere eliberarea social.
nităţile consiliului intercoo- pravegheată de Otilia Iri- Debreţin".’ tra,ffis,c. .în această, ţelegere şi colaborare inter
peratist Deva. 'Mecaniza mie, brigadieră de cîmp. Ei La C.A.P. Brîznic s-a terminat însămînţa- însorită dimineaţă de toam naţională. : 1 i,,! COMITETUL EXECUTIV AL
torii au fost şi de astă dată araseră în seara zilei de 29 nă. clipe deosebite. La sărbă Arestarea tovarăşului Cor COMITETULUI CENTRAL
la înălţime. Ei au făcut a- rea griului şi orzului toarea lor participă membri
rături pe 65 ha, au pregă (Continuare în pag. a 2-a) ai consiliilor de conducere valan, valul de teroare, per AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
(Continuare in pag. a 4-a)
Proiectanţi, constructori, beneficiari I .
• ;• . ? • ' . ; _ •
iacawFisïïDijooai Act final la festivalul culturii si educaţiei socialiste „Sarmis 73“
de calitate ireproşabila, puse la termen in funcţiune
Frumuseţea mereu proaspătă Sesiunea anuală de comunicări
Punerea în funcţiune ia termen a noilor
opacităţi reclamă cu stringenţă: a străvechiului nostru folclor ştiinţifice a Asociaţiei
folcloriştilor hunedoreni
Astfel, sala „Arta“ a găz
Sîmbătă şi duminică — duit sîmbătă seara spectaco lor de masă şi obşteşti, con şi au însemnat, pe lingă un nou
Aportul substanţial al echipelor două zile de efervescenţă fol lul „La luncile soarelui", a- instituţii, numeroşi judeţ şi succes al artiştilor, o convin „Ovid Bensuşianu“
întreprinderi
ducători
de
a
frumuseţii
specia
dovadă
gătoare
clorică la Deva ! Aceasta a
din
lişti
folclorişti
apariţia
dică
în
mereu proaspete a artei noas
luminile
generală
fost
caracteristica
a
ultimelor acte ale Săptămînii rampei a vestiţilor dubaşi din din ţară. tre populare. In şirul manifestărilor de marcat o nouă contribuţie
culturii şi educaţiei socialiste Almaş-Sălişte, căluşarilor din Sub emblema „Nestemate La frumosul succes al edi larg interes ştiinţific, prile bogată în realizări la cunoaş
proprii de montori pe şantiere „Sarmis ’73“, acte interpreta Romos, rapsozilor Ilisie Mun- folclorice“, marea scenă scăl ţiei a IV-a a acestui presti juite de cea de-a IV-a edi terea şi ale folclorului hu
valoriloc
păstrarea
gios festival se cuvine să e-
din
Dobra
şi
Sidor
teanu
te de către cele mai reduta
dată
de
lumina
reflectoare
ţie a Festivalului culturii şi
autentice
1
bile formaţii folclorice hune-
Ilăr-
prinse de organizatori : Co
din
obiceiuri
străvechi
dorene de amatori şi profe Furcă din Săcămaş, a unor lor a scos încă o dată în videnţiem eforturile între educaţiei socialiste, un loc nedorean.
fru
inepuizabilele
evidenţă
bine conturat şi-a găsit sîm
O sarcină principală pen departe de posibilităţi. De sioniste. ţăgani, Ohaba Ponor, Rîu museţi ale cântecului, dansu mitetul judeţean pentru cul bătă sesiunea anuală de co şat Comunicările au îmbrăţi
larg,
un
tematic
spaţiu
tru beneficiarii de investiţii subliniat că C.S. Hunedoara Avînd în subtitlu Mclorul. Mic, Bucium şi Dăbîca. lui şi obiceiurilor acestui pă- tură şi educaţie socialistă, municări ştiinţifice a tinerei realizînd o imagine sincro
— subliniată de tovarăşul sprijină I.C.E.H. doar cu festivalul din această toam In ultima seară a festiva mînt. Taraful din Vaţa de principalul organizator, care asociaţii a folcloriştilor hu nică a unora dintre mani
Nicolae Ceauşescu la Plena 78 de muncitori. Iată cum nă a reprezentat o dezvăluire lului „Sarmis ’73", în acompa Jos, dansatorii din Muncelu a dus greul festivalului, a- nedoreni „Ovid Densuşianu", festările specifice zonelor fol
ra C.C. al P.C.R. din fe- se explică faptul că la o se şi o masivă trecere în revis niamentul tarafurilor, pe bu Mare şi cimpoierul Covan chitîndu-se cu responsabili desfăşurată la Muzeul jude clorice ale judeţului, unele
bruarie-martie a.c. — este rie de obiective cum sînt re tă a -artei populare hunedo- levardul larg al Devei s-a des Cosma, cele două generaţii tate de misiunea sa, Consi ţean din Deva. Bucurîndu-se cu similitudini pe întreaga
constituirea echipelor proprii paraţia capitală a bateriei nr. ne autentice în toată măreţia făşurat o amplă paradă a de căluşari din Geoagiu, an liul judeţean al sindicatelor, de participarea unor nume arie folclorică românească.
