Page 13 - Drumul_socialismului_1973_10

Proletari din toate fările, unifi-vă !
Vizita preşedintelui Republicii India,

Varahagiri Venkata Giri, in ţara noastră

In cea de-a doua zi a vi­ Avionul special cu care a Aici, preşedintele Indiei,
zitei oficiale întreprinse în călătorit, preşedintele Indiei a ceilalţi oaspeţi sînt întîmpi-
ţara noastră la invitaţia pre­ aterizat pe aeroportul Salcea. naţi de Justin Moisescu, Mi­
şedintelui Consiliului de Stat In întîmpinarea sa, a celor­ tropolitul Moldovei şi al Su­
al Republicii Socialiste Româ­ lalţi oaspeţi au venit Miu cevei, care le adresează un
nia, Nicolae Ceauşescu, şi a Dobrescu, preşedintele Co­ cald cuvînt de bun sosit.
tovarăşei Elena Ceauşescu, mitetului executiv al Consi­ Subliniind că vizita şefului
preşedintele Indiei, dr. Vara­ liului popular judeţean Su­ statului indian reprezintă o
hagiri Venkata Giri, a fost ceava, Ion Siminiceanu, pri­ dovadă a înaltei preţuiri pe
oaspete al meleagurilor suce­ marul municipiului, alţi re­ care o acordă valorilor isto­
vene. păstrătoare .ale unor prezentanţi ai organelor lo­ rice şi culturale ale poporu­
străvechi mărturii de civili­ cale de stat. lui nostru. Justin Moisescu a
zaţie şi cultură românească. Ca semn al ospitalităţii spus : „Să-mi fie îngăduit să
potrivit
nostru,
ANUL XXV Nr. 5 827 VINERI 5 OCTOMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Prilej de a cunoaşte unele poporului româneşti, preşedin­ adresez un cald cuvînt de
tradiţiei
momente ale istoriei po­ respectuoasă mulţumire pre­
porului român, vizita în telui Indiei i se oferă pîine şedintelui Nicolae Ceauşescu
nordul Moldovei a oferit tot­ cu sare, precum şi buchete care, invitîndu-vă să vizitaţi
odată înaltului oaspete oca­ de flori ; numeroşi suceveni ţara noastră, nc-a oferit bu­
zia de a lua un contact di­ aflaţi pe aeroport fac şefu­ nul prilej de a vă avea în­
rect cu realităţile economi- lui statului indian o căldu­ tre noi“.
Se vizitează apoi mănăsti­
Cincinalul co-sociale ale României so­ roasă primire, aclamînd pen­ rea Suceviţa, ctitorie a Mo-
tru prietenia româno-indiană.
cialiste. de a aprecia senti­
mentele de deosebită priete­ In drum spre Suceava, la vileştilor din secolul XVI. păs­
înainte nie şi stimă pe care poporul trecerea prin partea de nord trătoare a unor nepreţuite
român le nutreşte faţă de po­ a oraşului, unde în anii din comori de artă.
de termen teSJ - porul indian. urmă s-au înălţat importan­ In încheierea vizitei, pre­
tKCXÔfc» ;
S* . ? înaltul oaspete a fost în­ te uzine, oaspeţii au ocazia şedintele Indiei a consemnat
1 ♦ să cunoască aspecte ale dez­
soţit în această vizită de Mi- voltării economice a oraşu­ în Cartea de onoare a mă­
ron
discuţia
purtată
trecute
La „Vidra“ Praştie cu Din tovarăşul Octavian Popa, inginer- „Ziua energetidanuiui“ şedinte Constantincscu, vicepre­ lui Suceava, rezultat al po­ năstirii impresiile deosebite
zilele
de
Consiliului
al
pe care i le.-a lăsat acest lă­
de
liticii
indus­
consecvente
şef la E.M. Ţebea, a reieşit, printre P Stat, Constantin Stătescu, trializare socialistă promova­ caş de cultură.
