Page 101 - Drumul_socialismului_1973_10

Proletari din toate tarile, uniji-va ! f
Trustul de construcţii Deva a îndeplinit

sarcinile primilor trei ani ai cincinalului

Abnegaţia, competenţa şi cinalului ne va permite să în acest an, care au con­
responsabilitatea în muncă realizăm pînă la finele lui dus la un astfel de succes,
a constructorilor de la T.C. 1973 o producţie suplimen­ interlocutorul ne-a amintit:
Deva, se materializează în­ tară de construcţii-montaj 1 774 apartamente, două
tr-un remarcabil succes: în valoare de peste 100 mi­ şcoli cu 32 de clase, două
îndeplinirea sarcinilor de lioane lei. Aş mai vrea în­ creşe cu 200 de locuri,
plan aferente primilor trei să să arăt că acest succes două cămine cu 450 locuri,
ani ai cincinalului. nu este singular. In condi­ numeroase obiective social-
Ultimele calcule făcute ţiile deosebit de mobiliza­ culturale, agrozootehnice
la serviciul plan al trustu­ toare ale planului din a- etc. Toate acestea vin să
lui arată că data realizării cest an, am reuşit ca în ilustreze din plin răspun­
acestui succes corespunde 25 octombrie să îndepli­ derea cu care muncitorii,
cu ziua de 5 octombrie a.c., nim planul pe primele 10 tehnicienii şi inginerii trus­
! ! deci cu aproape 3 luni luni ale acestui an — fapt tului au răspuns indica­
tovarăşului
Nicolae
ţiei
înainte de termen. Vorbin- ce ne va permite ca numai
du-ne despre semnificaţia în lunile ce au mai rămas Ceauşescu, privind urgen­
izbînzii, economistul Iancu pînă la finele anului, să tarea ritmului de execuţie
ANUL XXV Nr. 5 849 MIERCURI 31 OCTOMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Todoroni, şeful serviciului realizăm suplimentar, faţă pe şantierele de construcţii
plan-salarizare, a ţinut să de sarcinile aferente anului pentru îndeplinirea dezide­
1973, o producţie de peste
precizeze : ratului nostru naţional t
5 milioane.
— îndeplinirea planului Printre obiectivele reali­ cincinalul înainte de ter­
Cuvîntarea tovarăşului
zate şi puse în funcţiune
men !
pe primii trei ani ai cin­
Un succes de seamă al lucrătorilor din agricultura hunedoreană
NICOLAE CEAUŞESCU S-A încheiat InsamIntarea griului

la adunarea activului de partid $1 RECOLTATUL PORUMBULUI

Eforturile depuse de coo­ goarelor au rămas însă unele a supraveghea permanent ca­
ce din unităţi stă sarcina de
ai organizaţiei peratori şi mecanizatori în acţiuni care trebuie să fie litatea lucrărilor, de a urmă­
opera­
cu
sprijinul cărora au venit —
maximă
finalizate
răspunzînd
adre­
chemărilor
de
semănăturilor
getaţie
a
sate de secretarul general al tivitate. Intre acestea, de o ri cu atenţie starea de ve­
deosebită însemnătate este o-
partidului, tovarăşul Nicolae norarea integrală a obligaţii­ toamnă, pentru a put'ea in­
Dragi tovarăşi, de cercetare, care a realizat garea sa de practică, creşte­ ţifică, faţă de posibilităţile pe toţi lucrătorii din agri­ Ceauşescu — mii de elevi şi lor contractuale la porumb. terveni la nevoie cu măsu­
prototipuri intrate deja în rea rolului cercetării în eco­ formării de cadre, Clujului cultură, să asigure ca în ur­ salariaţi pentru a efectua Totodată. organizaţiile de rile necesare.