de montori care să sprijine 3 de cocs, prelungirea halei simplităţii sale. Dezbateri, portului popular. Cetăţenii samblul studenţilor Institutu Comitetul judeţean al U.T.C., de prestigiu ale folcloristicii Dr. A. Amzulescu, de la In
efectiv activitatea construc de la O.S.M. nr. 2, montarea reuniuni corale, proiecţii de municipiului i-au însoţit a- lui de mine din Petroşani, aşezămintele culturale de la româneşti, de studii aprofun stitutul de etnografie şi fol
torilor în vederea grăbirii lu cuptoarelor celulare de la filme documentare, simpo poi pe artiştii amatori în- taraful Casei de cultură din oraşe şi sate. date realizate de membri ai clor Bucureşti, a prezentat
crărilor de montaj pe şantie laminorul de 800 mm prezin zioane, expoziţii etnografice, tr-un adevărat alai pînă la Brad, originalii dansatori din C. DROZD asociaţiei, recenta sesiune a cîteva observaţii cu privire
re, pentru recuperarea res tă rămîneri în urmă. seri de folclor, recitaluri, în- stadionul „Cetate“, unde, Uricani (o surpriză pentru la îndepărtarea de autentici
tanţelor şi îndeplinirea ire Acelaşi constructor — tîlniri cu folclorişti şi etno timp de două orc, cîntecul public şi specialişti •!), călu tatea folclorică în activitatea
proşabili a sarcinilor din a- I.C.S. Hunedoara — este vă grafi, expoziţii de costume şi dansul au încununat la şarii din Boiu, elevii-dansa- cîntăreţilor profesionişti şi li
cest an, pentru urgentarea duvit de sprijin substanţial populare, parăzi ale portului modul cel mai înalt şi sem tori de la Liceul pedagogic ber profesionişti, pornind de
ritmurilor de execuţie şi pu şi din partea altor_ benefici popular, şezători ş.a. au avut nificativ atmosfera zilelor din Deva şi ai Combinatului la frumuseţea creaţiilor au
nerea în funcţiune la termen ari cum sînt întreprinderea ca principal obiectiv cerce festivalului. siderurgic din Hunedoara, so tentice şi de la necesitatea
şi chiar în avans a noilor ca „Victoria" Călan, întreprin tarea şi valorificarea folclo La Spectacolul final au liştii Viorica Brînduşan şi punerii lor în circuitul va
tovarăşii
pacităţi productive. derea pentru lianţi Deva etc. rului. Este şi motivul pentru participat prim-secretar al Ioachim Drăgan Munteanu, nuntaşii lorilor artistice.
