Page 17 - Drumul_socialismului_1973_10
P. 17
Proletari din toafe ţările, unlfl-vă I
Vizita preşedintelui Republicii
Varahagiri Venkata Gifi, in ţara noastră
Convorbiri oficiale româno-indiene
Vineri dimineaţa, la Pala şedintşlui Consiliului de brie 1969, precum şi a acor
tul Consiliului de Stat au Stat, Petre Tănăsie, ambasa durilor semnate în ultimii
continuat convorbirile ofi dorul României la Delhi. trei ani.
ciale între tovarăşul Nicolae Din partea indiană au par A fost apreciată cu satis
Ceauşescu, preşedintele Con ticipat : Surendra Pal Singh, facţie evoluţia raporturilor
siliului de Stat al Republi ministru de stat la Ministerul dintre România şi India şi
cii Socialiste România, şi dr. Afacerilor Externe, Shanker s-a exprimat dorinţa comună
Varahagiri Venkata Giri, Giri, membru al Parlamen de a se acţiona în continuare
preşedintele Republicii In tului, Ashok Mitra, secretarul în direcţia intensificării re
dia. preşedintelui, V.C. Trivedi, se laţiilor politice, economice,
ANUL XXV Nr. 5 828 SIMBÄTÄ 6 OCTOMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI La convorbirile „ţlintre cei cretar în Ministerul Afaceri tehnico-ştiinţifice şi cultura
doi şefi de stat au partici lor Externe, Vishnu K. Ahuja, le, corespunzător intereselor
pat : ambasadorul Indiei la Bucu celor două popoare, cauzei
păcii şi destinderii în lume.
Din partea română : Mi- reşti, P. N. Krishna Mani, In acest context au fost ex
ron Constantinescu, vicepre secretar asistent al pre plorate noi căi de aprofunda
şedinte al Consiliului de şedintelui, şi Abdul Hamid, re şi extindere a colaborării
li, constructori, beneficiari ! Stat, Mihai Dalea, pre secretarul de presă al pre şi cooperării în industrie şi
şedintele Consiliului Central şedintelui. în alte domenii economice.
al Uniunii Generale a Sin In cadrul convorbirii au Au fost abordate totodată
dicatelor, Ion Păţan, vicepre fost analizate stadiul actual
al relaţiilor bilaterale şi probleme de interes comun
şedinte al Consiliului de Mi ale vieţii politice internaţio
perspectivele lor de dezvol
niştri, Constantin Stătescu, tare şi diversificare în lumi nale.
secretarul Consiliului de na înţelegerilor realizate cu Convorbirile între cei doi
de calitate ireproşabilă, puse la termen in funcţiune Stat, George Macovescu. prilejul vizitei efectuate în şefi de ^tat s-au desfăşurat
ministrul afacerilor externe, India de preşedintele Consi într-o atmosferă caldă, prie
Constantin Mitea şi Vasile liului de Stat, tovarăşul tenească, de înţelegere reci
Prin aportul constructorilor 0 cerinţă de prim ordin în activitatea Pungan, consilieri ai pre- Nicolae Ceauşescu, în octom procă.
de la şantierul nr. 71 In cartiere ale Capitalei
de construcţil-montaj a judeţului
Petroşani şi la uzinele „23 August“
Electrificarea - Rezultatele obţinute in august Vineri dimineaţa, la sfîrşi- porului şi patriei noastre so ternica platformă industrială
tul unei noi runde de con cialiste. Ei au exprimat tot din zona de vest a munici
vis împlinit şi septembrie să fie menţinute vorbiri fructuoase, menite să odată de înalţii oaspeţi, stimă piului, cu o pondere deosebi
sentimentele
de
economia
faţă,
în
Capitalei.
tă
de
româno-
raporturilor
Dintre marile unităţi de aici,
al feroviarilor confere mai rodnic, tovarăşul prietenie faţă de poporul in cei doi şefi de stat au vizi
indiene un conţinut tot mai
dian.