Voi începe prin a vă adre­ producţie, eforturile făcute nomie şi în viaţa socială, nu i se mai pot admite lip­ mătorii doi-trei ani să aibă cu succes lucrările agricole partid de la sate, consiliile Ca acţiuni care reţin aten­
sa dumneavoastră, tuturor pentru a răspunde cît mai constituie factori esenţiali suri şi deficienţe în proble­ loc o schimbare radicală în din campania de toamnă, populare comunale şi condu­ ţia unor conduceri de uni­
comuniştilor din Cluj, un bine sarcinii de a realiza ca­ pentru mersul nostru înain­ mele esenţiale ale activităţii situaţia agriculturii judeţu­ sînt încununate de realizări cerile unităţilor agricole sînt tăţi mai amintim : strîngerea
salut călduros din partea zane şi arzătoare de înalt te. Pentru rezultatele obţi­ economice. lui. meritorii. Acestea îşi găsesc confruntate cu sarcina de a grabnică a legumelor de pe
Comitetului Central al parti­ randament. Se pare că aces­ nute în aceşti ani, adresez Este necesar ca şi în in­ Mai sînt încă lucruri de o expresie concretă în fina­ mobiliza toate forţele şi mij­ toate suprafeţele, protecţia
dului, precum şi din partea te cazane dau rezultate bu­ calde felicitări tuturor lu­ dustria Clujului să se pună făcut şi în domeniul învăţă- lizarea însămînţării griului şi loacele la eliberarea grabnică pentru iarnă a livezilor de
mea. (Aplauze puternice; se ne şi sperăm că uzina le va crătorilor din domeniul cer­ un mai mare accent pe ridi­ mîntului. Desigur, pe an­ recoltării porumbului de pe a tuturor suprafeţelor de co­ pomi, finalizarea treierişului
scandează: „Ceauşescu — realiza la parametrii proiec­ cetării, învăţămîntului, tutu­ carea nivelului tehnic şi a samblu, ne putem declara toate suprafeţele planificate ceni în vederea efectuării în trifoiului şi a transportului
P.C.R.“). taţi. Aş putea spune, deci, că ror cadrelor didactice şi stu­ calităţii producţiei — ca mulţumiţi de modul cum se în cooperativele agricole, ca­ timpul cel mai scurt posibil furajelor la fermele zooteh­
Ne aflăm în Cluj într-o impresiile pe care le-am cu­ denţilor din Cluj. (Aplauze probleme de bază ale acti­ desfăşoară activitatea în în­ re însumează 16 500 şi res­ a arăturilor de toamnă. nice. Stă în posibilitatea or­
vizită de lucru; am dorit les în timpul vizitei sînt, puternice, prelungite). vităţii în următorii ani. A- văţămînt şi în cercetare. pectiv peste 11 100 hectare. Dovedind hărnicie şi răs­ ganelor comunale de partid
să ne întîlnim cu activul de în general, bune. Fără încţoială că oamenii ceste probleme au făcut, de­ Dar, deşi avem în Cluj o po­ De asemenea, în întreprinde­ pundere sporită faţa de soar­ şi de stat ca, printr-'o orga­
partid, cu atît mai mult cu Cunoaşteţi, dealtfel, că muncii din judeţul Cluj — altfel, şi obiectul scrisorii litehnică, un institut de în­ rile agricole de stat semăna­ ta recoltei viitoare, mecani­ nizare judicioasă a întregii
cît — dacă îmi amintesc bi­ în întreaga ţară planul cin­ ca dealtfel din întreaga ţa­ pe care am trimis-o organi­ văţămînt agricol şi cîteva in­ tul griului s-a realizat pe în­ zatorii sînt chemaţi să asi­ activităţi, aceste lucrări să
ne — au trecut cîţiva ani de cinal se îndeplineşte în con­ ră — au suficiente motive zaţiilor judeţene de partid. semnate suprafeţe suplimen­ gure încheierea neîntîrziată a fie realizate în condiţii ire­
cînd nu ne-am mai regăsit diţiuni bune. Pe primele 9 de satisfacţie, de mîndrie, Ele sînt în esenţă sarcinile stitute de cercetări ştiinţifice, tare, iar recolta de porumb arăturilor şi fertilizarea unor proşabile, asigurînd evitarea
într-o asemenea adunare. luni s-a realizat o creştere a pentru rezultatele obţinute trasate de Congresul al X- continuă să persiste neajun­ se strînge de pe ultimele su­ suprafeţe cît mai mari de pierderilor şi pregătirea unor
Desigur, această perioadă de producţiei industriale de 14,7 în înfăptuirea programului lea, de Conferinţa Naţională. suri atît în industrie cît şi prafeţe. teren cu îngrăşăminte orga­ baze temeinice recoltei vii­
timp nu este prea mare, în­ la sută. Mai multe comitete trasat de Congresul al X-lea. Comitetul judeţean, activul în agricultură. Aceasta în­ Pe agenda lucrătorilor o- nice. In faţa cadrelor tehni­ toare.