Co
Moga,
Acţionînd sub imperiul a- — ca să ne referim numai la care, în zilele festivalului, mitetului judeţean Hunedoa de la Dăbîca — mai mult de Lector univ. Gabriel Ma-
cestei preţioase indicaţii, ma principalii beneficiari aflaţi au venit aici din toată ţara ra al P.C.R., preşedintele Co- două sute de interpreţi ! — nolescu, de la Universitatea
etno
specialişti,
folclorişti,
joritatea beneficiarilor din în judeţul nostru. Astfel, la grafi de vază spre a consem .mitetului executiv al Consi au fost aplaudaţi de peste din Timişoara, în comunica
judeţ au trecut de urgenţă la noua capacitate de turnare na şi studia particularităţile liului popular judeţean, Da- patru mii de spectatori entu rea „Caracterul spectacular
alcătuirea echipelor proprii, de la Călan, precum şi la cen vid Lazăr, secretar al Comi ziasmaţi de acest spectacol al obiceiurilor", s-a oprit a-
la delegarea sau detaşarea trala electrotermică, doar 9 folclorului hunedorean, spre tetului judeţean Hunedoara feeric. supra funcţiilor îndeplinite
acestora îr. rîndtil construc muncitori de la „Victoria“ a tezauriza pentru viitor în al P.C.R., Aron Colcer, prim- Interpretarea, repertoriul de acestea de-a lungul vre
populară
torilor, paralel cu preluarea sînt detaşaţi să lucreze în ţelepciunea creaţiei şi fru secretar al Comitetului mu artistic ce a cuprins cele mii, la funcţia creatoare de
anonime.
museţea
construcţiei unor obiective rîndul constructorului, iar la Dar atît pentru specialist cît nicipal Deva al P.C.R., pri mai reprezentative piese fol drept a satului tradiţional, la
în regie proprie. fabrica de ipsos — aflată în marul municipiului, Nicolae clorice hunedorene — dan rolul de normare şi supra
prezent în pragul ultimelor şi pentru simplul privitor,
Merită a fi evidenţiată în bogăţia artistică a formaţii Andronache şi Mircea Luca- suri pădureneşti, momîrlă- veghere a vieţii sociale, de
acest sens iniţiativa colecti probe tehnologice — doar 16 lor de pe Valea Mureşului, ciu, şefi de secţie la Comi neşti, obiceiuri de la nedei, imprimare a unui ritm şi e-
vului de la întreprinderea montori sprijină efectiv ace din Apuseni, din ţinutul pă- tetul judeţean de partid, Pe „căluşarul hunedorean”, ţari chilibru statornic între mun-
..Avicola" de stat Deva care laşi constructor. durenilor sau Valea Jiului, tru Stoican, preşedintele Co ne, doine şi aprige „brîuri"
în lunile angust şi septem Constructori care nu se ale cluburilor sindicatelor a mitetului judeţean pentru ş.a., costumele care se suc ILEANA LASCU
Parada portului popular este
brie a preluat montajul la bucură de un sprijin prea fost prilej de îneîntare, edu cultură şi educaţie socialistă, cedau într-o surprinzătoare cutul tarat din Vaţa de Jos. deschisă ca de obicei de cunos-
4 blocuri dir. cele 6 ale fer mare din partea beneficiari caţie şi satisfacţie estetică. reprezentanţi ai organizaţii avalanşă cromatică —, toate (Continuare tn pag. a 2-a) j
mei nr. 3 unde a masat 96 lor sînt şi şantierul 7 Chiş-
de muncitori calificaţi. Dato căgada şi grupul de şantiere
rită acestei măsuri ritmul la construcţii-forestiere Deva ca
montaj a cunoscut în aceas re au primit la un loc din LA DEVA S-AU DESCHIS lă, limbi străine, legislaţia fecţionate cu multă mă ........................ de pămînt şi Ia umplerea VREMEA
tă perioadă valori deosebite, partea întreprinderii pentru muncii etc.). iestrie din frunze, crengi, NOI MUNCITORI fundaţiei viitoarei tabere
scoarţă de copaci, numai
fapt ce a condus la recu lianţi numai 65 de munci CURSURILE DE TRECI CODRII din ceea ce natura a o- CALIFICAŢI de pionieri ce se constru Pentru 24 ore
ieşte la Costeşti, în Mun
perarea unor rămîneri în ur tori. Este o datorie de prim UNIVERSITĂŢII ferit din sinul ei, cu a- DELA Prin grija comitetului ţii Orăştiei. Pionierii din
mă şi la crearea premisei ca ordin a colectivului acestei POPULARE DE ARAMA tîta generozitate. de sindicat dc la secţia judeţul Hunedoara aduc şi Vremea va fi frumoasă
cu
cerul
călduroasă,
noua capacitate să intre în tinere întreprinderi să spri Duminică, codrii ruginiţi LA ROMOS, de panificaţie din Hune calde mulţumiri fraţilor variabil. Vîntul va sufla
lor mai mari — foşti pur
funcţiune înainte de termen. jine mai din plin activitatea de toamnă diD apropierea doara, recent au absolvit tători ai cravatelor roşii slab din sud-est. Tempe
constructorilor chemaţi încă Ieri seara, la Şcoala cabanei Rusu au cunos PE ASFALT cursurile de calificare, in — pentru grija ce o poar raturile minime vor fi cu
Cu toate acestea situaţia generală „Dr. Petru Gro- cut freamătul rar al în- Constructorii din cadrul meseria de brutar 30 sa tă pregătirii viitoarelor prinse între 7 şi 10 grade,
pe ansamblul judeţului arată de pe acum să pună în func za“ din Deva a avut loc tîlnlril cu mii de pionieri Direcţiei judeţene de dru O ZI lariaţi din secţie. vacanţe ale celor mici. iar maximele între 19 şl
deschidere
de
festivitatea
Merită a fi evidenţiată
că prezenţa beneficiarilor pe ţiune unele capacităţi de a cursurilor Universităţii veniţi din toate unităţile muri şi poduri au înche comportarea dovedită la 21 de grade.
