Page 18 - Drumul_socialismului_1973_10

saEsrauifti* - ^ ” ~m390

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 828 SIMBÄTÄ 6 OCTOMBRIE 1973
sHmanamsBsae

La Secţia T.A. Haţeg Comisiile de judecata contribuie la

\mmm IKIMTIrt li CHITA întărirea disciplinei şi ordinii, ia educarea

oamenilor în spiritul respectării legilor
mici j mii fahim u
99 Comisiile de judecată, ex­ rol un număr de 18 dosare Doi bărbaţi au ajuns în fa­
presie a adîncirii democra­ din care într-un număr de ţa comisiei certîndu-se pen­
tismului socialist şi a creşte­ 7 cauze s-a reuşit împăcarea tru un copilaş în vîrstă de
Zilnic, mai bine de 300 Doarme Ion Stăncescu / Aceasta confirmă că, sub în­ 4 ani care ar fi făcut ceva
muncitori şi salariaţi ce Parca-ar fi buştean / Intre drumarea comitetului de rii rolului opiniei publice în părţilor, ca urmare a activi­ stricăciuni. S-au împăcat în
intră sau ies de la Secţia flori, pe iarbă / Bine te-o- partid, ldeea „Prin tot ceea viaţa socială şi de stat func­ tăţii insistente desfăşurate de faţa comisiei de judecată.
către membrii comisiei şi în
transporturi auto Haţeg dihneşti / Cine-ţi face pla­ ce publică să servim educa­ ţionează, potrivit Legii 59/ Dar oare de ce trebuia să se
trec prin faţa gazetei sati­ nul / Nici nu te gîndeşti ?". ţiei socialiste", sub egida 1968, cu modificările ce i special preşedinta acesteia, ajungă pînă la comisie ?
rice „In lumina farului". „Semenul" primului, Petru căreia activează gazeta, se s-au adus, în întreprinderi şi tovarăşa Maria Ciornei. Nu­
Despre activitatea acesteia Ciorogaru, scoate şi el maşi­ materializează cu mult suc­ organizaţii econoinice, în in­ mai într-un număr de 4 cau­ Doi fraţi împreună cu so­
s-a mai scris şi nu odată na din garaj dar încă îna­ ces. stituţii şi în celelalte orga­ ze care nu erau de compe­ ţiile şi cu alţi membri ai fa­
s-a discutat şi ia nivelul şe­ inte de-a pleca în cursă Măsurile, 'erme, operative nizaţii socialiste de stat, în tenţa comisiei de judecată ci miliilor se întorceau de la o
dinţelor pe oraş. Laudele ale conducerii secţiei şi co­ organizaţii cooperatiste şi ob­ a judecătoriei, părţile nu s-au nuntă. De la un joc de cărţi
n-au atrofiat cu nimic ac­ mitetului de partid au aju­ şteşti pe lîngă comitetele împăcat ; alte 7 cauze s-au s-au luat la ceartă apoi la
tivitatea... farului, ba dim­ tat la ridicarea şi mai mult de direcţie şi respectiv, amînat fiind la primul ter­ bătaie. Alcoolul consumat la
potrivă. Poate, referindu-ne a prestigiului organului de organele de conducere ale a- men în faţa comisiei. nuntă să fi fost de vină ? In
la fecunda atitudine faţă Saietele de perete presă. Cum ? Cînd Remus cestora, precum şi pe lîngă Membrii comisiei sînt con­ faţa comisiei s-au împăcat
de rău şi învechit manifes­ Stănculescu a fost satirizat comitetele executive ale con­ fruntaţi cu variate prQbleme strîngîndu-şi mîinile frăţeşte.