să problemele activităţii sînt judeţene de partid au infor­ Noi, comuniştii, trebuie să de partid, organizaţiile de seamnă că există deficienţe
atît de complexe, judeţului mat că au realizat de pe a- vedem nu numai ceea ce es­ partid, toţi oamenii muncii, în legarea învăţămîntului şi
Cluj revenindu-i sarcini im­ cum sarcinile de plan pe pri­ te bun în munca noastră, ci trebuie să le acorde o aten­ a cercetării ştiinţifice de
portante în cadrul actualului mii 3 ani, unele obţinînd un şi lipsurile şi greşelile, spre ţie mai mare decît pînă a- practică, de producţie, pre­
cincinal. După cum se ştie, avans de 3 luni, altele de a trage învăţăminte cores­ cum. cum şi în modul în care sînt
judeţul Cluj se prezintă cu două luni şi jumătate. Chiar punzătoare şi a asigura pro­ In înfăptuirea investiţiilor, crescute cadrele chemate să ¡N ACTUA LITATE-F ’RE6ÁTIREA PRO DUCŢIEI 1974
un avans destul de mic fa­ acum două zile, primul se­ gresul neîntrerupt al socie­ sînt o serie de neajunsuri conducă activitatea economi­ ■ «V ■ .
ţă de sarcinile planului pe cretar al organizaţiei de tăţii. Totodată, datoria noas­ datorate faptului că se rea­ că şi socială.
acest an — de numai 15 zile. partid din Capitală m-a in­ tră este de a generaliza re­ lizează spaţii fără a se asi­ Pregătirea cadrelor cere
De aceea am considerat ne­ format că în ziua de 29 — zultatele pozitive pentru a gura dotarea şi folosirea lor măsuri pentru însuşirea de • Bene raíizarea í experienţei poziitive
cesar să ne întîlnim acum, adică astăzi — în Bucureşti obţine o dezvoltare rapidă a corespunzătoare. Sînt. de a- către studenţi, în timpul a- -iii
după ce am intrat în a doua s-a realizat planul pe 3 ani, întregii activităţi, ridicarea semenea, neajunsuri în ce nilor de studii a probleme­ M + MA . m. . >& Si: . •;
: x x >-. r y.. .
