Page 103 - Drumul_socialismului_1973_10

■HBgBMnaBBBaeBaMMBBa»BP3gBBBgaBBESBEIgaHiB5BBBBBgaaBBBaBBnBWE5ggBBaRfiE!PSBi
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 849 9 MIERCURI 31 OCTOMBRIE 1973
—Mmw—MTO zkm BawniB^fiigBaaEB ■ - ■»-'■rog TrrT-.azt- ^sasstusstsssassewmsa

Anotimpul rece intră cu tul de suculente. Cînd bine întregii cantităţi de nutre­ neri în urmă la transport Geoagiu şi altele. In unele
fiecare zi ce trece în drep­ se ştie că fără suculente nu ţuri, mai sînt şi la această A
Referindu-se la necesitatea dezvoltării sectoru­ se situează cele din Clopo- dintre acestea şi în anii ira depozst — mai
turi depline. Fireşte, la a- se poate concepe obţinerea oră mai mult de zeGe mii tiva, Peşteana, Sarmizegetu- precedenţi S-au manifestat
lui zootehnic şi la sporirea producţiei animaliere - ceastâ dată se impunea să unor producţii sporite de de tone de fînuri şi coceni sa, Ocoliş, Ciula Mare, Li- astfel de neajunsuri. Rău
în lumina sarcinilor stabilite în şedinţa comună a fie finalizate toate pregăti­ lapte, este de neînţeles sla­ care aşteaptă să fie trans­ vadia, Nucşoara, Fintoag, este însă că nu s-au tras
C.C. al P.C.R., a Consiliului Suprem al Dezvoltării rile care privesc buna ier- ba preocupare a conduceri­ portate din cîmp. Dacă la Răduleşti şi altele. O parte învăţămintele cuvenite, fi­ muîfe furaje
nare a întregului şeptel. lor C.A.P. pentru a însiloza
Economice şi Sociale şi a Consiliului de Miniştri cooperativele agricole din din aceste unităţi au în ind pusă şi acum sub sem­
Bunii gospodari au rezolvat cantităţi cît mai mari de cadrul consiliilor intercoo- cîmp mai mult de jumăta­ nul întrebării soarta rea­
din 13 iulie a.c. —, in scrisoarea adresată organe­ din vreme problemele deci­ furaje (acum nefiind asigu­ peratiste Deva, Călan, Brad te din cantitatea de fînuri lizării producţiilor şi veni­ decît
lor locale de partid şi de stat, tuturor lucrătorilor sive pentru soarta producţi­ rat nici cel puţin 50 la su­ şi altele s-a depozitat la asigurată. Fireşte, o aseme­ turilor planificate din sec­
de pe ogoare, secretarul general al partidului, to­ ei animaliere, strîngînd la tă din necesar — n.n.). fermele Zootehilice aproape nea situaţie se impune să torul zootehnic. Inexplica­ prevăzut în plan
varăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat că se im­ fermele zootehnice toate re­ Cunoscînd că nu este a- întreaga cantitate de fura- fie grabnic înlăturată, tără- bil este că apare cu deficit
nutreţuri.
Sin­
sursele
de
pun măsuri hotârîte pentru strîngerea, transportul, gura lor grijă este aceea şi C.A.P. Rîu de Mori, u-
condiţii
să
care are
nitate
pentru
Asigurarea
depozitarea şi însilozarea tuturor resurselor furaje­ de a asigura prepararea nu­ asigure disponibilităţi de întreg efectivul furajelor animale
de
re din unităţile agricole socialiste, astfel incit în treţurilor grosiere şi a sta­ valorificat la sortimentul de al cooperativei nărău a pre­
agricole
de
producţie
din
perioada de stabulaţie să se asigure o bună hră- bili raţii echilibrate, pe Flecar® kilogram de nutreţ fînuri. Pentru a hrăni co­ ocupat în mod deosebit atît
specii şi categorii de ani­ respunzător animalele pe organizaţia de partid, consi­
nire şi îngrijire a animalelor. In acelaşi timp, este male, în funcţie de stocu­ perioada de stabulaţie, con­ liul de conducere, cît şi pe
necesar să fie luate măsuri în scopul gospodăririi rile de furaje asigurate. ducerile unităţilor vizate au specialişti şi cooperatori. Da­
luate
judicioase a nutreţurilor, folosindu-le cu eficienţă, Deşi se poate aprecia că să fie gospodărit şi folosit datoria să întreprindă de torită măsurilor timp şi pentru
la
strîngerea
fără
producţii
întregii
inlâturînd orice risipă şi creînd condiţii pentru ca situaţia asigurării bazei fu­ pe acum măsuri hotărîte pierderi a pentru valorifica­
de
furaje,
să fie valorificat cit mai bine potenţialul de pro­ rajere în cooperativele a- în scopul substituirii defici­ rea lor superioară, s-a reu­
gricole se prezintă mai bine cu eficienţă maximă tului, astfel îneît pînă la
ducţie al animalelor. decît în alţi ani, se ridică Ieşirea la păşunat să nu se şit ca tot ce s-a prevăzut în
planul
producţie
să
de
se
se
să
chiar
Materializării acestor imperative se impune să totuşi unele semne de în­ ¡mai ridice probleme în le­ îndeplinească la şl unele sortimen­
depăşească
l) le fie subordonate toate acţiunile pe care le în­ trebare în legătură cu sa­ gătură cu procurarea de te în mod substanţial.
