Page 14 - Drumul_socialismului_1973_10

mearazagBaBB OBI craswara wmnpp&s.-z
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 827 VINERI 5 OCTOMBRIE 1973
i.-- ' ~ i~ 11 JT‘~ attaMamu^ti^^TOCTEB iixWStc.'y rrcflrreg^

Cînd
despre
se
Ce spun, eepropun, ce măsuri adoptă comuniştii productivitate discută muncă, Meseria mai presus de orice de atunci tot ca formator-
turnător lucrez.
în
despre pasiunea de-a mun­ — Nu e deloc o meserie
- 1 ^ în adunările generale 0 ci, mulţi colegi de breaslă, multe ori intervenţii promp­ re pe unii ar putea să-i spe­ Petru Ormindean, pentru în­ uşoară. Cum de v-aţi ales-o ?
— V-am spus că am in­
vîrstnici,
şi
mecanici
tineri
şi şoferi, ce formează colec­ te în scurtarea termenului rie. Dar învingerea, depăşi­ treg colectivul. trat în uzină de copil. îna­
tivul atelierului de călători de reparaţii a autobuzelor, rea lor ne fac să trăim mai — Da 1 Fiindcă eu iubesc inte de a mă angaja, ve­
lili ,U FIST HIT, al Autobazei Deva, se gîn- cere o înaltă capacitate or­ intens mulţumirea pe care meseria, o iubesc cu adevă­ neam Zilnic în turnătorie —
aduceam
mîncarea
tatălui
desc la numele comunistului
rat şi n-aş schimbă-o cu al­
o avem acum.
ganizatorică. Dar totul este
formator-tur-
tot
meu,
care
Petru
maiştrii
Ormindean,
—
Complexitatea
meseriei
mecanic auto al acestui ate­ făcut cu multă măiestrie şl a devenit aşadar un motiv ta. Cînd spun „meserie" mă nător a fost şi care, pînă
cu deplină conştiinţă mun­
gîndesc la perfecţiune. Do­
lier, un băiat tînăr care nu citorească. de mîndrie pentru maistrul resc din inimă să devin un la pensionare, a lucrat la
FORMULATE It BIIOU ■ PREA CFMFRALF a depăşit cu mult vîrsta Re­ Comunistul Petre Ormin­ J maistru bun, un meseriaş acelaşi sortiment la care'
muncesc şi eu. De fiecare
publicii, şi un deceniu de
desăvîrşit. Eu aş situa me­
cînd lucrează în Autobaza dean dovedeşte această cali seria mai presus de orice. dată cînd îi aduceam mîn­
tate. Toate măsurile pe care
Deva. le întreprinde colectivul în — Cu asemenea oameni carea rămîneam lîngă tata.
Vasilo Mihăilă, secretarul Ordinea de zi propriu- Cînd vin din rambleu pie­ Tînărul maistru a reuşit care lucrează se materiali­ ca maistrul Ormindean — Cred că şi dînsul voia -să
organizaţiei de bază nr. 3 zisă a cuprins două puncte: tre mari, care necesită să să-şi cîştige stima şi respec­ zează zilnic în realizările dădea glas unui gînd secre­ văd cum lucrează, să mă
producţie, de la secţia mină informare şi dezbateri asu­ fie puşcate, artificierul spu­ tul celor din fur, ale între­ coeficientului de utilizare a tarul comitetului de partid deprind cu munca.
a E.M. Deva, a deschis adu­ pra preocupării biroului or­ ne : „de ce n-ai făcut co­ gului colectiv de muncă. parcului de autobuze, care Constantin Stănciulescu — — V-a dat bucurii mese­
narea generală a comuniş­ ganizaţiei de bază şi a con­ mandă de exploziv?". Par­ Rezultatele muncii sale şl pe cele 9 luni ale anului a sarcinile de plan le putem ria aceasta, pe care o prac­
tilor : ducerii schimbului pentru că ştim cînd vine piatra de odată cu aceasta, ale între­ fost depăşit cu 3,7 la sută, realiza orieînd. înainte de ticaţi de peste două dece­
— înainte de a intra în îmbunătăţirea calităţii mi­ sus I gului atelier lună de lună iar indicatorul călători-km toate spunea el — vreau să nii ?