amplu,
tat
uzinele
—
oraş
un
Titan,
adevărat
hunedoreni pină la finele anului Nicolae Ceauşescu, preşedin înălţat în ultimii ani în zona întreprindere „23 August" con
industrială
tele Consiliului de Stat al Re
publicii Socialiste România, de est a Capitalei, are în structoare de maşini, cu pro
Anii Republicii au înşirat Chemarea secretarului ge acum cînd facem bilanţul împreună cu preşedintele Re prezent peste 220 000 de lo fil divers, care oferă un re
pe malurile Jiului, Streiului neral al partidului adresată modului în care colectivele publicii India, dr. Varahagiri cuitori. per sugestiv pentru stadiul
şi Mureşului — rîuri cu constructorilor de pe şan de constructori şi-au onorat Venkata Giri, au vizitat unul La un popas, în faţa unei actual al industriei româ
freamăt de istorie şi înfio tiere şi muncitorilor din cuvîntui dat nu putem în din cele mai mari şi moder machete ilustrative, arhitectul neşti.
rate de doine şi balade — industria materialelor de cepe fără a sublinia că ne cartiere ale Capitalei — şef al Capitalei, Tiberiu Ric- Invitînd pe oaspeţi să vi
numeroase instituţii, fabrici, construcţii a constituit încă exceptînd un singur con- . cartierul Titan — precum şi ci, prezintă date privind con ziteze uzina, directorul gene
uzine care poartă efigia ti din clipa rostirii sale un structor — I.C.S Hunedoa cunoscutele Uzine „23 Au strucţia de locuinţe şi obiec ral Alexandru Roşu informea
nerei, viguroasei industrii gust". Moment semnificativ tive social-culturale în acest ză pe şeful statului indiari
socialiste. patriotic îndemn, de mare ra — toţi ceilalţi prezintă în programul călătoriei pe cartier. continuare sînt vizitate despre profilul producţiei a-
In
Ne amintim cu emoţie şi actualitate în lupta cu ră- realizări meritorii. care o întreprinde în ţara magazine ale complexului cestei mari întreprinderi bucu-
reştene, despre ritmul său de
bucurie de şantierul naţio mînerile în urmă provenite Este cazul Grupului da noastră, această vizită a comercial, aprovizionate cu 9 producţie deosebit de înalt.
nal al tineretului din Va în activitatea de construcţii- şantiere construcţii fores oferit înaltului oaspete pri mare diversitate de produse ' Sînt vizitate secţiile unde
lea Jiului în primii ani ai montaj pe unele şantiere. tiere care deşi a preluat lejul de a cunoaşte direct as
Republicii, cînd, plini de Kînd pe rînd, colectivele de unele lucrări suplimentara pecte ale experienţei Româ alimentare. se produc echipament de frî-
entuziasm şi dornici de iz- constructori, în special cele în construcţia viitoarei Fa niei socialiste în, edificarea Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne, motoare de diferite tipuri
bînzi deosebite, voinici din care prezentau un bilanţ brici de ciment şi var de la unei economii moderne, de se interesează de modul în şi liniile de montaj a loco
Secţia I furnale a Combinaţii Iul siderurgic Hunedoara. In e-
diferite colţuri ale ţării nesatisfăcător la finele prb Chişcădaga prezintă planul xerciţiul funcţiunii — comunistul Toan Artean. şeful schimbului sine stătătoare, de a cunoaş care magazinele satisfac ne motivelor Diesel hidraulice.