tisfacerea
necesarului
pe
treprind în perioada actuală organizaţiile de coperit necesarul de nutre­ je, sînt unele unităţi, îndeo­ gănarea transportului nutre­ nutreţuri. Important este, Astfel, la această unitate
sortimente, cît şi cu iniţie­ de asemenea, ca în fiecare s-a însilozat o cantitate de
partid de la sate, consiliile populare comunale şi rea de măsuri energice în ţuri la nivelul stabilirii u- sebi în consiliile intercoo- ţurilor soldîndu-se cu pier­ cooperativă agricolă să se G50 tone de porumb şi 300
furajeră,
sfeclă
conducerile unităţilor agricole, ţinînd seama de scopul acoperirii deficitului nor raţii de producţie în peratiste Toteşti, Orăştie, deri irecuperabile din pro­ acorde maximă grijă gospo­ tone care satisface pe canti­
tate
deplin
toate
cooperativele
agrico­
j,’ faptul că asigurarea şi folosirea judicioasă a nu­ în cooperativele agricole cu le, se impunea ca la aceas­ Geoagiu — să amintim doar ducţie. au existat condiţii dăririi judicioase a nutre­ cerinţele. De'asemenea, s-au
exemple
cîteva
unde
—
Deşi
li treţurilor constituie o condiţie principală pentru cantităţi insuficiente de nu­ tă dată întreaga cantitate transportul nu s-a bucurat ca fiecare unitate agricolă ţurilor, stabilindu-se raţii primit G8 tone şl urmează să
primească
mai
încă
73
se
treţuri. Astfel, cu toate că, în funcţie de potenţialul
borhot
de
li creşterea efectivelor şi a producţiei animaliere, aparent, la fînuri se înre­ de furaje să fie strînsă şi de atenţia cuvenită. In ceea cooperatistă să-şi asigure animalelor şi stocurile asi­ tone de Sînt asigurate, sfeclă da
de
zahăr.
a-
\ pentru ridicarea ponderii acestui sector in ansam- gistrează un plus de circa depozitată la fermele zoo­ ce priveşte grija pentru de­ din producţie proprie nece­ gurate. De finalizarea aces­ semenea, COO tone de grosie­
iar
conducerile
tehnice,
furajelor,
merită
pozitarea
20 la sută faţă de necesar, sarul de fibroase, datorită tor sarcini au datoria de re şi 710 tone fînuri, cu 300
^ blul producţiei globale şi a veniturilor obţinute de la sortimentul de fibroase, C.A.P., cadrele tehnice şl relevată preocuparea consi­ unor deficienţe de ordin căpetenie să se ocupe cu tone mal mult decît necesarul
1 unităţile agricole. pe total, balanţa furajeră îngrijitorii să urmărească liilor de conducere ale organizatoric, neefectuării întreaga răspundere condu­ Furajele aflate în depozit a-
este abia echilibrată. Per- gospodărirea cu chibzuinţă C.A.P. Ilia, Cristur, Lăpuş- lucrărilor agrotehnice pe slgură hrana întregului efec­
\ In pagina de faţă prezentăm cîteva aspecte pri- şi folosirea eficientă a fie­ nic, Orăştie, Silvaş etc., la pajiştile naturale şi nere- cerile C.A.P., cadrele tehni­ tiv de animale în perioada
petuîndu-se unele deficienţe
'l vlnd preocuparea factorilor de răspundere pentru ce s-au manifestat şi în a- cărui kilogram de nutreţ. fiecare din acestea resurse­ coltării la timp a furajelor, ce şi consiliile populare co­ de stabulaţie — 330 bovine şl
Cum stau însă lucrurile în
nii anteriori, continuă să e- le furajere aflîndu-se la a- acum o serie de cooperative munale, care răspund ne­ 709 ovine. Pentru a mări a-
J strîngerea, transportul, depozitarea, însilozarea şi realitate ? dăpost de intemperiile na­ apar deficitare la sortimen­ petitul animalelor, precum şl
xiste minusuri apreciabile mijlocit de îndeplinirea in­
| gospodărirea furajelor. — de ordinul zecilor de Cu toate că timpul a fost turii, ferite de deprecieri tul de fînuri. Intr-o astfel gradul de consumabllitatc şi
deosebit de favorabil strîn- calitative. In rîndul coope­ de situaţie se găsec C.A.P. dicatorilor de plan în sec­ asimllăbilitatc, toate furajele
mii de tone — la sortimen­ gerii, pînă la ultimul fir, a rativelor agricole cu rămî- Bobîlna, Spini, Leşnic, torul zootehnic. vor fl administrate în hrana
animalelor numai preparate.