ordinea do zi, aşa cum nereului şi a lucrărilor de Aproape toţi participanţii sînt tot mai fructuoase, fapt cu 1,6. la sută, cu o eficien­ fac o remarcă: este omul — Cum să nu ! Fac lu­
ne-am obişnuit, voi căuta pregătiri, precum şi punc­ la discuţii au dezbătut as­ pentru care se bucură din ţă economică sporită reflec­ care cunoaşte meseria, mun­ crări complicate, unele pen­
să vă informez despre mo­ tul „diverse“, instituit aici pectele legate de grija faţă plin de aprecierea unanimă tată într-o economie la pre­ ceşte exemplar, este un om tru maşinile-unelte de la
dul cum ne-am ocupat de de mai mult timp, şi unde de utilaje şi de disciplina a colectivului de muncă. ţul de cost de aproape un de caracter, îşi iubeşte lo­ Cugir. Numai repere pentru
soluţionarea propunerilor se discută sau se semnalea­ de partid şi în producţie. Nu odată, cînd îţi îndrepţi milion lei. cul de muncă, oamenii săi... freze verticale am făcut pes­
făcute în adunarea genera­ ză o gamă largă de pro­ — Tovarăşilor încărcători privirea spre locul său de — Intîmpinăm uneori şi te 1 000 de bucăţi. Uitaţi-vă,
lă precedentă... bleme. li s-a spus să afecteze 15— muncă, constaţi cu satisfac­ greutăţi care la prima vede­ AUREL MELIAN şi acum lucrez la o piesă
In acea adunare, comu­ Subiectul informării pre­ 20 minute pentru întreţine­ ţie că „biroul" său este lîn­ complicată — un batiu M.U.
niştii au cerut soluţii în le­ zentate îl constituie subli­ rea maşinilor — arăta arti­ gă fiecare maşină, lîngă fie­ 37 — tot pentru Cugir. Am
gătură cu aerul comprimat nierea importanţei politice, ficierul Petru Ştefan. Unii care om, acolo unde se ho- avut emoţii la început, dar
şi aprovizionarea cu mate­ economice şi sociale a ac­ dintre ei, cînd îi iei la rost tăreşte calitatea reparaţiilor Conştiinţe şi brăţări de aur acum merge ca pe roate...
riale a locurilor de muncă, ţiunii pentru îmbunătăţirea de ce este maşina în starea
au propus ca normatorii să calităţii produselor şi, la în care se află, răspund: şi a întreţinerii autobuzelor. — Spuneţi-ne, tovarăşe
se deplaseze în subteran fel, oglindirea prin exem­ „Aşa am luat-o de la celă­ Munca sa de organizare a Butzzi, faptul că in echipa
pentru a face noi crono- ple concrete — bune sau lalt schimb...“. Ce fac şefii lucrului se îmbină armonios pe care o conduceţi aţi for­
metrări şi să se studieze rele, legate de oameni, de de schimburi ? cu cea productivă. L-am In numele demnităţii muncitoreşti mat nu numai piese, ci şi
modalităţi ca brigăzile de comunişti — a situaţiei ca­ Lăcătuşul Ioan Nichiteanu văzut aplecat asupra motoa­ oameni, vă bucură, vă dă
mineri să nu sufere la evi­ lităţii minereului extras şi a sesizat aspecte referitoare relor, efectuînd reparaţii satisfacţii ? Vă întrebăm
denţieri din cauza absenţe­ a execuţiei lucrărilor de la modul cum sînt mane­ auto cot la cot cu mecani­ — Deunăzi, a fost nevoie tid pe turnătoria I, sînt în­ precieri, stăm de vorbă cu pentru că am aflat că şefii
lor nemotivate făcute de pregătiri. Scăderea sa esen­ vrate maşinile de încărcat cii din subordinea sa. Ştie de o comandă foarte urgen­ tregite de locţiitorul acestu­ formatorul turnător Butzzi de echipe Ioan Beraru, Teo­
unii' noi angajaţi care trec ţială — formularea la ge­ care, dacă au un caracter să îmbine cunoştinţele teo­ tă — un element de răcire ia, tovarăşul Ioan Lăscău. Ferdinand, şef de echipă la dor Sîmbovan, Andrei Steg
pe £a mină ca... valiza prin neral, în încheiere, a măsu­ mai general, pun cu acuita­ retice cu cele practice, o pentru un furnal, cerut de — Oameni ca tovarăşul turnătoria I de la I.V. Călan. şi alţii ca ei, buni mese­
gară. Secretarul a arătat ce rilor pe care biroul orga­ te organizarea unei in­ cale sigură spre succes, spre Reşiţa. Era noapte cînd Butzzi să avem cît mai — La vîrsta dumneavoas­ riaşi, buni conducători de
s-a făcut, ce nu s-a făcut, nizaţiei de bază le-a pro­ struiri temeinice a încărcă­ perfecţiune a tinărului mais­ am apelat, împreună cu mulţi! E model de corecti­ tră — am aflat că abia aţi formaţii, au fost crescuţi de
unde s-a intervenit şi cum pus spre adoptare („respec­ torilor. De asemenea, comu­ tru. conducerea secţiei, la ajuto­ tudine, punctualitate, disci­ trecut pragul celor 41 de dumneavoastră.