secretarul Consiliului de Stat,
De la Suceviţa, oaspeţii se
întreg colectivul altele, că de la începutul anului, s-a Petre Tănăsie. ambasadorul tă de statul nostru. îndreaptă spre vestita mănăs­
acumulat o restanţă de peste 6 300
In comuna Marginea, ves­
India,
tone cărbune. In luna august, lucru­ Preocupări susţinute vL.' ' . României în Constantin general- tită atît în ţară, cît şi peste tire Voroncţ, frescele sale
locotenent
Popa,
meşterilor
argumentează prin fapte: rile au mers mai bine, recuperîndu-se locţiitor al şefului Marelui hotare pentru aici, preşedintele exterioare, executate de zu­ o
arta
260 tone, dar în continuare nu se în­
populari
gravi
anonimi,
considerate
de
recupe­ pentru perfecţionarea
trevăd posibilităţi de recuperare a mi­ mJIIIsPî L. Ci# Stat Major, de alte persoane Varahagiri Venkata Giri, culme a picturii murale din
nusului acumulat. Planuri de oficiale. persoanele oficiale române şi evul mediu românesc, reţin
împreună
«înmiii rare s-au făcut, însă ele sînt „date pe­ indian, la cu şeful statului indiene care îl însoţesc se îndelung atenţia oaspeţilor.
judeţul
vizita
în
ste cap de la o zi la alta", după afir­
opresc şi fac o scurtă vizită
La reîntoarcerea în Sucea­
participat
au
Su-
maţia inginerului şef. activităţii productive Suceava, Pal Singh, ministru la atelierele unde se făureş­ va, în onoarea preşedintelui
rendra
Dar să vedem care sînt cauzele rea­
te renumita ceramică neagră.
V.V. Giri, preşedintele Comi­
ia PATRU ăl le ale acestei stări de fapt, care dăi­ In acest an se va • sărbători pen­ de stat la Ministerul Aface­ Şeful statului indian ccramişti, tetului executiv al Consiliu­
admiră
Indiei,
rilor
Externe
V.
al
nuie la Ţebea de ani de zile. In pri­
meşterilor
lui popular al judeţului Su­
creaţiile
al
membru
mul rînd — lipsa din efectiv, în pre­
dată
Parlamentului,
zent, a circa 80 de oameni. Unde sînt 7 tru prima apreciere „Ziua Energeticia- Shanker Giri, împreună cu stă do vorbă cu ei, interesîn- ceava, Miu Dobrescu, a ofe­
rit un dejun.
—
nului"
du-se
îndeaproape
pe
de
care
înaltă
tradi­
— Au venit, au văzut cum e pe la
SI JlliTălE noi şi au plecat — ne spunea tovară­ gia electrică. statul care nostru o acestei soţia, Svvaraj la Gopala-Kris- ţiile acestei arte, îi felicită s-a desfăşurat într-o atmosfe­
In
care
timpul
acordă
şi
partidul
dejunului,
călduros.-
produc
acelora
hna, Vishnu K. Ahuja, amba­
ener­
muncii
şul Ilie Vişa, secretarul comitetului de
Bucureşti,
Indiei
ră de caldă prietenie, au fost
sadorul
In
întîmpinarea
Urmînd un pitoresc traseu,
partid pe exploatare.
determinărilor
I.a
precizia
energeticienii
judeţul
sărbători
s
nostru depun eforturi din ăruitoare privind compoziţia chimică a precum şi alte persoane ofi­ coloana oficială se îndreaptă rostite toasturi. (Agerpres)
ciale din suita sa.
spre mănăstirea Suceviţa.
de
contribuţie
o
metalului,
Inginerul Ioan Probsdorfer, directo­ pentru obţinerea unor succese deose­ seamă îşi aduce şi laborantul
rul întreprinderii de blănărie „Vidra“, La E.M. Ţebea bite în muncă. Ioan Tănăsie, de la labora­
torul de analize spectrale al
din Orăştie, şi-a chemat, în cabinet, Am fost zilele trecute la Termo­ C.S. Hunedoara.