şi-au unit braţele durînd în mului semestru, şi-au re- perioadei de la începutul C, lucrător cu înşltă pregătire profesională. De 26 de ani, lu te şi aprecia modul în care cesităţile cetăţenilor. Pretutindeni se vădeşte preo
stîncă unul dintre cele mai analizat posibilităţile şi s-au anului şi pînă în prezent, crează cu dăruire * şl conştiinciozitate la furnalele hiincdorene. trăiesc şi muncesc cetăţenii Preşedintele Indiei expri cuparea pentru îndeplinirea
dificile profiluri de cale fe angajat să declare lunile îndeplinit în proporţie da Foto : N. NEGRU Capitalei patriei noastre. mă cuvinte de apreciere faţă exemplară a sarcinilor de
constructorilor
de
succesele
rată pe porţiunea Bumbeşti- august şi septembrie ca eta De la Palatul Consiliului bucurcşteni şi exprimă dorin producţie şi realizarea planu
Livezeni. 101,2 la sută, ceea ce re de Stat, coloana de maşini lui cincinal înainte de ter
pe de vîrf, să nu-şi precu prezintă de fapt 84,5 la străbate mari artere şi bule ţa de a vedea locuinţele u- men. Sînt înfăţişate printre
Acest pitoresc defileu al peţească eforturile pentru varde, fndreptîndu-se spre nor cetăţeni din cartier. altele preocupările colectivu
Carpaţilor meridionali a cu a recupera restanţele şi deci sută din planul anual — cu A cartierul Titan. Mii de bucu- înalţii oaspeţi sînt invitaţi lui pentru satisfacerea în cit
noscut în ‘ ultima vreme pentru a da un răspuns con aproape 10 la sută peste ni Pagina a Iii-a reşteni aplaudă cu însufleţi în unul din blocurile de pe mai bune condiţii a numeroa
freamătul altor generaţii de cret chemării tovarăşului velul realizărilor obţinute re pe cei doi şefi de stat, ma- Leontin Sălăjan, unde vizi se comenzi primite de peste
constructori. De data aceas Nicolae Ceauşescu. pe ansamblul judeţului. nifestîndu-şi dragostea şi pre tează cîteva apartamente. hotare. Marca „FAUR“ —
ta, pe secţia de circulaţie Este cazul. întreprinderii de ţuirea deosebită faţă de con In apropierea marelui car
Filiaşi — Petroşani — De- Am inserat zilnic în co reţele electrice, care şi-a re ducătorul partidului şi statu tier de locuinţe se află pu (Continuare in pag. a 4-a)
loanele ziarului nostru aces cuperat în întregime rămî- lui nostru, satisfacţia lor pen
CONSTANTIN AOANEI te angajamente şi am relie d tru activitatea sa prodigioa
corespondent fat iniţiativele şi măsurile C. ILiESCU V, să pe plan internaţional, pu
luate pentru impulsionarea să în slujba intereselor po
(Continuare în oaa a 2-a) ritmului de execuţie, iar (Continuare in oatj o 2-a)
Pentru salvarea vieţii lui
f
Astăzi, în jurul orei '9,00,
NOTA PESTE 1 500 LA SUTĂ ? posturile noastre de radio şi Luis Corvalan, a celorlalţi
televiziune vor transmite di
O cifră spectaculoasă care şl pe... econo lectiv Ia îndeplinirea planului de investiţii. rect, de la Aeroportul Oto-
mişti îi pune în încurcătură : colectivul Şan Scuza pe care ne-o prezintă tovarăşii de la Dimitrie Cantemir şi problema peni, ceremonia plecării pre
tierului de construcţii transporturi Deva şantier, cum că nu a fost deschisă finanţa şedintelui Republicii India, democraţi şi progresişti chilieni
şi-a depăşit planul pe luna septembrie în rea pentru D.N. 07, ne surprinde şi mai Varahagiri Venkata Giri, îm
procent de 1 548,8 Ia sută ! (Cifra e oficial cunoaşterii preună cu soţia, Saraswathi
prezentată de Direcţia judeţeană de statisti mult. Giri, care, la invitaţia pre Exprimînd sentimentele \ ţionale cu càre C.N.F. coo
că). Constructorul, mai „modest", ne spune Cine ne permite oare să „jonglăm" aşa cu şedintelui Consiliului de Stat de solidaritate ale oameni perează în spiritul păcii şi
că planul e îndeplinit „doar" în procent de cifrele numai pentru ca pe totalul primelor Atelier. Tara de Sus (Iii) ai Republicii Socialiste Româ lor muncii din uzine şi de prieteniei, în care cheamă
aproape I 200 la sută. 9 luni să avem realizat un procent de 100,3 nia, Nicolae Ceauşescu, şi a pe ogoare cu toate forţele aceste organizaţii la acţiuni
Nu o să intrăm în „delicateţea“ planifi la sută ? tovarăşei Elena Ceauşescu, a democratice, progresiste chi largi, unite pentru oprirea
cării pe care acest colectiv şi-a făcut-o, Aşteptăm să ne explice această situaţie Cartea, scena, discul, ecranul făcut o vizită oficială in liene, Consiliul Central al valului de represiuni ale
vrem să subliniem numai că o atare cifră conducerea şantierului vizat în această ţara noastră. Uniunii Generale a Sindi juntei militare chiliene îm
nu reflectă cu realitate aportul- acestui co notă. catelor din ţara noastră a potriva personalităţilor po
adresat mesaje Federaţiei litice din Chile întemniţate
Sindicale Mondiale, Confe şi salvarea vieţii secretaru
deraţiei Internaţionale a lui general al P.C. Chilian.