se va acţiona în continua­ tarea cu stricteţe a proce­ nistul Alexandru Berehol­ Intr-un? din zilele ur­ rul echipei conduse de tova­ plină. E ceea ce se cheamă, ani — e deosebit de frumos — Cum să nu mă bucu­
re. Este important de reţi­ sului tehnologic“..., „monta­ schi a propus ca minerii mătoare marelui eveniment răşul Butzzi. I-am cerut să pe drept cuvînt, comunist. să consemnaţi, în acelaşi re, cum să nu-mi dea satis­
nut că propunerile cu pri­ rea corectă a...", „fiecare şefi de brigadă şi şefi de de la 23 August 1973, mai­ urgenteze turnarea elemen­ „înarmaţi" cu asemenea a- loc de muncă, o vechime de facţii ? E ceva să iei niş­
vire la cronometrarea din membru de partid să fie un schimb să controleze cu e- strul Ormindeanu spunea : tului cu pricina. A venit 28 de ani. Cum explicaţi a- te copii sub mîna ta, şi să
nou a operaţiilor ce se e- exemplu la locul său de xigenţă cum se face unge­ — Realizările frumoase cu toată echipa. In 6 ore piesa ceastă... performanţă ? dai oameni... Dacă secţia se
xecută la noua metodă de muncă..." etc.). rea maşinilor. care ne mîndrim la ora ac­ a fost gata. Lucrarea era — Simplu. Am intrat în mîndreşte cu ei, eu cum să
exploatare cu subetaje au Comuniştii care au luat S-a vorbit în adunare de­ tuală nu se datorează nu­ în afara sarcinilor curente uzină de cînd eram copil. nu fiu mîndru !
contribuit la cristalizarea u- cuvîntul au abordat într-un spre lipsa unor piese de mai mie, ele sînt rodul de serviciu. V-am dat un Mai întîi am fost „ordonan­ — Nu vi se pare obosi­
nor măsuri de trecere la a- context mai larg problema schimb, despre calitatea muncii pline de abnegaţie a exemplu. Dar pot aduce ţă" — aşa se numea „mese­ toare munca după 28 de
dîncirea specializării mun­ calităţii, problemele produc­
citorilor mineri pe faze de ţiei în general. S-au referit slabă a altora. Inginerul şef întregului colectiv de între­ multe altele pentru a argu­ ria" de a duce o hîrtie din- ani ?
al minei, Enedy Bela, a dat
lucrări, măsuri care se ex­ şi la alte lucruri şi, poate, ţinere de la atelierul de că­ menta aprecierea făcută a- tr-un birou în altul. Nu îm­ — Nu. Sănătate să fie, să
perimentează în prezent în nu a fost bine că prezidiul răspunsurile necesare. lători. rodul muncii mecani­ supra tovarăşului Ferdinand plinisem 14 ani cînd făceam pot lucra mai departe !
cadrul brigăzii conduse de a intervenit cam mult, în- — înţelegem că e de da­ cilor cu care ne mîndrim, Butzzi — care e unul din­ treaba asta în uzină. După De 28 de ani, formatorul-
noastră,
conducerii,
Constantin Militaru. cercînd să aducă discuţiile toria aducem tot a ce trebuie ca mecanicii loan Rusu, Ma­ tre oamenii de bază ai uzi­ masa difuzam ziarul „Scîn­ turnător Butzzi Ferdinand,
să
Secretarul organizaţiei de în sfera calităţii, iar cele­ — a subliniat în încheierea rin Bălan, Hening loan, Se­ nei, un lucrător pentru care teia", acasă, la membrii de de la I.V. Călan, formează
bază a informat, apoi, adu­ lalte probleme să fie spuse cuvîntului său vorbitorul —, bastian Ion şi alţii. Repara­ demnitatea muncitorească partid. Era în 1945. Asta piese, dar, mai ales, formea­
narea generală despre ple­ la punctul diverse. dar nici să ne batem joc de ţiile de calitate şi asigu­ este şi rămîne atributul nu­ era sarcina mea, dată de ză oameni. Si tot ce creează,
nara lărgită a comitetului — In legătură cu calita­ rarea autobuzelor pentru mărul unu al muncii. secretarul comitetului de tot ce realizează face în nu­
de partid al minei, care a- tea minereului noi avem ele nu ne este permis. transportul publicului călă­ Aprecierile făcute de to­ partid din turnătorie. După mele demnităţii muncitoreşti.