jumătate a cincinalului, pen­ cu un devans de două luni generală a României la un priveşte cheltuielile materia­ lor concrete ale muncii din • Cond iţii optime de lucru
tru a discuta împreună atît şi ceva. nivel tot mai înalt de civi­ le şi productivitatea, care industrie, din agricultură,
ceea ce s-a realizat, cît şi Toate aceste realizări — şi lizaţie şi bunăstare. trebuie să preocupe mai mult din celelalte sectoare de' ac­
ceea ce mai trebuie făcut în mai cu seamă succesele ob­ Ţinînd seama de potenţia­ organizaţiile de partid din tivitate. Avem nevoie, de oa­ • Realizări fa m felul prevederii or viiti are ¡
următorii doi ani şi două ţinute de industria Capita­ lul, de capacităţile tehnice şi Cluj. . In următorii doi ani, meni cu un larg orizont de
luni pentru ca oamenii mun­ lei, care are o pondere a- de producţie, precum şi de industria Clujului trebuie să cunoştinţe ştiinţifice genera­ • a .&• • ' '
cii din Cluj să aducă o con­ proape de 20 la sută' în e- cadrele de care dispune Clu­ sufere o transformare puter­ le, dar, totodată, capabili să
tribuţie şi mai substanţială conomia românească — con­ jul, trebuie să spun că re­ nică în direcţia ridicării ni­ aplice aceste cunoştinţe în
la înfăptuirea programului stituie o dovadă grăitoare a zultatele pe care le-aţi ob­ velului tehnic şi, a calităţii, practică în unităţile de pro­
jelaborâ't de Congresul al faptului că oamenii' muncii ţinut nu sînt pe măsură po­ a creşterii productivităţii — ducţie, în toate domeniile de MUI MUU ( ic m ui uium K
X-lea al partidului, a sarci­ îşi îndeplinesc cu entuziasm sibilităţilor. In industrie e- astfel ca, pe această cale, activitate. (Vii aplauze). A-
nilor trasate de Conferinţa angajamentele asumate, de a xistă încă multe capacităţi să sporească aportul Clujului ceasta cere pregătirea cores­
Naţională. (Aplauze puter­ realiza cincinalul înainte de folosite necorespunzător, uti­ la dezvoltarea generală a ţă­ punzătoare a cadrelor în în-
nice). termen. Pe baza rezultatelor laje şi maşini care nu lu­ rii, la realizarea cincinalu­ văţămîntul superior, în în-
Rezultatele obţinute în de pînă acum, putem deja crează din plin. Dacă tot a- lui în mai puţin de cinci ani. văţămîntul nostru de toate ÎMI Ut A CI mmm cui »TOURE IOD
*
îndeplinirea planului sînt, în afirma că planul cincinal se cest potenţial ar fi utilizat (Aplauze puternice). gradele.
general, mulţumitoare. In va realiza cu o depăşire sim­ în mod raţional, aportul Clu­ Nici în agricultură lucru­ Ritmul rapid de dezvoltare Este cunoscut faptul că re în valoare să se reflecte şinilor şi utilajelor. însuşi
industria judeţului Cluj, pe ţitoare — ceea ce va asigu­ jului la dezvoltarea econo­ rile nu ne pot mulţumi. A- a societăţii noastre cere o toate secţiile marelui combi­ în atingerea unor rezultate indicele de utilizare a volu­
primele nouă luni, oamenii ra creşterea într-un ritm mai' mică ar fi mult mai mare. veţi desigur unele rezultate, mai mare preocupare pentru nat hunedorean, a căror ac­ concrete optime. Se poate mului cuptoarelor de cocsi­
muncii, sub conducerea co­ înalt a avuţiei naţionale şi, De aceea, consider necesar dar nu pe măsura posibili­ pregătirea muncitorilor cali­ tivitate se influenţează şi se spune că pînă în prezent ficare a crescut de la etapă
muniştilor, au obţinut o de­ pe această bază, a bunăstă­ să se ia măsurile' cele mai tăţilor Clujului care dispune ficaţi. In întreaga ţară; anu­ determină reciproc, se află activitatea cocsarilor hune- la etapă. In 1972, indicele
păşire de circa 80 milioane rii materiale şi spirituale a energice pentru folosirea ra­ de un vechi institut de învă­ al, peste 200 de mii de oa­ angrenate într-o amplă în­ doreni este deosebit de fruc­ planificat a fost de 0,794 to-