cadrele investite cu munci de răspun­ A centrala Mintia, am ur. ărit pe viu Foto: VIRGIL ONOIU
dere la toate nivelurile activităţii pro­ activitatea din cîteva s- cţ i. am stat Comitetului Central al Partidului Comunist
ductive, şi s-au consultat în amănun­ îmbunătăţirea de vorbă cu conducăto. i ui procesu­
ţime asupra modului în care s-a des­ lui de producţie, cu muncitori. Am
făşurat aici munca în cei doi ani şi notat o serie de realizări în> egistra-
nouă luni, care au trecut din acest disciplinei in producţie te aici, drept urmare a pi iceperii Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
cincinal. Calm, obiectiv şi responsa­ şi hărniciei oamenilor, a gîndirii lor
bil, cu cifrele realizărilor în faţă, pen­ creatoare. Intre multele categorii de W PAGII K III-A
tru calcule, comparaţii şi gînduri de ar duce la eliminarea meserii ale energeticienilor, termo- In climatul de totală anga­ barită, maşini-unelte, cheres­ perior a rezervelor materia­
perspectivă. Bilanţul rezultatelor ? Po­ energeticienii ocupă un loc distinct, jare patriotică în care este an­ tea, celuloză, hîrtie, mobilă, le şi umane de care dispună
zitiv. In creştere de la an la an. Ci­ bine definit. Ei au misiunea de a trenat întregul nostru popor tricotaje, încălţăminte, con­ judeţul nostru, fiind convinşi
fra depăşirilor de plan ? Pozitivă şi in bună măsură întreţine şi verifica în permanentă H Noul an şcolar se pentru înfăptuirea măreţelor serve, preparate din carne şi că prin aceasta îşi sporesc
,ea, deşi în creştere de la an la an a aparatele de măsură, clementele ele hotăriri ale Conferinţei Naţio­ alte produse. contribuţia la accelerarea rit­
fost şi planul de producţie. Iar con­ automatizări, acţionările termo cli­ profilează drept nale a Partidului Comunist Ro­ Invăţînd permanent din mului de dezvoltare economi­
cluzia discuţiilor la nivelul factorilor nice, de semnalizări, protecţie etc. mân şi ale plenarelor C.C. al strălucitul dumneavoastră e- că şi socială a României so­
celor mai competenţi de la „Vidra" ? a restantelor Despre activitatea lucrătorilor de la un timp fertil al P.C.R. care au urmat, pentru xcmplu de dăruire, angajare cialiste.
Favorabilă : „Vidra" Orăştie se anga­ laboratoarele A.M.C., A.T.M. şi îndeplinirea înainte de ter­ patriotică şi clarviziune şti­ Dînd glas sentimentelor de
jează să îndeplinească planul cincinal P.R.A.M. ne-a vorbit tovarăşul Gheor- educaţiei men a prevederilor actualului inţifică, cu care conduceţi na­ profund ataşament faţă de
în patru ani şi jumătate. Cert este că în acest an, de la Ţe­ ghe Simtinică. secretarul organizaţiei plan cincinal oamenii muncii ţiunea noastră socialistă, mă­ conducerea partidului, vă a-
Am consemnat de curînd în pagi­ bea au plecat 197 de salariaţi şi s-au de partid de la A.T.M. complexe din'judeţul Suceava, în frun­ reaţa operă de făurire a so­ sigurăm, mult stimate tovară­
nile ziarului nostru că „Vidra" a atins angajat doar 176. Deci, o fluctuaţie e- Pe linia asigurării unei funcţionări te cu comuniştii, vă rapor­ cietăţii socialiste multilateral şe Nicolae Ceauşescu, că nu
valoarea producţiei anului 1972 în nu­ xagerată, cu implicaţii directe asupra optime a instalaţiilor şi agregatelor H Vă răspundem tează dumneavoastră, mult dezvoltate pe pămîntul Româ­ vom precupeţi nici un efort
mai 262 de zile din acest an, existînd procesului de producţie. Cum, în pre­ din termocentrală. în laboratorul iubite t o v a r ă ş e Nicolae niei, oamenii muncii de pe pentru înfăptuirea neabătută
toate premisele ca sarcinile de plan zent, linie de front există suficientă, A.T.M. a fost realizat de curînd un la întrebare Ceauşescu. realizarea pe data aceste frumoase meleaguri, a politicii interne şi externe
pe anul în curs, deşi sînt mult mai se pot plasa 5 abataje, numai 20 de stand pentru instruirea, personalului, de 5 octombrie a.c. a planului mobilizaţi de organele şi or­ a partidului şi statului nostru,
mari decît în 1972, să fie îndeplinite oameni din cei plecaţi dacă rămîneau care serveşte învăţării acţionărilor @ Mîini din a căror producţiei globale industriale ganizaţiile de partid, vor face a măreţului program stabilit
şi chiar depăşite. De asemenea, am să lucreze, situaţia ar fi fost mult termotehnice în instalaţii. Muncitorii pe primii 3 ani din cincinal. totul pentru realizarea înain­ de Congresul al X-lea şi Con­
consemnat şi un alt valoros succes în­ mai bună în prezent. Comitetul de care au tură liberă vin în laborator muncă cresc Avansul creat, de 87 de zile, te de termen a întregului plan ferinţa Naţională ale partidu­
registrat de „Vidra" Orăştie : realiza­ partid, conducerea exploatării au fă­ şi, prin intermediul acestui . ade-vărtU i asigură ca pînă la sfîrşitul a- lui în vederea ridicării Româ­
rea planului de export pe cele trei cut prea puţin în acest sens, nu au robot, învaţă tot felul de manevre,' pe nului să se obţină o produc­ cincinal prin punerea în va­ niei pe cele mai înalte culmi
trimestre ale anului cu 18 zile mai căutat să discute mai îndeaproape cu care urmează să Ie efectueze pe viu ţie suplimentară de 1,6 mi­ loare la un nivel calitativ su­ ale progresului şi- civilizaţiei.