vusese loc cu o zi înainte multe discuţii — spunea La punctul „diverse“, ar­ tor — aceasta este deviza varăşul Gavrilă Budiu, se­ un an am intrat ucenic. Am
şi unde s-au dezbătut pro­ minerul şef de brigadă Vad tificierul Petru Diniş a ex­ noastră. Aceasta cete de cretarul comitetului de par­ făcut 4 ani de ucenicie şi LUCIA LICIU
bleme legate de disciplina Tibor. Realitatea este că plicat adunării de ce s-a
de partid şi de stat. Scurta pentru a-şi face planul, fie­ „supărat“ pe biroul organi­
informare a cuprins îndeo­ care caută să realizeze un zaţiei de bază şi n-a plătit
cotizaţia
două
(susţi­
luni
sebi exemplele şi criticile tonaj cît mai mare. Trebuie
care au vizat activitatea co­ să încarci, pentru că nu­ nea că din cauză că nu a
muniştilor din această or­ mai din perforaj nu faci fost apreciat niciodată, deşi In zi di maximă solicitare - unii Cînd insămintaţi
ganizaţie, la sarcinile ce se planul. Aş propune ca nor­ a răspuns la toate chemă­
desprind din măsurile şi mele să fie stabilite aşa ca rile şi a sărit în sus, la ul­
concluziile plenarei. să mărească interesul şi tima premiere, pentru că legumele?
A urmat, în continuare, pentru calitate, nu numai dînsul este om nervos). Rea­
o succintă prezentare a im­ pentru tonaj... litatea este că a avut aba­ funcţionari muncesc, alţii se... tîrguiesc
portantei vizite a tovarăşu­ — La lucrările de pre­ teri de la N.T.S., Nicuşor întrebarea de mai sus (po
lui Nicolae Ceauşescu în A- gătire — arăta maistrul mi­ Ilagiu a solicitat sprijin în care o adresăm preşedin­
iar
alţi
locuinţei,
merica Latină, a rezultate­ ner ArOn Bordeanu — nu problema au semnalat une­ ţilor, inginerilor şefi şi
vorbitori
lor ei, a înaltelor aprecieri în toate cazurile şefii de le deficienţe din activitatea (Urmare din pag. 1) — Dar pentru ca munca Cei mai buni salariaţi lucrea­ vă situaţia. Sîntem la zi cu şefilor de ferme) este
pe care le-a dat recenta şe­ brigăzi sau schimburi acor­ celor puşi să facă deservi­ aceasta la ghişee să se des­ ză la ghişee, cu publicul. Am toate lucrările, deşi volumul de acută actualitate, ţi-
dinţă a Comitetului Execu­ dă atenţie direcţiei şi pan­ rea. făşoare operativ, fără nervi, avut un caz negativ la agen­ de muncă este foarte mare. nînd seama de necesita­
tiv al C.C. al P.C.R., între­ tei. Aici au loc şi multe de­ Povestim tovarăşului Varga fără şicane, făiă schimburi ţia 2 Lupeni. Rodica I-Iuh a De la data depunerii dosa­ tea producerii unor canti­
gul partid şi popor, acti­ fecţiuni la maşinile de în­ Concluzia adunării — sin­ despre cazurile întîlnite la de „amabilităţi", ce se face ? purtat pe drumuri 3 zile un rului şi pînă la primirea pen­ tăţi sporito de legume pen­
vităţii neobosite a conducă­ cărcat, o uzură prematură tetizată de secretarul comi­ biroul de încheiat contracte. cetăţean. A fost sancţionată siei trec doar 10 zile. Am tru satisfacerea cerinţelor
ne ptţai fac sa.