oraşelor Petrila, Petroşani
şantierele de construcţii-mon- producţie. O situaţie simila populare pentru anul 1973- şl Vulcan, la o tradiţio iat lucrările de asfaltare curs de Eugenia Handrca, UN SUCCES AL
a drumului cuprins între
Prodea,
Ioan
taj se prezintă într-o situa ră prezintă Centrala cărbu 1974. Au luat parte nume nală acţiune cultural-spor- Intersecţia şoselei naţio Argentina Ştefan Pleniceanu APICULTORILOR DIN Pentru următoarele
Barbu,
roşi cursanţi din anii I,
ţie necorespunzătoare. Astfel, nelui Petroşani, care, din nu II şl III, precum şl di tivă aflată In această nale cu cea dinspre Geoa- LA şi alţii, care au dovedit JUDEŢ două zile
toamnă la a patra ediţie :
deşi colectivul Combinatului meroasele echipe de mineri rectorii de cursuri. „De treci codrii de ara glu-Băi şi satul Romos. multă conştiinciozitate în Asociaţia crescătorilor de
Cu cei 4,6 km, cît mă
siderurgic Hunedoara este şi montori pe care le deţine, Patronată de Comitetul mă“. soară opera respectivă, a pregătire. albine din judeţ a colec Vremea se menţine fru
a detaşat în rîndul construc
recunoscut ca acela care de torilor de la şantierul municipal pentru cultură Miile de pionieri au par fost realizat integral şi MULŢUMIRI FOŞTILOR tat în acest an de la moasă şi călduroasă, cu
ţine cel mai mare număr de şl educaţie socialistă şl ticipat la antrenante în planul aferent anului 1973. PIONIERI membrii săi o cantitate cerul variabil. Vîntul va
de 44 tone de miere de
colectivul de constructori
treceri sportive, de cultu
Consiliul municipal al sin
muncitori calificaţi, speciali dicatelor, în acest an U- ră generală, artistice, de atacind în prezent, supli ALTA albine şi o tonă de ceară sufla slab din sud-est.
zaţi în reparaţia şi construc IACOB PEPENAR niversitatea populară Işl bună gospodărire ş.a., mentar, lucrările de asfal Duminică, 130 de elevi O mare cantitate din mie Temperaturile minime vor
rea colectată a fost deja
ţia obiectivelor siderurgice, activist al Comitetului va desfăşura lucrările in acţiunea încheindu-se prin- tare a drumului de ac de la Şcoala profesională livrată combinatului api fi cuprinse între 5 şi 7
al
carnaval
de materiale dc construc
ces, de 1,3 km, spre com
amplu
tr-un
totuşi „ajutorul“ pe care a- judeţean de partid 13 secţii (literatură uni toamnei, cu un plin de plexul zootehnic al I.A.S. ţii din Deva au participat col din Bucureşti in grade, iar maximele între
cesta îl oferă în prezent_ în ILIE COJOCARU versală, estetică industria haz concurs de măşti con Orăştie. j la transportul a 50 tono scopul prelucrării ei. 20 şi 23 grade.
treprinderii de construcţii si
derurgice Hunedoara este (Continuare in pag. a 2-a)