Sindicatelor Libere, Confe
Uniunea
din
Scriitorilor
deraţiei Mondiale a Mun Republica Socialistă Româ
ECONOMISIRE RESURSELOR ENERGETICE IN INTIMPINAREA ZILEI RECOLTEI cii şi unor organizaţii sin nia s-a adresat tuturor uni
dicale
din
nu
prietene
unilor
ţările
meroase ţări ale lumii, în socialiste, similare din scriito
Asociaţiei
contribuţie directă, eficientă, ia care face apel să acţione rilor din Elveţia, precum şi
ze energic prin toate mij
PEN-clubului
internaţional,
să
dezvo.tarea economiei naţionale Un imperativ de acută actualitate C.A.P. Streisîngeor- loacele pe care le au la dis chemîndu-le numele se solidari
poziţie pentru salvarea vie
în
idealurilor
zeze
giu a încheiat semă ţii secretarului general al umaniste cu acţiunile de
P.C. din Chile, Luis Corva salvare a patrioţilor şi de
natul păioaselor de
Ritmuri record la însămînţarea griului toamnă lan, militant de seamă al mocraţilor chilieni, între
vieţii politice chiliene, a al
Ultimul trimestru al anului - judeţ se situează — cu pes tor conducători şi militanţi care Luis Corvalan, asupra
cărora planează pericolul de
ai unităţii populare din Chi
Ieri
seară,
Ia
Pînă la expirarea epocii optime stabilite pentru însă- te 20 de procente — coope Streisîngeorgiu s-a C.A.P. le. luptători activi pentru a fi exterminaţi şi să ceară
înce
autorităţilor
chiliene
înche
progres şi democraţie, pace
raza
etapa măsurilor energice, mînţarea griului a mai rămas o perioadă de timp relativ rativele agricole intercooperatist iat însămînţarea păioase şi colaborare între popoare. tarea prigoanei, proceselor
din
scurtă — numai patru zile. Obţinerea unor recolte sporite
consiliului
şi execuţiilor.
lor de toamnă. Au fost se
au
Mesaje
asemănătoare
la hectar impune ca în aceste zile premergătoare sărbăto Geoagiu, unde au mai ră mănate cu orz 30 ha, iar cu fost trimise de către Comi In telegramele adresate
eficiente, pentru ririi Zilei recoltei să se înregistreze • ritmuri record de mas de însămînţat peste 7*00 grîu 130 ha, din care 50 tetul Central al Uniunii Ti Organizaţiei Internaţionale a
cu
hectare
lucru pe ogoare, concentrînd toate forţele şi mijloacele la
Suprafeţe
grîu.