In acest scop, s-a amenajat
EBBSBBBH2H o bucătărie furajeră care sa­
tisface cerinţele actuale.
La cooperativa agricolă de producţie din Rapoltu Mare, aşa
cum sc vede din fotografia de mal jos, stau în cîmp şl aşteap­
tă să fie transportate mari cantităţi de fîn. Cazul nu este singu­ I_....
lar. O situaţie asemănătoare se întîlncşte la Clopotiva, Toteşti,
Llvadia, Rîu de Mori şi alte uni tăţi.
: *80
CEA MAIi- MIRE IN
'im 'V
m -¿a kï.*à\
ASIGURAREA Şl ’ A .4 • • * . !
m
âflililffch \ BÉ81M!
. ' ¡g
JJJDICIOASĂ A -
condiţie hotăritoare pentru creşterea
efectivelor şi a producţiei animaliere
• Toate resursele de nutreţuri să fie strînse şi depozi­ ® înlăturarea oricărei risipe — preocupare permanentă
tate fără pierderi a fermierilor şi îngrijitorilor de animale
® însilozarea cocenilor — acţiune de mare însemnă­ © Pe perioada de stabulaţie, printr-o hrănire şi îngri­ ill
tate pentru acoperirea deficitului de suculente jire raţională, de la fiecare animal să se obţină maximum . . . a - . .
isfi!
de producţie
® In fiecare unitate agricolă să se asigure condiţii pen­ Imaginea de faţă înfăţişează lipsa de preocupare a consiliului de conducere al C.A.P.
tru prepararea nutreţurilor, urgentînd punerea în funcţiune © Desfăşurarea programului de lucru să fie judicios Şoimuş pentru buna gospodărire şl păstrare a porumbului. Şopronul unde acesta este depozi­
tat are acoperişul spart şi prin el ploaia poate să pătrundă în voie. De asemenea, în Jurul şo­
pronului sînt o mulţime de ştiuleţi împrăştiaţi. Unde-i mîna do gospodar 7
a bucătăriilor furajere, a tocătorilor şi ¿lorilor pentru furaje organizată în toate fermele zootehnice
mmsaa
În unităţile consiliului ïnteroooperaffsi Călan
Pe bunul gospodar îl cu­ că gospodarii de aid nu
noşti după felul în care ştiu să depoziteze furajele èftîţ -S:--'*
ştie să-şi aranjeze acaretu­ în şire, aşa cum se proce­
rile. La unii, curtea stră­ dează în majoritatea coo­ PREGĂTIRILE
luceşte, cum se spune. La perativelor agricole).