devreme. La finele trimestrului III, oamenii, să-i lămurească să rămînă în în caz de intervenţii în instalaţii. 9 Aflăm din judeţ liarde lei, concretizată în im­
colectivul de aici a înscris la capito­ unitate. Realizarea aparţine inginerului Dumi­ portante cantităţi de mangan, COMITETUL JUDEJEAN SUCEAVA AL P.C.R.
lul exportului livrarea peste sarcinile — Cu astfel de oameni nu putem tru Burdcţ şi muncitorului specialist
de plan a unui volum de produse de face planul — ne spunea minerul şef Gheorghe Mînd.uţă. ajutaţi de munci­
aproape un milion lei valută, fără să de schimb Iovu Magcr. Pentru unul torii Adrian Lungii. Ilie Lavu şi Mir-
primească vreo reclamaţie sau vreun care lipseşte, trebuie să „tragem" noi cea Cornea. Este un aparat deosebit
refuz pentru calitatea produselor. care venim la lucru. de necesar în acţiunea de instruire a
— Ce factori au condus la succesele Şi pentru că zilnic lipsesc destui oa­ personalului. ¡N ÎNTÎMPINAREA ZILEi RECOLTEI
de pînă acum, tovarăşe director Ioan meni, de la începutul anului s-au acu­ O realizare deosebită au înregistrat
Probsdorfer ? mulat aproape 500 zile-om absenţe şi lucrătorii de la A.M.C., care au
— In primul rînd, mai buna organi­ nemotivate. realizat o inovaţie interesantă. Este
zare a activităţii, prin trecerea între­ — Mulţi sînt şi dintre aceia care, vorba deşpre un s and pentru verifi­
prinderii noastre la Centrala pielăriei deşi figurează ca prezenţi, nu se ţin carea şi reglarea aparatelor do măsu­ Muncă spornică la culesul porumbului
din Bucureşti, care ne acordă deplină de treabă, se plimbă fără rost prin rat nivelul la epurarea chimică şi tra­ Ferma zootehnică a ;
competenţă şi autonomie, ne permi­ mină sau pur şi simplu se eschivează tarea condensatului. Asemenea insta­ C.A.P. Deva a livrat la ;
te să ne desfăşurăm munca după pro­ de la lucru. Din această cauză, timpul laţii nu s-au executat pînă acum în I.C.I.L. Simeria, în prime- j
priile noastre posibilităţi, indicîndu-ne afectat producţiei este diminuat, se ţară, sînt foarte costisitoare la import, şi eliberarea terenului de coceni le nouă luni ale acestui I
doar principalele direcţii de acţiune. pierd zilnic importante cantităţi de de aceea, realizarea tehnicianului an, cantitatea de 232 000 •
E lucru deosebit de important aces­ cărbune. principal, Ioan Toderică, a muncito­ litri lapte de vacă, faţă de I
ta. Organizarea proprie, de care spiţj Colectivul minei se izbeşte la ora rilor Alexandru Dănilă şi Iosif Nagy, Ţăranii cooperatori şi meca­ lucrători din agricultură cu cooperatori. Activitatea de re­ 229 000. cît prevedea con- j
neam, este evidentă la fiecare loc de actuală de unele probleme care par, este cu atît mai importantă. Dealtfel, nizatorii desfăşoară o între­ realizări tot mai frumoase. coltare şi eliberare a terenu­ tractul! Intre cei care şi-au :
muncă, în secţii, ateliere, laboratoare, la prima vedere, de nerezolvat. Tec­ ea a întrunit sufragii unanime de a- cere tot mai susţinută pentru lui se desfăşoară în flux con­ adus o contribuţie deosebi- :
birouri. Sistemul de conducere este tonica dificilă a zăcământului necesită preciere la standurile de la Oradea şi strîngerea la timp şi fără Zilnic 15 ha de tinuu—sublinia inginerul şef. tă la obţinerea acestei fru- :