strîngcrea recoltei şi însăminţării. In cooperativele agri mal mari — cîte 150—200 ha după porumb. Ultima neretului Comunist şi Con Ziariştilor, uniunilor naţio
nale ale ziariştilor din ţări
tarla de 26 ha a fost se
cole unde asemenea deziderate îşi găsesc materializarea hectare — sînt neînsămîn- mănată cu grîu de tracto siliul Naţional al Uniunii le socialiste, precum şi din
în fapte s-au obţinut rezultate demne de evidenţiat. Astfel, ţate la C.A.P. Vaidei şi Ro- Asociaţiei Studenţilor Co
România
tutu
munişti
din
printr-o organizare judicioasă a muncii, unele unităţi au mos. Nici cooperatorii din riştii Dumitru Ciorogaru, ror organizaţiilor de tineret Republica Federală Germa
Italia,
Mexic,
Franţa,
nia,
Valorică Şchiopu şi Toader
reuşit să încheie sau să apropie de finalizare semănatul Pişchinţi nu au motive să Bărbuţă, ajutaţi şi îndru şi studenţeşti din străinăta Algeria, Egipt şi Iran, Uni
griului pe întreaga suprafaţă planificată. fie satisfăcuţi de rezultatele maţi îndeaproape de ingi te cu care au relaţii de co unea Ziariştilor din Româ
dobîndite, din cele 120 hec
prin
prietenie,
Df mmi electrica tare planificate fiind însâ- nerul cooperativei, Valentin laborare şi exprimă îngrijora nia face' apel la aceste or
care
îşi
Tetileanu,
ganizaţii
dealtfel,
glasul
care,
să-şi
ridice
In întîmpinarea Zilei re — care mai au de însămîn mînţate, pînă ieri, numai 25. s-a aflat tot timpul în rea profundă în legătură cu toată forţa şi fermitatea
coltei, un succes de presti ţat cîte 10-20 de hectare cu Evident, era posibil ca a- mijlocul mecanizatorilor. cu pericolele care amenin pentru a veni în ajutorul
giu au dobîndit cooperatorii grîu din suprafeţele .desti ceste realizări să fie obţi Succesul mecanizatorilor ţă viaţa lui Luis Corvalan, victimelor represiunii mi
chilieni
celorlalţi
a
patrioţi
Masă rotundă organizată la redacţia ziarului şi mecanizatorii de la C.A.P. nate culturii respective. Este nute în mai puţin de 3 zile şi cooperatorilor de la întemniţaţi, şi cheamă aces litare din Chile, pentru a
Brîznic, unde s-a terminat pe deplin posibil ca însă- bune do lucru în cîmp. Or, C.A.P. Streisîngeorgiu a salva viaţa lui Luis Corva
organizaţii
să
„Drumul socialismului“ semănatul griului, punîn- mînţările să fie finalizate de la începutul campaniei fost posibil şi datorită mă te spiritul respectării intervină lan şi a celorlalte perso
drep
în
du-se astfel baze temeinice tntr-un timp scurt, ceea ce de însăminţări au trecut mai surii luate de conducerea turilor omului, pentru înce nalităţi progresiste şi demo
producţiei viitoare. Aproape va permite ca utilajele să mult de 25 de zile. Men' S.M.A. Călan, de a con tarea proceselor, a campa cratice din această ţară.