de lei. Am vizitat cîteva în­ întregului popor. (Aplauze ţională a tuturor' capacităţi­ ţămînt, de forţe de cerceta­ meni ai muncii intră în pro­ trecere pentru realizarea şi i tuoasă. Pe primele 9 luni ne/mc şi zi calendaristică,
treprinderi şi trebuie să spun puternice). lor, o cît mai bună utiliza­ re, şi care pot da o contri­ ducţie. Trebuie asigur.at ca depăşirea sarcinilor de plan ale anului au fost obţinute iar cel realizat a fost de
că cele constatate mi-au Doresc să menţionez încă re a maşinilor şi utilajelor, buţie sporită la dezvoltarea toţi aceştia să dobîndească şi a angajamentelor asuma­ în plus 26 000 tone de cocs 0,797 tone, adică o producţie
produs o mare satisfacţie. o dată contribuţia adusă de în vederea creşterii rapide generală a agriculturii. Pro­ cunoştinţele necesare pentru te. In acest flux, de eferves­ metalurgic, adică mai mult suplimentară de peste 4 000
Am fost în aceste uzine şi oamenii muncii din Cluj la a producţiei industriale. blemele agriculturii trebuie a putea mînui tehnica mo­ cenţă creatoare, se înscriu cu o mie de tone faţă de tone de cocs metalurgic. In
înainte de' mai multe ori — realizarea planului. Fără în­ Ne gîndim să dezvoltăm să preocupe mai serios or­ dernă cu care sînt dotate in­ şi acţiunile cotidiene ale co­ angajamentul anual asumat acest an, indicele de utili­
şi pot aprecia succesele ob­ doială că aceste realizări — în continuare unele sectoare ganizaţia de partid, comite­ dustria şi agricultura. Con­ lectivului secţiei cocsificare în întrecerea socialistă. Tot­ zare a volumului cuptoare­
ţinute în ultimii ani. Da u- care au cerut eforturi sus­ economice din judeţul Cluj. tul judeţean. Am mai atras sider că se impune înfăptui­ a Uzinei cocsochiniice, în­ odată, au fost obţinute 5 mi­ lor a fost planificat la 0,798
zinele „Industria Sîrmii“ de ţinute — constituie un aport Am ajuns la concluzia ca, la « atenţia şi în anii trecuţi, de rea cu mai multă consec­ dreptate spre obţinerea u- lioane lei economii, mai ales tone/mc şi zi calendaristică
la Cîmpia Turzii, colectivul, de seamă al oamenilor mun­ Cîmpia Turzii, să creăm o cîteva ori. asupra acestui nor cantităţi cît mai mari prin reducerea consumului — după cum se observă, su­
comitetul de conducere, co­ cii din judeţul Cluj la în­ oţelărie cu o capacitate ini­ lucru. Trebuie să spun că venţă a hotărîrilor Comitetu­ de cocs metalurgic de bună specific de cărbune cu 8 kg/ perior realizărilor maxime
muniştii. au îndeplinit în făptuirea programului elabo­ ţială de 300 000 de tone şi comitetul judeţean Cluj nu lui Central, a legilor ţării, calitate, necesar procesului tona de cocs metalurgic, iar din ’72 — reuşindu-se ca pe
bune condiţiuni sarcinile pri­ rat de Congresul al X-lea. care, pînă în 1980, să ajun­ a condus în mod corespun­ cu privire la pregătirea ca­ de elaborare a fontei. Pro­ productivitatea muncii a în­ perioada celor 9 luni să se
vind modernizarea, punerea Aş dori să folosesc acest gă la circa 500 000 de tone. drelor, la reprofilarea sau re­ ducţia de cocs metalurgic, registrat o creştere de 3 la obţină un indice de 0,804 to­
în producţie a noi capaci­ prilej pentru a adresa tutu­ Uzina de la Cîmpia Turzii zător agricultura. Aceasta ciclarea lor, la împrospăta­ pe care o realizăm, este uti­ sută faţă de prevederi. Ar ne, concretizat în depăşirea
tăţi de înaltă tehnicitate. De ror oamenilor muncii din este o întreprindere veche, este aprecierea dată de Se­ rea continuă a cunoştinţelor lizată integral în furnalele mai putea fi citate şi alte substanţială a producţiei de
asemenea, la uzinele „Uni­ Cluj cele mai calde felicitări cu tradiţii, şi de aceea pre­ cretariatul Comitetului nostru oamenilor muncii din toate combinatului nostru, ceea ce succese obţinute de cocsari. cocs planificate.