tată la gazetă, e potrivit să şi satirice in «curs pentru neglijenţa sa ca siliilor populare. ale vieţii. Două femei, cum­ Doi vecini au ajuns în faţa
amintim că în comitetul de responsabil cu carburanţii Comisiile de judecată exer­ nate, D.A. şi G.V., şi-au adus comisiei pentru că N. A. a
redacţie se află însuşi se­ pe care era să-i aprindă cită o puternică influenţă e- injurii şi s-au calomniat pen­ împrumutat lui F. F. două
cretarul comitetului de singur, a fost schimbat de ducativă nu numai prin mă­ tru o moştenire. S-a reuşit seînduri vechi care nu au fost
partid pe secţie — Ioan la locul de muncă. Impie­ surile lăute faţă de cei care împăcarea lor după aproape restituite la termenul fixat,
Clep — şi alături de el alţi îl fură şi pe el somnul. gaţii şi şefii de coloane nu încalcă anumite prevederi o oră de muncă, pentru ca reclamantul avînd pretenţii
comunişti cu munci de răs­ Iată şi replica dată imediat: veneau uneori la serviciu legale şi norme de convieţui­ în final să reţin concluzia mult mai mari decît valoarea
pundere pe linie de partid „Pe o pătură de lînă / în duminicile cînd şoferii re socială ci şi prin desfăşu­ preşedintelui comisiei: „îmi seîndurilor. După insistenţe
(Ion Băcălete —r responsa­ Doarme Ciorogaru / La o lucrau pentru recuperarea pare bine că aţi ajuns la îm­ din partea profesorului pen­
bil, Adam Bogdan, Pompi- umbră de maşină / S-a cul­ rămînerilor sub plan (nu a- rarea procedurii de împăciui­ păcare. Aşa este bine. Vă rog sionar Remus Gabor, a juris­
liu Tăşală şi Adrian Păş- cat... ştrengarul". Şi exem­ vea cine elibera benzină, foi re şi a celei de judecată, la frumos ca în continuare să tului pensionar Alexandru
tioiu — membri). plele ar putea continua de parcurs etc.), dar nu mai şedinţele comisiilor partici- aveţi comportare corectă şi Olarii, membri ai comisiei de
pînd
în
colectivului
membrii
Nu scapă, ce este esen­ pentru că există destule. lipsesc deloc după ce au mijlocul căruia abaterea a să nu vă mai certaţi". judecată, cei doi „comba­
ţial, din vederea celor care „In lumina farului" e me­ trbeut pe la gazetă ; şoferul fost săvîrşită, aceştia putîn- Intr-un alt caz, alte două tanţi“ s-au împăcat. Bineîn­
}
Comunistul Albu Alexandru, maistru miner la I.M. Barza, sec­
organizează şi conduc ga­ reu cu farul... aprins. In a- Petru Şeroni evită să mai torul I Musariu, printr-o bună organizare a echipelor din sub­ du-şi manifesta astfel atitu­ cumnate, B.N. şi O.S., nu a- ţeles că şi acestora li s-a ce­
zeta „In lumina farului". Ii nul trecut, de pildă, rubri­ bea ; Mihai Alexe — chiar ordine, realizează lună de lună sarcinile de plan în proporţie de dinea faţă de comportarea jung la împăcare tot pentru rut să aibă conduită corectă
ajută şi o întreagă masă cile gazetei satirice au avut dacă întîrzie la serviciu — 105 la sută. , Foto : GH. IMPARAT celui judecat. cazuri de insultă, calomnie şi şi să nu mai dea ocazie co­
de oameni care nu se îm­ 68 de apariţii ; în anul a- nu mai sare gardul spre a lovire. Se întreabă membrii misiei de judecată să intervi­
pacă cu ceea ce nu e bun cesta numărul lor s-a redus masca acest lucru etc. Una dintre comisiile prin comisiei şi ne-am întrebat şi nă în astfel de conflicte ca­
şi frumos. Nu au plan de a- la 22 pînă acum. Nu-i vor­ ...Peste 300 de oameni in­ a cărei activitate concretă se re pot fi rezolvate prin bună
pariţii a ediţiilor, pentru că ba despre inactivitatea co­ tră şi ies din secţia de trans­ manifestă profundul demo­ noi oare ce au de împărţit ? înţelegere.