torului partidului şi statu­ a lor. Aceasta pentru că nu tetului de partid al secţiei --Este singura funcţionară ■ << / ţariaţu noi, care încă nu cu­ cu retragerea a 3 gradaţii de reuşit să eliminăm reciama- populaţiei judeţului. Unită-'
v
B

lui nostru. (Ca documenta­ se plasează corect găurile mină, Ioan Dediu — a fost care încheie contracte. In lip­ nosc bine ce au de făcut. In salarizare pe 3 luni şi mutată ţiile, nemulţumirile. ţile cultivatoare din raza,
re a fost folosită sinteza a- la vatră şi maşinile sînt că tot ce s-a discutat, cu să dînsei nu face nimeni rest... Avem salariate foarte disciplinar la o altă unitate. ...Zi de vîrf, de maximă Centrului do legume şi fruc­
supra vizitei, publicată de forţate. De ce nu avem ca­ toate că nu s-a încadrat treaba aceasta. Relaţii dăm bune, conştiincioase, ca: Ma­ Ne-am oprit apoi la Direc­ solicitare la instituţiile publi­ te Deva se prezintă însă
„Scînteia" din 23 septem­ litate în unele cazuri la mi­ strict în tematica ordinii de toţi — ni se spune. ria Mitu, Ioana Rus, Maria ţia judeţeană dc muncă şi o- ce judeţene. Acolo unde se cu restanţe inadmisibile —
brie, Comunicatul şi Hotă- nereu ? Ne pripim să puş- zi şi că şedinţa s-a prelun­ — Dar, n-ar fi fost mai bi­ Gherman. Vom aplica şi o crotiri sociale. încă de la in­ munceşte cu răspundere, ziua însumînd peste 15 hectare
rîrea Comitetului Executiv căm în orice condiţii şi nu git cu vreo jumătate de m ne — zicem — ca cetăţeni­ metodă nouă de muncă, cea trare există o tablă indicatoa­ se scurge pe nesimţite, rezol- — privind realizarea pla­
al C.C. al P.C.R.). ţinem seama de starea sus­ oră, a fost util, pentru că 9 lor să li se explice de la în­ re cu locurile vacante, mese­ vîndu-se doleanţele cetăţeni­ nului Ia salată. ceapă şi
Biroul organizaţiei de ba­ ţinerii, dacă armăturile sînt acestea sînt problemele ca­ ceput, pe un ton civilizat că a ghişeelor complexe, care usturoi. Fermele legumico­
ză a trasat comuniştilor bine strînse. La mina din re le ridică activitatea, via­ tovarăşa este plecată o oră, va uşura şi reduce timpul de riile, localităţile — pentru cei lor. Acolo unde funcţionarii le de Ia C.A.P. Simeria,
Aron Bordeanu, Alexandru Moldova Nouă se controlea­ ţa. Intr-adevăr, participan­ două, nu după ce aşteaptă a- aşteptare al cetăţenilor. De care vor să se angajeze. Tot savurează „ziua de tîrg“, lu­ Rapoltu Marc, Deva. Sîn-
Bereholschi, Vad Tibor şi ză înainte de puşcare ar­ ţii au manifestat interes tît şi pe un asemenea ton ? fapt, noi sîntem mereu în la parter se află un birou de crurile merg pe dos. Şi ce tandrei şi Hărău — avînd
Gheorghe Pascal, sarcina de măturile pînă la al şapte­ faţă de discuţii şi informări — Ba da, desigur. Doar spatele funcţionarelor. Cînd informaţii unde oamenii — tărăboi fac funcţionarii din în vedere că întîrzierea
a se ocupa de pregătirea lea rînd. Trebuie mai mul­ şi nu au socotit că timpul nu fac ceva bine, corect, in­ cîteva sute pe zi — primesc această ultimă categorie cînd plantării arpagicului duce
politică a unor muncitori tă exigenţă, în primul rînd a fost irosit. nu-i durea gura s-o facă — tervenim. îndrumări şi lămuriri. sînt ei în situaţii de a fi ser­ Ia o slabă înrădăcinare şi
care, între timp, şi-au ma­ din partea noastră, a comu­ Concluzia noastră : Bi­ e de părere tovarăşul Varga. Pe coridoarele Notariatului — Noi n-avem ore sau zile viţi de alţii ! De aceea am Ia scăderea producţiei —,
nifestat dorinţa de a fi pri­ niştilor, pentru că în fie­ roul să se prezinte la vii­ — Am zice că munca a- judeţean de stat vorbim cu stabilite anume pentru primi­ zice că ar trebui să li se fa­ au datoria să mobilizeze
miţi în rîndul membrilor care loc de muncă se gă­ toarele adunări cu măsuri ceasta cu publicul larg nu-i mai mulţi oameni. Sînt'mul­ rea oamenilor — preciza tova­ că mai des cîte o lecţie des­ toate forţele Ia încheierea
de partid. sesc mai mulţi comunişti. concrete, nu cu generali­ tocmai bine pusă la punct. ţumiţi, în general, de modul răşa Elena Oprescu, şefa Ofi­ pre îndatoririle ce le au faţă grabnică a lucrărilor care
Am redat „filmul" desfă­ — Calitatea începe de la tăţi, chiar dacă organizaţia — E pusă la punct, dar, în care sînt serviţi, cu o ex­ ciului asigurări sociale şi pen­ hotărăsc soarta producţiei
şurării primei părţi a adu­ puşcătură — releva, la în­ este pe schimb, iar din vedeţi, se mai întîmplă... cepţie. „Un tovarăş notar mai sii. Cînd vine omul atunci este de oameni, despre conştiinţă, de leguine-verdeţuri.