alţii, toate stau ori într-o La cooperativa agricolă
rină, ori împrăştiate prin de producţie din Cîmpuri
te miri ce colţuri, arunca­ Surduc, furajele sînt depo­
te parcă din furcă. Şi pen­ zitate în apropierea fermei î\ FII IIIIIMTF CU UI
tru că am amintit de furcă zootehnice, dar ele par ca
şi la rostul pentru care ea şi în cîmp. (Singurul lucru
a fost creată de om — la pozitiv, aici, este că fura­
strînsul furajelor — să a- jele nu se depozitează în Creşterea efectivelor şi a şi altele. In cele cinci coo­ Valea Sîngeorgiului nU s-au
mintim ceva despre aces­ căpiţe). Şirele par ca şi producţiei animaliere, asigu­ perative agricole de produc­ început încă reparaţiile la
tea. La unii gospodari, ca­ cum peste ele şi-ar fi dez­ rarea hranei, mai ales pen­ ţie din comuna Bretea Ro­ saivanul pentru oi. Lucrări­
re ştiu cît de importante lănţuit furia un taifun. Ba- tru perioada de stabulaţie, mână nu s-au însilozat de­ le de pregătire a adăpostu­
sînt fînaţurile pentru hra- loţii de paie nefiind bine sînt factori ce au un rol ho- cît 46 tone de nutreţuri. Aşa rilor pentru animale trebuie
tărîtor în dezvoltarea zoo­ cum la Boşorod, numai prin încheiate cît mai grabnic.
tehniei. Toate cooperativele tocatul cocenilor s-au făcut In toate unităţile trebuie să
agricole de producţie au a- peste 300 tone siloz, existau se asigure condiţii corespun­
posibilităţi ca
şi
La C. L Surp şi Cîmpuri vut în acest an posibilitatea condiţii şi unităţi să însiloze- zătoare pentru iernatul ani­
celelalte
să asigure un sortiment bo­
consiliul
interesului
de
manifestat
şl
C.A.P.
condu­
Aici,
Boşorod.
de
preocupării
datorită
gat de furaje pentru întreg ze cîteva sute de tone. Dar malelor, atît în ce priveşte cere şi organizaţia de partid, s-au făcut peste 300 tone de siloz din porumbul care nu a ajuns la
efectivul de animale, atît în posibilităţile nu se transfor­ hrana, îngrijirea, cît şi adă- maturitate şi coceni. Oamenii au muncit cu hărnicie, aşa cum se vede şi din această fotografie.
Surduc unităţi agricole ce priveşte cantitatea, cît şi mă singure în siloz... Tre­ postirea.
buie preocupare, grijă şi mi­
Cum
se
prezintă
calitatea.
situaţia ale consiliului compo­ nă de gospodar.
în
unităţile
inter­
nente
In
vecine este necesară o cooperatist Călan ? gricole mai multe unităţi a- îndeplinirea indicatorilor Transportul furajelor de însilozarea cocenilor—
cadrul
consiliu­
din
Răspunzîndu-ne la această lui intercooperatist din Că­ de plan la producţia de lap­ pe ogoare la locul de depo­
tăiat
întrebare, inginerul Ioan lan mai sînt de de po­ şi te şi carne nu este posibilă zitare fiind lăsat pe planul acţiune de primă
cocenii
transportat
mai bună conservare a furajelor Borza, preşedintele consiliu­ rumb de pe suprafeţe destul fără a se asigura hrana co­ doi, se mai află şi acum în
lui intercooperatist, spunea :
nu­
de
cîmp
mari
cantităţi
între­
respunzătoare
pentru
— Avem asigurate 5 059 de apreciabile. La coopera­ gul efectiv de animale. Acest treţuri. Aşa, de exemplu, în
tone de fînuri, cantitate care tivele din Strei, Nădăştia de lucru este binecunoscut şi lunca Mureşului, spre Bo­ însemnătate
satisface integral necesarul Jos şi Nădăştia de Sus, la de către consiliul de condu­ bîlna, aşteaptă să fie trans­
na animalelor în anotimpul clădiţi s-au surpat. Coce­ de furaje pentru perioada Bretea Strei şi alte unităţi, cere al cooperativei agricole portate zeci de tone de fu­
alb, furajele sînt conserva­ nii pe care i-au adus mem­ de stabulaţie la întreg efec­ trebuie intensificată munca de producţie din Rapoltu raje. Dar în afară de fînuri, Toţi crescătorii de anima­ atît conducerile formelor,
te cu o grijă mai mult de­ brii cooperatori din cîmp tivul de animale aflat în la tăiatul şi transportul co­ Mare. Şi anul acesta nu se mai sînt de tăiat şi trans- le cunosc că nu se poate cît şi ale C.A.P. nu se preo­
cît meticuloasă. Au drep­ sînt lăsaţi mai rău ca... în proprietatea obştească a coo­ cenilor. Este necesar să se concepe obţinerea unor pro­ cupă de înlăturarea deficien­