aici totul merge după siste­ lectivului de redacţie, care porturi auto prin faţa ga­ cratism al vieţii noastre so­ Ele n-au spus. Şi în acest
După
4
aproape
mul „fulger". Monstre ? Iată a rămas acelaşi şi care e zetei satirice „In lumina fa­ Pe teme ie politică externă ciale este şi cea care acti­ caz s-a depus multă stră­ muncă, comisia şi-a ore de
încheiat
doar cîteva : tot aşa de exigent, ci de e- rului". Opinia lor la apari­ vează pe lîngă Consiliul popu­ duinţă pentru ca părţile să activitatea în acea zi. Erau
Şoferul Ion Stăncescu, de ficienţa materialelor publi­ ţia caricaturilor a curmat In cadrul preocupărilor Comitetului municipal Deva lar municipal Deva. se împace dar nu s-a reuşit. ore din timpul de odihnă,
pe 21 HD 2092, e găsit, în cate. Cine apare o dată, se multe neajunsuri. Conduce­ ah P.C.R., de a face cunoscute cetăţenilor sensul şi sem­ La comisia aceasta, în După eliberarea procesului din timpul liber al celor al
plină zi de lucru, dormind fereşte să i se mai întîmple. rea secţiei apreciază ca nificaţiile politicii externe a partidului nostru, în aceste cursul anului 1973, au fost verbal de neîmpăcare, am căror nume l-am enunţat,
la iarbă verde. Nici nu-i Dealtfel, ce însemnează deosebit de eficace activi­ zile, în numeroase unităţi industrialei ale municipiului, au obţinute rezultate bune, reu- reţinut regretul membrilor ore pe care ei le dau cu
dezmeticit bine de somn gazeta satirică explică ' to­ tatea acesteia, iar meritele loc largi acţiuni de informare politică. Astfel, la Cen­ şindu-se împăcarea părţilor comisiei pentru nereuşită, de­ toată răspunderea unei acti­
cînd sub o sugestivă cari­ varăşul Gheorghe Valea — — zicem noi — se cuvin pe trala termoelectrică Mintia, tovarăşul Ionel Codreanu, ac­ într-un mare număr de cau­ terminat de ambiţia şi ne- vităţi obşteşti de mare efi­
catură care-1 înfăţişază, „In şeful secţiei — în cuvintele: bun drept comitetului de tivist la Comitetul judeţean al P.C.R., a prezentat vizita ze. Un exemplu în acest sens chibzuinţa împricinatelor. Cu
lumina farului" îi dedică „O caricatură' apărută aco­ partid şi-n special secreta­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu în ţările Americii Latine. ni se pare edificator. In şe­ toate acestea, preşedinta in­ cienţă în perfecţionarea vie­
versurile : „La o umbră lo e mai a naibii decît o rului acestuia — Ioan Clep. La o acţiune similară participă astăzi salariaţii întreprin­ sistă : „Puteţi să vă împăcaţi ţii noastre socialo, a raportu­
deasă / Lîngă un „Buceag“ / sancţiune administrativă“. PETRE FARCAŞIU derii de reţele electrice Deva. dinţa comisiei, din data de 18 fără să mai ajungeţi la in­ rilor dintre oameni.
septembrie 1973, se aflau pe stanţa de judecată". Prin activitatea desfăşura­
tă, comisiile de judecată con­
însem­
tribuie la într-o măsură disciplinei,
REDUCEREA CONSUMULU Rezultatele obţinute în rea oamenilor muncii în spi­
nată
întărirea
a ordinii de drept, la educa­
ritul respectării legilor şi
a celorlalte norme de con­
DE ENERGIE ELECTRICĂ august şi septembrie vieţuire socială. conti­
Pentru
dezvoltarea
al
(Urmare din pag. 1)
de
ordinii
asigurarea
maselor
şi
Hidro
relor constructori Valea şantie­ prea mare pentru a răs­ nuă a conştiinţei socialiste a
Jiului,
punde cu cinste acestui de­
nerea în urmă, al T. C.
(Urmare din pag, 1) tă. Aceste consumuri sînt de­ pregăteam s-o punem ţi scade consumul cu încă 100 Deva care a ajuns la aproa­ Energoconstrucţia şi Energo- ziderat naţional. de drept, o cît mai bună in­
formare a cetăţenilor, în le­
terminate în bună parte de noi. Aşadar, în trimes­ KWh/tonă. montaj Mintia şi alte uni­ Faptul că în luna septem­ gătură cu importanţa funcţiei
agregatele frigorifice şi cele­ trul IV al acestui an, Olimpiu Bota : In scopul pe 80 la sută din pla­ tăţi. brie s-a realizat pe ansam­ sociale şi rolul acestor or­
telor, iar depăşirile care se lalte utilaje comerciale pe hotărîtor pentru reali­ reducerii consumului de cu­ nul anual, al şantierului Toate aceste fapte vor­ blul judeţului un ritm de
înregistrează, uneori, sînt jus­ rent electric în cadrul orga­ T.C.M.M. Petroşani, caro besc de la sine despre res­ aproape 9 la sută din pla­ gane obşteşti de influenţare
tificate prin producţiile supli­ care le avem în dotare şi de zarea cincinalului îna­ nizaţiilor comerciale din ju­ numai în august şi septem­ ponsabilitatea cu .care oa­ nul anual de construcţii- şi jurisdicţie se impune un
mentare obţinute. Totuşi, mal iluminatul excesiv a unităţi­ inte de termen, cit şi deţ am luat măsura stabilirii brie a recuperat lucrări în menii muncii de pe şantie­ montaj în antrepriză, ne sprijin mai eficient din par­
există mari consumatori care lor comerciale. Practic, ilu­ pe 1974, ce măsuri con­ şi defalcării pentru fiecare valoare de peste 4,8 milioa­ rele obiectivelor industriale întăreşte convingerea câ tea tuturor organelor care au
crete vor fi luate pen­
minarea unor străzi sau car­
depăşesc cantitatea de curent tiere se face cu ajutorul vi­ tru economisirea energi­ unitate în parte a cheltuieli­ ne lei. şi social-culturale ale jude­ s-a intrat pe făgaşul nor­ aceleaşi sarcini în legătură
electric contractată fără s-o trinelor noastre. De aseme­ lor în care trebuie să se în­ In august şi septembrie ţului au materializat indi­ mal. că planul anual va fi cu educarea maselor — spri­
ei electrice ?