nării, pentru că, într-un ceputul cuvîntului său, va­ propunerile valoroase făcu­ Precizăm că şi alţi cetăţeni în vîrstă, este cam nervos, primit, ascultat şi i se rezol­ la urma urmei...
spaţiu de timp destul de gonetarul de front Nicuşor te să formuleze obiective ne-au declarat că întîmpină uneori".
restrîns, s-au spus lucruri Hagiu. Calitatea cere să nu ale muncii politice şi orga­ greutăţi la acest oficiu. Une­
foarte utile, s-au încredin­ ne pierdem nici vremea nizatorice. ori chiar tovarăşi din con­ — Facem totul pentru a
ţat noi sarcini concrete. cînd se ivesc unele situaţii. j I. MIRZA ducere, evită să stea de vor­ servi operativ şi bine cetăţe­
bă cu oamenii ! nii — precizează tovarăşul luncă spornică la culesul porumbului
Nicolae Vidali, notar şef. A-
Intrăm la poştă. La fieca­ tît aici, la judeţ, cît şi la
re
cetăţeni.
de
Cincinalul in patru ani şi jumătate Funcţionarele muncesc. două-trei notariatele locale, din muni­ si eliberarea terenului de coceni
zeci
ghişeu
Mai
cipii, la sediile secundare. Zi
adună
se
cîte
rar
şi stau la taifas. Tovarăşa de de zi vin la noi peste 100 de
cetăţeni, în zile de vîrf, ca
la telefoane e nervoasă. U- lucrătorilor de pe ogoare, ţă­
(Urmare din pag. 1) tărîrea lor de a scurta cu Această hotărîre au expri­ nui cetăţean grăbit îi spune azi, peste 200. Am făcut o (Urmare din pag. 1) al şcolii. Gheorghe Panfilie,
şase luni cincinalul. Notăm mat-o toţi cei cu care am să aştepte. „Poate şi o oră". mică statistică : Intr-un an au strîns recolta de pe 30 ha. ranii cooperatori şi mecani­
ce am făcut în săptămîna în­ nume de muncitori fruntaşi discutat zilele trecute la „Vi­ La anumite ghişee cetăţenii trec pe la noi peste 500 000 tarlalele destinate însămînţă- Pînă la 3 octombrie s-a strîns zatorii, mobilizaţi de organi­
cheiată, ce avem de făcut în din secţia ovine : Petru Bot- dra" Orăştie. Realizările de sînt puşi în situaţia' de a aş­ de oameni, aproape fiecare rilor. producţia de pe 68 ha şi s-au zaţiile de partid, muncesc cu
săptămîna pe care o înce­ nar, Ioan Dănciulescu, Ana pînă acum, precum şi rezer­ tepta ore în şir după curie­ locuitor al judeţului se pre­ Strîngerea recoltei se desfă­ tăiat şi eliberat de coceni elan pentru a întîmpină Ziua
pem ; stabilim măsuri con­ Vinţeler, Maria Moise, Ioan vele tehnico-materiale şi u- rele întreprinderilor, care au zintă o dată. Şi dacă recla­ şoară într-un ritm intens şi mai mult de 15 ha. recoltei cu realizări cît mai
crete, cu responsabilităţi pre­ Moise, Maria Pal, Emil Bur- mane de care dispune între­ un mare volum de corespon­ maţii n-am avut, înseamnă la cooperativa din Dîncu Ma­ bogate în toate domeniile de
cise, care se aplică operativ dula, Maria Vîrtan. prinderea, coroborate cu spri­ denţă, mandate etc. că ne străduim să rezolvăm re. Tovarăşii Ion Filipcscu, Lucrează din plin la activitate. La culesul porum­
în producţie. A doua coordo­ — N-aş putea spune că jinul permanent al Centralei — Se' vorbea că problema doleanţele oamenilor. vicepreşedinte al consiliului recoltarea porumbului bului se află în întrecere
nată esenţială a muncii noas­ vreunul dintre ei a făcut ce­ pielăriei din Bucureşti, Mi­ va fi rezolvată, în sensul că La C.E.C. aceeaşi mare a- popular comunal, şi Candin cooperatorii din brigăzile de
tre, a succeselor obţinute, va extraordinar; nici nu cău­ nisterului Industriei Uşoare, cetăţenii să nu mai aştepte fluenţă de oameni. Sînt ser­ Todoruţ, inginer şef, ne-au şi eliberarea terenului cîmp conduse de Ion Dur şi
o constituie forţa de mobili­ tăm elemente de senzaţie — organelor de partid şi de stat viţi operativ, conştiincios şi relatat că din cele 113 ha cu de coceni Ion Ştefănie. Intre primii ca­
zare şi de acţiune a oameni­ ne spune tovarăşa Maria din Orăştie, sînt argumente — ne adresăm tovarăşei Ma­ amabil. porumb s-au cules 26 ha, a- re au terminat recoltatul se
lor ; priceperea şi hărnicia Brînduşa. Fiecare însă mun­ solide că harnicul colectiv ria Luşchi, responsabilă de — La ghişeele noastre, bu­ tingîndu-se o viteză zilnică Lucrările de recoltare a numără Măriuţa Ştefănie, Li-
tură.