Sarcinile de anvergură pe Redacfia : V-am ruga de încheierea semănatului fie deplasate la unităţile nînd un asemenea ritm, re centra forţele acolo unde niei de persecuţii şi repre O
care conducerea superioară să vă referiţi, iniţial, la este şi cooperativa agricolă unde există rămîneri în ur iese că la această unitati există teren eliberat de siuni, a execuţiilor în masă. Conducătorii cultelor reli
de partid le-a pus în faţa consumurile de energie din Hăşdat, unitate care mă. Explicaţia rezultatelor semănatul nu se va încheia coceni. Astăzi, şi în zilele In spiritul umanismului, gioase din România au tri
colectivităţilor muncitoreşti electrică înregistrate în mai are de însămînţat mai meritorii constă în răspunde nici peste două luni (?). O următoare principalele mij al apărării drepturilor fun mis, în legătură cu eveni
vizează, între altele, iniţierea perioada care s-a scurs puţin de 10 hectare cu grîu. rea şi exigenţa sporită cu imagine concludentă asupra loace mecanice vor fi con damentale ale omului, Con mentele din Chile, telegra
unor ample acţiuni de eco din acest an, în dome Realizări de seamă s-au ob care consiliile de conduce preocupării preşedinţilor şi centrate la C.A.P. Batiz şl siliul Naţional al Femeilor me şi mesaje organizaţiilor
nomisire a valorilor comple niile de activitate pe ţinut, de asemenea, la coo re, cooperatorii, mecaniza Inginerilor din cooperativele Nădăştia de Sus, care au a adresat mesaje Federaţiei religioase internaţionale ale
încheie
să
posibilitatea
în
xe ce intră în mod obişnuit care le reprezentaţi. perativele agricole din Foit, torii şi cadrele tehnice au termen scurt semănatul Internaţionale Democrate a cultului ortodox cu sediile
în fluxurile productive. In Sint înglobate integral Brănişca, Cîmpuri Surduc, urmărit îndeplinirea obiecti N. T1RCOB griului de toamnă. Femeilor, altor organizaţii la Geneva, Praga şi Istam-
gama acestora, un loc primor aceste consumuri în pro Sibişel. Cărăstău — să a- velor planificate. internaţionale de femei,
dial îl ocupă energia electri dusele şi celelalte va mintim doar cîteva exemple Sub media înregistrată pe (Continuare în pag. a 2-a) precum şi organizaţiilor na- (Continuare în pag. a 4-a)
că, datorită influenţei directe lori create ? Iar in ca
pe care o au în general toa zul organizaţiilor de co
te resursele energetice asu merţ se justifică, in ra
pra nivelului eficienţei eco port cu nivelul activită
nomice. ţii, curentul electric „DISCOTECA ELEVILOR" Geoaglu-Băi, Bertu, Foit, mometrelor a coborît sim şl vîrstnici. Vin alei pen concursul patinatori de ta ul, şi va reintra, după toa
Pentru a identifica cîteva cheltuit ? Săuleşti şi Vălişoara. ţitor, fără a aştepta vreun tru a construi o tribună lie mondială din U.R.S.S., te probabilităţile, Şchio
ordin special, echipa de
In curînd va începe e-
Astăzi, la orele 18,00 Li
din preocupările unor colec Dimitrie Ardeleanu: Aş ceul „Decebal“ din Deva xecutarea unor asemenea lăcătuşi de revizie forma de 150 de locuri. întreaga R.D. Germană, R.P. Polo pu.
lucrare se realizează prin
nă şi România. Printre el.
tive de muncă din judeţ în preciza mai întîi că toţi ma va găzdui o nouă acţiune lucrări şi pentru localită tă din Viorel Cinciliş, loan contribuţia în bani şi în Irina Rodnina — Alexander
I.upaş şi Victor Olarii din
utilizarea raţională, stoparea rii consumatori din judeţ con cultural-educativă, „Disco ţile Sălciva şi Vălioara. staţia C.F.R. Simeria a muncă a tuturor locuitori Zaiţev. Pohomova — Gorş- VREMEA
lor comunei.
organizată
elevului“,
risipei şi reducerea consumu tractează energia electrică dd teca comitetul U.T.C. pe PAVARI DE DRUMURI luai iniţiativa de a încăl cov şi alţii. Pentru 24 ore
de
rilor de energie electrică, re care au nevoie cu I.R.E. De şcoală cu sprijinul unor zi cu abur garnitura tre EXCURSIE LA MECIUL DE MIINE, LA DEVA : > Vreme frumoasă şi re
nului 2 702 care pleca la
dacţia ziarului nostru a orga va. La baza cantităţilor în absolvenţi şi elevi. In popular grija Consiliului Petroşani. Hotărîrea lor a FOTBAL MUREŞUL - F.C. BIHOR lativ călduroasă, cu cerul
Prin
Certeju
comunal
nizat, recent, o masă rotun scrise în aceste contracte stau, programul de azi : „Muzi de Sus. s-au început lu găsit un ecou favorabil' şl ROMÂNIA - FINLANDA mai mult senin. Vînt po
trivit din est şi nord-est.