justifice Aşa este întreprin­ Teofil Cremenaşiu: In con­ cadreze, simultan cu iniţie­ un vizibil reviriment s-n caţiile secretarului nostru îndeplinit cel tîrziu la 25 jin care trebuie realizat în
derea „Victoria" Călan, uni­ nea, unele agregate funcţio­ produs şi în cazul şantie­ general, despre maturitatea scopul îmbinării acţiunii de
tăţile miniere din Valea Jiu­ nează fără întrerupere deşi formitate cu indicaţiile ce rea unui program minuţios rului nr. 7 Chişcădaga care, decembrie aşa cum de fapt popularizare a legilor şi de
a-
respectării
lui, iar din cadrul C.M. Deva, nu există întotdeauna canti­ s-au dat în această direcţie^ de control al De asemenea, recuperînd o producţie du de care dau dovadă orga­ s-au angajat majoritatea prevenire, cu cea de îmbună­
noi
tăţi suficiente de alimente ca­
de
nizaţiile
partid
de
pe
măsuri.
luat
am
unele
cestei
măsuri
exploatarea minieră Deva a unităţilor de construcţii. tăţire a activităţii comisiilor
re să justifice acest consum. care au condus la reducerea prin personalul nostru de peste 3,3 milioane lei, pre- şantiere în mobilizarea ge­ Este în acest sens o datorie de judecată.
consumat în plus 1 400 MWh Dimitrie Ardeleana : O ex­ consumului de curent electric, pază. luminile interioare pre­ ■ţ zintă garanţii ferme pentru nerală a muncitorilor, des­ de prim ordin pentru fie­
pe .perioada care s-a scurs plicaţie a situaţllf” prezenta­ atît pe centrală cit şi pe u- cum şi firmele unităţilor ....îndeplinirea planului anual pre convingerea fiecărui care colectiv de construc­
din acest an. Apoi, mai exis­ te ar fi că zonele Deva şl nităţile miniere din judeţ. comerciale vor fi stinse pe înainte de termen. Cu rea­ constructor că în acest an tori să amplifice bilanţul IOSIF POP
tă şi alte surse de consuma­ Hunedoara sînt mai aproape Intre acestea aş cita: func­ lizări meritorii au încheiat realizărilor, să facă şi din procuror,
înlătu­
re inutilă a energiei electrice, de I.R.U.C. şi deci sînt apro­ ţionarea utilajelor la capaci­ timpul nopţii pentru excesiv, „numărătoarea inversă a hotărîtor al îndeplinirii cin­ următoarele luni etape membru în secţia de drept
rarea
înainte
de
termen
cinalului
iluminatului
la care i-aş ruga pe colegii vizionate mai bine cu ter- tatea proiectată şi înlăturarea restanţelor“ şi colectivele nici un efort depus nu este de vîrf în activitatea lor. penal a Asociaţiei juriştilor
mei să se refere. mostate şl celelalte echipa­ mersului în gol ; Introducerea fiind lăsate doar cîteva lămpi filiala Deva
de siguranţă, conform indica­
Teofil Cremenaşiu: Intr-a­ mente neceşare. unui program de funcţionare ţiilor. Aceste măsuri vor con­
devăr, între consumatorii din' Olimpiu Bota : Avem o sec- la staţia de compresoare ce duce la realizarea în acest
judeţ C.M. Deva cheltuieşte
o mare cantitate de energie an a unor economii de 35 000
KWh
1974,
în
iar
pentru
electrică pe care o justifică In întâmpinarea Zilei recoltei
în cea mai mare parte prin | EMA RESURSELOR ENERGETICE \ condiţiile dezvoltării activită­
producţia de minereu obţinu­ ţii comerciale, economiile vor
tă. Există însă unităţi, ca ex­ fi de circa 50 000 KWh.