lor, dăruirea şi abnegaţia în ceşte cu pasiune, îşi cunoaş­ de la „Vidra" îşi va onora de 5 ha. Tot aici, în numai porumbului şi eliberare a te­ via Firidon, Marioara Samoi-
muncă, modul responsabil în te sarcinile, nu lasă de azi exemplar angajamentul de — Intr-un fel s-a rezolvat. na servire a publicului este 4 zile s-a strîns şi depozitat renului de coceni se desfăşoa­ lescu, Florea Stan, Salomia Sa-
eare-şi înţeleg şi îndeplinesc pe mîine, pune suflet în tot Unele curiere îşi fac singure problema nr .1 — ne spunea recolta de pe 10 ha cultiva­ moilescu, Simion Lăscoi, Ilisie
atribuţiunile. ce face. Aici, ca şi în secţia realizare a cincinalului în anumite operaţii. Noi le asi­ tovarăşul Ioan Bugă, directo­ te cu sfeclă furajeră. La cu­ ră din plin şi în cooperati­ Mihăiescu şi alţii. In aceas­
Am trecut prin secţiile în­ velur, ca în toate secţiile în­ patru ani şi jumătate. gurăm doar efectele poştale. rul sucursalei judeţene C.E.C. lesul porumbului participă vele agricole din comuna tă cooperativă s-a cules po­
treprinderii. Peste tot — ac­ treprinderii, nimeni nu aş­ zilnic peste 40 familii de co­ Beriu.. Cooperatorii din Orăş- rumbul de pe mai bine de
tivitate febrilă, muncă spor­ teaptă invitaţii speciale dacă operatori tioara de Jos au recoltat pînă 35 ha din 148 şi s-au eliberat
nică. In secţia ovine, aşa- este nevoie de ei în fabrică. acum mai bine de 20 ha din de coceni peste 10 ha. La în­
numită secţie „de bază“, am Se anunţă singuri că vor să cele 110 cultivate. Tovarăşul cărcatul şi transportul recol­
urmărit un timp procesul de vină la lucru. Au cules mai mult de Petru Luca, inginerul şef al tei de porumb au venit şi
producţie ; de la înmuiatul Acest lucru ni-1 spusese şi jumătate din suprafaţa cooperativei, a ţinut să sub­ îşi ajută părinţii 20 de elevi
pieilor şi pînă la sortarea a- directorul Ioan Probsdorfer, linieze că toţi cooperatorii de la şcoala generală.
ccstora pe semifabricate. E cînd ne rugase să-i trecem cultivată cu porumb depun eforturi pentru ca în­ Suprafeţe cuprinse între
un proces lung, complex, cu la capitolul evidenţiaţi pe treaga producţie să ajungă 10-15 ha porumb s-au recol­
multe şi interesante operaţii, maiştrii Ilie Her, Ana Pe- Culesul porumbului se a- cît mai grabnic în hambare. tat şi la cooperativele din
pe care oamenii le execută truţa, Marin Mierlău, Iosif flă într-un stadiu foarte a- O activitate intensă, plină Căstău, Sibişel, Mărtineşti,
ireproşabil. Paşca, Romulus Lădaru, Si- vansat la cooperativa agrico­ de răspundere pentru strîn­ Dîncu Mic şi alte unităţi a-
— Deşi oamenii cu care lu­ mion Cociobea, Alexandru lă de producţie din Orăştie. gerea la timp şi fără pierderi
crăm nu s-au calificat în' Fiilop şi pe mulţi alţii. Această unitate, avînd spri­ a recoltei, se desfăşoară şi pe gricole socialiste. Peste tot se
şcoli speciale, ci aici, lîngă O vizită în secţia velur jinul elevilor de la şcoala ogoarele cooperativei agricole acţionează cu toate forţele
maşini — remarca maistrul este o adevărată plăcere. 165 generală nr. 1 de 10 ani, a din Beriu. Tovarăşii Ioan pentru ca recoltarea să se
şef, Ilie I-Ier — ei au învăţat de femei şi tot atîtea ma­ reuşit să strîngă recolta de Manolescu, secretarul comite­ desfăşoare în bune condiţi-
bine meseria şi o fac aşa şini fac aici nu doar confec­ pe mai mult de jumătate din tului de partid al cooperati­ uni, iar terenul să fie elibe­
cum se cere, reuşind să de­ ţii de blănărie, ci adevărate suprafaţa de 120 ha porumb vei, şi Ioan Cosor, preşedin­ rat cît mai repede do coceni
păşim lună de lună sarcinile opere de artă de multiple cultivată. Numai elevii şcolii, te, au ţinut să evidenţieze pentru ca toate suprafeţele
de plan. Mai mult: de la o modele, mărimi şi nuanţe, alături de care sînt prezente faptul că luînd cunoştinţă de destinate însămînţării cu grîu
vreme, unele maşini, din im­ prezente alături în rafturi şi toate cadrele didactice, în conţinutul scrisorii adresate de să fie arate, pregătite şi se­
port, au început să se de­ pe umeraşe, pregătite în fie­ frunte cu inimosul director tovarăşul Nicolae Ceauşescu, mănate în epoca optimă.