rea“ din Cluj, faţă de situa­ pentru rezultatele obţinute tenţiile noastre faţă de ea sînt Central. Sper că lucrurile domeniile de activitate. Pro­ denotă că orice creştere în Dar. oprindu-ne aici şi ana- Atingerea acestor parame­
ţia pe care o cunoşteam, în activitatea lor de pînă a- mai mari; în această uzină vor fi înţelese cum trebuie, gresul societăţii noastre, în­ acest domeniu are o înrîu- lizînd dinamica producţiei tri în folosirea capacităţilor
s-au obţinut progrese deo­ cum. (Aplauze puternice, nu trebuie să se producă ori­ că vor fi luate măsurile co­ făptuirea programului de fă­ rire pozitivă directă asupra noastre, constatăm cu satis­ de producţie a fost posibilă,
sebit de însemnate. Ne-au prelungite). ce fel de oţeluri, ci numai respunzătoare pentru lichi­ urire a societăţii socialiste activităţii generale a combi­ facţie că cea mai mare par­ la rîndul său, datorită lu­
produs, totodată, satisfacţie In judeţul Cluj, ca dealt­ oţeluri de calitate înaltă, cu darea rapidă a neajunsurilor multilateral dezvoltate sînt natului — satisface mai de­ te a sporurilor obţinute se crărilor de evaluare şi ana­
succesele obţinute de fabri­ fel în întreaga ţară, s-au ob­ o valoare de cîteva ori mai şi asigurarea creşterii pro­ condiţionate de cadre, de oa­ plin necesităţile secţiilor fur­ datorează faptului că mun­ liză întreprinse de colectivul
ca „Clujana", întreprindere ţinut o serie de rezultate mare decît cea obţinută as­ ducţiei agricole, atît vegeta­ meni ! Omul este forţa prin­ nale şi, mai departe, repre­ citorii, maiştrii şi inginerii secţiei în această direcţie,
cu rezultate bune şi în tre­ bune şi în agricultură. In tăzi. Oţelarii şi-au luat an­ le cit şi animale. In acest cipală a tot ceea ce înfăptu­ zintă o contribuţie eficientă secţiei cocserie au „apăsat" care au dus la identificarea
cut, care în ultimii ani a pofida condiţiilor climatice gajamente în această privin­ scop comitetul judeţean de im— şi. de aceea, în primul la sporirea tonelor de oţel. mai mult pe una din cele unor rezerve, a unor căi de
cunoscut o dezvoltare remar­ nu prea favorabile din acest ţă şi sper că comitetul ju­ partid -trebuie să elaboreze, rînd trebuie să ne îngrijim Cunoscînd aceste cerinţe, mai importante pîrghii ale
cabilă. Această fabrică de an, producţia agricolă asi­ deţean, activul de partid, împreună cu institutele de de pregătirea sa, de forma­ colectivul secţiei cocsificare creşterii eficienţei economi­ 10AN FILIP
pielărie a început să-şi pro­ gură aprovizionarea cores­ cercetătorii din Cluj îi vor î-nvăţămînt şi de cercetare rea cadrelor pentru toate do- acţionează consecvent pen­ ce : folosirea deplină a capa­ secretarul organizaţiei
ducă singură utilajele^ de ca­ punzătoare a populaţiei. La sprijini. (Aplauze puternice). un program concret de acti­ tru descoperirea unor re­ cităţilor de producţie, încăr­ de partid din schimbul „C",
re are nevoie — acţiune în unele produse agricole se re­ Am dat acest exemplu vitate, şi, unind ţărănimea, (Continuare In pag. a 2-a) surse interne a căror pune­ carea corespunzătoare a ma- secţia cocserie
care obţine rezultate din ce alizează o creştere a produc­ spre a se înţelege că pentru a C.S. Hunedoara
în ce mai bune. ţiei simţitoare faţă de anul noi se pune astăzi problema (Continuare in pap. a 2-a}