ploatarea minieră Deva care Gherasim Felea : Aş vrea tăţilor agricole, socialiste şi însilozare a furajelor trebuie
prelucrează cantităţi sporite | contribute directă, eficientă, 8a \ să subliniez că în atenţia Ritmuri record specialişti au stabilit măsuri intensificată mai ales în uni­
de minereu din cauza conţi­ organului judeţean de partid chibzuite care să conducă la tăţile rămase în urmă —
nutului sărac al acestora, de­ stă permanent problema re­ (Urmare din pag. 1) mînţatul griului undeva sub strîngerea la timp şi fără Dineu Mic, Dineu Mare,
păşind energia electrică con­ \ dezvoltarea economiei nafionale j ducerii consumului de ener­ 50 la sută. pierderi a nutreţurilor. O Orăştioara de Jos, Orăştioara
tractată. Noi am analizat la gie electrică, economisirea re­ agricole din comunele Ro- Un imperativ de acută ac­ mare atenţie se acordă însilo- de Sus — precum şi la cele
nivel de centrală aceste situ­ surselor energetice în general, mos şi Geoagiu faţă de bu­ tualitate este ca în toate zării — metodă simplă şi efi­ care mai au de realizat între
aţii şi am stabilit o serie de iar măsurile enumerate aici nul mers ăl lucrărilor din cooperativele agricole să se cientă de conservare a furaje­ 60 şi 250 tone pentru îndepli­
cauze : funcţionarea unor u- se înscriu tocmai pe linia campanie se poate forma şi înregistreze ritmuri record lor. Fiecare unitate are in nirea planului. Se remarcă
tilaje la capacitate redusă, în ţie a I.R.U.C. şl în Valea Jiu­ se referă la oprirea sau re­ materializării sarcinilor tra­ din aspectele întîlnite în de lucru la semănat, astfel acest an reale posibilităţi de ca un fapt pozitiv că în ce
special cele din cadrul uzinei lui şi cred că nu aceasta ar ducerea unui număr de agre­ sate în acest domeniu. Utili­ seara zilei de 3 octombrie îneît în următoarele zile să a depăşi în mod substanţial priveşte fînurile, faţă de
de preparare ; funcţionarea în fi cauza consumului mare de gate, atunci cînd nu sînt ne­ zarea raţională a curentului a.c., cînd tractoriştii lucrau se încheie lucrarea Re toate cantităţile planificate. 4 300 tone planificate şi nece­
gol a utilajelor, sau a com- curent înregistrat acolo. Va cesare, în special la începu­ electric presupune conlucra­ în cîmp seara tîrziu, iar fac­ suprafeţele planificate. Im­ La cooperativa agricolă de sare pe unităţile consiliului,
presoarelor la capacitate ma­ trebui să urmărim mal orga­ tul şi sfîrşitul schimburilor torii direcţi răspunzători de portant este ca mecanizato­ producţie din Burjuc, de s-au realizat 4195 tone. în­
nizat activitatea pe această de lucru; punerea la punct rea simultană a doi factori: soarta recoltei erau ocupaţi rilor — care dovedesc o înal­
ximă atunci cînd activitatea linie a unităţilor comerciale exemplu, s-au însilozat 325 treaga cantitate fiind trans­
în mină este mai redusă ; ne- din municipiul Petroşani. a etanşeităţilor pentru a nu subiectiv — voinţa, conştiin­ cu alte treburi gospodăreşti tă răspundere faţă de soar­ tone, depăşindu-se planul cu portată şi depozitată la lo­
etanşarea unor reţele de aer Gherasim Felea : Esenţial Se risipi energia pneumatică i ţa oamenilor — şi tehnic — sau dormeau liniştiţi. Să nu ta recoltei — să li se asi­ 25 tone, iar la C.A.P. Jeledtn- curile de furajare a anima­
comprimat din subteran, pen­ pentru problemele ce le ana­ montarea unor condensatori iniţierea şi înfăptuirea unor mai amintim de faptul că gure un front larg de lucru ţi 440 tone, cu 40 mai mult lelor — grajduri şi saivane.