unitar, colectiv, eficient. Săptămînal, unele lucrări de întreţinere suplimen­ Hunedoara, unde a fost expusă cu pu­ pierderi a recoltei, eliberarea Munca este coordonată de A- moaşe realizări în cinstea j
lunea, ţinem adunări operative la ni­ tare, abatajele au nevoie de oameni, ţin timp în urmă. Pregătirea profesio­ grabnică a terenului, efectu­ porumb recoltate lexandru Zudor, preşedintele Zilei recoltei, economistul ;
velul comitetului oamenilor muncii. starea disciplinei lasă mult de dorit. area arăturilor, pregătirea cooperativei, şi de Andrei fermei, tovarăşul Gheor- I
Aş vrea să subliniez: sînt operative : Tocmai la acest capitol, cei în drept nală şi imaginaţia lucrătorilor de Ia terenului şi semănatul cultu­ Chiş şi Fechete Francisc, bri­
10—20 de minute discutăm în cifre; pot acţiona cu mai multă competen­ laboratoarele A.M.C., A.T.M. şi rilor de toamnă. Ziua recol­ In cooperativa noastră — gadieri de cîmp. Toată pro­
ţă. Rezolvarea acestei stări de fapt ar ne relata tovarăşul Petru ducţia este cîntărită şi pe ba­
DUMITRU GHEONEA conduce la o îmbunătăţire considera­ P.R.A.M. se concretizează zi de zr în tei — zi de bilanţ al activi­ Saşii, inginer şef la C.A.P. za acordului global, după eli­
bilă a activităţii productive. activitatea generală a energeticienilor tăţii lucrătorilor de pe ogoa­ Jeledinţi — culesul porumbu­ berarea terenului şi transpor­
(Continuare In pag. a 2-a) C. DUMITRU de la Mintia. re — este întîmpinată de ţă­ lui se află în toi. In prezent tul cocenilor, fiecare familie 232000
ranii cooperatori şi ceilalţi am ajuns să recoltăm pînă îşi primeşte drepturile din
la 15 ha pe zi. Pentru eli­ porumbul obţinut pe lotul re­
berarea în mod operativ a partizat. La această coopera­ litri lapte
terenului, cocenii se taie, se tivă, unde este o producţie
IN 21 DE SOUCIEU­ Carne livrată leagă în snopi şi se transpor­ bună de porumb, s-a recol­
tă la depozitul de furaje. In
tat
pînă
acum
o
suprafaţă
trei zile de la începerea re­ de aproape 50 ha din cele predat
peste prevederile coltatului tarlalele sînt elibe­ 240 cultivate. In primul rînd
f planului anual arat. Zilnic sînt prezenţi la se recoltează porumbul de pe la I.C.I.L.
rate şi mecanizatorii intră la
muncă între 60-80 familii de
(Continuare in pag. a 2-a)
Activitatea rodnică des­
făşurată de cooperatorii ca­ Concentrare masivă de
re lucrează în sectorul ghe Suciu, a evidenţiat pe \
SE. zootehnic al C.A.P. Turdaş îngrijitorii mulgători Mar- \
se concretizează în impor­
tante depăşiri ale planu­ * forţe în tarlaua „Turdaş' tin Doani şi Ioan Vinţe, ;
care în luna septembrie au \
f
"
lui de livrare a produselor FfrU realizat de Ia Ioturile de \
la fondul de stat. Realiza­ O imagine concludentă a- tregului potenţial. Cîteva de­ vaci pe care le au în pri- •
Mecanizatorii Gligor Trif şi Ioan Kusu lucrează la discuit pe
rea cea mai de seamă o ogoarele C.A.P. Geoagiu. pregătind cît mai bine pămîntul care supra a ceea ce înseamnă o talii reieşite din discuţia pur­ mire 3 452 şi, respectiv, :
constituie predarea supli­ urmează să primească sămînţa de griu. zi „plină',' de campanie la tată cu şeful fermei, ing.