tate să procedeze astfel! cîmp. „Va trebui să depu­ perativelor agricole de pro­ vegheze de către consiliile ducţii sporite de lapte fără ţelor, neglijînd şi acţiunea de
De felul cum se păstrează nem mai mult interes la ducţie. Sînt unităţi care, va- de conducere, comisiile de asigurarea nutreţurilor su­ însilozare a cocenilor. De a-
fînurile respective depinde conservatul furajelor" — lorificînd posibilităţile pe recepţie, ca totul să se mă­ culente în cantităţi suficien­ semenea, cu toate că furaje­
producţia de lapte, depin­ ne relata brigadierul zoo­ care le-au avut, au strîns şi soare, să se cîntărească, pen­ furai© nu se face te. Ţinînd seama că la fu­ le nu le prisosesc, nici coo­
de starea sănătăţii anima­ tehnic, Dumitru Iacob, cu depozitat cantităţi de nutre­ tru ca să nu se sustragă rajele însilozate există un peratorii din Geoagiu, Sîn-
lelor, depinde capacitatea care am stat de vorbă. In­ ţuri mult mai mari decît ne­ nici un kilogram de nutreţ deficit substanţial, se impu­ tandrei, Turdaş, Bîrsău şi al­
lor de reproducţie. In acest tr-adevăr aşa e. Se obser­ cesarul lor. Aşa de pildă, la din avutul obştesc, ca fie­ ne cu acuitate să fie luate ţii nu se preocupă cu răs­
sens, am luat ca exemplu vă şi din avion că furajele C.A.P. Vîlcele sînt în de­ care cooperator să primeas­ lapte. De ce le lăsaţi să măsuri de diminuare a aces­ punderea cuvenită de strîn-
două cooperative agricole ar trebui să se conserve pozitul de furaje 800 tone că atît cît i se cuvine pen­ tuia, acum singura posibili­ gerca fără pierderi şi însilo­
tru munca prestată. La coo­
vecine — Burjuc şi Cîm­ mai bine ! Dar cînd ? Du­ fînuri, cu 250 tone mai mult perativa din Nădăştia de tate de a înfăptui un aseme­ zarea cocenilor.
puri Surduc. pă ce nu vor mai putea fi faţă de necesar. La C.A.P. se deprecieze in cîmp? nea deziderat fiind însiloza­ In legătură cu importan­
bune de consum ? Şirele, Bretea Română s-au depo­ Sus s-a arătat, într-o recen­
La C.A.P. Burjuc, furaje­ din comoditatea celor care tă adunare de partid, că rea cocenilor. ţa şi necesitatea însilozării
le s-au strîns în această zitat 446 tone, la cea din unii cooperatori sustrag din Dacă la cooperativele agri­ cocenilor este de subliniat
toamnă cam cu încetinito­ le-au „confecţionat“, sînt Ruşi 460 tone, la Batiz 400 Coceni, duc la ei acasă mai cole din Dobra, Lăpuşnic. faptul că aceştia reprezintă
rul — ne spunea primarul cam scunde, iar toate fu­ tone, iar la Boşorod 600 to­ mult decît li se cuvine. Con­ Simeria şi altele s-au reali­ circa 40 la sută din valoa­
comunei, tovarăşul Emil rajele au fost aşezate di­ ne. In ce priveşte fînurile, siliul de conducere, comisia poate spune că nu a existat portat mari cantităţi de co­ zat cantităţi sporite de siloz, rea întregii plante de po­
Furdui. Şi în ziua în care rect pe pămînt. Şi desigur unităţile care mai au încă de revizie trebuie să-i iden­ posibilitatea pentru a se ceni. Această Situaţie nu sînt o serie de unităţi unde rumb. S-a dovedit că, în ca­
noi am organizat raidul — că cele de deasupra, peste unele cantităţi în cîmp tre­ tifice pe cei care s-au de­ strînge cantităţi sporite de mai poate fi tolerată. Con­ cantităţile asigurate sînt zul cînd cocenii se păstrea­
care va ploua şi va ninge,
buie să le transporte de ur­
24 octombrie a.c. — mai precum şi cele de la „te­ genţă la locurile de depozi­ dat la asemenea acte ne­ furaje, de bună calitate. siliul popular comunal — or­ doar simbolice. Să nu mai ză în stare uscată în şire,
erau de adus din cîmp a- demne şi să-i tragă la răs­ In această unitate, însă, gan care poartă răspunde­ amintim că în unele C.A.P., se obţin numai aproximativ
proximatlv 20 de tone de melie“, nu vor putea fi da­ tare. pundere cu toată severita­ datorită faptului că munca rea pentru realizarea sarci­ cum sînt cele din Sînpetru, 1 000 unităţi nutritive la hec­
consum
în
te
animalelor.