tru producerea căruia este lizăm aici este de a subli­ statici pentru creşterea facto­ programe de automatizare a în loc să fie seara în cîmp prin eliberarea cu operati­ faţă de plan. In unităţile In toate unităţile agricole
care
putere,
staţie
rului
de
utilizată energia electrică. Aici nia eforturile permanente va intra în funcţiune în a- alături de tractoriştii Mihai vitate a terenurilor destinate agricole socialiste din cadrul socialiste trebuie ca, paralel
se adaugă şi existenţa unor pe care le face partidul şi utilizării energiei, studii şi Leontin, Dorel Boca, Miha- însămînţării griului. Efectu­ consiliului intercooperatist O- .cu recoltarea porumbului,
utilaje supradimensionate, pre­ statul nostru pentru asigura­ cest trimestru. Pentru viitor cercetări proprii fiecărei u- lache Potinteu, Ion Stroe, area arăturilor, pregătirea răştie s-au însilozat peste cocenii să fie tocaţi şi însilo-
cum şi risipirea curentului e- ne-am propus să înlocuim nităţi economice pentru iden­ C. Dragomir şi C. Mihai, ca­ terenului şi semănatul în 1 500 tone la C.A.P. şi cu zaţi. Organele comunale de
rea unei baZe materiale op­ treptat iluminatul cu incan­ re lucrau la arat şi discuit, condiţii ireproşabile obligă
lectric prin iluminatul exce­ time în producerea şi folosi­ descenţă prin lămpi fluores­ tificarea unor noi căi de p- inginerul Aurel Ghigu şi conducerile C.A.P. şi cadre­ 2 800 tone la complexul do partid şi de stat. consiliile
siv al incintelor. Pe 9 luni, rea energiei electrice. Sînt cente. conomisire a acestor valori. Iosif Todor, preşedintele le tehnice să supravegheze creştere şi îngrăşare a tine­ intei'cooperatiste şi conduce­
avem realizată o economie de două aspecte : asigurarea ba-, Constantin Nagy : Noi vom In 'minerit, renunţarea la u- C.A.P. Vaidei, împreună cu în permanenţă activităţile retului bovin. Cooperativele rile cooperativelor trebuie să
3193 MWh la unităţile cen­ zei materiale prin darea în proceda la reconsiderarea to­ vicepreşedintele Consiliului ce se desfăşoară în cîmp, din Mărtineşti, Beriu şi depună în continuare eforturi
tralei din judeţul Hunedoa­ folosinţă a unor capacităţi de tală a sistemului electroener- nele grupuri electrogene in­ popular comunal Romos, Ion preocuparea lor de căpete­ Căstău au însilozat între susţinute pentru strîngerea şi
ra, şi sperăm ca şi în cadrul extracţie a cărbunelui ener­ getic, fapt ce va conduce la dividuale, înlocuirea ventila­ Munteanu, se aflau la... bu­ nie constituind-o organiza­ 150 — 300 tone. Acţiunea de însilozajpa furajelor.