fecteze dos. Nu aveam piese care zi să ia drumul benefi­
de schimb pentru ele. Ne-am ciarilor.
consultat, am gîndit şi am — Eu sînt mulţumită de 1
realizat prin forţe proprii colectivul de aici, a cărui ac­ Concentrare masivă de forţe în tarlaua „Turdaş
maşini de întins şi de decar- tivitate o coordonez — ne
nat care sînt aproape mai spune maistrul Ana Petruţa.
bune decît acelea din import. Se munceşte bine, pe faze de (Urmare din pag. 1) ţărilor în limitele epocii opti­ peste 100 militari şi elevi, se
Ne-am uşurat astfel munca, lucru, cu maximă atenţie me pe cele mai puţin de Î50 acţionează intens la strînge-
am redus efortul valutar al pentru calitatea produselor. toriştii Gheorghe Pop şi Vio- hectare rămase pînă la înde­ rca recoltei de porumb de pe
statului. Este şi acesta un Majoritatea lucrătoarelor au rel Răbdat efectuau arături, plinirea planului. Din supra­ cele 290 hectare, • din care
pas prin care noi ne apro­ învăţat meseria aici, în ate­ iar Gheorghe Ţineghe şi Ion feţele destinate însămînţărilor producţia s-a înmagazinat de
piem succesele, prin care sîn- lier, uncie cunosc deja toate Olah erau repartizaţi la pre­ de toamnă,, mai sînt de eli­ pe mai mult de 60 do hecta­
tem convinşi că vom reuşi operaţiile de lucru, cele mai gătirea patului germinativ. berat de porumb circa 20-25 re. Măsurile tehnice şi orga­
să realizăm cincinalul în pa­ multe îşi dau interesul să în­ După semănat, tractoristului de hectare, lucrare ce se poa­ nizatorice iniţiate atestă o
tru ani şi jumătate. veţe şi ele. Sub îndrumarea Ion Ursalăş i s-a încredinţat te finaliza în cel mult 2-3 zi­ răspundere majoră faţă de
In această secţie lucrează organizaţiei de partid, depu- sarcina să împrăştie cîte 200 le. Avînd asigurat front su­ soarta recoltei prezente şi a
şi tovarăşa Maria Brînduşa, nînd în continuare eforturi kg azotat la hectar, iar Ion ficient, tractoriştii depun e- celei viitoare, faţă de înde­
preşedinta comitetului sin­ susţinute în muncă, vom Ghemeş efectua tăvălugitul. forturi stăruitoare pentru a plinirea cu succes a îndem­
dicatului pe întreprindere. Ne reuşi să ne realizăm sarcini­ Şeful fermei aprecia că or­ întîmpină Ziua recoltei cu nurilor reieşite din scrisoarea
vorbeşte cu plăcere despre le de plan şi angajamentele, Şeful de schimb Constantin G ăuceanu, din brigada minerului Vespasian Cătană, de la sec­ ganizarea şi desfăşurarea lu­ rezultate meritorii la toate adresată lucrătorilor de pe o-
oameni, despre strădania lor să ne aducem partea de con­ torul II al minei Vulcan, şi ortacii din schimb, înaintea intrării în şut. goare de secretarul ge­
pentru a-şi realiza exemplar tribuţie la îndeplinirea cinci­ Foto: ION LICIU crărilor în flux continuu va acţiunile de sezon. Paralel cu neral al partidului, tovarăşul
sarcinile de plan, despre ho- nalului înainte de termen. permite încadrarea însămîn- semănatul, avînd sprijinul a Nicolae Ceauşescu.