fînuri. Intîrzierea depozită­ Să nu-şi fi făcut consiliul In ce priveşte silozul, si­ tea. pentru recoltarea, strîngerea nilor de plan în agricultură Sălaşu de Sus, Batiz şi al­ tar şi mai puţin de 50 kg
rii lor, desigur, nu poate fi de conducere al unităţii a- tuaţia nu se prezintă la fel O mare atenţie trebuie a- şi depozitarea furajelor nu a — trebuie să aplice preve­ tele, nu s-a însilozat proteine, ceea ce reprezintă
nicicum justificată. Acest gricole de producţie de la de bine în toate cooperati­ cordată pregătirii în mod fost temeinic organizată, du­ derile legii, să tragă la răs­ nici o tonă de nutreţuri (!). mai puţin de jumătate din
fapt se datoreşte, fără nici vele agricole. Pe întreg con­ corespunzător a adăposturi­ pă ce trifolienele au fost co­ pundere pe cei vinovaţi. Intr-o situaţie greu de înţe­ valoarea lor nutritivă faţă
o discuţie, slabei organizări Cîmpuri Surduc un ante- siliul s-au însilozat numai lor pentru animale. Sînt u- site, au zăcut multe săptă- Aici nu îşi au loc nici un les se găseşte şi ferma zoo­ de situaţia cînd se însilo-
a muncii. Unitatea agrico­ calcul cu pierderile de fu­ 1 196 tone. Cele mai mari nităţi ca cele din Sîncrai, mîni în cîmp. Prin aceasta, fel de motivări şi justifi­ tehnică a cooperativei agri­ zează. Prin însilozarea coce­
lă dispune de suficiente raje ? — datorită depozită­ cantităţi de siloz s-au făcut Strei-Săcel, Gînţaga. Boşorod o mare cantitate de fîn s-a cări. Timp a fost suficient. cole din Vaidei. care nu are nilor de pe un hectar, se ob­
mijloace de transport, une­ rii lor necorespunzătoare, la C.A.P. Boşorod, Strei şi şi altele, unde grajdurile şi depreciat, datorită intempe­ Comitetul comunal de partid, asigurate nici 300 tone su­ ţine echivalentul a peste
le tractate de animale, al­ Ruşi. Sînt însă şi cooperati­ saivanele au fost revizuite şi riilor, iar datorită faptului la rîndul său, trebuie să in­ culente din 1 600 tone, cît
tele mecanic. Şi dacă adu­ să nu mai spunem de alte ve care nu au însilozat nici reparate, sau au fost termi­ că finul a stat în clăi de la tervină pentru ca tot nutre­ este calculat necesarul (!). 1 000 kg cereale. Iată cîteva
cerea lor din cîmp s-a e- pierderi, ce se vor ivi, ca un kilogram de nutreţ. In­ prima coasă pînă la cea ţul care se mai află în cîmp Aproape asemănător stau considerente care îndeamnă
xecutat cu „paşi de melc", urmare a neîngrădirii lo­ tre acestea, se numără coo­ nate noile construcţii, cum de-a doua, locul ocupat n-a lucrurile şi la ferma zooteh­ la serioase reflecţii şi la mă­
depozitarea s-a desfăşurat perativele agricole de pro­ este. de exemplu, grajdul de mai produs nimic. Şi pagu­ să fie imediat transportat şi nică a C.A.P. din satul Au­ suri hotărîte pentru organi­
în... iureş. A dovedit-o as­ cului unde sînt acestea ducţie din Gînţaga, Vîlcele, la Strei-Săcel. Sînt însă şi ba s-a mărit de la o coasă depozitat în cele mai bune rel Vlaicu. unde deficitul la
pectul căpiţelor. (Se spune strînse ? ! la alta. condiţii. zarea temeinică şi finaliza­
Batiz, Strei-Săcel, Valea Sîn- unităţi care au rămas în suculente însumează peste rea grabnică a acţiunii de
georgiului, Nădăştia de Sus urmă. La cooperativa din 800 tone. Rău este însă că însilozare r> cocenilor.