E.M. Deva să ajungem la ni­ getic şi descoperirea şi pu­ o economie anuală de 5-6 toarelor pneumatice cu cele fet. Restanţele existente — rea temeinică a muncii pen­
velul consumurilor planifica­ nerea în valoare a unor noi milioane KWh. De asemenea, electrice, iar în siderurgie, oglindă fidelă a activităţii tru ca timpul favorabil să LA C. A. P. BQŞORQD
te. perimetre cu rezerve energe­ centrala nr. 1 va fi dezafec­ modernizarea cuptoarelor a- nesatisfăcătoare desfăşurate fie folosit cu randament
Constantin Nagy : La ora tice, ştiut fiind faptul că în tată şi trecută în rezervă, da­ de conducerile C.A.P. şi ca­ maxim la strîngerea recol­ 120 tone de furaje
actuală C.S. Hunedoara con­ actualul cincinal vor fi atra­ torită faptului că are agrega­ dînci de la laminoare, pre­ drele tehnice din unităţile tei şi finalizarea însămînţă-
sumă o mare cantitate de se în circuitul economic noi te învechite cu consumuri cum şi punerea la punct a respective — obligă comite­ rllor. Intîmpinarea Zilei re­ însilozate suplimentar
curent electric în care sînt valori de acest fel din jude­ specifice mari. La oţelăria Instalaţiei de desprăfuire la tele comunale de partid şl coltei cu ritmuri record la
ţul nostru. In acest context electrică, unde există un
cuprinse şi cele peste 150 mi­ oţelăria electrică — reprezin­ consiliile populare să inter­ recoltat şi însămînţări, cu Insilozarea porumbului Insilozarea se face în
lioane KWh produse în cen­ de maximă importanţă sînt consum de 721 KWh/tonă, tă acţiuni de prestigiu ale vină energic pentru impul­ 6uccese tot mai de seamă care n-a ajuns la maturita­ silozuri de suprafaţă care
tralele proprii, restul luînd-o acţiunile colectivelor munci­ prin montarea unor instala­ sionarea semănatului, cu- în fiecare cooperativă agri­ te, a cocenilor de pe tarla­ nu impune nici un fel dc
din cadrul sistemului naţio­ toreşti îndreptate spre redu­ ţii de desprăfuire care vor unităţilor noastre economice noscînd că orice tărăgănare colă este un deziderat pen­ lele unde acesta s-a cules investiţii. La recoltarea,
cerea continuă a consumuri­ permite introducerea oxige­ ce se înscriu în sarcinile tra­
nal. Pe perioada care a trecut lor de energie electrică, în­ se soldează cu pierderi ire­ tru înfăptuirea căruia se şi a ierburilor asigură ob­ transportul şi insilozarea
din acest an avem o economie lăturarea căilor de risipă din nului, consumul va fi redus sate de conducerea superioa­ cuperabile din recoltă. cer subordonate toate efor­ ţinerea unui furaj cu bune porumbului, cocenilor şi ier­
de 2 600 000 KWh faţă de nor­ acest domeniu. cu circa 30 KWh/tonă. Avem ră de partid şi de stat pentru Departe de cerinţe şi po­ turile cooperatorilor şi me­ calităţi gustative, care-i mă­ burilor au lucrat cu multă
mele de stat de consum, iar Redacţia : Este exact în vedere şi adoptarea unor sporirea volumului de eco­ sibilităţi sînt şi realizările canizatorilor Răspunzînd resc consumabilitatea şi di- hărnicie mecanizatorii Pe­
la normele interne cifra a- noi tehnologii pentru cuptoa­ cooperativelor agricole din chemărilor cuprinse în scri­ gestibilitatea. Prin însiloza- tru Tomotaş şi Ion Bunca,
• junge la circa 900 000 KWh. întrebarea pe care ne rele electrice care vor mal nomii. raza consiliului intercoope- soarea adresată lucrătorilor rea a 3 000 kg de coceni, de cooperatorii Ion Peşteran-
Cu toate aceste rezultate po­ ratist Hunedoara, care se ogoarelor de secretarul ge­ exemplu se obţin 000 uni­ Chiciu, Petru Dimulescu,
zitive, sînt totuşi anumite ac­ găsesc cu peste 25 de pro­ neral al partidului, tovară­ tăţi nutritive şi 120 kg de Nicolae Făniniş şi alţii. Zil­
albumină digestibilă. La co- * nic aici se recoltau şi însi-
tivităţi în cadrul combinatu­ cente sub media judeţului. şul Nicolae Ceauşescu. orga­ operativa . agricolă de pro­ lozau 20-30 tone. In prezent
lui care depăşesc consumuri­ Unele C.A.P. (Nandru şl nizaţiilor de partid de la ducţie din Boşorod, tocmai cooperativa are însilozate
le planificate: fabricile de Prin aportul constructorilor Cinciş)' au însămînţat mai sate şi consiliilor populare pentru a menţine calităţile peste 420 tone, faţă de 300
aglomerare — cu aproximativ puţin de 20 la sută din su­ comunale le revine datoria nutritive şi a spori gradul prevăzute In plan. Demn de
477 000 KWh — laminoarele (Urmare din pag. I) trificată care face legătură şantierului a raportat înde­ prafeţele stabilite. Cu rezul­ să asigure o largă mobili­ de combustibilitate şi diges- evidenţiat este şi faptul că
şl alte secţii. De aceea, în între bazinul carbonifer al plinirea planului de inves­ tate nesatisfăcătoare se pre­ zare a întregului potenţial tibiiitate, s-a trecut la însi- în depozitele de furaje se
preocupările noastre de vii­ va — Mintia a prins viaţă Văii Jiului şi Termocentra­ tiţii aferent lunii septem­ zintă şi nnele unităţi din ca­ de forţe şi mijloace la strîn­ Iozarea unor cantităţi spo­ află aşezate în şire peste
tor stă reducerea şi mai sub­ unul dintre obiectivele prin­ la Mintia va asigura numai brie în procent de 108,5 la drul consiliului intercoope- gerea fără pierderi a între­ rite de coceni. 500 tone de fînuri.