Am vizitat şi două între­ 1972, aproape la nivelul rit­ luării unor măsuri hotărîte
prinderi noi, aflate la înce­ mului industrial. Doresc să pentru creşterea eficienţei, a
putul activităţii lor. Una din adresez ţăranilor cooperatori, nivelului tehnic şi a calită­
ele urmează să producă ma- tuturor lucrătorilor din agri­ ţii producţiei. Or, mie mi Intervenţie
şini-unelte ; pînă acum nu a cultura judeţului felicitări se pare că în judeţul Cluj
produs nimic, dar sper că pentru rezultatele obţinute aceste probleme nu au fost
va lichida cît mai rapid ră- în acest an. (Aplauze puter­ soluţionate peste tot în mod promptă
mînerea în urmă punînd nice). corespunzător, sau ca să fiu
complet în producţie capaci­ Oraşul Cluj este un puter­ cît mai clar, nu au stat în
semnale
din
Recepţionînd
tăţile de producţie şi utila­ nic centru de învăţămînt şi suficientă măsură în atenţia partea navei llberiene „Ren­
jele de care dispune, fabri- cercetare. El ocupă un loc organelor de partid, a cadre­ gúela Current“, traulcrul
cînd maşini de bună calitate. important în activitatea ge­ lor de conducere. Sînt mul­ românesc de pescuit oceanic
în
aflat
Se pare că cercetarea tehni- nerală de formare a cadre­ te deficienţe în întreprinde­ „Moldoveanu" din Africa zona
de
pescuit
de
co-ştiinţifică a lucrat bine, lor, în politica partidului şi rile din Cluj — nu doresc vest a Intervenit cu promp­
creînd deja două prototi­ statului de impulsionare a să mă refer la ele. Ceea ce titudine în ajutorul navei li-
iz­
puri de maşini pe care spe­ cercetării ştiinţifice, de creş­ este esenţial, este că nu mai beriene, la bordul căreia salvin-
bucnise
un
incenldu,
răm că noua uzină le va tere a aportului cercetării la putem admite continuarea u- d-o de la pieire sigură. Aflat
produce, cel puţin la perfor­ dezvoltarea economiei şi a nor asemenea stări de lu­ în imposibilitate de a-şi con­
manţele şi de calitatea pro­ întregii societăţi. M-am re­ cruri. Dacă nu putem admi­ tinua singură cursa, nava
iectate de institut. ferit în cele spuse mai îna­ te aceasta în judeţe care nu „Bengucla Current“ a fost
Am vizitat, de asemenea, inte la rezultatele bune ob­ dispun de forţa Clujului, cu remorcată de traulerul româ­
întreprinderea de cazane, a- ţinute în activitatea de cer­ atît mai deosebit se pune nesc şl transportată fn portul
flată tot. la începutul activi­ cetare ştiinţifică în industria această problemă în judeţul Dc pc versantul sting al Jiului, oraşul mineresc Vulcan ne apare ca o cetate Industrială bine „fortificată“, demnă Las Palmas.
tăţii. Vreau să menţionez şi Clujului. Perfecţionarea con­ dumneavoastră. Faţă de ca­ de locuitorii săi — harnicii mlneTl ai exploatării de alei. Foto : ION LEONARD (Agerprcs)
aici preocupările colectivului tinuă a învăţămîntului şi le­ pacitatea sa tehnică şi ştiin­
CLUB PENTRU VERNISAJ ROLUL EDUCATIV AL Margc, Grlgore Homescu, trală. De remarcat că o- la Jiul. Cei doi şi-au fă­
Pagina a lll-a FAMILIEI Maria Balca, Teodor Bu- peraţiunile necalificate — cut datoria, păcat însă
CONSTRUCTORI zică, Tiberiu Balaş şl al­ săpături — au fost exe­ că debutul lor n-a coin­
Azi, la orele 18, la Ga­ La Casa de cultură din nw T A ţii. cutate de către salariaţii cis cu o victorie.