ca simfonică“ — la a că
O.J.T. Deva organizează
dă pe această temă. Au par cum se ştie, normele legale rei reuşită va colabora crările de pavare a dru la mecanicul Petru Pavc! excursii, cu autocare, la Mîine, pe stadionul „Ce Temperatura minimă va fi
care remorca trenul res
ticipat tovarăşii: Gherasim de consum existente pentru profesorul Cornel Bogariu. mului ce de leagă satele pectiv. In acest fel călă meciul de fotbal România tate“ din Deva, înccpînd cuprinsă între 5 şi 8 gra
cu orele 11, se va desfă
Nojag.
Vărmaga
în
Felea, activist al Comitetului fiecare unitate în parte. Din A ÎNCEPUT treaga lucrare se reali torilor din tren li s-au — Finlanda, care va avea şura meciul oficial de fot de, iar cea maximă intre
20 şi 23 de grade. Dimi
judeţean de partid Constan acest punct de vedere, multe MODERNIZAREA UNOR zează prin contribuţia în creat condiţii optime de loc duminică, 14 octom bal. contînd pentru etapa neaţa, ceaţă locală.
brie a.c. înscrierile se fac
tin Nagy, inginer şei al U- întreprinderi şi unităţi eco REJELE ELECTRICE muncă şi în bani a cetă călătorie în acea noapte la filialele şi agenţiile a Viu-a a campionatului
diviziei B, dintre formaţii
ţenilor comunei. Un aport
friguroasă.
rinei nr. 6 din C.S. Hunedoa nomice hunedorene se înca deosebit la realizarea aces O.J.T. Plecarea va avea le Mureşul şi F.C. Bihor. Pentru următoarele
Partida se anunţă deose
ra, Olimpiu Bota. director ad drează în cuantumul contrac- In scopul îmbunătăţirii tei lucrări îl aduc depu TRIBUNA CU 150 LOCURI Ioc, sîmbătă, 13 octombrie, bit de atractivă şi discu două zile
orele 6,00 ; înapoierea luni.
tensiunii
curentului
junct al Direcţiei comerciale tric şi modernizării elec taţii Emanoil Blaj, Cor 15 octombrie, orele 21,00. tată, ştiindu-se că echipa Vremea sc menţine fru
nel Ştcf şi Valeria Blaj.
re
Spre stadionul de fotbal
judeţene, Dimitrie Ardeleanu. Masă rotundă realizată de ţelelor de înaltă şi joasă din comuna Certeju de După meci, excursioniştii oaspe este angajată cu o- moasă şi relativ călduroa
un
putea
vor
la
asista
inginer şef al I.R.E. Deva, şi DUMITRU GHEONEA tensiune la sate, I.R.E. GEST OMENESC Sus îşi îndreaptă paşii în spectacol de patinaj artis biectiv de performantă : să. cu cerul mal mult se
promovarea în prima ligă
Deva a început lucrări de
u-
Temperatura
nin.
în
inginer Teofil Cremenaşiu, şe MARIN NEGOITÂ modernizare a reţelelor e- Intr-una dintre nopţile aceste zile, chiar şi cînd tic ce se va desfăşura Ia Menţionăm că în formaţia şoară scădere. Vînt slab
nu e meci de fotbal, un
ful serviciului tehnic din ca I LI E COJOCARU lectrice în localităţile trecute, cînd mercurul ter număr însemnat de tineri patinoarul „23 August“, deveană va debuta funda din nord-est. Dimineaţa
din Capitală. Işl vor da
drul Centralei minereurilor şul Grama, venit de la Ji ceaţă locală.
Deva. (Continuare in pag. a 2-a)