stanţială a consumurilor de cipale cuprinse în Directive­ în prima etapă de exploa­ sută, ceea ce a determinat ratist Toteşti. Spre exemplu, gii recolte şi la pregătirea
curent electric. le Congresului al X-lea al tare circulaţia a 40 de tre­ acoperirea a peste 78 la su­ la C.A.P. Sarmizegetusa, unor baze trafnice recoltei
Olimpiu Bota : Intrucît s-a P.C.R. privind modernizarea nuri în 24 de ore. tă din planul anual. Ciula Mare Clopotiva sl de cereale păioase a anului
vorbit aici despre iluminatul transportului feroviar: elec­ La terminarea şi darea Iată o faptă care merită altele se situează cu însâ- viitor.
excesiv, cred că organizaţiile trificarea căii. în exploatare a acestui prin­ a fi consemnată nu pentru
noastre comerciale au defici­ Nu de mult a fost dat în cipal obiectiv şi-au adus spectaculozitatea cifrelor, ei
enţe serioase la acest capitol. exploatare şi tronsonul Is- contribuţia mai multe uni­ pentru că ea marchează, o Eforturi susţinute pentru strîngerea
O analiză recentă efectuată croni — Mintia, dupii ce, în tăţi C.F.R.. dintre care un dată cu acest vis împlinit
în cadrul direcţiei a scos la prealabil, au fost efectuate rol deosebit i-a revenit al feroviarilor hunedoreni, şi insileiarea furajelor
iveală că plătim anual pentru importante lucrări de mo­ Şantierului 71 Petroşani. responsabilitatea cu care
energia consumată pe judeţ dernizare şi sistematizare. Avînd misiunea de a sfre­ colectivul şantierului 71 Pe­
aproape 4 milioane lei. De Centralizarea electrodina- deli munţii pentru moder­ troşani a dat viaţă chemării Asigurarea necesarului ' de fectivului şi a producţiei ani­
asemenea au reieşit dispro­ mică introdusă în staţiile nizarea căii ferate, acest co­ secretarului nostru general, furaje, în ce priveşte canti­ maliere pe specii şi categorii
instalaţiile
porţii între consumurile pe intermediare care şi funcţionează lectiv a reactualizat tradiţia adresată constructorilor. La tatea, sortimentul şi calitatea în conformitate cu prevederi­
dispecer
aducînd
plaiuri,
care le înregistrează organi­ la Iscroni şi Mintia sînt acestor mai aproape de încheierea lucrărilor — a- pentru a se putea întocmi le plenului pe 1973 şi 1974.
vrednicia
cum, în preajma „Zilei e-
zaţiile comerciale cu acelaşi două din principalele va­ noi. in ritmul în care sînt nergeticianului“ — un căl­ raţii prin care să se poată Acţionînd cu responsabili­
profil şi volum de activitate. lenţe ale transportului fe­ purtate faptele foştilor bri­ pune în valoare întregul po­ tate pentru valorificarea tu­ * - i ’ r
De pildă, unităţile din Valea roviar modern de care be­ gadieri. La 1 octombrie, duros „drum bun“ acestui tenţial de producţie al ani­ turor surselor t't furaje,
Jiului consumă exagerat — neficiază acum toţi ceferiş­ cînd de fapt s-a încheiat cu colectiv pe alte şantiere, malelor şi în perioada de organele
de
par­
comunale
circa 1 800 MWh — fa*ă de tii acestor plaiuri hunedo- succes proba definitivă pe unde va împlini, cu sigu­ ştabul-ţie. este o condiţie tid şi de stat, consiliile inter-
Hunedoara şi Deva care, la rene. Artera feroviară elec­ tronsonul amintit, colectivul ranţă, noi vise. hotărîtoare în realizarea e- Asnecl de la insilozarea furajelor în cooperativa agricolă
un ioc, ajung la o cantitate ecnperatiste, conducerile uni- <le producţie din Boşorod.
!
ira mică de energie cheltui-