Raid-anchetă pe la ghişeele instituţiilor publice mentară, peste prevederi­ ferma din Orăştie a I.A.S. Ioan Fîntînă, confirmă temei­ 3 079 litri lapte, Iuliu Ba- j
le anuale, a 5 000 kg carne Simeria, ne-am format-o de- nicia afirmaţiei. Astfel, am lint, - Andrei Gherghei, I
din Deva, întreprins la cererea cititorilor în contul obligaţiilor asu­ plasîndu-ne la tarlaua numi­ reţinut că zilnic Filimon Ci- Ema Gherghei, Viliam j
Ghergheli, Jiga Buta, An- }
mate prin contracte. Re­ tă „Turdaş". Aici, de dimi­ bian realizează recoltatul a drei Doani şi Dezideriu :
zultatul se datoreşte grijii neaţa şi pînă seara tîrziu, cîte 25-30 tone porumb cu Tocaci, care au obţinut I
pe care cooperatorii Adam activitatea nu conteneşte, for­ combina „Gloria", iar meca­ producţii cuprinse între I
Miercuri, zi de tîrg la De­ dănescu, vînzăloare la maga­ Lula, Paladia Todor, Ma- ţele şi mijloacele mecanice
e-
va. Oraşul „creşte" automat zinul nr. 18, din Deva. La rioara Filote, Ana Burz, E- fiind concentrate la recolta­ nizatorul Constantin Tase cîte 2 073 şi 2 713 litri, Sebeş- j
teyn Andraş, Szalosy Mar- j
fectuează
semănatul
pe
cu cîteva mii de oameni. O ora 13,00 intru în serviciu şi lisabeta Crişan, Acs Ida, tul porumbului, fertilizat, a- 14-15 hectare. Pe terenul eli­ tin, Poalco Eugen şi Doani i
bună parte dintre aceştia vin parcă văd că nu rezolv nici Paraschiva Cutean, Stela rat, discuit şi semănat. Lu­ berat de porumb (după aceas­
şi să-şi rezolve anumite tre­ astăzi. Am impresia că unii Lupşor, Cornelia Maier şi tă cultură, pînă ieri, se şi în- Martin, care au realizat !
buri la instituţiile publice ju­ funcţionari de aici nu-şi res­ alţii, au acordat-o bunei crările s-au organizat în flux între 1 770 şi 1 870 litri de :
deţene. Ne-am amestecat pectă obligaţiile ce le au fa­ îngrijiri şi hrăniri a ani­ C.A.P. Simeria. Tractoristul Florian Ţîr efectuează fertiliza­ continuu, fiind bine sincroni­ sămînţaseră 10 hectare), trac- lapte de la Ioturile lor de j
printre ei şi am poposit pen­ ţă de cetăţeni. malelor. rea terenului cu superfosfat, după care urmează să fie însă- zate pentru a asigura folosi­ vaci.
tru început la Oficiul jude­ In timpul discuţiei noastre minţat griul. Foto: VIRGIL ONOIU rea cu randament sporit a în­ (Continuare in pag. a 2-a)
ţean pentru construirea şi se deschide uşa unui birou ■ f
vînzarea de locuinţe. şi o salariată nervoasă ni se
In biroul unde se încheie adresează.
contracte, mai mulţi cetăţeni — Nu mai staţi şi faceţi CICLU DE CONFERINŢE BILANŢ MERITUOS TRATAMENT CU matcă 100 capete femele. GATER ACŢIONAT VREMEA
aşteaptă. Aşteptăm şi noi o gălăgie pe coridoare. Aici se PENTRU MEŞTEŞUGARI SUBSTANŢE Pînă acum s-au asigurat ELECTRIC
60 la sută din cuştilc ne­
vreme. La un birou, un func­ lucrează. Veniţi peste o oră. Intre 17 septembrie — 1 SISTEMATICE cesare- şi este aproape în­ Pentru 24 ore
Conducerea
ţionar îşi vede liniştit de cînd se întoarce tovarăşa de meşteşugăreşti cooperativei octombrie, elevii Şcolii ge­ cheiată amenajarea came­ In cadrul acţiunii de
„Retezatul",
nerale din Dobra au re­
La fermele C.A.P. Geoa­
treburi. Nu bagă în seamă la contracte ! din Haţeg, întreprinde o coltat de pe 3 hectare ale giu şi Vaidei, specializate rei unde vor fi adăpostiţi dezvoltare a secţiilor dc
iepurii. Popularea crescă­
producţie anexe, la coo­
cetăţenii care aşteaptă. In­ Frumoasă punere la punct serie de acţiuni în vede­ cooperativei agricole din pentru producerea semin­ toriei începe în săptămîna perativa agricolă de pro­ cu Vreme relativ frumoasă
cerul
variabil,
vîntul
trăm în vorbă cu unii dintre a cetăţenilor care aşteaptă, rea creşterii continue a ni­ localitate 9 510 kg fasole ţelor, în acest an se folo­ viitoare. ducţie din Căstău a fost va. sufla slab din secto­
verde, aflăm de la pionie­
velului profesional şi de
prima
ei. n-avem ce zice ! Parcă ei ar cultură generală al mem­ rul Dan Moise. In aceeaşi sesc pentru sistematice oară SISTEM DE IRIGAŢII PE construit un gater acţio­ rul nord-vest. Temperatu­
electric.