leriile de artă ale Fondu­ Hunedoara, la iniţiativa JEU • instituţiilor de sănătate
că
din
Din iniţiativa comitete­ lui Plastic din Deva, are conducerii şcolii generale » SATISFACŢIA MUNCII lucrările, Orăştie, in astfel execuţia VREMEA
• ZOOTEHNIA — SECTORUL CU PONDE­ lor de partid şi de sindi­ loc vernisajul expoziţiei nr. 6, a avut loc o dez­ NOASTRE E.G.C.L. Orăştie, au pu­ Pentru 24 ore
cat ale Grupului de şan­ de pictură grafică a lui batere pe tema „Rolul Din iniţiativa comitetu­ tut să progreseze, exis-
Tellmann,
REA CEA MAI MARE ÎN AGRICULTURA tiere de construcţii fo­ Iosif Uniunii Artiştilor membru familiei in educarea co­ lui U.T.C. de la Şcoala tînd premise ca încă în. Vreme rece şl ceţoasă,
ai
Plas­
restiere Deva, la Chlşcă- munistă a tineretului“ la generală nr. 1, din Hu­ cu cerul temporar acope­
daga a luat fiinţă un club tici din R.S.R. şl al Fi­ care au participat pre­ O Z I nedoara, aici s-a înfiin­ această iarnă încălzirea
ploi
sla­
rit.
JUDEŢULUI destinat constructorilor ce lialei Uniunii Artiştilor şedinţii pe clase a comi­ ţat un punct de orienta­ centrală să funcţioneze. be Vor cădea Temperatura
locale.
ridică aici temeliile marii Plastici din Petroşani. Cu tetelor de părinţi. re profesională pentru e- ALŢI DEBUTANT! LA minimă va fi cuprinsă în­
fabrici de ciment şi var. un bogat palmares artis­ levi, intitulat „Satisfacţia MUREŞUL DEVA tre minus 3 şi 3 grade,
Clubul cuprinde o sală tic, aflîndu-se la a opta muncii noastre“. Aici sînt iar cea maximă între 7 şl
expoziţie
personală,
cu
ce
Duminică,
vi­
Ia
permite
In pagina a IV-a amenajată televizorului, fil­ participări din anul 1956 ŞCOALA DE SURORI DE găsite ce serie de expo­ C.F.R. Timişoara — meciul 12 grade. Vîntul va sufla
o
Mu­
zionarea
as­
nate
reprezintă
slab din vest.
me pe bandă de 16 mm, la toate expoziţiile regio­ CRUCE ROŞIE LA pecte de muncă din di­ reşul Deva (scor 2-0), in
lecturarea revistelor şi a nale şl republicane, pre­ 4' '■ ferite secţii ale C.S. Hu­ formaţia deveană au de­ Pentru următoarele
numeroase volume. zent în expoziţii Interna­ Recent, pe lingă spita­ nedoara. butat alţi doi jucători.
ţionale la Moscova şi lul din Petrila a luat fi­ Este vorba despre tină- două zile
• VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE In prezent se soluţio­ Budapesta, cu numeroase inţă o şcoală de surori
rece,
Vreme
nează problema încălzirii distincţii, artistul din de Cruce roşie, cu du­ CU PARTICIPAREA rul la Dubinciuc, de provenit ploilor slabe. Cerul favorabilă
de
echipa
juniori,
va
fi
MAURER ÎN IRAN acestui club pentru ca Petroşani oferă publicu­ rata de doi ani. Celor ALTA SALARIAŢILOR promovat cu curaj de an­ mai mult acoperit. Tem­
activitatea să poată fi lui devean un buchet al 46 de cursante li se vor La Spitalul unificat din trenorul L. Vlad in pri­ peratura, staţionară. Vîn­
desfăşurată in condiţii cîtorva dintre cele mai preda lecţii de speciali­ Orăştie, ca şl la circum­ ma formaţie, pe post de tul va suria slab din
optime şi pe parcursul realizate creaţii din ulti­ tate de către medicii scripţie şi policlinică, se mijlocaş, şi de extremul
• S P O R T timpului friguros. ma vreme. Gheorghe Urdea, Victor m .. • ..... --- mm introduce încălzire cen­ stingă Selmeşi, venit de nord-vest. Dimineaţa, cea­
Ihii tlii--«
----- -
ţă locală.