la
substanţe
nat
S-au
făcut
— Am venit din serviciu, fi vinovaţi de absenţa func­ brilor acestei cooperative. perioadă au recoltat şi o tratarea seminţelor de 100 HECTARE toate probele şi gaterul ra minimă va fi cuprinsă
s-a
Recent
un
organizat
învoit cîteva minute, ca să ţionarei. Cît despre „aici se ciclu de conferinţe pe te­ parte din produsele culti­ orz. Scopul acţiunii este este gata pentru a intra între 7 şi 8 grade, iar cea
de a combate apariţia lă
în funcţiune.
vate pe terenul microfer-
închei un contract — ne spu­ lucrează“, tovarăşa cu afir­ me profesionale. Temele mel şcolare, au pregătit ciunelui zburător. In cadrul lucrărilor de maximă intre 20 şi 22 de
care vor fi dezbătute sînt,
ne Vasile Bolog, muncitor la maţia se găsea, peste cîteva printre altele : Buna gos­ terenul eliberat pentru îmbunătăţiri funciare, în PRIN MUNCA grade.
culturilor
irigării
vederea
I.C.V.A. Deva. Stau de mult minute, în biroul secretarei. podărire a bazei tehnice, culturile viitoare, au plan­ CRESCĂTORIE DE dc legume, la C.A.P. Sîn- PATRIOTICA
şi tovarăşa care trebuie să-mi Căutăm pe tovarăşul di­ sarcină de răspundere a tat 0,18 ha cu arpagic. IEPURI LA C.A.P. tandrei s-a realizat — de
întregului colectiv ; Rolul
De la începutul acestui
întocmească contractul nu rector. Ni se spune că e ple­ opiniei publice în forma­ Pînă la 2 octombrie tot TURDAŞ către O.I.F. Deva — un an în cadrul secţiei a Il-a Penlru următoarele
sistem de irigaţii pe 100
mai vine. Ce să fac ? Să mai cat. rea şi dezvoltarea trăsă­ ci au predat 231 kg mă­ In scopul valorificări! hectare. Zilele trecute s-au furnale din cadrul C.S. două zile
aştept? Ştiu eu cînd o să vi­ — Ii ţine locul tovarăşul turilor morale ale coope­ ceşe, 357 kg păducel, 337 eficiente a resurselor de făcut probele pentru re­ Hunedoara s-au efectuat Vremea se menţine fru­
ratorilor ; Legalitatea so­
peste 3 000 ore muncă pa­
nă ? Pierd din servirtHi. Să cialistă ; Calitatea produc­ kg teci de fasole, 19 kg care dispune şi al sporirii cepţie. Corespunzînd ce­ moasă, cu cerul variabil.
veniturilor
la
băneşti,
vin altă dată ? Altă zi pier­ Varga — ne informează se­ ţiei ; Disciplina muncii ; saschiu, precum şi alte C.A.P. Turdaş este în curs rinţelor, sistemul este ga­ triotică. Cu acest prilej Vîntul va sufla slab din
cretara.
au fost strînse şi preda­
Asigurările
sociale
in
dută... GH. 1. NEGREA cooperaţia meşteşugăreas­ plante, depăşind planul pe de înfiinţare, prin coope­ ta, la nevoie, să fie pus te oţelăriilor aproape l ooo sectorul nord-vest. Tempe­
rare, o crescătorie de Ie­
— De trei zile umblu pe că şi altele. acest an cu peste 800 lei. puri, avînd ca efectiv în funcţiune. tone fier vechi. ratura staţionară.
drumuri pentru contractul
ăsta — declară Floarea Bog- (Continuare in pag, a 2-a)